Sunteți pe pagina 1din 78

Omilii la parabola despre saracul Lazar si bogatul nemilostiv

Traducere din limba greaca veche si note de Adrian Tanasescu-Vlas Tiparita cu binecuvntarea Prea Sfintitului Parinte GALACTI !" #piscopul Ale$andriei si Teleormanului #ditura Sophia %ucuresti" &''& Cuprins Cuvantul I.........................................................................................................................................2 Cuvnt rostit n Antiohia, a doua zi dupa Calende, mpotriva betivilor, si a celor ce merg la crciumi, si fac dantuiri n cetate; si ca dascalul nu trebuie sa lepede pe ucenicii sai, chiar daca deocamdata nu i se supun; si despre saracul Lazar si bogat...................................................................................................2 Cuvantul II..................................................................................................................................... ! Al doilea cuvnt despre Lazar, si ca sufletele celor morti de moarte naprasnica nu se fac draci, si despre "udecata si milostenie...................................................... ! Cuvantul III....................................................................................................................................2# Al treilea cuvnt despre Lazar, si de ce nu a zis Avraam$ %ai primit cele bune in viata ta&, ci$ $&ai luat& si de ce dreptii cad de multe ori n prime"dii, iar pacatosii scapa de acestea.....................................................................................................2' Cuvantul I(....................................................................................................................................)* Al patrulea cuvnt despre bogat si Lazar; si constiinta care obisnuieste sa ne aminteasca pacatele vechi; si despre Iosif....................................................................................................)* Cuvantul (.....................................................................................................................................#! +espre spusa Apostolului %,ratilor, despre cei ce au adormit nu voim sa fiti ntru nestiinta, ca sa nu va ntristati&; si despre Iov si Avraam..............................................................................................................#! Cuvantul (I....................................................................................................................................'' +espre cutremur si despre bogat si Lazar, si de unde vine robia..................................................................................................................''

Cuvantul (II..................................................................................................................................-* Catre cei ce pleaca la alergarile de cai, si la cuvntul .vangheliei$ %Intrati prin usa cea strmta, ca larga este usa si lata calea ce duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra printr/nsa&, si sfrsitul tlcuirii la bogat si Lazar..........................................................................................-*

Cuvantul I
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''& Cuvnt rostit n Antiohia, a doua zi dupa Calende, mpotriva betivilor, si a celor ce merg la crciumi, si fac dantuiri n cetate; si ca dascalul nu trebuie sa lepede pe ucenicii sai, chiar daca deocamdata nu i se supun; si despre saracul Lazar si bogat .0raznic satanicesc fiind ziua de ieri, voi a1i f2cut/o praznic duhovnicesc primind cu mult2 bun2voin12 cuvintele cele de la mine 3i petrecnd aici cea mai mare parte din zi, mb2tndu/v2 cu be1ie plin2 de ntreag2 n1elepciune 3i d2n1uind mpreun2 cu 0avel. +eci, ntr/acest chip ndoit c3tig s/a f2cut vou2$ pe de o parte a1i sc2pat de d2n1uirea f2r2 de rnduial2 a celor be1i, pe de alta a1i s2ltat cu s2lt2ri duhovnice3ti pline de bun2 rnduial2, 3i v/a1i mp2rt23it nu de cup2 din care curge vin curat), ci de una plin2 de nv212tur2 duhovniceasc2, 3i v/a1i f2cut fluier 3i al2ut2 +uhului 4fnt; 3i n vreme ce al1ii d2n1uiau diavolului, voi, petrecnd aici, v/a1i g2tit ca organe 3i vase duhovnice3ti, a1i l2sat +uhul s2 scoat2 cntare din sufletele voastre 3i s2 insufle harul 42u n inimile voastre, drept care a1i 3i r2sunat cu viers atotmelodios, veselind nu numai oamenii, ci 3i puterile de sus. 5ai, dar 3i ast2zi s2 ne ntrarm2m limba mpotriva be1iei 3i s2 d2m de p2mnt cu via1a cea mole3it2 3i dezm21at2$ s2 cert2m pe cei care petrec n ea / nu ca s2/i ru3in2m, ci ca s2 i sc2p2m de ru3ine; nu ca s2/i facem de ocar2, ci ca s2/i ndrept2m; nu ca s2/i facem de blci, ci ca s2/i slobozim de blciul# cel ru3inos 3i din minile diavolului s2/i r2pim; c2 cel 3i trece timpul n be1ie 3i dezmierdare 3i ghiftuire se afl2 chiar sub tirania diavolului. 6i deie +umnezeu s2 ias2 ceva din cuvintele mele; iar dac2 vor st2rui ntr/acelea3i chiar dup2 ndemnul meu, nici a3a nu voi nceta a/i sf2tui; c2 3i izvoarele curg chiar dac2 nu ia nimeni ap2, 3i fntnile nu nceteaz2 a se umple chiar dac2 nu sunt folosite, 3i rurile curg chiar dac2 nu se 2

bea din ele, deci se cuvine 3i celui ce vorbe3te a plini cele ce 1in de el chiar de nu ia aminte nimeni. +e altfel, nou2, c2rora ni s/a ncredin1at slu"irea cuvntului, lege ne/a l2sat Iubitorul de oameni +umnezeu ca niciodat2 s2 nu p2r2sim datoria noastr2, nici s2 t2cem, fie c2 ne ascult2 cineva, fie c2 e nep2s2tor. Iat2, Ieremia, dup2 ce i/a amenin1at mult pe iudei 3i le/a spus dinainte groz2viile care aveau s2 vin2 , era bat"ocorit de cei ce/l auzeau, toat2 ziua era luat n rs, nct a vrut o dat2 s2 nu mai proroceasc2 prorocia aceea, l2sndu/se cuprins de omeneasc2 sl2biciune 3i nemaisuferind bat"ocurile 3i oc2rile. 6i ascult2 cum ne arat2 asta prin cele ce gr2ie3te$ %,2cutu/m/am spre rs toat2 ziua7 3i am zis$ nu voi mai numi numele +omnului 3i mai mult nu voi mai gr2i ntru numele Lui$ 3i s/a f2cut n mine ca focul ce arde 3i pr"ole3te n oasele mele; 3i m/am p2r2sit din toate p2r1ile, 3i nu pot suferi& 829, !, *:'. Iat2 ce vrea s2 spun2$ ;Am vrut s2 m2 las de prorocit, fiindc2 nu m2 ascultau iudeii; 3i ndat2 ce am voit aceasta, a c2zut ca un foc n sufletul meu lucrarea +uhului 3i pr"olea toate cele dinl2untrul meu, topindu/mi oasele 3i mistuindu/m2 a3a fel c2 nu puteam r2bda v2paia aceea&. Iar dac2 Ieremia, luat n rs 3i bat"ocorit 3i oc2rt n toat2 ziua, a fost supus unei asemenea pedepse fiindc2 a vrut s2 tac2, de ce iertare am fi vrednici noi dac2 nep2timind nc2 lucruri ca acelea, ci pentru nep2sarea unora mpu1inndu/ne cu sufletul, am nceta s2 le mai d2m nv212tur2, 3i mai ales cnd sunt at1ia care iau aminte< 2. (2 spun acestea nu pentru a m2 mb2rb2ta ori a m2 mngia pe mine nsumi 8de altfel, am pus hot2rre tare n sufletul meu ca, pn2 ce voi mai sufla 3i +umnezeu va socoti de cuviin12 s2 m2 mai 1in2 n via1a cea de acum, s2 plinesc slu"irea aceasta 3i s2 fac ceea ce mi s/a poruncit, fie c2 va lua cineva aminte, fie c2 nu:; ci ntruct sunt unii care descura"eaz2 pe cei mul1i, care, neaducnd nimica de folos n via1a noastr2, sl2besc 3i rvna celorlal1i, fac m2sc2ri 3i 3i bat "oc 3i zic$ ;nceteaz2 cu sfaturile, termin2 cu ndemnurile; nu vor s2 te asculte, mai las2/i n pace&; ntruct, deci, sunt unii care spun acestea, am s2 lungesc cuvntul din dorin1a de a smulge din sufletul celor mul1i aceast2 rea 3i neomeneasc2 p2rere, aceast2 curs2 diavoleasc2. +e altfel, 3i ieri am v2zut spunnd cuvintele acestea pe mul1i, care, ce au v2zut pe unii stnd n crcium2, rdeau 3i 3i b2teau "oc zicnd$ ;=are s/au mai nduplecat s2 te asculte; chiar c2 n/a mai intrat n crcium2 nici unul; s/au cumin1it cu to1ii&. Ce spui tu, omule< Am f2g2duit cumva s2/i pescuim pe to1i ntr/o singur2 zi< +ac2 3i numai zece se nduplec2, dac2 3i numai cinci, dac2 3i numai unul, oare aceasta nu ne este destul2 mngiere< >a ndr2znesc s2 spun lucru mai mare$ s2 zicem c2 nimeni nu se las2 nduplecat de cuvintele noastre / m2car c2 e cu neputin12 a r2mne vreodat2 sterp cuvntul sem2nat n auzul attora / dar hai s2 presupunem asta. .i bine, se cheam2 c2 nici a3a nu am vorbit degeaba$ fiindc2 de3i au intrat n crcium2, n/au mai intrat cu aceea3i nesim1ire, ci 3i la mas2 3i aminteau n multe rnduri de cuvintele mele, de pedeapsa, de certarea lui +umnezeu; 3i amintindu/3i se ru3inau, ro3eau n gndul lor; nu 3i f2ceau n2ravul cu atta ndr2zneal2. ?r, tocmai acesta este nceputul mntuirii 3i al prefacerii celei bune$ a te ru3ina, a osndi singur ceea ce faci. )

0e deasupra, mai dobndim de aici nc2 un c3tig, 3i nu mic. Care este acesta< Anume c2 3i cel cu ntreag2 n1elepciune se fac mai evlavio3i, ncredin1ndu/se prin cele spuse c2 au fost sf2tui1i ct se poate de bine, nefiind mna1i mpreun2 cu gloata. @u i/am ridicat din suferin12 pe cei bolnavi< +ar i/am f2cut mai zdraveni pe cei s2n2to3i. Cuvntul nu a scos pe nimeni din r2utate< +ar mai bine i/a 3lefuit pe cei ce duc via12 mbun2t21it2. 5ai s2 mai spun 3i un al treilea folos pe lng2 celelalte dou2. @u am nduplecat pe cineva azi< 0oate voi fi n stare mine. +ar dac2 nici mine< Atunci poimine, sau poate n ziua urm2toare. Cel ce ast2zi a auzit 3i n/a primit, poate c2 mine va fi ascult2tor 3i va primi cuvntul; iar cel ce ast2zi 3i mine a fost nep2s2tor, poate c2 dup2 mai multe zile va lua aminte la cele spuse. +oar 3i pescarul, de multe ori, dup2 ce toat2 ziua a scos n2vodul gol, a prins seara, cnd se preg2tea s2 plece, pe3tele care fugise de el toat2 ziua. Iar dac2 pentru nereu3itele care se ntmpl2 ntotdeauna am sta n nelucrare 3i ne/am l2sa de toate, s/ar pr2p2di ntreaga noastr2 via12$ 3i nu numai cele duhovnice3ti, ci 3i cele lume3ti s/ar duce toate de rp2. +oar 3i plugarul, dac2 s/ar l2sa de plug2rit din pricina vremii proaste ce se ntmpl2 o dat2 3i de dou2 ori 3i de multe ori, degrab2 ar muri de foame. 6i cor2bierul, dac2 ar fugi de mare din pricina furtunii care se ntmpl2 o dat2 3i de dou2 ori 3i de multe ori, neumblat2 ar r2mne pentru noi marea, 3i via1a noastr2 tot s/ar nr2ut21i din aceast2 pricin2. 6i dac2 n fiecare ndeletnicire s/ar gndi a3a, toate ar pieri ndat2 3i ar r2mne pustiu p2mntul. +eci, 3tiind cu to1i aceasta, chiar dac2 nu reu3esc o dat2, de dou2 ori, de multe ori n treburile lor, iar23i se apuc2 de ele cu aceea3i rvn2. ). Acestea toate 3tiindu/le 3i voi, iubi1ilor, s2 nu gr2im, v2 rog, s2 nu spunem$ ;Ce attea cuvinte< @ici un folos nu este din cuvintele acestea&. C2 3i plugarul, o dat2 3i de dou2 ori 3i de multe ori ns2mn1nd aceea3i brazd2 f2r2 a strnge road2, iar23i face acela3i lucru / 3i de multe ori 3i scoate ntr/un an paguba din cealalt2 vreme. 6i negustorul, de multe ori trecnd prin sf2rmare de corabie, nu las2 portul ci trage corabia la ap2, n2ime3te cor2bieri 3i, mprumutnd bani, se apuc2 de acelea3i lucruri, cu toate c2 viitorul nu este deslu3it. 6i oricine obi3nuie3te s2 fac2 la fel ca plugarul 3i negustorul. Apoi, dac2 aceia au atta rvn2 pentru cele lume3ti, cu toate c2 sfr3itul lor nu este deslu3it, noi s2 ne l2s2m p2guba3i ndat2 dac2 nu suntem asculta1i cnd cuvnt2m< 6i ce iertare am avea pentru aceasta, ce dezvinov21ire< +e altfel, pe ei n/are cine s2/i mngie n nereu3ite. +e pild2, atunci cnd marea nghite corabia negustorului, n/are cine s2 scoat2 din s2r2cie pe cel ce a p21it sf2rmare de corabie; dac2 neac2 o ploaie mare brazda, n2bu3ind semin1ele, de nevoie pleac2 plugarul acas2 cu minile goale; iar cu noi, cei care cuvnt2m 3i ndemn2m, nu stau lucrurile a3a. 6i totu3i, chiar dac2 arunci semin1ele 3i cel care aude nu prime3te, nici nu aduce roada ascult2rii, tu ai oricum r2splat2 de la +umnezeu pentru c2 ai dat sfat, 3i vei primi dac2 e3ti ascultat tot att ct ai fi primit dac2 n/ai fi fost$ c2 ai f2cut tot ce 1inea de tine. +e faptul c2 cei ce ne aud nu se nduplec2 nu suntem vinova1i, ci numai dac2 nu d2m sfat$ c2 a ndemna este treaba noastr2, iar a se ndupleca e a lor. +ac2, f2r2 ndemnul nostru, ar f2ptui ispr2vi- nenum2rate, numai a lor este r2splata, iar noi n/avem nici un c3tig, fiindc2 nu i/am sf2tuit la ele; tot a3a, dac2 atunci cnd noi #

i ndemn2m ei nu iau aminte, toat2 pedeapsa cade asupra lor, iar noi nu avem nici o vin2, ba nc2 3i mult2 plat2 vom primi de la +umnezeu$ c2 ceea ce 1inea de noi am plinit. @i s/a poruncit doar s2 d2m argintul schimb2torilor de bani 8Aatei 2', 2!:, adic2 s2 spunem 3i s2 sf2tuim. 4pune, dar, 3i ndeamn2 pe fratele. ;02i nu a ascultatB& +ar tu ai oricum plat2, numai s2 faci asta nencetat, numai s2 nu te dai b2tut vreodat2, pn2 ce vei ndupleca pe fratele, atta timp ct vei tr2i; s2 nu nceteze sf2tuirea pn2 cnd nu va asculta cel ce prime3te ndemnul. +iavolul pururea alearg2 mpotriva mntuirii noastre, f2r2 a c3tiga nimic, ba mai vrtos p2gubindu/se foarte tare prin rvna sa; 3i totu3i, atta turbare are n el nct adeseori se apuc2 de lucruri cu neputin12 de nf2ptuit 3i n2v2le3te nu doar asupra celor de care nu se ndoie3te c2 i va mpiedica 3i dobor, ci 3i asupra celor de la care ar fi de a3teptat s2/i biruie me3te3ugirile. +e pild2, auzind c2 Iov e l2udat de +umnezeu, Cela ce 3tie toate lucrurile negr2ite, a socotit c2 poate s2 l biruie 3i nu a 3ov2it vicleanul a face 3i unelti totul ca s2 i pun2 piedic2; 3i nu s/a dat b2tut acel spurcat 3i prea r2u drac, m2car c2 +umnezeu "udecase ca fiind att de mare fapta bun2! a dreptului. 6i nu ne ru3in2m, nu ro3im, spune/mi, dac2 n vreme ce diavolul nu se dezn2d2"duie3te niciodat2 de pierzarea noastr2, ci o a3teapt2 totdeauna, noi ne vom dezn2d2"dui de mntuirea fra1ilor< 4e cuvenea vr2"ma3ului s2 se lase p2guba3 de lupt2 nc2 dinainte de a/l ispiti pe drept, c2ci Cnsu3i +umnezeu m2rturisea fapta lui bun2 / dar nu s/a dat b2tut ci, din multa sa turbare cea mpotriva noastr2, 3i dup2 ce a auzit m2rturia lui +umnezeu a n2d2"duit s2/l biruiasc2 pe acel viteaz; iar noi n/avem a3a pricin2 de a c2dea n dezn2de"de, 3i cu toate astea ne d2m b2tu1i. +iavolul, cu toate c2 i st2tea mpotriv2 +umnezeu, nu s/a ferit a lupta cu noi iar tu, cnd +umnezeu te ndeamn2 3i te scoal2 n ap2rarea celor c2zu1i, dai napoi< +iavolul l auzise pe +umnezeu spunnd de Iov c2 e ;om drept, adev2rat, cinstitor de +umnezeu, ce se fere3te de tot lucrul r2u& 8 , : 3i c2 nu mai este altul pe p2mnt asemenea lui / 3i, n pofida unor att de multe 3i mari m2rturii, a st2ruit totu3i, zicnd$ ;0oate c2 aducnd asupra lui rele mari unul dup2 altul, voi putea birui 3i surpa acest mare turn&. #. +eci, ce iertare vom avea, iubi1ilor, ce dezvinov21ire, dac2 dracul cel r2u are atta/turbare asupra noastr2, iar noi n/avem pentru mntuirea fra1ilor no3tri nici o ctime din rvna lui, cu toate c2 avem ca mpreun2 lupt2tor pe +umnezeu< +rept aceea, cnd vezi pe fratele c2 este mpietrit 3i ncrncenat 3i nu vrea s2 te asculte, spune/1i n sinea ta$ ;0oate cu vremea vom putea s2/l nduplec2m&. A3a a poruncit 3i 0avel, zicnd$ ;6i slugii +omnului nu i se cade s2 se sf2deasc2, ci blnd s2 fie c2tre to1i, nv212tor, suferitor, cu blnde1e certnd pe cei ce stau mpotriv2, poate cndva le va da lor +umnezeu poc2in12 spre cuno3tin1a adev2rului& 8II =imotei 2, 2#/2':. @u i vezi pe p2rin1i c2 de multe ori, cnd copiii le sunt pe moarte, stau al2turi de ei l2crimnd, "elind, s2rutndu/i, f2cnd tot ce st2 n puterea lor pn2 la ultima suflare a odraslei< Asta f2 3i tu pentru fratele, mai ales c2 celor bolnavi lacrimile 3i tnguirile nu pot nici s2 le alunge boala, nici s2/i scape de moarte; n timp ce tu, prin r2bdare 3i st2ruin12, po1i de multe ori s2 sco1i din moarte 3i s2 nvii, prin tnguiri 3i lacrimi, un suflet aflat n stare dezn2d2"duit2. L/ai sf2tuit 3i nu s/a nduplecat< L2crimeaz2 3i atinge/l mereu cu vorba; suspin2 cu amar ca, ru3inndu/se de purtarea ta de gri"2, s2 se ntoarc2 spre mntuire. Ce pot s2 fac eu singur< C2 nici nu pot s2 fiu n toat2 ziua mpreun2 cu fiecare din voi, nici nu sunt ndea"uns ca s2 vorbesc unei asemenea mul1imi eu singur; dar dac2 a1i vrea voi s2 v2 mp2rt23i1i unii pe al1ii de mntuire 3i fiecare dintre voi s2 3i ia gri"a unuia dintre fra1ii nep2s2tori, degrab2 ar nainta lucrarea zidirii voastre. +ar pentru ce vorbesc de cei ce se '

ndreapt2 numai dup2 sfaturi st2ruitoare< C2 nici n privin1a celor ce sufer2 f2r2 putin12 de vindecare nu trebuie s2 ne d2m b2tu1i 3i s2 ne lenevim, chiar de am prevedea foarte limpede c2, n pofida multei noastre osrdii 3i sfaturilor noastre st2ruitoare, cu nimic nu se vor folosi. Iar dac2 vi se pare ciudat cuvntul acesta, hai s2 l nt2resc prin m2rturia 3i cuvintelor lui 5ristos$ fiindc2 noi, oamenii, nu 3tim ce ne aduce viitorul, drept care nici nu putem spune cu ncredin1are despre ascult2torii no3tri dac2 se vor l2sa ori nu ndupleca1i de cuvintele noastre / n vreme ce 5ristos, Care 3tia deslu3it dac2 avea s2 fie ascultat sau ba, n/a ncetat pn2 n sfr3it a c2uta s2/l ndrepteze pe neascult2tor. +e3i 3tia c2 Iuda nu va p2r2si planul tr2d2rii, n/a ncetat a/l ntoarce de la gndul tr2d2rii prin sfaturi, ndemnuri, faceri de bine, amenin12ri 3i nv212tur2 de tot felul, nencetat strunindu/l prin cuvnt ca 3i cu un fru$ iar aceasta a f2cut/o spre a ne nv21a s2 plinim tot ce 1ine de noi, chiar de am prevedea c2 fra1ii nu se vor ndupleca, ntruct plata noastr2 nu atrn2 de urm2rile sf2tuirii. 6i uit2/te cu ct2 n1elepciune l nfrneaz2 mereu prin spusele 4ale$ ;Dnul dintre voi A2 va vinde& 8Aatei 2-, 2 :; 3i iar23i$ ;@u despre voi to1i gr2iesc$ .u 3tiu pe care i/am ales& 8Ioan ), E:; 3i iar23i$ ;Dnul dintre voi este diavol&8Ioan -, !9:. 6i a pl2cut naintea Lui s2/i 1in2 pe to1i n fr2mntare, ca s2 nu l dea de ru3ine pe tr2d2tor 3i mai neru3inat s2/l fac2 mustrndu/l la ar2tare; iar ca s2 te ncredin1ezi c2 cele zise b2gaser2 nelini3te 3i team2 3i n ceilal1i ucenici, cu toate c2 nu aveau pe con3tiin12 nimic r2u, ascult2 cum gr2ia fiecare din ei, tulburndu/se$ ;@u cumva eu sunt, +oamne<& 8Aatei 2-, 22:. Cns2 nu numai prin cuvinte, ci 3i prin fapte l/a pov21uit 5ristos pe Iuda. +at fiind c2 de multe ori 3i n tot chipul 3i ar2tase iubirea de oameni, cur21ind lepro3i, sco1nd demoni, t2m2duind pe cei bolnavi, nviind mor1i, nt2rind sl2b2nogi 3i f2cnd bine tuturor ns2 pe nimeni nu pedepsise, ci mereu gr2ia$ ;@/am venit ca s2 "udec lumea, ci ca s2 mntuiesc lumea& 8Ioan 2, #!: / ei bine, ca s2 nu cread2 Iuda c2 5ristos 3tie doar s2 reverse binefaceri, iar s2 pedepseasc2 nu, +omnul i arat2 3i latura aceasta cum c2 poate s2 certe 3i s2 pedepseasc2 pe cei p2c2tuiesc. ', 6i uit2/te cu ct2 n1elepciune 3i cuviin12 pe Iuda l/a pov21uit, iar dintre oameni pe nici unul n/ a vrut s2/l certe ori s2 l pedepseasc2. +e ce a f2cut a3a< Ca s2 cunoasc2 ucenicul puterea Lui pedepsitoare c2 dac2 ar fi pedepsit pe cineva, ar fi p2rut c2 3i calc2 singur spusele$ ;@/am venit ca s2 "udec lumea ci ca s2 mntuiesc lumea&, 3i iar23i, de n/ar fi pedepsit pe nimeni, nendreptat r2mnea ucenicul, necunoscnd prin fapte puterea Lui pedepsitoare. +eci, ce era de f2cut< Ca ucenicul s2 se team2 3i s2 nu fac2 mai r2u trecnd cu vederea nv212tura primit2, 3i totodat2 s2 nu sufere nici unul dintre oameni, nici s2 nu rabde pedeaps2 3i chin / de aceea 3i face 5ristos ar2tat2 puterea pe smochin, zicnd$ ;42 nu se mai fac2 road2 din tine& 8Aatei 2 , *:, 3i l/a uscat ndat2 doar prin cuvntul 42u. Astfel au r2mas nev2t2ma1i to1i oamenii, 3i totodat2 6i/a ar2tat puterea 4a, pedeapsa fiind primit2 de c2tre pom. 6i ucenicul de/ar fi luat aminte, mare folos ar fi dobndit pedeapsa aceasta; ci totu3i, nici a3a nu s/a ndreptat. Iar 5ristos, dinainte 3tiind 3i aceasta, a mai s2vr3it un lucru nc2 mai mare$ c2 atunci cnd iudeii au n2v2lit asupra Lui ntrarmndu/3i minile mpotriv2/le cu s2bii 3i ciomege, i/a orbit pe to1i / fiindc2 asta arat2 cuvintele$ %0e cine c2uta1i<& 8Ioan E, #:. +at fiind c2 vnz2torul zicea mereu$ ;Ce mi ve1i da mie, 3i eu CF voi da pe .l vou2<& 8Aatei 2-, #:, voind +omnul 3i pe iudei a/i ncredin1a, 3i pe Iuda a/l nv21a c2 de voie merge la patim2 3i totul este n mna Lui, iar viclenia vnz2torului nu putea s2/L biruie, gr2ie3te n vreme ce acesta st2tea dimpreun2 cu to1i ceilal1i$ 0e cine c2uta1i< Astfel, Iuda nu/L recuno3tea pe Acela pe Care voia s2/L vnd2, c2ci l orbise +omnul; 3i nu -

numai att, ci pe to1i i/a aruncat la p2mnt prin cuvintele 4ale. 6i dup2 ce nici a3a nu s/au f2cut mai blnzi, nici spurcatul acela n/a p2r2sit gndul tr2d2rii, ci a r2mas nevindecat, nici a3a n/a contenit 5ristos cu bun2voin1a 3i purtarea 4a de gri"2 / ci ia aminte ct de mi3c2tor caut2 s2 ating2 sufletul cel neru3inat, gr2ind cuvinte n stare s2 nmoaie chiar 3i o inim2 de piatr2 / fiindc2 ce zice atunci cnd s/a pornit acela s2/L s2rute< ;Iudo, cu s2rutare vinzi pe ,iul ?mului<& @u 1i/e ru3ine nici m2car s2 faci asta<& Asta a zis 5ristos c2utnd s2/l mi3te 3i amintindu/i de apropierea lor dinti; totu3i, cu toate c2 +omnul a f2cut 3i a zis acestea, Iuda nu s/a f2cut mai bun / 3i nu din pricina neputin1ei 4f2tuitorului, ci dintr/a lenevirii lui. Iar 5ristos, cu toate c2 3tia toate acestea dinainte, a f2cut de la nceput 3i pn2 la sfr3it tot ce 1inea de .l 3i nu 4/a l2sat p2guba3. Acestea toate 3tiindu/le deci 3i noi, iubi1ilor, f2r2 ncetare 3i totdeauna trebuie s2/i aducem la rnduial2 3i s2/i iubim pe fra1ii no3tri, chiar dac2 sfatul nostru nu aduce nici un folos$ c2 dac2 5ristos, Care 3tia cum se va sfr3i povestea, s/a ngri"it att de cel ce cu nimic nu avea s2 se foloseasc2 de ndemnul Lui, de ce iertare am fi vrednici noi atunci cnd, f2r2 m2car a 3ti deznod2mntul lucrurilor, ne vom ar2ta att de lene3i fa12 de mntuirea aproapelui, l2sndu/l de izbeli3te dup2 ce/l sf2tuim o dat2 sau de dou2 oriB 6i la urma urmei, s2 ne gndim 3i la noi n3ine, c2 n fiecare zi ne vorbe3te +umnezeu prin prooroci, prin apostoli, 3i n fiecare zi ne ar2t2m neascult2tori / 3i totu3i, .l nu 4e las2 p2guba3 a vorbi 3i a ndemna pururea pe cei n2r2va3i 3i neascult2tori. 6i strig2 0avel, zicnd$ ;Cn numele lui 5ristos v2 rug2m, ca 3i cum +umnezeu 4/ar ruga prin noi mp2ca1i/v2 cu +umnezeu& 8II Corinteni ', 29:; c2 dac2 m2 sili1i s2 spun 3i un lucru de mirare, cel care sf2tuie3te 3tiind dinainte c2 se va ndupleca negre3it cel sf2tuit nu e a3a vrednic de laud2 precum cel ce de multe ori zicnd 3i sf2tuind 3i neavnd izbnd2 nu se las2 p2guba3 nici a3a. C2 pe cel dinti n2de"dea de a/l ndupleca pe ascult2tor, chiar de ar fi cel mai lene3 om, l mbolde3te s2 pov21uiasc2; dar cel ce f2r2 ncetare sf2tuie3te 3i nu e ascultat, 3i totu3i nu se las2 p2guba3, d2 dovad2 de dragoste preafierbinte si ct se poate de adev2rat2, nefiind nsufle1it de nici o n2de"de, ci doar din dragostea c2tre ascult2tor nep2r2sind purtarea de gri"2 pentru fratele. +ar cred c/am dovedit ndea"uns c2 se cuvine s2 nu i p2r2sim nicicnd pe cei c2zu1i, chiar de am 3ti c2 n/or s2 ne asculte; trebuie de acum s2 purcedem la certarea celor dezm21a1i, c2 pn2 ce 1ine aceast2 s2rb2toare 3i diavolul lucreaz2 bubele be1iei n sufletele celor ce se mbat2 se cuvine s2 pun alifii pe aceste bube. -. Ieri le/am astupat gura cu 0avel, care zice$ ;?ri de mnca1i, ori de be1i, ori altceva de face1i, toate spre slava lui +umnezeu s2 le face1i& 8 Corinteni 9, ) :; iar ast2zi le vom ar2ta lor pe 4t2pnul lui 0avel nu numai ndemnnd 3i sf2tuind p2zirea de pl2ceri, ci 3i pedepsind 3i chinuind pe cel ce 3i/a dus via1a n pl2ceri$ c2 istoria bogatului 3i a lui Laz2r 3i a celor ntmplate amndorura nu altceva arat2. 6i hai mai bine, pentru a face cu temeinicie acest lucru, s2 citim pilda chiar de la nceput. ;.ra un om oarecare bogat, 3i se mbr2ca n porfir2 3i n vison, veselindu/se n toate zilele luminat; 3i era un s2rac oarecare anume Laz2r, care z2cea naintea u3ii lui plin de bube, 3i poftea s2 se sature din f2rmiturile care c2deau de la masa bogatului; ci 3i cinii, venind, lingeau r2nile lui&8Luca -, */2 :. ;0entru ce gr2ia 4t2pnul n pilde<&; ;0entru ce pe unele dintre pilde le tlcuia, iar pe altele nu<&; ;Ce nseamn2 cuvntul pild2<& .i bine, r2spunsul la aceste ntreb2ri 3i la toate ntreb2rile de acest fel l vom l2sa pe alt2 dat2, pentru a nu ne dep2rta de la ceea ce ne arde acum$ deocamdat2 v2 vom spune doar care dintre evangheli3ti spune c2 a gr2it 5ristos pilda aceasta. Care, dar< @umai Luca, fiindc2 se cuvine a 3ti 3i aceasta$ c2 dintre cele spuse de 5ristos afl2m pe unele la to1i cei patru, iar pe altele la cte unul dintre ei. +e ce< Ca s2 fim sili1i a/i citi pe to1i, 3i ca s2 se vad2 mpreun2/gl2suirea lor minunat2. C2 dac2 toate spusele lui 5ristos s/ar fi g2sit la fiecare din ei, nu i/am fi citit pe to1i cu luare/aminte, !

ndea"uns fiind unul ca s2 ne nve1e totul; iar dac2 fiecare ar fi istorisit altceva, nu s/ar fi ar2tat mpreun2/gl2suirea lor cea minunat2. +e aceea au multe de ob3te Gn comunH, ns2 3i fiecare pe ale sale. +eci, iat2 ce ne nva12 5ristos nsu3i n aceast2 pild2. 5ristos ne zice c2 era un om bogat, tr2ind n r2utate mult2, care nu cuno3tea nevoia, ci toate i mergeau din plin / c2ci spusele$ se veselea n toate zilele arat2 c2 nici un necaz nea3teptat nu i se ntmpla, nu avea temei de am2r2ciune, nici vreo nepl2cere din cele ale acestei vie1i. Iar c2 tr2ia in r2utate, aceasta e nvederat 3i din sfr3itul de care a avut parte, precum 3i, mai nainte de sfr3itul lui, din dispre1ul lui fa12 de s2rac. C2 era nemilostiv nu doar c2tre s2racul de la poart2, aceasta se vede de la sine$ c2ci dac2 pe cel care z2cea necontenit la u3a lui, pe care l avea mereu n fa1a ochilor, pe care intrnd 3i ie3ind o dat2, de dou2 3i de mai multe ori pe zi, n/avea cum s2 nu/l vad2 8c2 nu z2cea la o r2spntie, nici ntr/un loc ferit 3i ascuns, ci acolo pe unde bogatul, intrnd 3i ie3ind mereu, era silit s2/l vad2 chiar f2r2 voia sa: / ei bine, dac2 pe acesta nu l/a miluit, care z2cea n p2timire att de grea 3i tr2ia n atta strmtorare, sau mai bine zis se chinuia bolind toat2 via1a lui de o boal2 foarte grea, c2tre care dintre oamenii ntlni1i de dnsul s/ar fi plecat bogatul cu milostivire< C2 3i dac2 l ocolea o zi, n cea de/a doua era firesc s2 fie mi3cat ct de pu1in; iar dac2 3i/ntr/a doua l trecea cu vederea, n cea de/a treia, sau n cea de/a patra, sau n urm2toarea, negre3it se cuvenea s2 se plece cu milostivire c2tre dnsul, chiar de ar fi fost mai s2lbatic dect fiarele. .l, ns2, n/a fost mi3cat defel, ci s/a ar2tat mai nesim1it 3i mai crud chiar 3i dect "udec2torul acela care de +umnezeu nu se temea 3i de oameni nu se ru3ina 8Luca E, 2/':$ c2ci pe acela, ct era de neomenos 3i s2lbatic, st2ruin1a v2duvei l/a nduplecat s2 i fac2 aceleia pe plac 3i l/a plecat spre cererea ei, iar pe bogat nimic nu a putut s2/l plece spre a"utorarea s2racului, m2car c2 cererea acestuia nu era deopotriv2 cu a v2duvei, ci mult mai lesnicioas2 3i mai dreapt2 / fiindc2 v2duva cerea a"utor mpotriva vr2"ma3ilor ei, iar Laz2r cerea s2 i se aline foamea 3i s2 nu fie l2sat s2 piar2; v2duva l b2tea la cap pe "udec2tor cu cererea ei, iar Laz2r se ar2ta bogatului de mai multe ori pe zi z2cnd n t2cere. ?r, asta e n stare s2 nmoaie chiar 3i un cuget mpietrit / c2 b2tu1i fiind la cap, de multe ori ne 3i mniem, iar atunci cnd vedem pe cei care ne cer a"utorul stnd n t2cere mult2 3i negr2ind nimic, ci pururea nec2p2tnd 3i niciodat2 sup2rndu/se, ci numai ar2tndu/ni/se n t2cere$ ei bine, de/am fi mai nesim1itori 3i dect pietrele, ne nduplec2m, ru3inndu/ne de covr3irea blnde1ii lor. 0e lng2 asta, mai era un temei de milostivire nu mai mic dect celelalte, 3i anume c2 ns23i nf21i3area s2racului era vrednic2 de mil2, supt2 de foame 3i de boala ndelungat2. 6i totu3i, nimic nu l/a nmuiat pe nemilostivul acela. !. A3adar, primul p2cat al bogatului este cruzimea 3i neomenia lui cea nentrecut2$ c2 nu/i acela3i lucru cnd nu a"ut2 nevoia3ilor un s2rac 3i cnd cel ce tr2ie3te n pl2ceri trece cu vederea pe al1ii care sunt ro3i de foame. 6i iar23i, nu e acela3i lucru a/l trece cu vederea pe s2rac dup2 ce l/ai v2zut o dat2 sau de dou2 ori, cu a/l vedea n fiecare zi 3i nici avnd mereu priveli3tea lui n fa1a ochilor a nu se trezi n tine mila 3i iubirea de oameni. @u e totuna nici a nu/1i a"uta pe aproapele atunci cnd e3ti n necazuri 3i sup2r2ri 3i n tulburare sufleteasc2, cu a/i l2sa pe al1ii s2 moar2 de foame 3i a/1i mpietri inima fa12 de ei atunci cnd ai parte de atta veselie 3i necontenit2 bun2stare, nef2cndu/te mai iubitor de oameni nici m2car din pricina bucuriei / doar 3ti1i c2 3i omul cel mai s2lbatic se mblnze3te 3i se face mai de treab2 atunci cnd i merg toate cu spor. Acel bogat, ns2, nici prop23ind nu devenea mai bun, ci r2mnea ca o fiar2, ba mai vrtos punea n umbr2 orice fiar2 prin cruzimea 3i neomenia sa. 6i totu3i, cel care vie1uia n r2utate 3i neomenie se bucura de toat2 bun2stare, iar cel drept, care se ngri"ea de fapta bun2, tr2ia n restri3tea cea mai de pe urm2. Iar c2 drept era Laz2r o arat2 3i sfr3itul lui, iar mai nainte de E

sfr3it / r2bdarea pe care a v2dit/o n s2r2cie. @u vi se pare c2 soarta lor 3i afl2 pild2 n via1a de zi cu zi< >ogatul avea corabia plin2 de marf2 3i plutea cu vnt prielnic; dar nu v2 ncnta1i, fiindc2 se ndrepta spre sf2rmare, fiindc2 bogatul nu a vrut s2 a3eze nc2rc2tura cu b2gare de seam2E. (rei s2 1i mai ar2t 3i alt2 pricin2 a r2ut21ii lui< 4e desf2ta f2r2 p2s n fiecare zi; or, 3i acesta e p2cat dintre cele mai mari / 3i nu numai acum, cnd ni se cere atta filosofie, ci 3i la nceput, n vremea Leg2mntului G=estamentuluiH celui (echi, cnd aceast2 filosofie* nc2 nu se ar2tase / c2 iat2 ce spune prorocul$ ;(ai celor ce vin ntru zi rea, celor ce se apropie si se ating de smbete mincinoase& 8Amos -, ):. +ar ce nseamn2 smbete mincinoase < Iudeii cred c2 smb2ta li s/a dat ca s2 stea degeaba; ns2 nu asta este pricina, ci li s/a dat ca, desf2cndu/se de cele lume3ti, s2/3i pun2 toat2 rvna in cele duhovnice3ti. Iar c2 smb2ta e nu pentru nelucrare, ci pentru lucrare duhovniceasc2, nse3i faptele ne/o arat2, iat2, preotul de dou2 ori mai mult lucra n acea zi$ n fiecare din celelalte zile aducndu/se "ertf2 obi3nuit2, smb2ta avea porunc2 s2 aduc2 ndoit2 "ertf2. 02i, dac2 smb2ta ar fi fost pentru nelucrare, n primul rnd preotului se cuvenea s2 nu lucreze. +eci, ntruct iudeii, slobozindu/se de gri"ile lume3ti, la cele lume3ti nu luau aminte ntru ntreag2 n1elepciune 3i blnde1e 3i ascultarea dumnezeie3tilor cuvinte, ci ntocmai pe dos f2ceau, ghiftuindu/se, mb2tndu/se, mncnd de le cr2pau bur1ile, dezmierdndu/se. +e asta i/a osndit prorocul / c2 zicnd$ ;(ai celor ce vin ntru zi rea, 3i ad2ugnd$ celor ce se ating de smbete mincinoase&, prin acest adaos a ar2tat c2 smbetele lor erau mincinoase. A3adar, cum le f2ceau mincinoase< Lucrnd r2utatea, dezmierdndu/se, mb2tndu/se 3i nenum2rate alte lucruri ru3inoase 3i grozave s2vr3ind. 6i ca s2 te ncredin1ezi c2 e adev2rat ce spun, ascult2 cele ce urmeaz2 / c2 prorocul o arat2 prin ce spune n continuare$ ;celor ce dorm n paturi de filde3, 3i se r2sfa12 ntru a3ternuturile lor, 3i celor ce m2nnc2 iezi din turme 3i vi1ei sug2tori din mi"locul cirezilor, celor care beau vinul strecurat 3i cu mirurile cele mai de frunte se ung& 8-, #/-:. Ai primit smb2ta, iudeule, ca s2 1i sloboze3ti sufletul de r2utate, iar tu pe aceasta mai vrtos o lucrezi$ c2 ce r2sf21 mai r2u poate fi dect a dormi n paturi de filde3< Celelalte p2cate, cum ar fi be1ia, l2comia 3i dezm21ul m2car aduc o mic2 pl2cere$ iar a dormi n paturi de filde3 ce pl2cere aduce, sau ce mngiere< @u cumva frumuse1ea patului ne face mai dulce 3i mai pl2cut somnul< >a, mai mult ni/l ngreuiaz2 3i ni/l chinuie, dac2 avem minte$ c2 dac2 stai s2 te gnde3ti c2 tu dormi n pat de filde3, iar altul nu are nici pine pe s2turate, oare nu te va osndi con3tiin1a 3i nu se va scula s2 te osndeasc2 pentru lucrul acesta nefiresc< Iar dac2 a dormi n paturi de filde3 este o vin2, ce dezvinov21ire vom avea dac2 acestea sunt, pe deasupra, 3i mbr2cate n argint< (rei s2 vezi pat frumos< ? s2/1i ar2t eu acum, 3i nu frumuse1ea patului unui om de rnd, nici a unui pat de o3tean, ci a unui pat mp2r2tesc. C2 orict ai fi de f2los, 3tiu bine c2 n/o s2 pretinzi a avea pat mai frumos ca cel mp2r2tesc / 3i nc2 nu al ori3ic2rui mp2rat, ci al celui dinti 3i mai mp2rat ca to1i mp2ra1ii, care 3i acum e cntat n toat2 lumea$ 1i voi ar2ta patul fericitului +avid. Cum era acest pat< @u era mpodobit cu aur 3i cu argint, ci cu lacrimi 3i cu m2rturisiri / 3i asta o spune el nsu3i, gr2ind precum urmeaz2$ ;4p2la/ voi ntru toate nop1ile patul meu, cu lacr2mile mele a3ternutul meu voi uda& 80salmul -, -: / c2 din toate p2r1ile curgeau ca ni3te m2rg2ritare, lacrimile. E. 6i uit2/mi/te ce suflet iubitor de +umnezeuB +up2 ce n timpul zilei l r2spndeau gri"ile cele multe pentru boieri, pentru c2petenii, pentru neamuri, pentru mul1imi, pentru osta3i, pentru r2zboaie, pentru pace, pentru treburile politice3ti, pentru cas2, pentru cele de departe, pentru cele de aproape$ ei bine, gri"a Gstress/ulH pe care noi to1i ne/o stingem prin somn, el 3i/o stingea prin m2rturisire 3i rug2ciuni 3i lacrimi. 6i n/a f2cut asta o noapte, n urm2toarea odihnindu/se, nici *

dou2 sau trei nop1i, ntre care s2 conteneasc2, ci f2cea asta n fiecare noapte / c2 zice$ ;4p2la/voi ntru toate nop1ile patul meu, cu acrimile mele a3ternutul meu voi uda&, ar2tnd mbel3ugarea lacrimilor 3i curgerea lor nencetat2$ c2 in vreme ce to1i se odihneau n lini3te, el singur se ntlnea cu +umnezeu, 3i ?chiul cel neadormit c2uta spre cel care plngea, se tnguia 3i vestea necazurile sale. Astfel de a3ternut s2/1i preg2te3ti 3i tu$ c2 ncon"urndu/te cu podoabe de argint 3i pizma oamenilor o vei de3tepta, 3i mnia cea de sus o vei Iprinde; iar lacrimi ca cele ale lui +avid 3tiu s2 sting2 nsu3i focul gheenei. (rei s2/1i mai ar2t 3i alt a3ternut< +e al lui Iacov zic, ce se culca pe "os 3i avea piatr2 sub capul lui$ pentru aceea a 3i v2zut pe 0iatra cea gndit2 3i scara minunat2 pe care urcau 3i coborau ngerii 8,acere 2E:. Astfel de a3ternuturi s2 ne ticluim 3i noi, ca s2 vedem astfel de vise. Iar de ne vom culca pe paturi de argint 9, nu doar c2 nu vom dobndi nici o pl2cere, ci 3i am2r2ciune vom suferi$ fiindc2 atunci cnd te gnde3ti c2 pe frigul cel mai crunt, n miez de noapte, pe cnd tu dormi n pat s2racul zace pe paie la u3a b2ilor, acoperit cu o rogo"in2, tremurnd, mu3cat de ger 3i strmtorat de foame. Chiar de ai fi mai mpietrit dect oricine, 3tiu bine c2 singur te vei osndi pentru c2 te desfe1i peste nevoie, iar pe acela nu/l la3i s2 se bucure nici de cele numaidect trebuincioase. ;@imeni, osta3 fiind, spune 4criptura, nu se amestec2 cu lucruri lume3ti& 8=imotei 2, #:. =u e3ti osta3 duhovnicesc / iar osta3ul duhovnicesc nu doarme pe pat de filde3, ci pe podele; nu se d2 cu parfumuri, fiindc2 asta e gri"a sodomi1ilor 3i strica1ilor, a celor ce 3i duc via1a pe scen2 2, c2rora nu le pas2 de sufletul lor. =u ns2 nu a parfumuri, ci a fapt2 bun2 se cade s2 miro3i. @imic nu e mai necurat ca sufletul, atunci cnd trupul are mireasm2 ca aceasta$ c2 semn al putorii 3i necur21iei dinl2untru se face buna mireasm2 a trupului 3i hainelor. C2 atunci cnd diavolul, nst2pnindu/se n suflet, l stric2 3i l umple de mole3eal2, atunci 3i trupul l mn"e3te, prin parfumuri, de murd2ria stric2ciunii sale; 3i precum cei ce tot timpul bolesc de guturai au hainele 3i minile 3i fa1a murdare, nencetat fiind mn"i1i de ceea ce le curge din nas, a3a 3i sufletul mn"e3te trupul cu r2utatea acestei viclene scurgeri. C2 cine va socoti c2 se afl2 vreo nsu3ire bun2 3i aleas2 n cel parfumat 3i g2tit ca o femeie, sau mai bine zis ca o curv2, n cel ce a mbr21i3at via1a m2sc2ricilor )< 42 1i miroas2 sufletul a bun2 mireasm2 duhovniceasc2, dac2 vrei s2 Iduci ct mai mult folos att 1ie ct 3i celor dimpreun2 cu tine$ c2 nu este nimic mai prime"dios dect dezmierdarea. Ascult2 ce spune despre dnsa Aoisi ;Cngro3atu/s/a, ngr23atu/s/a, l21itu/s/a 3i a dat din copite # cel iubit& 8+euteronom )2, ':. @/a zis$ ;s/a lep2dat, ci$ ;a dat din copite&, ar2tndu/ne trufia 3i nenfrnarea lui. 6i iar23i, n alt2 parte$ ;Ancnd 3i bnd ia aminte la tine, ca s2 nu ui1i pe +omnul +umnezeul t2u& 8cf. +euteronom -, / 2; E, 9/ :. A3a duce, de obicei, desf2tarea la uitare. A3adar, 3i tu, iubitule, cnd 3ezi la mas2 aminte3te/1i c2 dup2 ce m2nnci se cade s2 te rogi$ 3i a3a umple/1i cu m2sur2 pntecele, ca nu cumva, ngreuindu/te, s2 nu po1i a pleca genunchii ca s2 te rogi lui +umnezeu. @u vede1i dobitoacele de povar2 c2 dup2 ce m2nnc2 pornesc la drum, 3i car2, 3i plinesc slu"ba lor< Iar tu, dup2 mas2, te faci de nici o treab2 3i bun de nimic. 6i cum nu vei fi mai de ru3ine 3i dect m2garii< ;+e ce<& ,iindc2 mai vrtos dup2 mas2 trebuie s2 te treze3ti 3i s2 priveghezi$ c2 vremea de dup2 mas2 e vreme a mul1umi +omnului / iar celui ce d2 mul1umit2 i se cuvine a fi nu beat, ci trezvitor 3i priveghetor. +e la mas2 nu la somn, ci la rug2ciune s2 mergem, ca s2 nu ne facem mai dobitoci dect dobitoacele '. *. 6tiu c2 mul1i vor def2ima cele spuse pe temei c2 ele vor s2 aduc2 n via1a lor un obicei nou 3i ciudat, dar mai vrtos voi def2ima eu obiceiul care v2 st2pne3te pe voi acum$ fiindc2 5ristos ne/ a ar2tat nc2 mai limpede c2 dup2 mas2 nu somn, nici mpreunare trupeasc2 nu trebuie s2 urmeze, ci rug2ciuni 3i citire a 4fintelor 4cripturi. Atunci cnd a hr2nit mul1imile acelea multe n pustie, nu i/a trimis la culcare 3i la somn, ci i/a chemat la ascultarea dumnezeie3tilor cuvinte$ c2 nu i/a 9

ghiftuit s2 li se sparg2 bur1ile, nici nu i/a mb2tat, ci dup2 ce le/a plinit trebuin1a i/a adus la hrana cea duhovniceasc2. A3a s2 facem 3i noi, 3i s2 ne deprindem a mnca numai att ct s2 tr2im, nu pn2/ce ne crap2 pntecele 3i ne ngreuiem$ c2 nu am fost f2cu1i 3i nu tr2im ca s2 mnc2m 3i ca s2 bem, ci mnc2m ca s2 tr2im. @u via1a e pentru mncare, ci mncarea a fost f2cut2 pentru via12 dintru nceput / iar noi d2m totul pentru mncare, ca 3i cum pentru asta am fi venit n lume. +ar ca s2 nfier2m mai aspru desf2tarea cea p2mnteasc2 3i s2/i atingem bine pe cei ce vie1uiesc lesne n ea, s2 ne ntoarcem la cele despre Laz2r$ c2 mai adev2rat 3i limpede ne va fi sfatul 3i ndemnul atunci cnd nu prin vorbe, ci prin fapte ve1i vedea certa1i 3i pedepsi1i pe robii mbuib2rii. A3adar, bogatul n r2utatea ar2tat2 petrecea, 3i n fiecare zi se desf2ta, 3i se mbr2ca str2lucit, mai amarnic2 pedeaps2 atr2gnd asupr2/3i, mai mare loc g2tindu/3i, f2r2 de alinare f2cndu/3i osnda 3i f2r2 de iertare pedeapsa. Iar s2racul z2cea la u3a lui 3i nu se r2zvr2tea mpotriva lui +umnezeu, nici nu hulea, nici nu se mnia; nu zicea c2tre sine ceea ce zic mul1i$ ;Cum adic2< Jsta, tr2ind n r2utate 3i cruzime 3i neomenie, are din toate mai mult dect i trebuie 3i nu p2time3te vreo am2r2ciune, nici vreun alt necaz nea3teptat, de care sunt multe n via1a oamenilor, ci are parte numai de pl2cere$ iar eu n/am nici ce s2 m2nnc ca s2 tr2iesc. Jsta 3i cheltuie to1i banii cu parazi1i - 3i cu ling2i 3i n be1ii, dar i curg toate din bel3ug; iar eu zac aici ros de foame, fiind de poveste, de ru3ine 3i de rs tuturor privitorilor. Ce fel de 0ronie este asta< ., oare, vreo dreptate care viKi"heaz2 asupra faptelor omene3ti<&. +ar Laz2r nu a zis, nici n/a gndit nimic dintre acestea. +e unde vedem asta< +in faptul c2 a fost luat cu alai de ngeri 3i dus n snul lui Avraam$ or, nu s/ar fi nvrednicit de atta cinste dac2 era un hulitor. .i bine, cei mai mul1i se minuneaz2 numai de s2r2cia lui; eu ns2 pot socoti nou2 chinuri pe care le/a r2bdat / nu ca s2 fie pedepsit, ci ca mai str2lucit s2 se fac2, precum s/a 3i f2cut. A3adar, cumplit2 e, cu adev2rat, 3i s2r2cia / 3i 3tiu aceasta cei ce au ncercat/o pe pielea lor / fiindc2 nici un cuvnt nu poate ar2ta durerea pe care o sufer2 cei ce tr2iesc n s2r2cie 3i nu 3tiu s2 filosofeze. Iar n ce/l prive3te pe Laz2r nu numai s2r2cia era cumplit2, ci se ad2uga la ea 3i boala, ba 3i aceasta covr3itoare. 6i uit2/te cum ne arat2 +omnul c2 amndou2 aceste nevoi a"unseser2 la culme. C2 s2r2cia lui Laz2r b2tea oricare alt2 s2r2cie, aceasta o arat2 zicnd c2 nici de f2rmiturile ce c2deau de la masa bogatului nu avea parte; iar c2 boala lui a"unsese la aceea3i m2sur2 ca s2r2cia, m2sur2 de care nu se mai putea trece, ne/o arat2 zicnd c2 i lingeau cinii bubele. A3a de vl2guit era, nct nici cinii nu era n stare s2/i alunge, ci z2cea ca un mort cu zile, v2zndu/i cum vin asupra lui, dar neputnd s2 i goneasc2$ a3a sl2b2nogite i erau m2dularele, a3a vl2guit era de boal2, a3a istovit era de ispit2. (ezi cum att s2r2cia ct 3i boala i mpresurau trupul; iar dac2 fiecare din ele, luat2 n parte, este nesuferit2 3i grozav2, cum s2 nu fie ca diamantul cel ce le rabd2 cnd sunt mpreunate< Aul1i sunt bolnavi de multe ori, dar nu duc lips2 de mncarea trebuincioas2; al1ii tr2iesc n s2r2cia cea mai de pe urm2, dar se bucur2 de s2n2tate / a3a nct latura bun2 slu"e3te drept mngiere pentru cea rea. Cn privin1a lui Laz2r, ns2, r2ul venea din amndou2 p2r1ile. 0oate vei zice$ ;Aai 3tiu pe cineva care e 3i bolnav, 3i s2rac&. +a, dar nu este n atta p2r2sire$ c2 dac2 nu poate c2p2ta a"utor nici de la sine nsu3i, nici de la casnici, atunci poate, stnd n drum, s2 capote milostenie de la trec2torii mi3ca1i de starea lui. Iar lui Laz2r nenorocirile amintite i le ngreuna lipsa a"ut2torilor, 3i nea"utorarea asta i era mai mult otr2vit2 de faptul c2 z2cea la u3a bogatului$ c2 de ar fi p2timit n loc pustiu, nelocuit 3i acolo ar fi fost neb2gat n seam2, nu ar fi suferit att, pustietatea nduplecndu/l s2 rabde chiar de nevoie cele ntmplate lui. +ar a z2cea n mi"locul attor be1ivi care se desf2tau 3i a nu primi nici cea mai mic2 ngri"ire, aceasta mai mult i am2ra durerile 3i i ardea sufletul lui Laz2r$ c2 ne st2 n fire a ne durea mai mult nu atunci cnd n/are cine s2 ne a"ute, ci atunci cnd are cine, dar nu vrea s2 ne dea mn2 de a"utor. +e acest

lucru p2timea atunci 3i el, fiindc2 nu era cine s2 l mb2rb2teze cu vorba, nici cine s2/l mngie cu fapta, nici prieten, nici vecin, nici rud2, nici unul dintre cei ce l vedeau$ c2 stricat2 era toat2 casa bogatului. 9. 0e lng2 acestea, i mai sporea durerea vederea bun2st2rii altuia$ nu c2 era pizma3 3i r2u, ci fiindc2 to1i, n chip firesc, ne vedem mai limpede nenorocirile n lumina prop23irii altora. >a, n privin1a bogatului era un lucru n stare s2/l ndurereze 3i mai mult$ c2 3i sim1ea mai abitir necazurile nu doar punnd fa12 n fa12 restri3tea lui cu bun2starea aceluia, ci 3i socotind c2 bogatul prop23ea n toate vie1uind cu cruzime 3i neomenie, iar el p2timea cele mai de pe urm2 groz2vii avnd fapt2 bun2 3i blnde1e$ 3i de aici avea de r2bdat iar23i descura"are nealinat2. C2 dac2 era drept, dac2 era blnd, dac2 avea via12 vrednic2 de mirare Gadmira1ieH bogatul, dac2 era plin de toat2 fapta bun2, Laz2r nu s/ar fi ntristat, ns2 de vreme ce vie1uia n r2utate 3i a"unsese la r2utatea cea mai de pe urm2 3i dovedea atta neomenie, avnd fa12 de el sim12minte chiar vr2"m23e3ti 3i ocolindu/l ca pe un bolovan, f2r2 ru3ine 3i f2r2 mil2, 3i totu3i tr2ia n atta bel3ug / ei bine, gnde3te/te ct de firesc era ca el s2 potopeasc2 sufletul s2racului cu valuri dup2 valuri !; gnde3te/te cum era firesc s2 se simt2 Laz2r v2znd parazi1i, ling2i, slugi urcnd, cobornd, ie3ind, intrnd, alergnd, f2cnd zarv2, mb2tndu/se, s2ltnd 3i s2vr3ind la ar2tare toate celelalte feluri de neru3in2ri. C2 z2cea la u32 parc2 anume ca s2 fie martor al bun2st2rii altuia, ducndu/3i zilele numai atta ct s2 3i simt2 nenorocirile, suferind sf2rmare de corabie n liman, chinuit lng2 izvor de cea mai arz2toare sete. 42 mai spun 3i un alt necaz< @u avea naintea ochilor un alt Laz2r$ c2 noi, chiar de am p2timi nenorociri f2r2 de num2r, putem, privind la el, s2 primim destul2 mngiere 3i s2 ne bucur2m de mult2 mb2rb2tare, c2 mult2 mngiere aduce nec2"i1ilor s2 afle p2rta3i de necazuri fie n via12, fie n povestiri. Iar Laz2r nu avea de unde s2 vad2 pe alt p2timitor asemenea cu el, ba mai vrtos nici nu avea cum s2 aud2 de cineva care s2 fi r2bdat asemenea necazuri n vremurile str2mo3ilor lui, 3i ndea"uns este acest lucru ca s2 ntunece sufletul cuiva. 4e mai poate ad2uga 3i altceva$ c2 nu putea filosofa nimic despre Cnviere, ci socotea c2 urm2rile celor de acum nu trec dincolo de aceast2 via12, fiindc2 a tr2it mai nainte de har. Iar dac2 ntre noi, dup2 atta cuno3tin12 de +umnezeu, dup2 alesele n2de"di ale nvierii, dup2 ce 3tim de pedepsele rnduite dincolo celor care p2c2tuiesc 3i de bun2t21ile g2tite celor drep1i, unii au atta pu1in2tate de suflet 3i bicisnicie nct nici prin aceste a3tept2ri nu se ndreapt2, ce ar fi trebuit s2 p21easc2 cel lipsit 3i de acest reazim< C2 nc2 nu putea s2 filosofeze nimic de acest fel, ntruct nu venise nc2 vremea acestor nv212turi. 6i mai era un lucru$ era def2imat de oamenii lipsi1i de minte, c2 cei din gloat2 obi3nuiesc ca atunci cnd v2d pe cineva n foamete 3i boal2 necurmat2 3i n relele cele mai de pe urm2 Gcele mai mariH s2 nu aib2 p2rere bun2 despre el, ci s2 i "udece via1a dup2 necazul n care se afl2 3i socot c2 o duce att de prost din pricina r2ut21ii, negre3it, 3i multe altele de acest fel vorbesc ntre ei. (orbesc proste3te, dar vorbesc totu3i$ ;Jsta, dac2 era prieten al lui +umnezeu, n/ar fi ng2duit +umnezeu s2 se nec2"easc2 n s2r2cie 3i n celelalte rele&. A3a s/a ntmplat 3i cu Iov, a3a s/a ntmplat 3i cu 0avel. Lui Iov i spuneau$ ;Au doar de multe ori 1i s/a gr2it 1ie n necaz< +ar greutatea cuvintelor tale cine o va suferi< C2 de vreme ce tu pe mul1i ai nv21at, 3i mini slabe ai a"utat, 3i pe cei neputincio3i i/ai mb2rb2tat cu cuvntul, 3i genunchii slabi i/ai nt2rit, iar acum a venit asupra ta durere 3i s/a atins de tine 3i te/ai tulburat, oare evlavia ta este n nebunie 3i n2de"dea ta n r2utatea c2ii tale<& 8Iov #, 2:. lat2 ce vrea s2 zic2$ ;+ac2 ai fi f2cut vreun bine n/ai fi p21it ce ai p21it$ e limpede, pl2te3ti pentru p2cate 3i f2r2delegi& / 3i asta l r2nea mai mult pe fericitul Iov. 6i despre 0avel spuneau la fel barbarii / c2 dup2 ce au v2zut n2prca 2

atrnat2 de mna lui, nu gndeau despre el nimic bun, ci socoteau c2 era vreunul dintre marii nelegiui1i, ceea ce este limpede din cuvintele lor$ ;0e acesta, chiar dac2 a sc2pat din mare, dreptatea lui +umnezeu nu l/a l2sat s2 tr2iasc2& 8,apte 2E, #:. 6i pe noi un atare lucru E ne tulbur2, de obicei, nu pu1in / dar cu toate c2 valurile erau att de mari 3i veneau unul dup2 altul, corabia lui Laz2r nu s/a scufundat, ci n mi"locul unui cuptor aprins el filosofa ca bucurndu/se mereu de rou2. . C2 n/a gr2it n sine nimic din cele pe care obi3nuie3te s2 le spun2 gloata$ c2 ;dac2 bogatul, r2posnd, va fi pedepsit 3i va pl2ti pentru cele s2vr3ite, o s2 fie unu la unu; iar dac2 3i acolo va fi n aceea3i cinste, o s2 fie doi la zero pentru el&. ?ri vre1i s2 zice1i c2 nu asta brfi1i prin pie1e voi, cei mul1i, care aduce1i n biseric2 n2ravuri de la alerg2rile de cai 3i de la spectacolele lume3ti< A2 ru3inez s2 pomenesc aceste vorbe 3i ro3esc, dar e nevoie s2 o fac, ca s2 sc2pa1i de rsul cel necuviincios 3i de ru3inea 3i v2t2marea care vin din spuse ca acestea. Aul1i 3i de multe ori le gr2iesc rznd, dar 3i aceasta 1ine de me3te3ugul cel r2u al diavolului, adic2 a aduce n via1a noastr2, prin a3a/zise vorbe de duh, nv212turi stricate. C2 mul1i brfesc acestea f2r2 ncetare la munc2, 3i n pia12, 3i acas2$ care lucru 1ine de cea mai de pe urm2 necredin12 3i nebunie, fiind cu adev2rat vrednic de bat"ocur2 3i semn al unei min1i prunce3ti. C2 a spune$ ;dac2 cei r2i vor fi pedepsi1i dup2 moarte& 3i a nu fi foarte ncredin1a1i c2 vor fi negre3it pedepsi1i, asta arat2 necredin12 3i ndoial2; iar a socoti c2, dac2 se va ntmpla astfel 8precum se va 3i ntmpla:, boga1ii s/au bucurat de aceea3i plat2 ca 3i drep1ii / asta arat2 nebunia cea mai de pe urm2. I1i dai seama ce spui< ;+ac2 bogatul, r2posnd, va fi pedepsit dincolo, este unu la unu&. +ar ce temei are aceast2 spus2< 5ai s2 ne gndim$ c1i ani s2 zicem c2 s/a bucurat de avu1ia sa< (rei s2 zicem o sut2< +in partea mea, s2 zicem 3i dou2, 3i trei sute, 3i de dou2 ori pe att; dac2 vrei, 3i o mie, ceea ce e cu neputin12, fiindc2 4criptura spune$ ;Lilele anilor no3tri7 optzeci de ani& 80salmul E*, 9/ :, dar hai s2 zicem 3i o mie. 0o1i oare, spune/mi, s2 ar21i n aceast2 lume vreo via12 ce cap2t nu are, nici sfr3it nu cunoa3te, precum via1a pe care o duc drep1ii n lumea cealalt2< 4pune/mi, dac2 cineva, n r2stimpul a o sut2 de ani, ar fi v2zut ntr/o singur2 noapte un vis frumos 3i, mult2 desf2tare avnd atunci n somn, n restul sutei de ani s/ar chinui, oare ai putea s2 zici c2 n privin1a lui este ;unu la unu&, 3i s2 pui n cump2n2 singura noapte de vise pl2cute cu veacul de osnd2< @icidecum. A3a s2 cuge1i 3i cu privire la via1a viitoare$ c2 ceea ce este un vis fa12 de un veac, aceasta este via1a de acum n fa1a celei viitoare. +e fapt, e pu1in spus$ mai bine zis, ct e o pic2tur2 mic2 fa12 de nem2rginirea m2rii, atta e mia de ani fa12 de slava 3i desf2tarea viitoare. 6i ce s/ar putea spune mai mult dect c2 via1a de dincolo nu are sfr3it 3i nu cunoa3te cap2t, 3i ct2/i dep2rtarea dintre vis 3i adev2r, atta este deosebirea dintre starea de aici 3i cea de dincolo< +e altfel, 3i naintea muncilor de dincolo cei nr2ut21i1i, care tr2iesc n p2cate, sunt pedepsi1i nc2 de aici. 6i s2 nu/mi ar21i doar c2 cineva m2nnc2 bucate de multe feluri, c2 are haine de m2tase, c2 l nso1esc pretutindeni cete de robi 3i c2 se fudule3te prin pia12 / ci descoper2/mi con3tiin1a lui, 3i vei vedea nl2untrul ei mare tulburare din pricina p2catelor, fric2 nencetat2, vifor, glceava. (ei vedea mintea suind ca la un tribunal pe tronul cel mp2r2tesc al con3tiin1ei, a3ezndu/se ca un "udec2tor, aducnd de fa12, ca pe ni3te c2l2i, gndurile, legnd cugetul, chinuind/l pentru gre3ale 3i strignd cu glas mare, f2r2 s2 3tie cineva afar2 de Cel ce poate vedea tainele sufletelor. Astfel, curvarul, chiar dac/ar fi de o mie de ori bogat, chiar dac2 n/ar avea nici un pr3, nu nceteaz2 a se pr pe sine n chip l2untric; 3i pl2cerea lui e vremelnic2, iar durerea )

nencetat2 / din toate p2r1ile fric2 3i cutremur, b2nuial2 3i nelini3te. .l se teme de uli1ele dosnice, se teme pn2 3i de umbre, se teme de slugile sale, de cei ce l cunosc 3l de cei ce nu l cunosc, de cea pe care a nedrept21it/o, de cel pe care l/a "ignit. ?riunde ar merge, nu are con3tiin1a ca pr3 amarnic, de sine nsu3i fiind osndit 3i neputnd afla ct de pu1in2 tihn2$ c2 3i n pat, 3i la mas2, 3i n ora3, 3i acas2, 3i ziua, 3i noaptea, 3i chiar n vis, i se n2lucesc p2catele s2vr3ite 3i duce via1a lui Cain, ;suspinnd 3i tremurnd pe p2mnt& 8,acere #, 2:, 3i are pururea foc adunat nl2untrul s2u, f2r2 s2 3tie nimeni. A3a p2timesc 3i r2pitorii, 3i lacomii; a3a p2timesc 3i be1ivii 3i, pe scurt, 3i cei ce vie1uiesc n p2cate$ c2 nu poate fi mituit acel "ude1 ci, chiar dac2 nu urm2m calea faptei bune, ne ntrist2m totu3i pentru c2 n/o urm2m; 3i chiar dac2 urm2m calea r2ut21ii, o dat2 cu ncetarea pl2cerii p2catului sim1im totu3i durerea lui. 42 nu mai spunem a3adar despre r2ii ce sunt boga1i aici 3i drep1ii ce se desfat2 dincolo, c2 e ;unu/unu& sau ;doi la zero&$ c2 drep1ilor 3i cele de dincolo 3i cele de aici le aduc mult2 pl2cere, iar r2ii 3i r2pitorii 3i dincolo 3i aici sunt pedepsi1i$ sunt pedepsi1i aici prin a3teptarea pedepsei de dincolo, 3i prin numele r2u pe care l au ntre to1i, 3i prin ns23i stric2ciunea pricinuit2 sufletului lor de c2tre p2cat; iar dup2 plecarea din aceast2 lume ndur2 chinuri nesuferite. 0e de cealalt2 parte, drep1ii, chiar de vor p2timi aici necazuri f2r2 num2r, se hr2nesc cu n2de"dile cele bune, avnd desf2tare curat2, neprime"duit2, neschimb2toare; iar dup2 aceea i vor primi pe ei, ca 3i pe Laz2r, nenum2ratele bun2t21i cere3ti. 6i nu mi spune c2 Laz2r era bubos, ci mi te uit2 c2 avea nl2untrul s2u un suflet mai de pre1 ca aurul / mai bine zis nu numai sufletul, ci 3i trupul, fiindc2 mbun2t21irea trupului nu st2 n mu3chi 3i nici n s2n2tate, ci n r2bdarea unor att de mari 3i multe chinuri. C2 nu e cineva scrbos dac2 are asemenea r2ni pe trup, ci dac2 are bube f2r2 num2r pe suflet 3i nu le ngri"e3te nicidecum / precum era bogatul, care pe din2untru era bubos cu totul. 0recum cinii lingeau bubele lui Laz2r, a3a 3i demonii lingeau p2catele bogatului; 3i precum Laz2r tr2ia n foamete de hran2, a3a 3i bogatul tr2ia n foamete de toat2 fapta bun2. 2. +eci, 3tiind toate acestea, s2 fim filosofi 3i s2 nu zicem c2 ;dac2 l iubea +umnezeu pe cutare, nu l/ar fi l2sat s2 cad2 n s2r2cie&. =ocmai acesta este semnul celei mai mari iubiri$ ;0e cine iube3te +omnul ceart2; 3i bate pe tot fiul pe carele prime3te& 80ilde ), 2; .vrei 2, -:. 6i iar23i$ ;,iule, dac2 te apropii s2 slu"e3ti +omnului, g2te3te sufletul t2u spre ispit2, ndrepteaaz2/1i inima ta 3i rabd2& 84irah 2, /2:. A3adar, s2 lep2d2m de la noi, iubi1ilor, aceste pre"udec21i nefolositoare 3i aceste cuvinte de32n1ate, fiindc2 s/a zis$ ;(orba nebuneasc2 3i glumele7 s2 nu ias2i din gura voastr2& 8.feseni ', ); #, 2*:. +eci, nici noi s2 nu gr2im unele ca acestea, ci chiar, atunci cnd vom vedea pe al1ii spunndu/le, s2 le nchidem gura, s2 ne o12rm la ei cu str23nicie, s2 le oprim limba neru3inat2. 4pune/mi, de vezi vreo c2petenie de tlhari c2 bntuie 3leahurile, ntinznd curse c2l2torilor, pr2dnd 1arinile, ngropnd aur 3i argint n pe3teri 3i taini1e, n12rcuind acolo turme multe,dobndind haine 3i robi n num2r mare din pr2d2ciuni / ei bine, spune/mi, l ferice3ti pentru acea bog21ie sau l plngi pentru dreptatea dumnezeiasc2 ce l a3teapt2 in viitor< +e3i nc2 nu este prins, nu este dat pe mna "udec2torului, nu a fost aruncat n pu3c2rie, n/a fost prt, nici osndit, ci se desfat2, se mbat2, se bucur2 de bel3ug mult; ci totu3i noi s2 nu l fericim pentru cele de fa12 3i v2zute, ci s2 l plngem pentru cele viitoare 3i a3teptate. A3a s2 cuge1i 3i cu privire la boga1ii lacomi. Ace3tia sunt ni3te tlhari de drumul mare, ce prad2 bunurile trec2torilor, ngropnd averile altora n c2m2rile lor ca n ni3te pe3teri 3i ascunzi3uri tlh2re3ti.+eci, s2 nu/i fericim pentru cele de fa12, ci s2 i plngem pentru cele ce au s2 vin2, pentru Mude1ul cel nfrico3at, pentru pedeapsa cea de nenl2turat, pentru ntunericul cel mai dinafar2 care va s2/i primeasc2. Chiar dac2 se ntmpl2 de multe ori ca tlharii s2 scape minilor #

omene3ti, noi s2/L rug2m pe +umnezeu s2 ne fereasc2 3i pe noi, 3i pe vr2"ma3ii no3tri, de via1a 3i bun2starea blestemat2 a acelora, pe "udecata lui +umnezeu nimeni nu va sc2pa, ci to1i c1i vie1uiesc n l2comie 3i r2piri vor primi, negre3it, de la +nsul pedeapsa meritat2, cea f2r2 de moarte 3i f2r2 de sfr3it. =oate acestea socotindu/le n noi n3ine, iubi1ilor, nu pe cei ce vie1uiesc n bog21ie, ci pe cei ce tr2iesc n fapta bun2 s2/i fericim; nu pe cei afla1i n s2r2cie, ci pe cei st2pni1i de r2utate s2/i plngem; nu la cele de fa12 s2 c2ut2m, ci la cele viitoare s2 ne uit2m; nu haina cea dinafar2, ci con3tiin1a fiec2ruia s2 o cercet2m 3i, fapta bun2 3i bucuria cea din ispr2vile pl2cute lui +umnezeu urm2rind, s2 rvnim lui Laz2r, att boga1ii ct 3i s2racii. C2 nu una, dou2 sau trei lupte pentru fapta bun2 a r2bdat, ci mai multe / vorbesc de s2r2cie, de boal2, de p2r2sire, de faptul c2 a r2bdat toate necazurile ntr/o cas2 care putea s2 i le aline, c2 nu a fost nvrednicit s2 aud2 nici un cuvnt de mngiere, c2 vedea pe cel ce l trecea cu vederea bucurndu/se de atta desf2tare / 3i nu doar c2 se bucura de desf2tare, ci 3i tr2ia n r2utate f2r2 a p21i nimic grozav; c2 nu avea nici de unde s2 vad2 vreun alt Laz2r, c2 nu putea s2 filosofeze nimic cu privire la nviere, c2 pe lng2 toate p2timirile oamenii l 1ineau de p2c2tos din pricina necazurilor sale, c2 nu o zi / dou2 a suferit astfel, ci toat2 via1a, c2 se vedea pe sine ntru acestea, iar pe bogat / n cele dimpotriv2. Ce dezvinov21ire vom avea, dar, dac2 Laz2r a r2bdat cu atta b2rb21ie toate aceste groz2vii, iar noi nu vom r2bda nici m2car "um2tate din acestea< C2 nu po1i, nu po1i ar2ta, nici numi pe altcineva care s2 fi p2timit att de multe 3i de mari nenorociri$ c2 tocmai de aceea l/a 3i dat ca pild2 5ristos, ca n orice nenorocire vom c2dea, v2znd m2sura cea covr3itoare a necazurilor lui Laz2r, s2 primim ndestul2 mb2rb2tare 3i mngiere din filosofia 3i r2bdarea acestuia. C2 el st2, ca un dasc2l de ob3te al lumii, naintea tuturor celor ce p2timesc vreo nenorocire, tuturor nf21i3ndu/se spre priveli3te 3i pe to1i ntrecndu/i prin covr3irea necazurilor sale. 0entru toate acestea mul1umind, dar, Iubitorului de oameni +umnezeu, s2 tragem folos din istorisire, avnd n cuget pilda lui Laz2r 3i n adun2ri, 3i n cas2, 3i n pia12, 3i pretutindeni, 3i cu toat2 scump2tatea nsu3indu/ne bog21ia ei, ca 3i prin necazurile vremii de acum s2 trecem f2r2 ntristare, 3i de bun2t21ile cele viitoare s2 avem parte$ de care fie ca noi to1i s2 ne nvrednicim, cu harul 3i cu iubirea de oameni a +omnului nostru Iisus 5ristos, dimpreun2 cu Care =at2lui 3i 4fntului +uh este slava, cinstea, nchinarea, acum 3i pururea 3i n vecii vecilor. Amin. =ermenul de ;Calende& definea n calendarul roman cea dinti zi a lunii, denumirea fiind adoptat2 3i n N2s2ritul grecofon. nceputul lunii era s2rb2torit n lumea p2gn2 printr/o procesiune nocturn2 de tip dionisiac, care nu putea dect s2 scandalizeze o con3tiin12 cre3tin2 treaz2. 4fntul Ioan, n Cuvntul s2u la Calende, vorbe3te despre ;privegherile diavole3ti 3i glumele 3i oc2rile 3i d2n1uirile cele de noapte 3i spectacolul caraghios, care au robit mai abitir dect orice r2zboi cetatea noastr2&, descriere tipic2 a unui astfel de cortegiu, la care, din p2cate, luau parte numero3i cre3tini u3uratici. Aceste procesiuni orgiastice au supravie1uit de/a lungul timpului n anumite ;s2rb2tori& populare, prelungindu/se pn2 n zilele noastre n feluritele carnavaluri, cum ar fi brazilianul Carioca. .ste interesant c2 termenul de OPQOR se reg2se3te 3i n formula de lep2dare de la >otez$ ;A2 lep2d de tine, 4atana, 3i de toate lucrurile tale, 3i de toat2 trufia ta&, pe care, de altfel, 4fntul Ioan o recomand2 a fi rostit2 de fiecare dat2 cnd trecem pragul casei. .i bine, romnescul ;trufie& red2 tocmai grecul OPQOR / 3i credem c2 este vorba aici de un ntreg mod de via12, care 3i afl2 un corespondent apropiat, de eSemplu, n via1a de noapte a campusurilor universitare. 2 Aceste cuvinte au fost rostite n Antiohia, n cursul anului )E!.

'

) .ste de remarcat c2 n antichitatea greco/latin2 vinul se bea de obicei ndoit cu ap2, consumarea vinului curat fiind socotit2 un obicei barbar 8sci1ii, inzii 3i mai ales tracii fiind acuza1i de aceasta / vezi 0laton, Legile, ed. >urnet, p. -)!, .2; Athenaios, +eipnosophistai, ed. Taibel 8=eubner: 9$2*, 2$#!: 3i un semn de moralitate ndoielnic2, cuvntul UVWXYPOZY[\ 8b2utor de vin curat, neamestecat: a"ungnd s2 fie sinonim cu ;be1iv&. +esigur, aceasta era o norm2 deseori nc2lcat2 / ns2 vechea repulsie fa12 de vinul curat a continuat s2 fie prezent2 n scrierile morali3tilor 8mai ales cre3tini:. # Cu privire la n1elesul eSact al cuvntului OPQOR, vezi nota . ' Citatele scripturistice sunt date dup2 edi1ia sinodal2 din * #, operndu/se anumite modific2ri acolo unde eSegeza 4fntului Ioan o impunea. - Cn limba"ul teologic tradi1ional romnesc, termenul ;isprav2& este echivalentul grecescului VXYZW]^QX, care a fost popularizat de filosofia stoic2 3i preluat de acolo n limba"ul patristic. Ca defini1ie a lui putem cita pe Ar_esilaos 8apud 4eStus .mpiricus, Cmpotriva gramaticienilor, ed. Autschmann/Aau 8=eubner:, !$ '#:$ ;VXYZW]^QX este lucrul s2vr3it cu bun temei&; de asemenea 3i defini1iile transmise de Arius +id`mus n lucrarea +espre 3colile filosofice 8ed. Aullach n ,0a vol. 2, p. !):$ ;VXYZW]^QX este s2vr3irea a ceea ce se cuvine& 3i ;ceea ce este lucrat dup2 ndreptarul virtu1ii&. ! Cn limba"ul teologic tradi1ional romnesc, eSpresia ;fapt2 bun2& este echivalentul grecescului UWbYR, n limba"ul teologic contemporan ;virtute&. ? defini1ie limpede a ;faptei bune& sau ;virtu1ii& ne d2 4fntul (asile cel Aare n ?milia ndemn2toare la sfntul botez 80a ) , #)-:$ ;,apta bun2 8virtutea: este abaterea de la r2u 3i facerea binelui&; iar 4fntul Ioan +amaschin spune, n lucrarea Cmpotriva maniheilor 8ed. Totter, 0atristische =eSte und 4tudien, )*:, c2 fapta bun2 8virtutea: este ;a r2mne ntre hotarele propriei firi&; de asemenea 3i arigorie al @`ssei$ .Adev2rata fapt2 bun2 8virtute: este binele neamestecat cu r2ul& 8Cele opt Cuvinte la ,ericiri, 0a ##, 2#':. ns2 ;fiin1a tuturor faptelor bune 8virtu1ilor: este&, potrivit 4fntului AaSim A2rturisitorul, ;Cnsu3i +omnul nostru Iisus 5ristos& 8Ambigua, 0a* , 9E :. E Moc de cuvinte$ bcdUebfX nseamn2 att ;b2gare de seam2& ct 3i ;evlavie&. * .ste un loc comun patristic desemnarea nv212turii 3i a tr2irii cre3tine drept ;filosofie&. 4fin1ii 02rin1i afirm2 deseori, viznd pasiunile filosofice ale mediului n care tr2iau, c2 adev2rata filosofie este cre3tinismul, care e mai presus de toate sistemele filosofice p2gne 3i totodat2 des2vr3e3te 3i mpline3te cele mai nalte n2zuin1e ale acestora. 9 0omenite 3i n alte scrieri ale 4fntului Ioan 8?miliile la 0salmi, la Aatei, la I Corinteni:, de unde se vede c2 erau un accesoriu ;la mod2& pentru boga1ii vremii, dimpreun2 cu alte obiecte din argint g mese, sfe3nice, vase. Cn ?miliile la Coloseni vorbe3te cu indignare 8;mi/este ru3ine, dar trebuie s/o spun&: de oalele de noapte din argint pe care le ntrebuin1au doamnele din nalta societateB Cuvntul RYXfW[V^\ denume3te sodomi1ii pasivi care 3i vindeau trupul n mod similar prostituatelor. -

2 Citind cuvintele acestea trebuie s2 avem n vedere proasta reputa1ie a oamenilor de teatru, via1a scenic2 fiind pe atunci n cea mai mare parte degenerat2 la nivelul de farse 3i comedii licen1ioase, mul1i dintre actorii acestor piese practicnd n paralel 3i prostitu1ia. ) Cuvntul ZWh[iYfVP\ denume3te dansatorii 3i actorii de pantomim2. ' Aai ira1ionaliFnecuvnt2tori dect animalele ira1ionaleFnecuvnt2toare. - ;0arazit& 8OXWUifYP\ $ ;tovar23 de mas2&: este n acest conteSt profiorul care face parte din antura"ul unui om bogat 3i influent, dobndind de la acesta diferite favoruri prin lingu3iri 3i servicii oneroase 3i fiindu/i tovar23 de petreceri nedesp2r1it. ! Imaginea valurilor este asociat2 de obicei la greci cu furtuna 3i ncerc2rile suferite de o corabie pe mare. E Adic2 p2rerea gre3it2 a altora despre noi.

Cuvantul II
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''& Al doilea cuvnt despre Lazar, si ca sufletele celor morti de moarte naprasnica nu se fac draci, si despre judecata si milostenie . Ainunatu/m/am de dragostea voastr2 atunci cnd am nceput ieri a vorbi despre Laz2r, c2 3i r2bdarea s2racului a1i l2udat/o, 3i de cruzimea 3i neomenia bogatului v/a1i scrbit; iar acestea nu mici dovezi de vrednicie sunt$ c2ci chiar dac2 nu avem fapt2 bun2, ns2 o l2ud2m, vom putea, negre3it, s2 ne mp2rt23im de ea; chiar dac2 nu fugim de r2utate, dar def2im2m r2utatea, vom putea, negre3it, s2 sc2p2m de ea cu des2vr3ire. A3adar, de vreme ce a1i primit cu mult2 bun2voin12 cuvintele acelea, hai s2 v2 dau 3i restul. Ieri l/a1i v2zut pe Laz2r la poarta bogatului, azi l vede1i n snurile lui Avraam; ieri l/a1i v2zut lins de cini, azi l vede1i dus cu alai de ngeri; ieri l/a1i v2zut n s2r2cie, azi l vede1i n desf2tare; ieri l/a1i v2zut nfometat, azi l vede1i n mult2 mbel3ugare; ieri l/a1i v2zut nevoindu/se, azi l vede1i ncununndu/se; ieri i/a1i v2zut ostenelile, azi i vede1i r2spl21ile att boga1ii ct 3i s2racii$ boga1ii, ca s2 nu socoti1i c2 bog21ia este mare lucru f2r2 fapt2 bun2, iar s2racii ca s2 nu socoti1i c2 s2r2cia este vreun r2u / 3i unora, 3i altora s/a f2cut dasc2l Laz2r. C2 dac2 el n s2r2cie n/a dezn2d2"duit, ce iertare vor avea cei ce n bog21ie fac aceasta< +ac2 nfometat 3i att de nec2"it fiind a mul1umit lui +umnezeu, cum se vor dezvinov21i cei ce n bun2stare nu vor s2 a"ung2 la aceea3i fapt2 bun2< 6i iar23i$ s2racii care din pricina s2r2ciei se mnie 3i se sup2r2 ce iertare vor avea, de vreme ce Laz2r, vie1uind la u3a bogatului n necurmat2 !

nfometare 3i s2r2cie 3i p2r2sire 3i boal2, trecut de to1i cu vederea, neputnd vedea un altul care s2 p2timeasc2 la fel ca el, v2de3te atta filosofie< 42 nv212m de aici a nu ferici pe boga1i 3i a nu socoti neferici1i pe cei s2raci. >a mai degrab2, dac2 este s2 spunem adev2rul, nu e bogat cel ce are multe, ci cel ce n/are trebuin12 de multe; nici nu este s2rac cel ce n/are nici o agonisit2, ci cel care pofte3te multe / dup2 acest dreptar trebuie socotite totdeauna s2r2cia 3i bog21ia. +e vei vedea, dar, pe cineva poftind multe, s2 l socoti mai s2rac dect to1i, chiar dac2 ar avea toate lucrurile din lume; de vei vedea pe cineva care nu are trebuin12 de multe, s2 crezi c2 este mai bogat dect oricine, chiar dac2 n/ar avea nici un avut$ c2 eu obi3nuiesc s2 "udec s2r2cia 3i bog21ia dup2 a3ezarea cugetului, nu dup2 m2sura avu1iei. +eci, precum nu putem spune despre cel pururea nsetat c2 este s2n2tos, chiar dac2 ar avea parte de bel3ug, chiar dac2 ar locui lng2 ruri 3i fntni 8c2 ce folos de mbel3ugarea apei dac2 patima r2mne f2r2 alinare<:, a3a s2 facem 3i n privin1a celor boga1i$ pe cei ce pururea poftesc 3i nseteaz2 de cele str2ine nicicnd s2 nu/i socotim s2n2to3i, chiar dac2 ar tr2i n bel3ug. C2 cel ce nu/3i poate st2pni pofta, chiar dac2 ar avea orice, cum ar putea fi vreodat2 n bun2stare< +eci, cei ce se mul1umesc cu ale lor 3i iubesc ale lor 3i nu se uit2 dup2 averile altora, chiar de ar fi mai nevoia3i dect to1i, trebuie socoti1i mai boga1i dect to1i$ c2 cel ce n/are trebuin12 de avut str2in, ci se mul1ume3te cu ce are, mai bogat este dect oricine. +ar hai s2 ne ntoarcem, dac2 vre1i, la firul cuvnt2rii. ;6i a fost, zice 4criptura, c2 a murit s2racul 3i a fost dus de ngeri&8Luca -, 22:. Aici vreau s2 scot o boal2 rea din sufletul vostru$ c2 mul1i din cei mai simpli cred c2 sufletele celor s2vr3i1i de moarte n2prasnic2 se fac draci. @u este a3a, nu$ c2 nu sufletele celor mor1i de moarte n2prasnic2 se fac draci, ci sufletele celor ce tr2iesc n p2cate / 3i asta nu prin schimbarea firii lor, ci prin urmarea cea de bun2 voie a r2ut21ii dracilor. Aceasta ar2tndu/le 3i iudeilor, 5ristos.a zis$ ;(oi fii ai diavolului sunte1i&8loan E, ##:, 3i fii ai diavolului i/a numit nu fiindc2 s/ ar fi preschimbat firea lor n fire dr2ceasc2, ci fiindc2 f2ceau faptele dracului, drept care 3i adaug2$ ;c2 poftele tat2lui vostru voi1i s2 face1i&. 6i iar23i, CnainteAerg2torul$ ;0ui de n2prci, cine v/a ar2tat vou2 s2 fugi1i de mnia ceea ce va s2 vie< ,ace1i, dar, roade vrednice de poc2in12; 3i s2 nu vi se par2 a gr2i$ p2rinte avem pe Avraam& 8Aatei ), !/*:. C2 4criptura ia n seam2 nu legile nrudirii dup2 fire, ci pe acelea ale nrudirii prin fapta bun2 3i r2utate$ nct ea nume3te ;fiu& 3i ;frate& al cuiva pe cel de un obicei cu dnsul. 2. +ar pentru ce a venit diavolul cu aceast2 rea nv212tur2< A ncercat s2 strice slava mucenicilor$ c2 murind ei de moarte n2prasnic2, a f2cut asta vrnd s2/i acopere de o b2nuial2 rea / ceea ce n/a putut s2 fac2, ntruct ei r2mn cu str2lucirea lor, ns2 a izbutit alt lucru foarte prime"dios, nduplecnd prin aceste nv212turi pe vr2"itorii ce/i slu"esc lui s2 "unghie mul1i tineri simpli n n2de"dea c2 aceia vor a"unge draci 3i le vor slu"i. +ar nu este a3a, nu. Ce dac2 dracii zic$ ;4unt sufletul monahului cutare&. @u cred, fiindc2 draci sunt cei care vorbesc$ c2 am2gesc pe cei ce i ascult2. 0entru aceasta 3i 0avel le/a nchis gura cu toate c2 spuneau adev2rul, ca nu cumva, lund ei pricin2 GpreteStH, s2 amestece printre adev2ruri 3i minciuni 3i s2 li se dea crezare. C2 zicnd ei$ ;?amenii ace3tia sunt robii +umnezeului Celui E

0reanalt, care vestesc vou2 calea mntuirii& 8,apte -, !:, 0avel, sup2rndu/se, a certat duhul pitonicesc 3i i/a poruncit s2 /ias2 / 3i doar ce lucru r2u gr2iser2 dracii< ;?amenii ace3tia sunt robii +umnezeului Celui 0reanalt&. +ar ntruct mul1i dintre cei mai simpli nu 3tiu ntotdeauna s2 deosebeasc2 cele spuse de draci, apostolul i/a lipsit cu totul de crez2mnt. ;.3ti dintre cei c2zu1i&, zice, ;n/ai ndr2znire, taci, amu1e3te$ nu 1i/e ng2duit s2 propov2duie3ti, acesta este drept apostolesc; de ce r2pe3ti ceea ce nu e al t2u< =aci, lep2datule&. A3i"derea a f2cut 3i 5ristos / pe dracii care i ziceau$ ;=e 3tim Cine e3ti& 8Aatei , 2#; Luca #, )#: i/a certat cu mult2 asprime, nv21ndu/ne ca ntru nimic s2 nu credem pe drac, nici de ar spune vreun lucru s2n2tos. 6tiind aceasta, s2 nu avem deloc ncredere n drac, chiar dac2 spune vreun adev2r, ci s2 ne ntoarcem 3i s2 fugim de la el, fiindc2 nv212turile cele s2n2toase 3i mntuitoare nu de la draci, ci din dumnezeiasca 4criptur2 pot fi aflate ntru toat2 deplin2tatea. Iar ca s2 te ncredin1ezi c2 nu e cu putin12 ca sufletul, dup2 ie3irea sa din trup, s2 fie tiranisit * de draci, ascult2 ce gr2ie3te 0avel$ ;0entru c2 cel ce a murit s/a ndreptat de p2cat& 8Nomani -. !:, adic2 nu mai p2c2tuie3te. +ac2 dracul nu poate sili sufletul care locuie3te n trup, e limpede c2 nu/l poate sili nici dup2 ie3irea din acesta. ;+ar atunci cum p2c2tuiesc sufletele, dac2 nu pot fi silite<& +e bun2 voie 3i din dorin1a lor dndu/se pe sine, nu cu sila 3i nici tiranisite, lucru dovedit de to1i c1i au biruit uneltirile dracului. +e pild2, orict l/a scit pe Iov, nu l/a putut ndupleca s2 scoat2 din gura sa vreun cuvnt de hul2$ de unde se vede c2 st2 n puterea noastr2 a ne l2sa ori nu ndupleca1i de ndemnurile lui, nefiind supu3i nici unei silnicii sau tiranii din partea lui. @u doar din cele spuse mai nainte, ci 3i din pilda pe care o tlcuim se vede limpede c2 sufletele, dup2 ce ies din trup, nu mai r2mn pe p2mnt, ci pleac2 ndat2. 6i ascult2 cum. ;6i a fost, zice +omnul, c2 a murit s2racul 3i a fost dus de ngeri. @u numai sufletele drep1ilor, ci 3i ale p2c2to3ilor sunt duse de aici$ 3i asta se vede din cele ntmplate cu alt bogat / c2 dup2 ce i/a rodit 1arina,3i/a zis ntru sine$ ;4trica/voi "itni1ele mele, 3i mai mari le voi zidi& 8Luca 2, !/ E:. @imic mai "alnic ca un gnd precum acesta. Cntr/adev2r, 3i/a stricat "itni1ele$ c2 "itni1i nefurate sunt nu zidurile, ci pntecele s2racilor, iar el, l2sndu/le pe acestea, se ngri"ea de ziduri. A3adar, ce gr2ie3te +umnezeu c2tre el< @ebunule, ntru aceast2 noapte sufletul t2u au s2/l cear2 de la tine 8Luca 2, 29:. 6i ia aminte$ despre Laz2r spune c2 sufletul lui a fost dus de ngeri, iar aici spune c2 i/l cer. Acest bogat a fost dus ca un ocna3 legat, iar lui Laz2r i s/a f2cut alai ca unui ncununat; 3i precum pe un lupt2tor care prime3te multe r2ni 3i e stropit de snge, iar apoi prime3te cununa biruin1ei, privitorii l ncon"ur2 cu mult2 laud2 3i l petrec acas2 b2tnd din palme, heretisindu/l, privindu/l ca pe o minune / a3a 3i pe Laz2r l/au dus atunci ngerii, iar sufletul bogatului l/au cerut oarecare puteri nfrico3ate, deopotriv2 trimise anume pentru acest lucru. C2 sufletul nu iese de la sine c2tre via1a de dincolo, ntruct nici nu e cu putin12 / c2 dac2 mergnd dintr/o cetate n alta avem nevoie de om care s2 ne arate drumul, cu ct mai vrtos sufletul, smuls fiind din trup 3i mutndu/se la via1a cea viitoare, va avea trebuin12 de c2l2uze< Aceasta este pricina pentru care, avnd a ie3i din trup, adeseori nu vrea s/o fac2, 3i se trage n2untru, ct mai adnc, se teme 3i se cutremur2$ fiindc2 pururea ne mustr2 con3tiin1a p2catelor, 3i mai ales n ceasul acela cnd avem a pleca de aici la "ude1ul cel nfrico3at de dincolo, unde *

vom fi tra3i la r2spundere. Atunci, dac2 a fost cineva r2pitor sau lacom, sau a obi"duit pe cineva, sau vr2"ma3 cuiva s/a f2cut f2r2 dreptate, fie c2 vreun alt lucru r2u a s2vr3it, mul1imea p2catelor lui iese din uitare, 3i i se nf21i3eaz2, 3i/i mpunge con3tiin1a. 6i precum cei din pu3c2rie sunt pururea n dureri 3i ntristare, mai ales n ziua n care urmeaz2 a fi sco3i 3i du3i la "udecat2, 3i/s nghe1a1i de fric2 3i cu nimic mai buni dect ni3te mor1i atunci cnd a3teapt2 la intrare 3i aud dinl2untru glasul "udec2torului / a3a 3i sufletul, chinuit 3i strmtorat fiind chiar n vremea cnd p2c2tuie3te, e chinuit 3i strmtorat cu att mai mult atunci cnd are a pleca de aici, fiind smuls din trupul s2u. ). =2ce1i cnd auzi1i acestea< Ault mai mul1umitor v2 sunt pentru t2cerea asta dect pentru b2t2ile din palme$ c2 b2t2ile din palme 3i laudele sporesc slava mea de3art2, iar t2cerea asta spore3te ntreaga voastr2 n1elepciune. 6tiu c2 sunt dureroase cele spuse, ns2 aduc c3tig mare 3i negr2it. >ogatul acela, dac2 ar fi avut pe cineva care s2/i fac2 astfel de ndemnuri / iar nu ling2i care dau numai sfaturi pl2cute 3i a112toare la pl2cere / n/ar fi a"uns n gheen2, n/ar fi ndurat muncile cele nesuferite, nu s/ar fi c2it dup2 aceea nemngiat$ dar fiindc2 to1i i spuneau doar cele ce/i erau pe plac, l/au dat focului. ?, de ar fi cu putin12 ca pururea 3i necontenit s2 filosof2m acestea, s2 vorbim despre gheen2B C2 zice 4criptura$ ;Cntru toate cuvintele tale adu/1i aminte de cele mai de pe urm2 ale tale, 3i n veac nu vei p2c2tui& 84irah !, )-:; 3i iar23i$ ;a2te3te spre ie3ire lucrurile tale, 3i te g2te3te de drum& 80ilde 2#, 2!:. +ac2 ai r2pit vreun bun al cuiva, d2/l napoi, 3i spune ca Laheu$ ;+ac2 am n2p2stuit pe cineva, ntorc mp2trit& 8Luca *, E:. +e ai n2p2stuit pe cineva, de te/ai f2cut vr2"ma3 cuiva, mpac2/te nainte de nfrico3ata Mudecat2, mpac2/te cu to1i aici, ca s2 vezi tribunalul acela f2r2 s2 ai pr3i. 0n2 ce vom fi aici, avem bune n2de"di, dar dup2 ce vom pleca dincolo, nu va mai sta n puterea noastr2 a ne poc2i, nici a sp2la cele ce am gre3it. +rept aceea, trebuie s2 ne preg2tim nencetat pentru plecarea de aici, c2 dac2 va voi 4t2pnul s2 ne cheme disear2< +ac2 va voi s2 ne cheme mine< C2 viitorul nu este cunoscut, tocmai ca s2 fim mereu cu priveghere 3i gata de plecarea aceea, precum 3i Laz2r pururea era ntru r2bdare b2rb2teasc2 / drept care a 3i plecat cu atta cinste. A murit 3i bogatul, 3i a fost ngropat, sufletul fiindu/i dinainte ngropat n trup ca ntr/un mormnt 3i fiind cuprins n carne ca ntr/un sicriu. C2 fiind legat ca ntr/un lan1 de be1ie 3i l2comia pntecelui, 3i f2cuse sufletul nelucr2tor 3i mort. 42 nu treci neb2gat n seam2, iubitule, spusa$ a fost ngropat, ci s2 mi te gnde3ti aici la mesele cele de argint, la paturi, la covoare, la scoar1e, la toate celelalte de prin cas2, la miruri, la aromate la vinul cel mult, la felurimea bucatelor, la toc2nuri, la buc2tari, la ling2i, la p2zitori, la slugi / stinse 3i ve3te"ite dimpreun2 cu tot restul p2rutei fale. =oate/s cenu32, toate sunt praf, bocete 3i tnguiri, nimeni fiind n stare s2 mai a"ute, nici s2 aduc2 napoi sufletul plecat. Atunci a fost f2cut2 de ru3ine puterea aurului 3i multei avu1ii$ c2 din atta slu"ire de care se bucura bogatul a fost luat gol 3i singur, neputnd lua nimic cu sine din toat2 avu1ia de aici, ci a plecat p2r2sit 3i f2r2 de ap2r2tor. @imeni din slu"itori, nimeni dintre a"ut2tori nu mai era de fa12 ca s2 ndep2rteze osnda 3i pedeapsa, ci fiind smuls de lng2 to1i ace3tia, singur a fost r2pit ca s2 ndure muncile cele nesuferite. Cu adev2rat, ;tot trupul ca iarba, 3i toat2 slava omului ca floarea ierbii. Dscatu/s/ a iarba 3i floarea ei a c2zut, iar cuvntul +omnului r2mne n veac& 8Isaia #9, -:. 29

A venit moartea, 3i a stins toate desf2t2rile bogatului; 3i lundu/l ca pe un robit, l/a dus n cele de dedesubt cu capul plecat, plin de ru3ine, lipsit de ndr2znire, tremurnd, plin de groaz2, dup2 ce se bucurase de toat2 dezmierdarea aceea doar ca n vis. 6i de acum bogatul s/a f2cut rug2tor c2tre s2rac, 3i avea trebuin12 s2 primeasc2 ceva de la masa lui, a celui ce cndva era nfometat 3i z2cea neputnd s2 se apere de gurile cinilor. 6i lucrurile se schimbaser2, 3i vedeau to1i cine era bogatul 3i cine s2racul, 3i c2 Laz2r era mai avut dect to1i, iar bogatul / mai nevoia3 dect to1i$ c2 precum pe scen2 intr2 unii, purtnd m23ti de mp2ra1i 3i c2petenii de oaste 3i doctori 3i ritori 3i sofi3ti 3i osta3i, dar f2r2 a fi n fapt nimic de acest fel, a3a 3i n via1a de acum s2r2cia 3i bog21ia sunt numai ni3te m23ti. Cnd e3ti la teatru, de vezi pe cineva din cei ce "oac2 "os c2 are masc2 de mp2rat, nu/l ferice3ti, nici socoti c2 este mp2rat, nici nu te/ai ruga s2 a"ungi ca el / ci 3tiind c2 este om de rnd, poate un frnghier sau f2urar sau altceva de acest fel, nu/l ferice3ti pentru masc2 3i hain2, nici nu l "udeci dup2 acestea, ci l dispre1uie3ti pentru starea lui umil2 cea de fapt. A3a 3i aici, aflndu/te n lume ca ntr/un teatru 3i privind pe scen2 cum "oac2 unii, cnd vezi boga1i mul1i, s2 nu socoti c2 sunt boga1i cu adev2rat, ci c2 poart2 m23ti de boga1i$ c2 precum actorul care pe scen2 face pe mp2ratul 3i pe c2petenia de oaste se ntmpl2 de multe ori s2 fie n fapt slug2, sau dintre cei ce vnd n pia12 struguri 3i smochine / a3a, se ntmpl2 adeseori ca bogatul pe care/l vezi aici s2 fie mai s2rac dect oricine. C2 dac2 i sco1i masca, 3i/i descoperi con3tiin1a, 3i i p2trunzi n cuget, afli acolo mult2 s2r2cie de fapt2 bun2, 3i vezi c2 este mai de nimic dect to1i oamenii$ c2 precum la teatru, dup2 ce vine seara 3i privitorii pleac2, cei ce p2reau tuturor mp2ra1i 3i c2petenii, ie3ind afar2 3i sco1nd m23tile, se arat2 ceea ce sunt de fapt, iar n aceast2 via12, venind moartea 3i terminndu/se spectacolul, to1i dau "os m23tile bog21iei 3i s2r2ciei, plecnd dincolo / 3i se arat2 "udeca1i doar dup2 fapte, unii boga1i cu adev2rat, ceilal1i s2raci; unii ntru cinste, ceilal1i lipsi1i de slav2. #. +a, mul1i dintre cei boga1i aici s/au aflat dincolo mai s2raci dect to1i, ca 3i acest bogat. C2 dup2 ce l/a apucat seara, adic2 moartea, 3i a ie3it din teatrul vie1ii de acum, 3i a dat "os masca, dincolo mai s2rac dect to1i s/a ar2tat, nct nici peste o pic2tur2 de ap2 nu avea st2pnire, ci a fost nevoit s/o cear2, f2r2 ca m2car s/o primeasc2. Ce s2r2cie vre1i mai mare dect asta< 6i ascult2 ce fel era s2r2cia lui / c2 ridicndu/3i ochii, a zis c2tre Avraam$ ;02rinte, miluie3te/m2 3i trimite pe Laz2r, s2/3i nting2 vrful degetului n ap2 3i s2 r2coreasc2 limba mea&. (ezi ce necaz mare< Cnd era aproape Laz2r, nu l b2ga n seam2, iar acuma, departe fiind, l cheam2; pe cel pe care, n multe rnduri intrnd 3i ie3ind, nu l vedea, l prive3te de departe cu st2ruin12. +ar pentru ce l vede< 0oate c2 de multe ori spusese acest bogat$ ;Ce nevoie am eu de evlavie 3i de fapta bun2< =oate mi curg ca dintr/un izvor, m2 bucur de mult bel3ug, de mult2 bun2stare, nu suf2r nici un necaz nea3teptat$ de ce s2 urm2resc fapta bun2< Acest s2rac, ntru dreptate 3i evlavie vie1uind, nenum2rate groz2vii p2time3te&. Chiar a3a spun mul1i adeseori 3i n ziua de ast2zi. +eci, ca s2 fie smulse din r2d2cin2 aceste rele p2reri, i se arat2 bogatului c2 pentru r2utate este rnduit2 pedeaps2, iar pentru ostenelile cucerniciei e rnduit2 cinstire 3i cunun2. 6i nu doar pentru asta l/a v2zut pe Laz2r, ci ca acum s2 p2timeasc2 3i el, cu mai mult2 covr3ire, ceea ce p2timea s2racul$ c2 precum chinul aceluia era asprit de faptul c2 z2cea la poarta bogatului 3i vedea bun2t21ile str2ine, a3a 3i bogatului i spore3te acum pedeapsa faptul c2 zace n gheen2 3i vede pe Laz2r desf2tndu/se, a3a nct nu doar prin chinurile n sine, ci 3i prin vederea cinstirii celuilalt s2/i fie pedeapsa mai nesuferit2. 6i precum +umnezeu, alungnd pe Adam din rai, l/a s2l23luit n fa1a raiului, ca necontenita vedere a acestuia s2/i nnoiasc2 p2timirea, f2cndu/l s2 2

simt2 mai adnc ce bun2t21i pierduse$ a3a l/a s2l23luit 3i pe bogat n fa1a lui Laz2r, ca s2 vad2 de ce bun2t21i s/a lipsit. ;ji/am trimis&, zice, ;la poart2 pe s2racul Laz2r, ca s2/1i fie dasc2l al faptei bune 3i prile" s2 ar21i iubirea ta de oameni$ ai trecut cu vederea c3tigul, nu ai voit s2 folose3ti dup2 cuviin12 prile"ul de mntuire. 42/1i fie acum Laz2r temei de mai mare chin 3i pedeaps2&. +intru acestea nv212m c2 to1i cei obi"dui1i 3i nedrept21i1i de noi vor sta atunci nainte/ne. Laz2r nici m2car nu fusese nedrept21it de bogat / c2 bogatul nu/i luase avutul lui, ci nu/i d2dea dintr/ale sale. Iar dac2 cel ce nu a dat dintr/ale sale are pr3 pe cel pe care nu l/a miluit, cel care a r2pit cele str2ine ce iertare va dobndi, de vreme ce din toate p2r1ile l vor mpresura cei nedrept21i1i de dnsul< C2 nu e trebuin12 acolo de martori, nici de pr3i, nici de dovezi$ ci nse3i lucrurile, a3a cum le/am f2cut, se vor ar2ta naintea ochilor no3tri, ;lat2 omul&, se va zice, ;3i faptele luiB& C2 3i aceasta e r2pire, a nu mp2r1i cu al1ii averea ta. 6i poate c2 v2 pare uimitor ceea ce spun, dar nu v2 minuna1i, c2 voi aduce m2rturie din dumnezeie3tile 4cripturi, unde se spune c2 r2pire 3i l2comie 3i "ecm2nire nu este doar atunci cnd r2pe3ti cele str2ine, ci 3i atunci cnd nu mp2rt23e3ti 3i altora din cele ale tale. (re1i s2 3ti1i care e m2rturia aceasta< Cnvinuindu/i +umnezeu pe iudei prin proorocul, gr2ie3te$ ;02mntul a dat roadele sale, 3i n/a1i adus zeciuielile, ci prada s2racului n casele voastre& 8Aalahia ), 9; Isaia ), ):. ;Cntruct voi&, zice, ;nu a1i dat prinoasele cele obi3nuite, a1i r2pit cele ale s2racului&. Asta o spune ca s2 arate boga1ilor c2 st2pnesc avut al s2racului 3i atunci cnd bog21ia lor este mo3tenit2, sau de ori3iunde ar avea banii. 6i iar23i zice n alt2 parte$ ;42 nu lipse3ti de via12 pe s2rac& 84irah #, :$ iar a lipsi pe cineva po1i doar de ceea ce nu este al t2u, fiindc2 UOPiYkW[if\ nseamn2 a lua cele str2ine 3i a le p2stra. 0rin aceasta c2p2t2m nv212tur2 c2 dac2 nu d2m milostenie vom c2p2ta pedeaps2 la fel cu cei care lipsesc de via12 pe s2rac, c2 de oriunde ne/am aduna averile, ale 4t2pnului sunt; iar de le vom da celor nevoia3i, de mult bel3ug ne vom bucura. 6i de asta a ng2duit +umnezeu ca tu s2 ai mai multe avu1ii ca al1ii$ nu ca s2 cheltuie3ti pentru curvie, nici pentru be1ie, 3i mbuibare, 3i haine de mult pre1, 3i alte feluri de r2sf21, ci ca s2 le mp2r1i celor nevoia3i. +ac2 vistierul ce a primit bani ai mp2ratului, nesocotind pe cei c2rora li s/a poruncit s2 i mpart2, i cheltuie3te pe r2sf21ul s2u, d2 socoteal2 3i piere. La fel 3i cu bogatul$ el e un vistier al bunurilor ce trebuie mp2r1ite la s2raci, ce a primit porunca de a le mp2r1i celor mpreun2/robi cu dnsul care se afl2 n nevoie. Iar dac2 cheltuie3te pentru sine mai mult dect ceea ce/i face neap2rat2 trebuin12, dincolo va da cumplit2 socoteal2, c2 nu sunt ale lui avu1iile lui, ci ale celor mpreun2/robi cu dnsul. '. 42 le chivernisim, deci, ca pe unele ce nu sunt ale noastre, ca s2 devin2 ale noastre. ;+ar cum s2 le chivernisim ca pe unele ce nu sunt ale noastre<& Le chivernisim atunci cnd nu le cheltuim pe lucruri de prisos, cnd nu le cheltuim doar pentru noi, ci cnd le mp2r1im minilor s2racilor$ chiar dac2 e3ti bogat, dac2 vei cheltui pentru ceva de prisos vei da seama pentru averile ncredin1ate 1ie. A3a se ntmpl2 3i la casele mari$ mul1i 3i ncredin1eaz2 vistieriile slu"itorilor, ns2 aceia p2zesc cele ncredin1ate lor 3i nu dau iama n ele, ci mpart cui 3i cnd porunce3te st2pnul. A3a s2 faci 3i tu$ fiindc2 ai primit mai mult ca al1ii nu ca s2 cheltuie3ti singur, ci ca s2 te faci bun iconom 3i pentru al1ii. 4e cuvine s2 cercet2m 3i pentru ce bogatul nu l vede pe Laz2r lng2 alt drept, ci anume n snurile lui Avraam. Avraam era iubitor de str2ini$ drept aceea, lng2 Laz2r l vede pe Avraam ca 3i acesta s2 i fie spre mustrare a urii lui de str2ini$ fiindc2 Avraam pndea pe trec2tori 3i i tr2gea n casa lui, iar bogatul 3i pe cel ce era n cas2 l trecea cu vederea 3i, avnd asemenea vistierie 3i prile" de mntuire, l ocolea n fiecare zi, nefolosindu/se dup2 cuviin12 de solirea s2racului. +ar 22

patriarhul nu era a3a, ci cu totul dimpotriv2$ stnd naintea u3ilor, pescuia pe to1i trec2torii 3i, precum pescarul arunc2 undi1a n mare 3i uneori scoate un pe3te, iar adesea 3i aur 3i m2rg2ritare, a3a 3i el, pescuind oameni, a prins cndva 3i ngeri / 3i ce e minunat e c2 a f2cut/o f2r2 s2 3tie. +e acest lucru minunndu/se 3i 0avel, ndeamn2 3i gr2ie3te$ ;Iubirea de str2ini s2 n/o uita1i / c2 prin aceasta oarecari, ne3tiind, au primit oaspe1i pe ngeri& 8.vrei ), 2:. 6i bine a zis$ ne3tiind/ c2 dac2 i/ar fi primit cu atta bun2voin12 cunoscndu/i, n/ar fi f2cut nici un lucru mare 3i minunat; dar toat2 lauda este c2 ne3tiind cine erau trec2torii 3i socotindu/i a fi doar oameni c2l2tori, i/a chemat nl2untru cu atta rvn2. 6i tu, dar, dac2 ar21i mult2 rvn2 primind vreun om vestit 3i str2lucit, nu faci nimic vrednic de minunare / c2 fapta bun2 a celui ospe1it de multe ori sile3te 3i pe cel urtor de str2ini s2 arate toat2 bun2voin1a. Iar lucru foarte mare 3i minunat este atunci cnd primim cu mult2 bun2voin12 pe oricine, 3i pe cei lep2da1i, 3i pe cei de rnd. +e aceea 3i 5ristos, ncuviin1nd pe cei care fac astfel, a zis$ ;Cntruct a1i f2cut unuia dintre ace3ti prea mici, Aie Ai/ a1i f2cut& 8Aatei 2', #9:; 3i iar23i$ ;@u este voia naintea =at2lui vostru ca s2 piar2 unul dintre ace3ti prea mici& 8Aatei E, #:; 3i iar23i$ ;Cine va sminti pe unul dintr/ace3tia mici, care cred ntru Aine, mai de folos i/ar fi lui s2 i se atrne o piatr2 de moar2 la grumazul s2u 3i s2 fie aruncat n mare& 8Aatei, E, -:. 6i pretutindeni n 4cripturi vedem ct de mare e gri"a lui 5ristos pentru cei mici 3i prea/mici / care lucru cunoscndu/l 3i Avraam, nu cerceta cine erau c2l2torii 3i de unde veneau, a3a cum facem noi acum, ci i primea pe to1i f2r2 osebire$ c2 cel ce face bun2tate cuiva nu trebuie s2/i cear2 socoteal2 de via1a lui, ci doar s2/i dreag2 s2r2cia 3i s2/i plineasc2 lipsa. ? ndrept21ire are s2racul / lipsurile 3i nevoia. Altceva s2 nu mai ceri de la el, ci dac2 n/are hrana cea de trebuin12 s2 i alin2m foamea, chiar de ar fi mai r2u dect to1i oamenii. A3a ne/a poruncit s2 facem 3i 5ristos, zicnd$ ;,i1i asemenea =at2lui vostru Celui din ceruri, c2 pe soarele 42u l r2sare peste cei r2i 3i peste cei buni, 3i plou2 peste cei drep1i 3i peste cei nedrep1i& 8Aatei ', #':. Liman al celor n nevoie e milostivul, iar limanul i prime3te 3i/i scap2 de prime"dii pe to1i cei c2zu1i n sf2rmare de corabie, fie c2/s r2i, fie c2/s buni; oricum ar fi cei afla1i n prime"die, i prime3te n snurile sale. 6i tu, dar, cnd vezi c2 un om pe uscat sufer2 sf2rmarea de corabie a s2r2ciei, nu/l "udeca, nici nu i cere socoteal2, ci scap2/l din necaz. +e ce 1i faci singur greut21i< +umnezeu te/a slobozit de toat2 despicarea firului n patru 3i iscodirea de3art2. Cte nu ar fi spus 3i ct n/ar fi strmbat din nas mul1i, dac2 +umnezeu ar fi poruncit s2 cercet2m cu de/am2nuntul via1a, s2 descoasem purtarea 3i faptele, 3i dup2 aceea s2 miluim< +ar nu este a3a, ci am fost slobozi1i de toat2 greutatea de acest fel. +eci, pentru ce s2 ne mai facem gri"i de prisos< Dna este a "udeca, alta a da milostenie. +e asta se 3i cheam2 milostenie, fiindc2 o d2m 3i celor nevrednici. Aceasta ne ndeamn2 s2 o facem 3i 0avel, gr2ind$ ;Iar voi s2 nu sl2bi1i f2cnd binele c2tre to1i, 3i mai vrtos c2tre cei ai no3tri de o credin12& 8aalateni -, */ 9:. +ac2 vom sta s2 iscodim 3i s2 descoasem pe cei nevrednici, nici nu vom da prea lesne peste cei vrednici; iar dac2 vom da celor nevrednici, negre3it c2 3i cei vrednici, 3i cei ce fac ct to1i nevrednicii laolalt2, vor veni s2 fie milui1i de minile noastre / precum s/a ntmplat 3i cu Avraam, care neiscodind, nici descosnd pe trec2tori, a putut 3i ngeri asprimi oarecnd. Acestuia 3i totodat2 urma3ului s2u Iov s2 rvnim a urma 3i noi, c2 3i Iov a urmat cu scump2tate m2rimii de suflet a str2bunului, 3i de aceea gr2ia$ ;D3a mea la tot cel ce venea se deschidea& 8) , )2: / nu pentru unii era deschis2, iar pentru al1ii nu, ci era pentru to1i deschis2. -. A3a s2 facem, v2 rog, 3i noi, f2r2 a despica firul n patru mai mult dect este nevoie$ c2 la s2rac vrednic2 e nevoia lui. +ac2 vreodat2 va veni cineva la noi cu aceast2 nevoie, s2 nu mai iscodim degeaba, c2 nu d2m obiceiului, ci omului. @u pentru fapta lui bun2, ci pentru nevoia lui l miluim, ca 3i noi s2 ne atragem de la 4t2pnul mare mil2, ca 3i noi, nevrednici fiind, s2 avem 2)

parte de iubirea Lui de oameni. C2 dac2 vom cere vrednicie la cei mpreun2 robi cu noi 3i vom despica firul n patru, a3a va face 3i +umnezeu cu noi; 3i c2utnd a cere socoteal2 de la cei mpreun2 robi cu noi, c2dem noi n3ine din iubirea de oameni cea de sus / c2ci cu "udecata cu care ve1i "udeca, ve1i fi "udeca1i 8Aatei !, 2:. +ar s2 ne ntoarcem la firul cuvnt2rii. (2znd bogatul pe Laz2r n 3anurile lui Avraam, a zis$ 02rinte Avraame, milu/ie3te/m2 3i trimite pe Laz2r. +e ce nu a vorbit cu Laz2r< Aie mi pare c2 s/a ru3inat 3i s/a sfiit, 3i socotea c2 acela negre3it l 1ine de r2u n urma purt2rii lui, zicndu/3i$ ;+ac2 eu, n atta bun2stare fiind 3i cu nimic nedrept21it, l/am trecut cu vederea cnd era n attea nenorociri 3i nici din f2rmituri nu i d2deam, cu att mai mult el, care a fost dispre1uit n asemenea hal, nu se va pleca s2/mi fac2 hatrul&. Asta o spunem nu spre a/l osndi pe Laz2r, fiindc2 el nu avea astfel de sim12minte / s2 nu fieB / c2 bogatul este cel ce, avnd aceast2 temere, nu l/a chemat pe Laz2r, ci pe Avraam, pe care/l socotea ntru necuno3tin12 de cele ntmplate pe p2mnt ntre el 3i Laz2r, 3i c2uta degetul acela pe care l l2sase n attea rnduri s2 fie lins de cini. +ar Avraam, ce zice< ;,iule, ai primit cele bune ale tale n via1a ta.& (ezi iubirea de n1elepciune, iubirea de aproapele a dreptului< @/a zis$ ;@eomenosule 3i crudule 3i prear2ule, dup2 ce te/ai purtat a3a de r2u cu omul, ai obrazul s2 pomene3ti acum de iubire de oameni 3i de mil2 3i de iertare< @u ro3e3ti, nu te ru3inezi<& .l, ns2, ce face< ;,iule, zice, ai primit cele bune ale tale&, c2 zice n1eleptul$ ;4ufletul nec2"it nu l tulbura& 84irah #, ):; i e de/a"uns pedeapsa, s2 nu/l mai z2d2rm n nenorocirea lui&. +e altfel, ca s2 nu crezi c2 din r2zbunare fa12 de purtarea de pe p2mnt a bogatului l/a oprit pe Laz2r s2 mearg2 la el, l nume3te fiule, ca 3i cum ar voi s2 se dezvinov21easc2. ;Ce 1ine de mine&, zice, ;1i dau; ns2 a merge de aici la voi nu ne st2 n putere; ai primit 8UOkdXeb\: cele bune ale tale&. +ar de ce n/a zis$ kdXeb\, ci$ UOkdXeb\< Aare noian de tlcuri ni se deschide nainte, pe ct v2d eu. +rept aceea, p2zind cu scump2tate toate cele gr2ite acum 3i mai nainte, s2 le p2str2m n suflet cu toat2 gri"a 3i prin cele spuse de"a s2 v2 preg2ti1i mai bine spre ascultarea celor ce se vor spune n rndurile viitoare. 6i dac2 ve1i putea, aminti1i/v2 tot; dac2 nu, v2 rog ca n loc de toate celelalte s2 v2 aminti1i m2car c2 a nu mp2r1i s2racilor din averea ta nseamn2 a "ecm2ni pe s2raci 3i a/i lipsi de via12, 3i c2 nu st2pnim bunurile noastre, ci pe ale lor. C2 dac2 vom avea astfel de a3ezare sufleteasc2, negre3it ne vom trimite naintea noastr2 avu1iile 3i, hr2nind aici pe 5ristos fl2mnd, ca ni3te buni negu12tori vom pune la p2strare dincolo mult2 marf2 3i vom putea s2 dobndim bun2t21ile viitoare, cu harul 3i iubirea de oameni a +omnului nostru lisus 5ristos, dimpreun2 cu Care =at2lui 3i 4fntului +uh este slava, cinstea, puterea, acum 3i pururea 3i n vecii vecilor. Amin. * Cn limba greac2, mai ales n epoca trzie, ;tiranie& 3i ;a tiranisi 8tiraniza:& arat2 o st2pnire nelegitim2, o uzurpare, n cazul de fa12 este vorba de st2pnirea samavolnic2 a dracilor asupra sufletelor omene3ti, care nu este ng2duit2 de +umnezeu.

Cuvantul III
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''&

2#

Al treilea cuvnt despre Lazar, si de ce nu a zis Avraam: ai primit cele bune in viata ta , ci: : ai luat si de ce dreptii cad de multe ori n primejdii, iar pacatosii scapa de acestea . @u mic folos ne/a adus pilda lui Laz2r, att boga1ilor ct 3i s2racilor$ pe s2raci nv21ndu/i s2 rabde lesne s2r2cia, iar pe boga1i nel2sndu/i a se trufi cu bog21ia, ci chiar prin fapte ar2tnd c2 mai vrednic de mil2 dect to1i e cel care tr2ie3te n pl2ceri 3i nu mparte cu nimeni avu1ia lui. 5ai, dar, s2 vorbim 3i ast2zi despre acelea3i lucruri / fiindc2 3i minerii, unde v2d multe vine de aur, acolo sap2 mereu 3i nu nceteaz2 pn2 cnd nu se termin2 tot ce ie3ise la iveal2. 42 ne ntoarcem, dar, acolo unde am l2sat ieri cuvntul, ca s2 mergem mai departe cu el din acela3i loc. .u puteam 3i ntr/o singur2 zi s2 v2 l2muresc ntreaga pild2, dar scopul rvnei mele nu a fost s2 plec2m acas2 dup2 ditamai cuvntarea, ci ca voi, primind 3i p2zind cu scump2tate cele spuse, s2 primi1i din aceast2 p2zire sim1irea c2 v/a1i folosit duhovnice3te. C2 3i o mam2 iubitoare, cnd trebuie s2 treac2 pe hran2 tare sugarul ei, dac2 i toarn2 n gur2 vinul curat dintr/o dat2 nici un folos nu dobnde3te, fiindc2 pruncului i curge din gur2 3i i se ud2 pe piept c2m23u1a; iar dac2 i toarn2 u3or 3i cte pu1in, pruncul nghite f2r2 nepl2cere. +rept aceea, pentru ca nici voi s2 nu v2rsa1i afar2 ceea ce vi s/a dat, nu v/am pus s2 sorbi1i dintr/ o dat2 paharul nv212turii, ci v/am mp2r1it/o pe mai multe zile, l2sndu/v2 s2 v2 odihni1i n r2stimpurile dintre acestea de osteneala ascult2rii, a3a nct 3i ceea ce a1i nghi1it s2 prind2 r2d2cini tari n cugetul iubirii voastre, iar cele ce urmeaz2 a fi gr2ite s2 le primi1i cu suflet destins 3i plin de vlag2. +e asta v2 3i spun, adesea, cu multe zile nainte despre ce urmeaz2 s2 vorbim, ca n r2stimpul ce trece pn2 atunci s2 lua1i 4criptura, s2 citi1i toat2 pericopa 3i, aflnd ct s/a tlcuit din ea 3i ct a mai r2mas, s2 v2 face1i cugetul mai preg2tit s2 primeasc2 nv212tur2 prin ascultarea celor ce se vor spune. 6i pururea v2 rog, 3i nu voi nceta a v2 ruga, ca nu numai aici s2 lua1i aminte la cele zise, ci 3i acas2 cnd ve1i fi s2 petrece1i mereu ntru citirea dumnezeie3tilor 4cripturi / sfat pe care n/am contenit a/l da nici celor cu care m2 ntlnesc aparte Gn particularH. 42 nu/mi spun2 cineva acele vorbe reci 3i vrednice de mult2 osnd2$ ;sunt 1intuit la tribunal&, ;sunt prins cu treburile cet21ii&, ;am de muncit&, ;am nevast2&, ;am de hr2nit copii&, ;sunt cap de familie&, ;mirean sunt$ nu este treaba mea s2 citesc 4cripturile, ci a celor care s/au lep2dat de lume, care s/au s2l23luit pe culmile mun1ilor, care se ndeletnicesc mereu cu cele duhovnice3ti&. Ce spui tu, omule< @u este treaba ta s2 iei aminte la 4cripturi, fiindc2 e3ti r2spndit de gri"i nenum2rate< 02i tocmai c2 e n mai mare m2sur2 treaba ta dect a acelora, fiindc2 ei n/au atta nevoie de a"utorul dumnezeie3tilor 4cripturi ca cei mpresura1i de multe gri"i. C2 monahii, fugind de cet21i 3i de tulbur2rile cele din cet21i, 3i f2cndu/3i colibe n pustie, 3i neavnd nimic de mp2r1it cu nimeni, ci filosofnd f2r2 de team2 a3eza1i ca ntr/un liman n senin2tatea acelei lini3tiri, de mult2 neprime"duire se bucur2$ iar noi, care ne cl2tinam ca cei nvifora1i n mi"locul m2rii 3i avem nenum2rate pricini mping2toare la p2cat, totdeauna avem trebuin12 de statornic2 3i necurmat2 mb2rb2tare din 4cripturi. 2'

Aceia stau departe de lupt2, drept care nici nu primesc multe r2ni, iar tu stai tot timpul n primele rnduri 3i e3ti r2nit mereu. +e aceea 3i ai nevoie de mai multe leacuri dect ei$ c2 3i nevasta te sup2r2, 3i fiul te ntristeaz2, 3i sluga te mnie, 3i vr2"ma3ul 1i ntinde curse, 3i prietenul te pizmuie3te, 3i vecinul te p2gube3te, 3i tovar23ul de arme 1i pune piedici, de multe ori 3i "udec2torul te amenin12, 3i s2r2cia te ntristeaz2, 3i pierderea casnicilor "ale 1i pricinuie3te, 3i bun2starea te ngmf2, 3i restri3tea te abate. 6i multe pricini 3i imbolduri silnice de mnie, de gri"i, de descura"are 3i ntristare, de slav2 de3art2 3i nebuneasc2 trufie ne mpresoar2 din toate p2r1ile, 3i nenum2rate s2ge1i curg asupra noastr2 de pretutindeni$ drept care avem necontenit2 nevoie de toate armele cele din 4cripturi / c2 s/a zis$ 42 3tii c2 prin mi"locul curselor treci 3i pe aripile cet21ii umbli 84irah *, E:. 0oftele trupe3ti nu se scoal2 oare mai cumplit asupra celor ce umbl2 printre oameni< C2 fa1a frumoas2 3i trupul bine f2cut ne r2nesc prin ochi, cuvntul de ru3ine, intrnd prin auz, ne tulbur2 gndul, iar de multe ori 3i un cntec p2tima3 sl2be3te vigoarea sufletului. +ar ce zic eu< C2 un lucru care multora le pare mai de nimic ca toate cele ar2tate mai nainte, 3i anume mirosul de parfumuri pe care l r2spndesc curvele ce ies la ag21at n drum, l robe3te pe om doar ntlnindu/ se Gprin simpla ntlnireH cu el. 2. Aulte lucruri din acestea mpresoar2 3i strmtoreaz2 sufletul nostru$ 3i avem trebuin12 de leacuri dumnezeie3ti ca s2 t2m2duim r2nile pricinuite 3i s2 le prentmpin2m pe cele ce nc2 nu au fost f2cute, dar sunt pe cale s2 se fac2, stingnd 3i ab2tnd din dep2rtare s2ge1ile cele aprinse ale diavolului prin citirea cea de totdeauna a 4fintelor 4cripturi. C2 nu se poate, nu, nu se poate mntui cineva f2r2 a se bucura mereu de citirea cea duhovniceasc2. 6i nc2 mare lucru este dac2 ne vom putea mntui vreodat2 chiar bucurndu/ne necontenit de aceast2 lecuire; iar dac2 n fiecare zi vom fi r2ni1i, neavnd parte de nici o doctorie, ce n2de"de de mntuire ne mai r2mne< @u vezi pe ar2mari, pe aurari, pe argintari, pe orice meseria3i cum 1in uneltele meseriei lor ngri"ite 3i preg2tite, vrnd mai bine a suferi sila foamei, necazul s2r2ciei 3i ndeob3te orice, dect a vinde vreuna din uneltele acestea pentru mncare< Aul1i dintre ei aleg adesea s2 se ndatoreze pentru a/3i 1ine casa 3i a/3i hr2ni copiii dect s2 vnd2 cea mai mic2 dintre uneltele meseriei lor / 3i pe bun2 dreptate, fiindc2 ei 3tiu c2 o dat2 vndute uneltele nu mai au ce face cu meseria 3i li se duce orice temei de bun2stare. C2 atta timp ct au uneltele pot s2 pl2teasc2 n timp, muncind mereu, datoriile; iar dac2 s/ar gr2bi s2 le vnd2 altora, nu mai au de unde a3tepta vreo alinare pentru foamea 3i s2r2cia lor. Astfel de a3ezare a cugetului s2 dobndim 3i noi$ c2 precum acelora uneltele meseriei lor le sunt ciocanul 3i nicovala 3i cle3tele, uneltele meseriei noastre sunt c2r1ile apostole3ti 3i proroce3ti, 3i toat2 4criptura cea de +umnezeu insuflat2 3i folositoare 8II =imotei ), -:. 6i precum acei me3te3ugari lucreaz2 cu uneltele lor toate vasele pe care le primesc spre mpodobire, a3a 3i noi s2 ne 3lefuim Gprelucr2mH prin uneltele noastre sufletul, 3i stricat fiind el s2/l ndrept2m, 3i nvechit fiind s2/l nnoim.

2-

Ae3te3ugul acelora atinge doar nf21i3area din afar2 a lucrurilor, c2ci nu pot s2 preschimbe materia vaselor, s2 fac2 din argint aur, ci numai s2 le dea alt2 nf21i3are. Cu tine, ns2, lucrurile nu stau a3a, ci ai mai mare putere dect ei 3i lund un vas de lemn po1i a"unge s2 faci din el un vas de aur / iar martor este 0avel, care zice$ n cas2 mare nu sunt numai vase de aur 3i de argint, ci 3i de lemn 3i de lut; 3i unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste. +eci, de se va cura1i cineva pe sine dintru acestea, va fi vas de cinste, sfin1it 3i de bun2 treab2 st2pnului, spre tot lucrul bun g2tit 8II =imotei 2, 29/2 :. 0rin urmare, s2 nu ne lenevim a dobndi 4cripturile, ca s2 nu primim r2ni de moarte; 3i s2 nu ngrop2m aur, ci s2 ne adun2m comoar2 de c2r1i duhovnice3ti. C2 aurul, cnd este mult, mai vrtos atunci ntinde curs2 celor ce/l au pe el; iar c2r1ile duhovnice3ti multe folos aduc celor care le strng. Armele mp2r2te3ti, chiar dac2 nu le folose3te nimeni, p2zesc foarte bine pe cei ce locuiesc acolo unde ele sunt p2strate, nici un tlhar sau sp2rg2tor sau r2uf2c2tor de alt fel necuteznd asupra acelei case; iar din locul unde se afl2 c2r1i duhovnice3ti este gonit2 toat2 lucrarea diavoleasc2 3i mult2 mb2rb2tare spre fapta bun2 cap2t2 cei ce locuiesc acolo, c2 singur2 vederea c2r1ilor acestora ne face mai 3ov2ielnici spre p2cat. C2 de vom 3i cuteza ceva din cele oprite 3i necura1i ne vom face, ntorcndu/ne acas2 3i v2znd c2r1ile mai vrtos ne vom osndi n con3tiin1a noastr2 3i mai 3ov2ielnici a c2dea iar23i ntr/ acelea3i ne vom face. Iar dac2 ntru sfin1enie vom petrece, mai mult folos vom primi din ele$ c2 numai ce se atinge cineva de .vanghelie, 3i ndat2 i se preschimb2 cugetul, 3i singur2 vederea ei l desface de cele lume3ti; iar dac2 3i cite3te cu luare/aminte, sufletul se cur21e3te 3i se face mai bun de parc2 ar petrece n ni3te 4finte ale sfintelor, c2ci +umnezeu i gr2ie3te lui prin slovele acelea. ;6i dac2 nu n1elegem ce scrie<& Chiar dac2 nu n1elegi ce scrie, mult2 sfin1ire cape1i fie 3i doar citind. +e altfel, e cu neputin12 a nu pricepe chiar nimic, c2 harul +uhului a iconomisit ca aceste c2r1i s2 fie alc2tuite de vame3i 3i pescari 3i f2c2tori de corturi 3i oieri 3i c2prari, oameni simpli 3i f2r2 3tiin12 de carte, tocmai ca nimeni din cei simpli s2 nu 3i poat2 lua asemenea ndrept21ire, ca tuturor s2 le fie lesne de p2truns cele gr2ite, ca 3i me3te3ugarul, 3i sluga, 3i femeia v2duv2, 3i cel mai nenv21at dintre oameni s2 capete c3tig 3i s2 se foloseasc2 din auzire. C2 nu spre slav2 de3art2, ca cei dinafar2 Gp2gniiH, ci pentru mntuirea ascult2torilor au alc2tuit toate aceste c2r1i to1i cei ce la nceput au fost nvrednici1i de harul +uhului. ). ,ilosofii 3i ritorii 3i scriitorii cei lume3ti / care n/au c2utat folosul cel de ob3te, ci numai s2 se minuneze lumea de ei / chiar dac2 au 3i zis vreun lucru folositor, 3i pe acesta l/au ascuns, ca ntr/ o negur2, n obi3nuita lor lips2 de limpezime. Apostolii 3i prorocii au f2cut toate dimpotriv2$ c2 limpezi 3i deslu3ite 3i/au nf21i3at nv212turile tuturor, ca dasc2li de ob3te ai lumii, a3a nct oricine s2 poat2 singur n1elege cele gr2ite, numai s2 citeasc2. 6i aceasta mai nainte vestind/o prorocul, gr2ia$ (or fi to1i nv21a1i de +umnezeu; 3i nu va mai nv21a nimenea pe aproapele s2u, zicnd$ ;Cunoa3te pe +omnul&, c2 to1i m2 vor cunoa3te de la cel mic pn2 la cel mare al lor8Ioan -, ); Ieremia ) , )#:. 6i 0avel zice$ 6i eu, fra1ilor, am venit la voi nu ntru covr3irea cuvntului 3i a n1elepciunii, vestind vou2 m2rturisirea lui +umnezeu; 3i iar23i$ Cuvntul meu 3i propov2duirea mea nu erau ntru cuvinte ndemn2toare 2!

ale n1elepciunii omene3ti, ci ntru ar2tarea +uhului 3i a puterii, 3i iar23i$ ar2im n1elepciune nu a veacului acestuia, nici a domnilor veacului acestuia, care sunt pieritori 8l Corinteni 2, ,#, -:. 0entru cine nu e limpede tot ce scrie n .vanghelii< Cine, auzind$ ferici1i cei blnzi, ferici1i cei milostivi, ferici1i cei cura1i cu inima 3i toate cele asemenea, va avea nevoie de nv212tor ca s2 priceap2 cele zise< +ar semnele 3i minunile 3i istorisirile nu sunt lesne de n1eles 3i deslu3ite pentru oricine< +eci, spusa ;nu n1eleg& e o 3mecherie 3i f212real2 Gf212rnicieH 3i n2scocire pentru acoperit lenea. @u n1elegi cele scrise< +ar cum o s2 po1i n1elege vreodat2, dac2 nu arunci o privire peste ele< Ia cartea n mini$ cite3te ntreaga istorisire, p2streaz2 n minte ceea ce pricepi, iar locurile greu de n1eles 3i nedeslu3ite cite3te/le de mai multe ori; iar de nu vei putea pricepe nici atunci, mergi la cineva mai n1elept, mergi la dasc2l, mp2rt23e3te/i nel2murirea ta, arat2 mult2 rvn2. 6i dac2 +umnezeu te va vedea c2 ai atta osrdie, nu va trece cu vederea privegherea 3i gri"a ta, iar de nu va fi om care s2 te nve1e ceea ce vrei s2 afli, 1i va descoperi .l nsu3i negre3it. Adu/1i aminte de famenul mp2r2tesei etiopienilor care, barbar fiind, 3i prins de nenum2rate gri"i, 3i mpresurat din toate p2r1ile de multe treburi, nu n1elegea ce citea, ns2 totu3i citea a3a, stnd n car / iar dac2 ar2ta atta rvn2 pe drum, gnde3te/te cum petrecea acas2. +ac2 nu suferea s2 r2mn2 f2r2 citire n timpul c2l2toriei, cu ct mai mult atunci cnd st2tea n cas2< +ac2 n/a ncetat a citi atunci cnd nu n1elegea cele citite, cu ct mai mult dup2 ce a aflat n1elesul lor< Iar ca s2 te ncredin1ezi c2 nu n1elegea ce citea, ascult2 ce zice ,ilip$ ?are n1elegi cele ce cite3ti< Iar famenul, auzind acestea, n/a ro3it, nici nu s/a ru3inat, ci 3i/a m2rturisit ne3tiin1a, gr2ind$ Cum voi putea, de nu m2 va pov21ui cineva< 8,apte E, )9/) :. +eci, dat fiind c2 citea cu atta rvn2 cu toate c2 n/avea nc2 pov21uitor, pentru aceasta a primit degrab2 c2l2uza. A v2zut +umnezeu osrdia lui, i/a primit rvna 3i i/a trimis degrab dasc2l. ;02i ,ilip nu/i acum de fa12&. +a, dar este de fa12 +uhul, Cel Care I/a mi3cat pe ,ilip. 42 nu ne batem "oc de mntuirea noastr2, fra1ilor, c2 toate acestea s/au scris pentru a noastr2 nv212tur2, la care sfr3iturile veacurilor 8l Corinteni, 9, :. Aare spri"in spre a nu p2c2tui e citirea 4cripturilor, mare h2u 3i pr2pastie adnc2 necunoa3terea lor, mare tr2dare a mntuirii e a nu 3ti nimic din legile dumnezeie3ti. Aceasta a n2scut 3i eresuri, aceasta a dus 3i la via12 stricat2, aceasta a aruncat "os cele care erau sus$ c2ci cu neputin12, cu neputin12 este s2 r2mn2 f2r2 road2 duhovniceasc2 cel ce se mp2rt23e3te necontenit, cu luare/aminte, de citirea 4cripturilor. Iat2, dar, cte foloase v/a adus o singur2 pild2; iat2 cum v/a f2cut sufletul mai bun. C2 mul1i / 3tiu eu prea bine / au plecat tr2gnd mare folos din cele auzite; iar dac2 sunt vreunii care nu au cules atta road2, oricum au fost mai buni n ziua n care au ascultat cuvintele de nv212tur2. 6i nu pu1in lucru este fie 3i o singur2 zi a petrece n frngere a inimii pentru p2cate 3i a trage cu ochiul la filosofia cea de sus 3i a da sufletului pu1in2 odihn2 de gri"ile lume3ti. Iar de vom face aceasta la fiecare adunare, neab2tut, statornica ascultare a nv212turii va lucra n noi un bine mare 3i ales.

2E

#. 5ai, dar, s2 purcedem la cuvenita continuare a pildei. A3adar, ce urmeaz2< ar2ind bogatul$ =rimite pe Laz2r s2/3i nting2 vrful degetului n ap2 3i s2 mi r2coreasc2 limba, s2 auzim ce zice Avraam$ ,iule, adu/1i aminte c2 ai luat cele bune ale tale n via1a ta, 3i Laz2r a3i"derea cele rele; 3i acum el se mngie, iar tu te chinuie3ti. 6i, peste toate acestea, ntre noi 3i voi pr2pastie mare s/a nt2rit, ca cei ce vor vrea s2 treac2 de aici c2tre voi s2 nu poat2, nici cei de acolo la noi s2 treac2. Ap2s2toare sunt aceste spuse, 3i durere mult2 revars2 asupra noastr2. 6tiu 3i eu; dar dup2 m2sura n care ele ating dureros con3tiin1a, a3a e 3i folosul tras de cugetul celor ndurera1i. C2 dac2 ni s/ ar fi spus acestea, precum bogatului, dincolo, cu adev2rat s/ar fi cuvenit s2 ne plngem 3i s2 ne tnguim 3i s2 "elim, ca unii r2ma3i f2r2 vreme de poc2in12. +ar ntruct le auzim aici, unde e cu putin12 s2 ne venim n fire, s2 ne sp2l2m p2catele, s2 dobndim mult2 ndr2znire 3i s2 sc2p2m prin frica cea bun2 de relele ntmplate altora, s2 mul1umim Iubitorului de oameni +umnezeu, Celui Care prin pedepsirea altora de3teapt2 lenevirea noastr2 3i ne treze3te din somnul p2catului / c2 acestea ni s/au ar2tat dinainte ca s2 nu le p21im. +e ar fi vrut +umnezeu s2 ne pedepseasc2, nu ne/ar fi vestit dinainte; iar de vreme ce nu vrea s2 pedepseasc2, pentru aceea veste3te dinainte pedeapsa, ca prin nainte/vestire cumin1indu/ne, s2 n/ o cunoa3tem pe pielea noastr2. +ar de ce nu a zis$ %ai primit cele bune in viata ta&, ci $&ai luat&< (2 aminti1i, f2r2 ndoial2, cum v/am spus c2 aici ni se descoper2 o mare larg2 3i adnc2 de tlcuri< C2 a primi arat2 o datorie$ omul prime3te ceva care i se cuvine. +eci, dac2 acest bogat era spurcat, 3i preaspurcat, 3i crud, 3i neomenos, pentru ce nu i/a zis Avraam ai primit ci$ ai luat, ca 3i cum ar fi fost vorba de lucruri datorate 3i cuvenite< Ce afl2m de aici< Afl2m c2 pn2 3i cei spurca1i, a"un3i la cea mai de pe urm2 treapt2 a r2ut21ii, adesea au f2cut unul, dou2, trei lucruri bune / 3i c2 spun acestea nu la ntmplare o dovede3te urm2torul fapt. Cine era mai spurcat dect "udec2torul cel nedrept< Cine era mai neomenos< Cine era mai neevlavios< .l nici de +umnezeu nu se temea, nici de oameni nu se ru3ina$ 3i totu3i, n atta r2utate vie1uind, a f2cut un lucru bun, miluind pe v2duva care l b2tea mereu la cap 3i f2cndu/i hatrul 3i dndu/i lucrul cerut 3i pedepsind pe cei ce o nedrept21iser2. A3a se ntmpl2 ca cineva s2 fie dezm21at, ns2 adesea milostiv; sau neomenos, ns2 necurvar; sau dezm21at 3i crud, dar totu3i s2 fi f2cut n via1a lui vreun lucru bun. Acela3i lucru trebuie cugetat 3i cu privire la cei buni$ c2 precum cei mai r2i dintre oameni s2vr3esc adesea vreun lucru bun, a3a 3i cei osrduitori 3i mbun2t21i1i p2c2tuiesc de multe ori cu cte ceva$ c2 cine se poate l2uda, gr2ie3te 4olomon, c2 are inim2 curat2, sau cine se va l2uda c2 este curat de p2cate < 80ilde 29, *:. Cntruct era firesc ca 3i bogatul, chiar dac2 a"unsese la r2utatea cea mai de pe urm2, s2 fi f2cut vreun lucru bun, iar Laz2r, m2car c2 a"unsese la culmea faptei bune, s2 fi p2c2tuit cu vreun lucru mic, uit2/te cum a l2sat patriarhul s2 se n1eleag2 amndou2 aceste lucruri, zicnd$ =u ai primit cele bune ale tale n via1a ta, 3i Laz2r a3i"derea pe cele rele.

2*

Iat2 ce vrea s2 spun2$ ;+ac2 ai f2cut vreun lucru bun 3i 1i se cuvenea r2splat2 pentru el, ai primit/ o ntreag2 n lumea p2mnteasc2, dezmierdndu/te, tr2ind n bog21ie, bucurndu/te de bun2stare 3i prop23ire; iar dac2 Laz2r a f2cut vreun lucru r2u, a3i"derea a primit plata ntreag2, chinuindu/se n s2r2cie 3i foamete 3i n cele mai mari necazuri$ 3i goi a1i plecat amndoi de acolo / el de p2cate, tu de ispr2vile drept21ii. +rept aceea, el are parte aici de mngiere curat2, iar tu suferi pedeaps2 nealinat2&. Atunci cnd faptele noastre bune sunt mici 3i de pu1in pre1, iar povara p2catelor / mult2 3i negr2it2, iar pe deasupra ne mai 3i bucur2m aici de bun2stare, nep2timind nici un necaz, negre3it vom pleca din aceast2 lume de3er1i 3i goi de plata faptelor bune, fiindc2 am primit/o aici pe toat2. Iar dac2 faptele noastre bune sunt mari 3i multe, n vreme ce p2catele/s pu1ine 3i nensemnate, iar pe deasupra p2timim necazuri, ne desc2rc2m aici de p2cate, urmnd a primi dincolo curat2 3i des2vr3it2 plata faptelor bune. A3adar, cnd vezi pe cineva c2 tr2ie3te n r2utate, nep2timind nici un necaz, s2 nu l ferice3ti, ci s2 plngi 3i s2 te tnguie3ti pentru dnsul, c2 va suferi dincolo necazuri nemic3orate / ca 3i bogatul din aceast2 pild2. 6i iar23i$ cnd vezi pe cineva cu srguin12 pentru fapta bun2 c2 sufer2 ispite f2r2 num2r, s2/l ferice3ti 3i s2/i rvne3ti lui, fiindc2 aici e dezlegat de toate p2catele, iar dincolo i se g2tesc multe r2spl21i pentru r2bdare / precum s/a ntmplat 3i cu Laz2r. '. C2 dintre oameni unii sunt pedepsi1i numai aici, al1ii nu p2timesc aici nimic cumplit, ns2 dincolo au parte de pedeapsa ntreag2, iar al1ii sunt pedepsi1i 3i aici 3i dincolo. A3adar, pe care dintre aceste trei tagme o ferici1i< @/am nici o ndoial2 c2 pe primii, care sunt pedepsi1i aici, sc2pnd de p2cate. +ar dup2 ace3tia, care sunt mai ferici1i< 0oate crede1i c2 cei ce nu p2timesc aici nimic, dar sufer2 dincolo pedeapsa ntreag2; eu, ns2, cred c2 nu ace3tia, ci oamenii pedepsi1i 3i aici 3i dincolo. C2 cel ce este pedepsit aici va cunoa3te mai u3oar2 pedeaps2 dincolo, iar cel ce nu e pedepsit aici va suferi /altminteri nu se poate / ntreaga pedeaps2 dincolo, va avea osnd2 nemngiat2; a3i"derea 3i acel bogat, care n/a 3ters aici nimic din p2catele sale, era pedepsit att de amarnic c2 nu putea s2 aib2 parte nici de o pic2tur2 mic2 de ap2. Cns2 dintre ace3ti p2c2to3i care nu p2timesc aici nici un necaz cu mult mai mult i c2inez pe cei care aici, dup2 ce c2 nu sunt pedepsi1i, tr2iesc n dezmierdare 3i f2r2 nici o gri"2. @epl2tind aici pentru p2cate, p2c2to3ii primesc mai cumplit2 pedeaps2 dincolo 3i, deopotriv2, faptul c2 se bucur2 de mult2 odihn2 3i dezmierdare 3i bun2stare li se face dincolo pricin2 3i temei de certare 3i de pedeaps2$ fiindc2 atunci cnd suntem milui1i de +umnezeu n ciuda faptului c2 p2c2tuim, aceasta ne poate arunca cel mai tare n foc. C2 dac2 cineva, avnd parte numai de ndelung2/r2bdare din partea lui +umnezeu, nu se folose3te de ea cum se cuvine, mai amarnic2 pedeaps2 va avea$ atunci cnd dimpreun2 cu ndelung2/r2bdarea i vin 3i milele cele mai mari, cine l va mai sc2pa de pedeapsa aceea< Iar ca s2 te ncredin1ezi c2 cei ce se bucur2 aici de ndelung2/r2bdarea dumnezeiasc2 dincolo 3i adun2 loru3i r2u, dac2 nu ne vom poc2i, ascult2 ce zice 0avel$ 6i oare socote3ti aceasta, oB omule care "udeci pe cei ce fac unele ca acestea, 3i tu nsu1i acelea3i faci, c2 vei sc2pa de "udecata lui +umnezeu< 4au nu bagi seam2 de bog21iile bun2t21ii Lui 3i de ng2duin1a 3i de ndelung2 r2bdarea Lui, necunoscnd c2 bun2tatea lui +umnezeu te duce la poc2in12< Ci dup2 mpietrirea )9

ta 3i inima ta nepoc2it2 1i aduni mnie n ziua mniei 3i a descoperirii dreptei "udec21i a lui +umnezeu8Nomani 2, )/':. +eci, cnd vedem pe unii c2 tr2iesc n bog21ie 3i n r2sf21, miros parfumuri, petrec n be1ii, au st2pnire 3i slav2 mult2, sunt str2luci1i, vesti1i, 3i nu sufer2 nici un necaz, pentru aceasta mai vrtos s2 plngem pentru ei 3i s2 ne tnguim, c2 p2c2tuind nu sunt pedepsi1i. Atunci cnd vezi pe cineva c2 sufer2 de hidropic2 sau de splin2, ori c2 are vreun buboi sau e plin chiar peste tot de bube, 3i pe deasupra se mbat2, o 1ine n pl2ceri 3i prin aceasta 3i spore3te boala, nu doar c2 nu l ferice3ti pentru acele pl2ceri, ci mai vrtos l c2inezi tocmai pentru ele$ a3a s2 cugeti 3i despre suflet. Cnd vezi un om care tr2ie3te n r2utate 3i se bucur2 de mult2 bun2stare, nep2ti/rnind nici un necaz, tocmai pentru aceasta s2 l "ele3ti mai mult$ c2 fiind cuprins de boal2 3i de buboi amarnic, 3i spore3te boala f2cndu/se mai r2u prin desf2t2ri 3i nlesnirile traiului. C2 nu pedeapsa este rea, ci r2u este p2catul$ c2 p2catul desparte pe om de +umnezeu, iar pedeapsa ne adun2 la +umnezeu 3i risipe3te mnia Lui. +e unde se vede asta< Ascult2 pe prorocul care zice$ Angia1i, mngia1i pe poporul Aeu, preo1i, gr2i1i n inima Ierusalimului, c2 a primit din mna +omnului ndoit p2catele sale 8Isaia #9, /2:. 6i iar23i$ +omnul +umnezeul nostru, pace d2 nou2, c2 toate ne/air2spl2tit nou2 8Isaia 2-, 2:. 6i ca s2 nv21a1i c2 unii sunt pedepsi1i aici, al1ii dincolo, iar al1ii 3i aici 3i dincolo, asculta1i ce gr2ie3te 0avel osndind pe cei ce se mp2rt23esc de =aine cu nevrednicie / c2ci dup2 ce a zis c2 cel ce m2nnc2 3i bea =rupul 3i 4ngele cu nevrednicie este vinovat de =rupul 3i de 4ngele +omnului 8l Corinteni , 2!:, adaug2 ndat2$ 0entru aceasta ntre voi mul1i sunt neputincio3i 3i bolnavi, 3i mor mul1i$ c2 dac2 ne/am fi "udecat singuri, n/am fi fost osndi1i; iar acum, fiind "udeca1i, suntem certa1i de +omnul ca s2 nu fim osndi1i mpreun2 cu lumea 8)9/)2:. (ezi cum pedeapsa de aici ne r2pe3te cert2rii de dincolo< 6i despre cel care curvise zice$ +a1i pe unul ca acesta satanei spre pieirea trupului, ca duhul s2 se mntuiasc2 n ziua +omnului Iisus 8l Corinteni ', ':. 6i din pilda lui Laz2r se vede c2 dac2 va fi 3i f2cut ceva r2u, sp2lndu/se aici de r2utatea aceea a plecat dincolo curat / ceea ce se vede 3i din cele ntmplate cu sl2b2nogul, care petrecnd treizeci 3i opt de ani n boal2 a lep2dat de/a lungul p2timirii 3i p2catele. Iar ca s2 te ncredin1ezi c2 din pricina p2catelor a"unsese a3a, ascult2 ce zice 5ristos$ Iat2 c2 te/ai f2cut s2n2tos; de acum nu mai p2c2tui, ca s2 nu/1i fie 1ie ceva mai r2u 8Ioan ', #:. A3adar, din acestea este limpede c2 unii sunt pedepsi1i aici ca s2 dea "os povara de p2cate. -. Iar ca s2 te ncredin1ezi c2 unii sunt pedepsi1i 3i aici 3i dincolo, atunci cnd nu primesc aici pedeapsa vrednic2 de m2rimea p2catelor s2vr3ite, ascult2 ce zice 5ristos despre cet21enii 4odomei / c2 dup2 ce zice$ ?ric1i nu v2 vor primi pe voi scutura1i praful de pe picioarele voastre, adaug2$ Aai u3or va fi p2mntului 4odomei 3i aomorei n ziua "udec21ii, dect cet21ii aceleia 8Aatei 9, #:. 6i zicnd$ mai u3or arat2 tocmai c2 3i locuitorii 4odomei 3i aomorei vor fi pedepsi1i, dar mai u3or, fiindc2 au pl2tit 3i aici. Iar c2 sunt 3i unii care aici nu p2timesc nimic r2u, dar dincolo sufer2 )

pedeapsa ntreag2, asta ne/a ar2tat/o acest bogat, care sufer2 dincolo pedeaps2 nealinat2 3i n/are parte de cea mai mic2 mngiere, fiindc2 i s/a p2strat pedeapsa ntreag2 pentru via1a de dincolo. A3adar, precum n privin1a p2c2to3ilor cei care nu p21esc nici un necaz aici sunt supu3i unei mai mari pedepse dincolo, a3a 3i n privin1a celor mbun2t21i1i cei ce p2timesc aici mult se bucur2 de mult2 cinste dincolo. +intre doi p2c2to3i dac2 unul este pedepsit aici, iar cel2lalt nu, mai fericit este cel pedepsit; a3a 3i ntre doi drep1i ce rabd2 unul nevoi mai multe, cel2lalt mai pu1ine, mai fericit este cel ce rabd2 mai mult, c2ci fiec2ruia i se va r2spl2ti dup2 faptele lui. ;6i atunci, nseamn2 c2 nu/i nimeni care s/o duc2 u3or 3i aici 3i dincolo<& Lucrul de care spui tu, omule, e unul dintre lucrurile ce nu sunt cu putin12$ c2 nu este, nu, nu este cu putin12 ca cel ce aici se bucur2 de lenevie 3i negri"2 3i se desfat2 necontenit n toate 3i duce via12 lesnicioas2 s2 aib2 parte dincolo de cinste. C2ci chiar dac2 nu l nec2"e3te s2r2cia, l nec2"e3te pofta 3i este st2pnit de ea / 3i nu pu1in chin e n aceasta; chiar dac2 nu/l v2t2ma boala, ns2 l arde iu1imea / 3i nu mic2 durere ai pn2 ce birui mnia; chiar dac2 nu vin asupra lui ispite, gndurile rele se scoal2 nencetat asupr2/i. @u oarecare lucru este s2 nfrnezi o poft2 nelalocul ei, s2 curmi slava de3art2, s2 dobori seme1ia, s2 ncetezi cu via1a de pl2ceri, s2 duci via12 aspr2$ fiindc2 cel ce n/a f2cut acestea 3i cele ca acestea nu se va mntui vreodat2. Iar ca s2 crezi c2 cei ce duc via12 de pl2ceri nu se vor mntui, ascult2 ce zice 0avel despre v2duv2$ Iar ceea ce petrece ntru desf2tare, de vie este moart2 8I =imotei ', -:. Iar dac2 despre femeie s/a spus asta, cu att mai vrtos despre b2rbat. 6i 5ristos a ar2tat deslu3it c2 nu poate avea parte de cele cere3ti omul care tr2ie3te n r2sf21, zicnd$ 4trmt2 3i nec2"it2 este calea ce duce ntru via12, 3i pu1ini sunt cei ce o afl2 pe ea 8Aatei !, #:. ;02i 3i atunci cum spune$ Mugul Aeu este bun 3i sarcina Aea este u3oar2< C2 dac2 strmt2 este calea 3i nec2"it2, cum poate s2 i spun2 u3oar2<& 4trmt2 3i nec2"it2 este prin felul de a fi al ispitelor, u3oar2 este dup2 voin1a celor ce o str2bat$ c2 3i ceea ce e nesuferit din fire se poate face u3or atunci cnd este primit de c2tre noi cu rvn2, precum 3i Apostolii, dup2 ce fuseser2 biciui1i, se ntorceau bucurndu/se c2 se nvredniciser2 s2 sufere necinste pentru numele +omnului 8,apte ', # :. (ede1i< Chiar dac2 firea GnaturaH chinurilor pricinuie3te necaz 3i durere, voin1a celor biciui1i a biruit pn2 3i firea lucrurilor. +e aceea 3i 0avel zice$ =o1i care voiesc a vie1ui cu bun2 credin12 ntru 5ristos Iisus, prigoni1i vor fi 8II =imotei ), 2:. A3a nct dac2 nu prigone3te omul, d2 r2zboi diavolul; 3i mult2 filosofie ne trebuie3te, 3i mare b2rb21ie, ca s2 ne trezvim 3i s2 priveghem n rug2ciuni, ca s2 nu poftim cele str2ine, ca s2 mp2r1im cu nevoia3ii cele ce avem, ca spunem ori3ic2rei dezmierd2ri / 3i celei prin haine, 3i celei prin mas2 / ;du/te nvrtindu/te&; ca s2 fugim de l2comie, de be1ie, de oc2ri, ca s2 ne nfrn2m limba, ca s2 nu 1ip2m f2r2 de rnduial2 8c2 apostolul zice$ toat2 am2r2ciunea 3i iu1imea 3i mnia 3i strigarea 3i hula s2 se lepede de la voi/ .feseni #, ) :, ca s2 nu spunem vorbe spurcate, ca s2 nu facem glume ieftine. Iar a p2zi cu de/am2nuntul acestea nu mic2 osteneal2 este. 6i ca s2 nve1i ce mare lucru este a filosofa 3i c2 lucrul nu cunoa3te u3urare n aceast2 via12, ascult2 ce gr2ie3te 0avel$ Chinuiesc )2

trupul meu 3i l supun robiei 8 I Corinteni *, 2!: / c2 aceasta zicnd l2sa s2 se n1eleag2 silirea 3i osteneala mult2 pe care e nevoie s2 le rabde cei care vor s2/3i fac2 trupul bine nfrnat n toate privin1ele. 6i 5ristos le gr2ia ucenicilor$ n lume necazuri ve1i avea, dar ndr2zni1i$ .u am biruit lumea 8Ioan -, )):. ;@ecazul acesta&, zice, ;ne mi"loce3te u3urare. Aren2 de lupt2 este aceast2 via12, iar n aren2 3i n timpul ntrecerilor nu poate s2 se bucure de u3urare cel ce vrea s2 fie ncununat$ a3a nct de vrea cineva s2 fie ncununat, s2 aleag2 via1a cea aspr2 3i ostenicioas2, ca dup2 ce se va fi ostenit aici pu1in2 vreme s2 se bucure nencetat de cinste dincolo&. !. Cte necazuri nu cad asupra noastr2 n fiecare zi< Ce suflet s2 ai, ca s2 nu te ntristezi, nici s2 te superi, ci s2 mul1ume3ti, s2 dai slav2, s2 te nchini Celui Care ng2duie s2 vin2 asemenea ispite< Cte lovituri nea3teptate, cte restri3ti nu ne ating< 6i trebuie ca, atunci cnd suntem nec2"i1i de gndurile rele, s2 nu ng2duim limbii a zice vreun lucru nelalocul s2u / precum 3i fericitul Iov a r2bdat nenum2rate p2timiri dnd mul1umit2 lui +umnezeu. 4unt ns2 unii care, dac2 se poticnesc n vreo privin12, sau de sunt oc2r1i de cineva, sau cad n vreo boal2, durere de picioare, ori de cap, ori n vreo alt2 boal2, hulesc ndat2 / 3i astfel osteneala bolii o sufer2, iar de c3tig se lipsesc. Ce faci, omule, hulind pe >inef2c2torul 3i Antuitorul 3i Ap2r2torul 3i 0urt2torul t2u de gri"2< ?ri nu/1i dai seama c2 te ndrep1i spre pr2pastie 3i te arunci n h2ul celei mai mari pierzanii< 1i u3urezi, cumva, suferin1a dac2 hule3ti< >a o m2re3ti, 3i faci durerea mai cumplit2, c2 diavolul aduce mii de suferin1e asupra ta tocmai ca s2 te arunce n acest h2u / 3i dac2 te vede hulind, cu u3urin12 adaug2 la durere 3i mai mare o face, ca mpuns fiind de ea s2/1i pierzi r2bdarea iar23i; iar de te vede ndurnd cu vite"ie 3i dnd mul1umit2 lui +umnezeu cu att mai mult cu ct spore3te suferin1a, se dep2rteaz2 ndat2, v2znd c2 degeaba st2 la pnd2. Cinele ce st2 lng2 o mas2, cnd vede c2 omul ce m2nnc2 i arunc2 mereu cte ceva din bucatele de pe mas2, r2mne pironit acolo; iar dac2 dnd o dat2 3i de dou2 ori trcoale nu cap2t2 nimic, pleac2, b2gnd de seam2 vede c2 st2 la pnd2 n zadar. A3a 3i diavolul$ st2 mereu cu gura c2scat2 spre noi. +ac2/i arunci, ca unui cine, vreun cuvnt de hul2, primindu/l se va apropia din nou; iar dac2 st2rui n a da mul1umit2 lui +umnezeu, l/ai omort cu foamea, 3i l/ai alungat repede, 3i l/ai f2cut s2 se care grabnic. Lici c2 nu po1i s2 taci, fiindc2 te "unghie durerea. @ici eu nu zic s2 nu gr2ie3ti / dar n locul hulei mul1umire, n locul vorbei de ner2bdare laud2. A2rturise3te/te 4t2pnului, strig2 cu mare glas rugndu/te, strig2 cu mare glas sl2vind pe +umnezeu$ a3a 1i se va u3ura 3i suferin1a, prin mul1umit2 f2cnd pe de o parte s2 plece diavolul, iar pe de alta atr2gnd a"utorul lui +umnezeu. C2 de hule3ti, pe de o parte ai f2cut spri"inul lui +umnezeu s2 se dep2rteze, iar pe de alta mai aprig l/ai f2cut mpotriva ta pe diavol 3i mai vrtos te arunci pe tine nsu1i n dureri; iar dac2 mul1ume3ti, ai stricat uneltirile vicleanului drac 3i ai atras la tine lecuirea cea de la 0urt2torul de gri"2 +umnezeu. ;+ar limba e mi3cat2 adeseori prin obicei s2 spun2 vorba aceea rea&. +ac2 se porne3te, mu3c/o tare mai nainte s2 ias2 vorba. Aai bine s2 verse snge acum dect, dorind atunci o pic2tur2 de ap2, s2 nu poat2 avea parte de aceast2 mngiere; mai bine s2 sufere durere vremelnic2 dect s2 rabde nencetat pedeapsa iadului dincolo, precum nici limba bogatului, ars2 fiind dup2 moarte, nu avea parte de nici o mngiere. ))

+umnezeu 1i/a poruncit s2/i iube3ti pe vr2"ma3ii t2i, iar tu ntorci spatele lui +umnezeu, Care te iube3te< ji/a poruncit s2 vorbe3ti de bine pe cei ce te nec2"esc 3i s2 binecuvntezi pe cei ce te oc2r2sc, iar tu vorbe3ti de r2u pe >inef2c2torul 3i ?crotitorul t2u nefiind cu nimic nedrept21it< C2 +umnezeu putea s2 nimiceasc2 ispita, dar a ng2duit/o ca s2 devii mai ncercat. ;+ar nu vezi c2 m2 pr2p2desc 3i pier<& @u pentru c2 a3a/i firea ispitei, ci din pricina lenevirii tale$ c2 ce este mai lesne, spune/mi, s2 hule3ti ori s2 mul1ume3ti< Au hula nu 1i/i face vr2"ma3i 3i potrivnici pe cei ce te aud, 3i nu te arunc2 n dezn2de"de, 3i dup2 aceea nu/1i nmul1e3te durerea< Iar mul1umirea nu/1i aduce cununi ale filosofiei, 3i nenum2rate laude din partea tuturor, 3i mari r2spl21i la +umnezeu< +eci, pentru ce, l2snd ceea ce 1i/este de folos 3i lesnicios 3i dulce, alergi n schimb dup2 ceea ce te v2t2ma 3i te ntristeaz2 3i te pierde< +e altfel, dac2 necazul pricinuit de ispit2 3i de s2r2cie ar fi pricina hulelor, ar trebui ca to1i cei afla1i n s2r2cie s2 huleasc2$ or, mul1i dintre cei care tr2iesc n s2r2cia cea mai de pe urm2 dau mul1umit2 lui +umnezeu necontenit, n timp ce al1ii, care se bucur2 de bog21ie 3i dezmierdare, nu nceteaz2 a huli. A3adar, recuno3tin1a 3i hula 1in nu de firea lucrurilor, ci de alegerea voii noastre. +e asta am 3i citit aceast2 pild2$ ca s2 nve1i c2 lene3ului nici bog21ia nu/i e de folos, iar pe cel cu luare/aminte nici s2r2cia nu/l poate v2t2ma. 6i ce zic eu de s2r2cie< Chiar dac2 s/ar aduna toate relele cte i lovesc pe oameni, niciodat2 nu vor putea birui sufletul celui iubitor de +umnezeu 3i iubitor de n1elepciune GfilosofH, nici nu l vor ndupleca s2 se dep2rteze de fapta bun2 83i martor este Laz2r: / la fel cum omului nchipuit 3i mpr23tiat nici s2n2tatea, nici necurmata bun2stare, nici oricare alt lucru nu/i vor putea fi de folos. E. 42 nu spunem, deci, c2 s2r2cia 3i boala 3i prime"diile ne silesc s2 hulim. @u s2r2cia, ci lipsa de minte; nu boala, ci dispre1uirea 0roniei; nu prime"diile, ci lipsa de evlavie duc la hul2 3i la toat2 r2utatea pe cei ce nu/3i iau seama. ;+ar de ce unii sunt pedepsi1i aici, iar al1ii dincolo, 3i nu sunt pedepsi1i to1i aici<& +e ce< ,iindc2 de/ar fi fost a3a, am fi pierit cu to1ii, fiindc2 to1i ne afl2m sub epitimii. 0e de alt2 parte, dac2 nimeni n/ar fi fost pedepsit aici, cei mai mul1i s/ar fi lenevit 3i mul1i ar fi zis c2 nici nu este 0ronie. C2 dac2 v2d aici pedepsi1i pe mul1i dintre cei r2i, 3i tot spun multe hule ca acestea, dac2 n/ar fi fost nimeni pedepsit aici ce n/ar fi zis< 0n2 unde n/ar fi a"uns cu r2utatea< +e asta +umnezeu aici i pedepse3te pe unii, iar pe al1ii nu. .l pedepse3te pe unii pentru a le curma r2utatea, a le u3ura pedeapsa dincolo sau chiar a/i izb2vi de tot 3i a/i mai cumin1i pe cei ce vie1uiesc n r2utate prin pilda pedepsei acelora; iar pe ceilal1i nu/i pedepse3te aici cu scopul ca ace3tia, dac2 a"ung a lua aminte la sine, a se poc2i 3i a se ru3ina de ndelunga r2bdare a lui +umnezeu, s2 scape 3i de osnda de dincolo 3i de pedeapsa de aici / 3i dac2 r2mn n p2cat, nefolosindu/se cu nimic de ng2duin1a lui +umnezeu, mai mare osnd2 s2/3i pricinuiasc2 pentru nesim1irea lor cea peste m2sur2. Iar de va spune vreun iste1 c2 cei pedepsi1i n iad au fost nedrept21i1i, fiindc2 puteau s2 se poc2iasc2, r2spunsul este c2 dac2 +umnezeu ar fi cunoscut, cu pre3tiin1a 4a, c2 aveau s2 se poc2iasc2, nu i/ar fi aruncat n iad. C2 dac2 i/a l2sat n via12 pe cei despre care 3tia c2 nu se vor ndrepta, cu ct mai mult ar fi ng2duit ca cei despre care 3tia c2 vor trage c3tig din ndelunga )#

Lui r2bdare s2 r2mn2 n aceast2 via12 ca s2 se bucure spre poc2in12 de timpul dat< ?r, r2pindu/i mai nainte, 3i lor le face mai u3oar2 osnda de dincolo, 3i pe ceilal1i i nva12 minte prin pedepsirea acelora. ;6i de ce nu face a3a cu to1i r2ii<& Ca prin fric2 3i prin celelalte pedepse s2 dobndeasc2 mai mult2 ntreag2 n1elepciune 3i, l2udnd ndelunga r2bdare a lui +umnezeu 3i ru3inndu/se de blnde1ea Lui, s2 se dep2rteze de r2utate. ;+ar ei nu fac nimic din toate asteaB& @u +umnezeu este de vin2, ci lenevia celor care nu vor s2 se foloseasc2 de ni3te leacuri ca acestea spre mntuirea lor. 6i ca s2 nve1i c2 de asta face a3a, ia aminte. 0ilat a amestecat cndva sngele galileenilor cu "ertfele lor, 3i apropiindu/se unii au vestit asta lui 5ristos / la care .l zice$ Au vi se pare c2 galileenii ace3tia mai p2c2to3i dect to1i galileenii au fost fiindc2 au p2timit acestea< @u, ci zic vou2$ de nu v2 ve1i poc2i, to1i ve1i pieri a3a 8Luca ), 2/):. 6i peste al1i optsprezece s/a surpat un turn / 3i despre ace3tia a zis la fel / c2 spunnd$ Ce, crede1i c2 doar aceia erau p2c2to3i< @u, zic vou2 8Luca ), #:, a ar2tat c2 3i cei n via12 erau vrednici de aceea3i pedeaps2, iar spunnd$ de nu v2 ve1i poc2i, to1i a3a ve1i pieri 84:, a ar2tat c2 ng2duise ca aceia s2 p2timeasc2 pentru ca cei vii, prinznd fric2 din p21aniile celorlal1i 3i poc2indu/se, s2 se fac2 mo3tenitori mp2r21iei Cerurilor. ;02i cum, e pedepsit acela ca eu s2 m2 fac mai bun<& @u pentru asta, ci este pedepsit pentru p2catul s2u, iar pe deasupra se face prile" de mntuire pentru cei care iau aminte, f2cndu/i mai rvnitori prin frica celor ntmplate. A3a fac 3i st2pnii$ adeseori, b2tnd o slug2, i fac pe ceilal1i mai cumin1i prin fric2. Atunci cnd vezi pe unii c2znd n sf2rmare de corabie GnaufragiuH, ori strivi1i sub d2rm2turile unei case, ori pierind ntr/un pr"ol GincendiuH, ori neca1i n viituri, ori ntr/alt chip n2prasnic s2vr3indu/3i via1a, iar apoi pe al1ii p2c2tuind la fel ca ei sau chiar mai r2u 3i nep21ind nimic de acest fel, nu te tulbura zicnd$ ;+e ce, p2c2tuind la fel, nu p21esc la fel<& Cuget2 la faptul c2 +umnezeu a ng2duit ca unul s2 piar2 pentru a/i mblnzi pedeapsa de dincolo sau chiar a/l cura1i cu des2vr3ire, iar pe altul nu l/a l2sat s2 p21easc2 la fel pentru ca n1elep1indu/se din pedeapsa celuilalt s2 se fac2 mai bun, iar de r2mne n acelea3i, s2 3i adune pedeaps2 f2r2 mblnzire din lenevia sa / 3i +umnezeu nu este vinovatul pedepsei de nendurat. +e asemenea, dac2 vezi un drept nec2"it sau p2timind vreuna din toate cele zise mai nainte, s2 nu cazi cu duhul / fiindc2 aceluia mai luminate cununi i lucreaz2 suferin1ele. 0e scurt$ orice pedeaps2, dac2 se face asupra p2c2to3ilor, mic3oreaz2 din povara p2catelor; iar de se face asupra drep1ilor, mai str2lucit le face sufletul; 3i mai mare c3tig au att p2c2tosul ct 3i dreptul din necaz, dar asta numai dac2 ndur2m cu recuno3tin12, c2 asta se cere de la noi. *. +e aceea, dumnezeiasca 4criptur2 este plin2 de nenum2rate astfel de pilde 3i ne arat2 drep1i 3i r2i deopotriv2 r2u p2timind, ca oricum ai fi, drept sau p2c2tos, s2 rabzi cu b2rb21ie avnd aceste pilde. 6i 1i arat2 nu doar r2i care sufer2, ci 3i unii care o duc bine, ca s2 nu te tulburi de bun2starea lor, 3tiind din cele ntmplate cu bogatul acesta ce foc i a3teapt2 dincolo de nu se vor poc2i. ;+ar nu se poate s2 fie omul f2r2 gri"i 3i aici 3i dincolo<& @u se poate. +e asta 3i drep1ii au vie1uit aici n osteneli. ;+ar Avraam<& 02i cine a mai tras cte a tras Avraam< ?are n/a fost lipsit de )'

patrie< ?are nu a fost desp2r1it de to1i casnicii s2i< ?are nu a r2bdat foamete n p2mnt str2in< ?are nu s/a mutat mereu, ca un pribeag f2r2 c2p2ti, din >abilon n Aesopotamia, de acolo n 0alestina, apoi de acolo n .gipt< Ce s2 mai zicem de ncerc2rile cu femeia, de r2zboaiele 3i "unghierile cu barbarii, de robirea casei rudeniei sale GLotH 3i de nenum2ratele p21anii de acest fel< Iar atunci cnd a primit fiu, oare nu a r2bdat cele mai nesuferite lucruri dintre toate, poruncindu/i/se s2 "unghie cu minile sale pe cel dorit 3i iubit al s2u< +ar nsu3i cel "ertfit, Isaac< ?are nu era alungat mereu, de pretutindeni, de c2tre vecini, 3i nu a fost lipsit de femeie la fel ca tat2l s2u, 3i n/a r2mas neroditor atta vreme< +ar lacov, cel crescut n cas2, oare nu a r2bdat lucruri 3i mai grozave dect bunicul s2u< 6i ca s2 nu lungim cuvntul n3irnd toate, auzi ce zice despre ntreaga sa via12$ 0u1ine 3i rele au fost zilele mele, 3i n/au a"uns la zilele p2rin1ilor mei 8,acere #!, *:. Cine, v2zndu/3i fiul c2 3ede pe scaun mp2r2tesc 3i se bucur2 de atta slav2, nu ar uita de necazurile vechi< 6i totu3i, Iacov era a3a de istovit nct nici n atta bun2stare nu uita de greut21ile prin care trecuse. +ar +avid< Cte groz2vii n/a r2bdat< @u spune 3i el acela3i lucru, zicnd$ Lilele anilor no3tri ntru dn3ii 3aptezeci de ani, iar de vor fi n puteri optzeci de ani; 3i ce este mai mult dect ace3tia, osteneal2 3i durere 80salmul E*, 9/ :. +ar Ieremia< Au nu blesteam2 3i ziua na3terii sale din pricina nencetatelor necazuri 8Ieremia 29, #:< +ar Aoisi< @u spune 3i acesta, istovit$ +ac2 a3a ai de gnd s2/mi faci, mai bine omoar2/m2 8@umeri , ':< Iar Ilie, acel suflet mare pn2 la cer, care a nchis cerurile, plngea ntruna c2tre +umnezeu / dup2 attea minuni f2cuteB / zicnd$ Ia sufletul meu de la mine, c2 nu sunt eu mai bun dect p2rin1ii mei 8III Cmp2ra1i *, #:< +e fapt, la ce bun s2 pomenesc pe fiecare dintre ace3tia n parte< C2 doar i cuprinde pe to1i 0avel, zicnd$ n co"oace au umblat 3i n piei de capre, lipsi1i fiind, nec2"i1i, r2u sup2ra1i / ei, de care lumea nu era vrednic2 8.vrei , )!/)E:. 6i, mai pe scurt, este neap2rat2 nevoie ca cel ce are de gnd a pl2cea lui +umnezeu 3i a se face ncercat 3i neprih2nit s2 nu alerge dup2 via1a cea dezm21at2 3i r2sf21at2 3i mole3it2, ci dup2 cea ostenicioas2 3i plin2 de multe chinuri 3i sudori$ c2 nimeni nu este ncununat dac2 nu se lupt2 dup2 lege 8II =imotei 2, ':, zice apostolul; 3i n alt2 parte$ tot cel ce se lupt2 se nfrneaz2 de la toate 8I Corinteni *, 2': / 3i de la cuvnt, 3i de la privire, 3i de la vorb2 spurcat2, 3i de la ocar2, 3i de la hul2, 3i de la cuvnt de ru3ine 8Coloseni ), E:. +e aici nv212m c2 3i de nu vine asupra noastr2 ispit2 dinafar2 suntem datori a ne c2li n fiecare zi prin postiri, petrecere aspr2, mncare simpl2, a3ternut a3i"derea, fugind n toate privin1ele de r2sf21 / c2ci altfel nu e cu putin12 a pl2cea lui +umnezeu. C2 s2 nu/mi spun2 cineva acel cuvnt rece$ ;Cutare are 3i cele de aici, 3i cele de dincolo&. Cu neputin12 este s2 aib2 3i cele de aici, 3i cele de dincolo cei care tr2iesc n bog21ie 3i n desf2tare 3i n p2cat, ci / dac2 chiar trebuie s/o zic / asta se poate spune despre cei care sunt n strmtorare$ c2 au cele de dincolo fiindc2 se vor bucura de plat2, iar pe cele de aici le au ca unii ce se hr2nesc cu n2de"dile celor de dincolo 3i nu simt necazurile de fa12 din pricina a3tept2rii celor ce au s2 fie.

)-

+ar s2 auzim 3i cele care urmeaz2$ 0este toate acestea, zice, ntre noi 3i voi pr2pastie mare s/a nt2rit. +eci, bine a zis +avid c2 fratele nu izb2ve3te; nu va da lui +umnezeu r2scump2rare pentru sine 80salmul #E, !:$ c2 nu e cu putin12 s2 izb2veasc2 de iad nici fratele, nici tat2l, nici fiul. Ia aminte$ Avraam l/a numit pe bogat fiu, dar s2/i arate a"utor p2rintesc nu a putut; bogatul l/ a numit pe Avraam p2rinte, dar nu s/a putut bucura de a"utorul pe care este firesc s2/l capete un fiu de la bun2voin1a p2rinteasc2 / 3i asta ca s2 nve1i c2 nici rudenia, nici prietenia, nici un fel de leg2tur2 p2tima32, nici altceva din cele ce sunt nu pot aduce folos celui ce singur s/a tr2dat prin via1a sa. 9. Lic asta fiindc2 adesea multora, cnd noi i ndemn2m s2 ia aminte la sine 3i s2 se trezveasc2, nici nu le pas2 3i fac din ndemn temei de rs, zicnd$ ;? s2 m2 aperi tu n ziua aia; am cura", nu m2 tem&; altul$ ;=ata e mucenic&, altul$ ;>unicul e episcop&; al1ii se pun sub acoper2mntul tuturor celor din casa lor. =oate acestea sunt ns2 vorbe g2unoase, c2ci fapta bun2 a celorlal1i nu ne va putea folosi atunci. Adu/1i aminte de fecioarele acelea care nu au dat untdelemn celorlalte cinci, ci ele au intrat n c2mara de nunt2, iar celelalte au fost nchise afar2. .ste foarte bine s2/1i ai n2de"dile de mntuire n faptele tale bune, c2 dincolo nici un prieten nu te va ap2ra. C2 dac2 aici, unde st2 n puterea noastr2 a ne poc2i, zice +umnezeu c2tre Ieremia$ @u te ruga pentru norodul acesta 8!, '; , -:, cu att mai mult dincolo. Ce spui< Ai tat2 mucenic< Aceasta mai vrtos te va putea osndi / c2 avnd acas2 pildele faptei bune, nevrednic te ar21i de fapta bun2 p2rinteasc2. Ai prieten ales 3i minunat< @ici acesta nu te va a"uta atunci. ;02i atunci de ce zice 5ristos$ ,ace1i/v2 prieteni din mamona nedrept21ii, ca dac2 ve1i fi lipsi1i s2 v2 primeasc2 pe voi n corturile cele ve3nice 8Luca -, *:<& Aici nu prietenia este ar2tat2 ca lucru de c2petenie, ci milostenia$ c2 dac2 singur2 prietenia era de c2petenie, se cuvenea s2 spun2 doar$ ,2ce1i/v2 prieteni, ns2 ar2tnd c2 nu doar prietenia este de c2petenie, a ad2ugat$ din mamona nedrept21ii. 0oate c2 cineva s/ar sim1i ndemnat s2 spun2$ ;0ot s2 mi fac prieten 3i f2r2 mamona, 3i nc2 unul mai osrduitor dect mi/a3 face prin mamona&. +ar 5ristos te nduplec2 s2 ndr2zne3ti nu doar n prieteniile sfin1ilor, ci n prieteniile cele f2cute prin mamona, ca s2 nve1i c2 milostenia este lucrul de c2petenie, ea e lucrarea 3i isprava ta. +eci, acestea toate 3tiindu/le, iubi1ilor, s2 lu2m aminte la noi n3ine cu toat2 scump2tatea 3i dac2 suntem pedepsi1i, s2 mul1umim; dac2 petrecem ntru bun2stare, s2 ne ferim de prime"die 3i, n1elep1indu/ne din pedepsele suferite de al1ii, prin poc2in12 3i umilin12 3i necontenit2 m2rturisire s2 mul1umim; 3i desc2rcndu/ne de cele cu care vom fi gre3it ntru aceast2 via12 de acum 3i cu mult2 rvn2 3tergnd toat2 ntinarea sufletului nostru, s2 l rug2m pe +umnezeu s2 ne nvredniceasc2 pe noi to1i ca desp2r1indu/ne de cele de aici s2 plec2m dincolo n a3a fel nct nu mpreun2 cu bogatul s2 avem parte, ci dimpreun2 cu Laz2r bucurndu/ne de snurile patriarhului, de bun2t21ile cele f2r2 de moarte s2 ne desf2t2m$ de care fie ca noi to1i s2 avem parte, cu harul 3i cu iubirea de oameni a +omnului nostru Iisus 5ristos, dimpreun2 cu Care =at2lui se cuvine slava, 3i 4fntului +uh, n vecii vecilor. Amin.

)!

0entru a n1elege sensul pasa"ului, e bine de 3tiut c2 mamona este un cuvnt aramaic ce desemneaz2 averea, banii. 2 Cuvntul ;umilin12& echivaleaz2 n limba"ul teologic tradi1ional romnesc termenul grecesc, pe care p2rintele +umitru 4t2niloaie l traduce 8ad litteram: 3i prin ;str2pungere&, ndeob3te acest termen denume3te ntristarea cea mntuitoare pentru p2cate, dar 3i nduio3area la v2zul unui nec2"it sau p2rerea de r2u.

)E

Cuvantul IV
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''& Al patrulea cuvnt despre bogat si Lazar; si constiinta care obisnuieste sa ne aminteasca pacatele vechi; si despre !osif .=rebuie sa platesc datoria cu care v/am ramas dator pentru astazi, tlcuindu/va sfrsitul pildei lui Lazar. (oi socotiti, poate, ca am terminat totul, dar eu nu ma voi folosi de nestiinta voastra ca sa va amagesc, nici nu voi pleca mai nainte de a lua tot ce se arata / fiindca nici taranul, dupa ce a cules toata via, nu pleaca pna ce nu taie toate boabele. .i bine, dat fiind ca vad si acum niste ntelesuri ascunse sub slove ca sub niste frunze, haide ca si pe acestea, folosind cuvntul n locul secerii, sa le culegem pna la unul / ca via, odata culeasa, ramne goala de roada, numai cu frunzele; iar via cea duhovniceasca a dumnezeiestilor 4cripturi nu este asa, ci daca luam tot ce se arata, mai mult ramne. Aulti au vorbit si naintea mea despre aceste lucruri, multi vor vorbi, poate, si dupa mine / dar nimeni nu va putea goli toata bogatia, fiindca asa e firea acestei mbelsugari$ cu ct sapa cineva mai adnc, cu att vor izvor mai mult dumnezeiestile ntelesuri, fiindca 4criptura este izvor care nu seaca niciodata. 4i se cuvenea sa va platesc aceasta datorie la adunarea dinainte, nsa am socotit ca nu e lucru fara prime"die a trece peste ispravile fericitului (avila si ale cetei sfintilor mucenici celor dimpreuna cu dnsul. +e aceea am si amnat plata datoriei, pastrndu/v/o deplina pentru ziua de astazi. 5ai deci dupa ce am dat parintilor cuvenita plata de laude / nu dupa vrednicia lor, ci dupa puterea noastra / sa va platesc si voua cu restul istorisirii. 4a nu obositi, nsa, pna ce nu o sa a"ungem la capat, renodnd cuvntul de unde l/am lasat ieri. +ar unde l/am lasat< La prapastia care/i desparte pe drepti de pacatosi, caci graind bogatul$ %=rimite pe Lazar,& a zis catre dnsul Avraam$ %0rapastie mare s/a ntarit ntre noi si voi, ca cei care vor vrea sa treaca de aici catre voi sa nu poata, nici cei de acolo la noi sa nu treaca.& 4i am aratat pe larg ca dupa iubirea de oameni a lui +umnezeu nade"dile de mntuire trebuie sa ne fie n ispravile noastre, nu sa ne socotim parintii si bunicii si strabunicii si nici rudeniile si prietenii si casnicii si vecinii$ ca %fratele nu izbaveste / au izbavi/va omul<& 80salmul #E, E:. ?rict se vor ruga si milogi cei care pleaca din aceasta lume cu pacate, totul va fi de"a zadarnic si n desert$ ca si cele cinci fecioare nebune s/au rugat de tovarasele lor pentru untdelemn, dar n/au primit; si cel ce a ascuns talantul n pamnt a fost osndit, cu toate multimea dezvinovatirilor pe care le/a adus; si cei ce nu l/au hranit pe 5ristos cnd a flamnzit, nici nu I/au dat de baut cnd a fost nsetat, desi credeau ca pot sa se apere spunnd ca n/au stiut ce fac, n/au avut parte de iertare si raspuns bun. Altii nici n/au avut ce sa mai spuna, precum cel mbracat n haine murdare, ca fiind nvinuit tacea / si nu numai acesta, ci si altul, care a fost pomenitor de rau fata de aproapele si i/a cerut )*

suta de dinari mprumutati / fapt pentru care stapnul i/a nvinuit dupa aceea de cruzime si neomenie / nu a avut ceva de zis. +e aici se vede ca nimic nu ne va apara dincolo daca nu vom avea faceri de bine / ci fie ca ne vom ruga si ne vom milogi, fie ca vom tacea, deopotriva vor veni asupra noastra osnda si pedeapsa. Asculta, dar, cum si bogatul, cernd doua lucruri de la Avraam, nu a primit nici unul. Cn primul rnd a cerut pentru sine, zicnd$ %=rimite pe Lazar&, iar dupa aceea pentru fratii sai; dar nici una din cereri nu i/a fost mplinita, caci prima era cu neputinta, iar cea de/a doua de prisos. =otusi, pentru mai multa rvna, haide sa ascultam, de vreti, cuvintele anume ce s/au rostit. Ca daca atunci cnd un dregator aduce n mi"locul pietei un osndit, si/l mpresoara cu calai, si pune sa fie chinuit, toti alearga cu multa rvna vrnd sa auda ce ntreaba "udecatorul si ce raspunde osnditul, cu mult mai vrtos aici trebuie sa ascultam cu deadinsul ce cere acest vinovat / de bogat vorbesc / si ce/i raspunde prin Avraam +reptul Mudecator 8fiindca nu patriarhul era cel care "udeca, macar ca el vorbea:. 0recum n tribunalele lumesti tlharii si ucigasii stau, potrivit legilor, departe de "udecator, nefiindu/le ngaduit sa auda vocea lui 8si prin aceasta avnd a suferi nca o necinstire pe lnga celelalte:, ci un oarecare mi"locitor poarta ntrebarile "udecatorului si raspunsurile celor "udecati, asa si aici. ?snditul nu/L auzea pe +umnezeu graind catre el, ci Avraam era mi"locitor, aducnd la cunostinta "udecatului cuvintele Mudecatorului$ ca nu de la sine spunea ce spunea, ci i %citea&8 ? alta analogie cu procedura "udiciara: legile lui +umnezeu si i graia legile iesite de 4us / drept care bogatul nici nu avea ce sa raspunda mpotriva. 2. 4a luam aminte deci cu scumpatate la cele spuse, fiindca anume starui asupra acestei pilde si este de acum a patra zi de cnd nu ma departez de la ea, fiindca mult este si cstigul pe care/l vad facndu/se din aceasta istorisire si bogatilor, si saracilor, si celor care se tulbura de propasirea celor rai si de saracia si strmtorarea dreptilor / ca de obicei nimic nu i sminteste si nu i tulbura pe cei multi ca faptul ca unii bogati, traind n rautate, se bucura de bunastare multa n vreme ce unii drepti, vietuind mbunatatit, a"ung la cea mai de pe urma saracie si alte nenumarate crunte urmari ale saraciei sufera. 0ilda aceasta, nsa, poate aduce leacurile potrivite, pe cei bogati nteleptindu/i, iar pe cei saraci mngindu/i; pe bogati nvatndu/i sa nu cugete semet, iar pe saraci mngindu/i n starea lor de acum; pe bogati nduplecndu/i sa nu se ngmfe daca rai fiind nu dau seama aici, fiindca dincolo i asteapta pedeapsa cea mai crunta, iar pe saraci ndemnndu/i sa nu se tulbure de bunastarea altora, nici sa nu socoata ca nu sunt de la 0ronie cele ce ni se ntmpla, cnd aici dreptul sufera, iar omul rau si spurcat se bucura de bunastare necurmata. Ca amndoi si vor primi rasplata dupa vrednicie$ unul cununile rabdarii si barbatiei, iar celalalt pedepsele rautatii. Aceasta pilda sa v/o nfatisati, att bogatii ct si saracii$ bogatii pe peretii casei voastre, iar saracii pe peretii cugetului / si daca o va sterge cndva uitarea, zugraviti/o iarasi prin aducerea aminte. >a si voi, bogatii, sa v/o scrieti mai ales n cuget, si nencetat s/o aveti n gnd, si va va fi scoala si temei a toata filosofia$ ca de o vom avea mereu nscrisa n cuget, nici bucuriile acestei vieti nu vor putea sa ne ngmfe, nici ntristarile ei nu vor putea sa ne doboare, ci le vom privi att pe unele ct si pe celelalte ntocmai ca pe zugravelile de pe pereti. Ca vaznd un bogat si un

#9

sarac nfatisati pe pereti, nici pe primul nu/l pizmuim, nici pe celalalt nu/l dispretuim, caci ceea ce vedem sunt umbra, nu adevar. Asi"derea, pricepnd firea GnaturaH bogatiei si saraciei, a slavei si necinstei si a tuturor celor mhnicioase si stralucite ale acestei lumi, ne vom slobozi de toata tulburarea nascuta n noi din pricina lor / ca toate acestea sunt mai amagitoare dect umbra, si pe omul nalt si nobil la suflet nimic din cele stralucite si slavite nu/l poate semeti, si nimic din cele umile si lepadate nu/l poate aduce la deznade"de. . vremea, totusi, sa auzim si ce spune bogatul. %Nogu/te&, zice, %parinte, sa trimiti n casa tatalui meu pe Lazar, ca am cinci frati; sa le dea lor marturie, ca sa nu vina si ei n acest loc de munca.& @eizbndind n cererea pentru sine, cere pentru altii. (ezi cum pedeapsa l/a facut iubitor de oameni si bun< Ca cel ce l dispretuia pe Lazar cnd l avea n fata se ngri"este acum de altii care nu sunt de fata; cel ce trecea nepasator pe lnga omul care zacea naintea ochilor lui si aduce aminte de cei pe care nu i vede si cere cu multa pretuire si rvna 8prin aceasta eSpresie consacrata 4fntul Ioan arata ca bogatul a nvatat n urma pedepsei pe de o parte sa pretuiasca persoana omeneasca si pe de alta sa/i arate atentie si gri"a, %rvna&: ca +umnezeu sa arate cumva purtarea 4a de gri"a spre a/i scapa de relele care urmau sa i cuprinda, si roaga sa fie trimis Lazar n casa tatalui sau, unde i fusese arena de lupta si alergarea faptei bune 8obisnuitele imagini din sport 8gimnastica si lupte:, att de populare si ndragite n antichitatea greaca:. %4a/l vada ncununat fratii mei&, zice, %care l/au vazut luptndu/se, care au fost martorii saraciei si foametei si nenumaratelor rele pe care el le/a ndurat, si sa fie acum martori ai cinstei, ai prefacerii, ai ntregii lui slave ca, din amndoua partile fiind nteleptiti si nvatati ca urmarile faptelor noastre se ntind dincolo de aceasta viata, sa se pregateasca asa nct sa poata scapa de osnda si pedeapsa de dincolo&. +ar Avraam ce zice< %Au pe Aoise si pe proroci, sa/i asculte pe dnsii&. %@u porti tu gri"a&, zice, %de fratii tai cum poarta +umnezeu, Cela ce i/a facut pe ei. @enumarati nvatatori le/a rnduit spre ndemn, spre sfat, spre povatuire&. +ar bogatul ce zice iar< %@u, parinte Avraame, ci de va merge cineva din morti la dnsii se vor pocai.& Asa spune gloata. Dnde sunt acum cei care zic$ %Cine a venit de acolo< Cine a nviat din morti< Cine a povestit cum stau lucrurile n iad<& Cte de/acestea nu si/a zis bogatul n sinea lui cnd se desfata< Ca nu degeaba cerea sa nvie cineva din morti$ ci dat fiind ca atunci cnd asculta 4cripturile le dispretuia, si batea "oc, socotea ca basme sunt spusele lor. %4i ei&, zice, %au aceleasi banuieli pe care le aveam eu; dar de va merge cineva din morti, fata de acela nu vor fi nencrezatori, nu vor fi bat"ocoritori, ci mai degraba vor lua aminte la spusele lui&. Avraam, nsa, ce raspunde< %+aca nu asculta pe Aoise si pe proroci, macar de ar si nvia cineva din morti, nu vor crede.& 4i ca adevarat este acest lucru, ca cel ce nu asculta de 4cripturi nu va asculta nici de cei nviati din morti, au aratat iudeii, care, dupa ce nu au ascultat pe Aoise si pe proroci, nici vaznd morti nviati nu au crezut / ci ba ncercau sa l omoare pe Lazar 8Cel nviat a patra zi, fratele Aartei si Aariei:, ba se napusteau asupra apostolilor, desi multi morti au nviat n vremea Nastignirii.

). Ca sa nveti si din alta parte ca mai vrednica de crezare este nvatatura prorocilor dect vestirile celor nviati, ia seama ca mortul este cu totul rob, iar 4cripturile graiesc ceea ce graieste 4tapnul. Asa mai vrednice de ncredere dect orice, fiindca ne/a aratat n ele lucruri cu mult mai limpezi dect nvierea unor morti$ a ntors la credinta ntreaga lume, a gonit ratacirea, a savrsit toate acestea prin pescari si alti oameni simpli, si n tot locul ne/a nfatisat dovezi ndestulatoare ale purtarii 4ale de gri"a. 4a nu socotim, dar, ca urmarile faptelor noastre se marginesc la viata de acum, ci sa credem ca negresit va fi "udecata si rasplatire a tuturor celor facute aici de catre noi. Acest lucru este att de limpede si de nvederat tuturor ca si iudeii, si pagnii, si ereticii, si toti oamenii sunt de un cuget n privinta lui. Ca desi nu toti filosofeaza despre nviere cum se cuvine, totusi cu privire la "udecata si pedeapsa si la tribunalele de dincolo toti se nvoiesc spunnd ntr/un glas ca este o rasplatire a celor facute aici$ ca de nu ar fi fost asa, la ce sa mai fi ntins +umnezeu ditamai cerul, sa fi asternut pamntul, sa fi desfasurat marea, sa fi aratat atta purtare de gri"a, daca nu avea de gnd sa ne poarte de gri"a pna la capat< #. @u vezi cti oameni cu viata mbunatatita au plecat din aceasta lume dupa ce au patimit nenumarate grozavii, fara sa fi primit nimic bun; iar altii, care au vadit multa rautate rapind averile altora, despuind si mpilnd vaduve si orfani, bucurndu/se de bogatie si dezmierdare si de nenumarate bunatati, au plecat din aceasta viata fara sa fi patit nici cel mai mic necaz< +eci, cnd se vor bucura cei dinti de rasplatile faptei bune, sau cnd vor plati ceilalti pentru rautatea lor, daca totul se sfrseste pentru noi odata cu viata de aici< Ca daca este +umnezeu / si esteB / oricine se va nvoi ca .l nu are cum sa nu fie drept; iar daca este drept, le va rasplati att unora ct si celorlalti dupa vrednicie / lucru pe care de asemenea l vor recunoaste toti. .i bine, daca le va rasplati att unora ct si celorlalti dupa vrednicie, iar aici nu si/a primit nimeni rasplata / nici raul pedeapsa rautatii sale, nici dreptul platile faptei bune / e limpede ca ramne sa vina o anumita vreme cnd toti vor primi ce li se cuvine. Altminteri, pentru ce ne/a pus +umnezeu n cuget un "udecator care nencetat e treaz si privegheaza / de constiinta zic< Ca nu este ntre oameni, nicidecum, vreun "udecator asa neadormit precum constiinta noastra. Mudecatorii cei dinafara se lasa cumparati cu bani si maguliti cu lingusiri, si frica i face fatarnici, si nca multe altele sunt care strica dreptatea hotarrii lor; n vreme ce tribunalul constiintei nu se pleaca nici unuia dintre aceste lucruri, ci fie ca dai bani, fie ca lingusesti, fie ca ameninti, fie ca mai stiu eu ce faci, va da hotarre dreapta mpotriva gndurilor ce au pacatuit, si nsusi cel ce a facut pacatul se osndeste singur, chiar daca nu/l praste nimeni altul. 4i nu o data, de doua ori, ci de multe ori si ntreaga viata face mereu aceasta. @iciodata, nici dupa trecerea unui rastimp ndelungat, nu uita cele ntmplate, ci si n timpul savrsirii pacatului, si nainte de savrsirea lui, si dupa ce a fost savrsit se scoala asupra noastra ca prs amarnic, mai ales dupa ce a fost savrsit. Ca n timp ce pacatuim nu simtim att de mult mustrarile constiintei, fiind beti de placere; dar dupa ce sfrsim / mai ales atunci, dupa ce placerea toata s/a stins / ne strapunge boldul amar al caintei, ca durerile femeilor care nasc. La acelea nainte de nastere multa si nesuferita e osteneala, si chinurile facerii le sfsie cu "unghiuri ascutite, dar dupa nastere le vine usurare, durerile iesind din ele odata cu pruncul. #2

Aici, nsa, nu este asa, ci cta vreme zamislim si nastem gndurile stricate ne bucuram si ne veselim, iar durerile ne apuca abia dupa ce aducem pe lume pruncul cel rau, pacatul, cnd vedem ct de hd este noul/nascut / si atunci suntem sfsiati launtric mai rau dect femeile care nasc. +rept aceea, va rog sa nu primim pofta stricata chiar de la nceputul ei; iar daca o vom si primi, sa nabusim launtric semintele ei. Iar daca ne vom lenevi pna la a nu face nici atta, sa omoram pacatul prin marturisire si lacrimi, prin nvinuirea de sine$ ca nimic nu este asa de pierzator pentru pacat precum nvinuirea si osndirea de sine cu pocainta si lacrimi. =i/ai osndit pacatul< Ai lepadat povara. 4i stii cine spune asta< nsusi +umnezeu, Cel care "udeca$ %4pune tu pacatele tale nti, ca sa fii ndreptatit& 8Isaia #), 2-:. 0entru ce te rusinezi si rosesti, zi/mi, cnd e vorba sa/ti spui pacatele< Ca doar nu unui om le spui, ca sa te ocarasca; nu unui mpreuna/rob cu tine le marturisesti, ca sa te faca de rs$ 4tapnului, 0urtatorului de gri"a, Iubitorului de oameni, +octorului ti arati rana. Ce, crezi ca daca tu nu spui .l nu stie ce ai facut / .l, Care stia si nainte de a o face tu< 4i atunci, pentru ce nu spui< Ce, pacatul se face mai apasator daca l dai n vileag< >a mai lesne de suferit si mai usor se face. 4i +umnezeu vrea sa ti spui pacatul nu ca sa fii pedepsit, ci ca sa fii iertat; nu ca sa afle .l pacatul tau / ca l stia doar / ci ca tu sa nveti ce datorie ti iarta. 4i vrea sa nveti marimea harului ca sa fii totdeauna multumitor, ca sa fii mai sovaielnic catre pacat, ca sa fii mai cu rvna catre fapta buna. +aca nu spui ct de mare e datoria ta, nu recunosti covrsirea harului. %@u te silesc&, spune +umnezeu, %sa iesi n vazul tuturor si sa te ncon"ori de martori multi; spune/Ai doar Aie pacatul, totul ramnnd ntre noi, ca sa ti vindec rana si sa te izbavesc de durere&. +e asta a pus n noi constiinta, care lucreaza cu mai multa dragoste dect un parinte$ ca parintele, dupa ce si/a certat copilul o data, de doua ori, de trei ori, de zece ori, daca l vede ca ramne nendreptat, se deznada"duieste de el si l desfiaza, si l da afara din casa, si l sterge din spita neamului. Constiinta nsa nu face asa, ci daca spune o data, de doua ori, de trei ori, de mii de ori, si nu asculti, iar ti va spune si nu va nceta pna la ultima suflare; n casa, si la raspntii, si la masa, si n piata, si pe drum, de multe ori si n vis ne nfatiseaza n nalucire si nchipuire pacatele noastre. '. 4i ia seama cta ntelepciune la +umnezeu. @u a facut mustrarea constiintei nici necurmata 8ca nencetat fiind nvinuiti n/am ndura povara:, nici att de neputincioasa nct sa se lase pagubasa dupa un ndemn, doua. Ca daca ne/ar fi mpuns n fiecare zi si ceas, ne/am fi dat duhul de ntristare; iar daca dupa o aducere/aminte sau doua de rnduiala ar fi ncetat cu mustrarea, nu am fi cules mult folos. +rept aceea, +umnezeu a facut aceasta mustrare statornica, dar nu nencetata. 4tatornica pentru ca noi sa nu cadem n lenevire, ci pururea si pna la sfrsitul vietii sa ne trezvim aducndu/ni/se aminte de rnduiala; nu nencetata, ca sa nu ne prabusim, ci primind oarecare usurari si mngieri sa ne tragem suflul. Ca precum a nu ne ndurera de loc pentru pacate e lucru pierzator, nascnd n noi cea mai mare nesimtire, asemenea si a patimi aceasta nencetat si peste masura este vatamator, caci prisosul de ntristare poate, adeseori lipsindu/l pe om de "udecata sa fireasca, sa nece sufletul si sa l faca netrebnic spre toata lucrarea cea buna. / +rept aceea, +umnezeu a facut ca mustrarea constiintei #)

sa vina asupra noastra la rastimpuri, caci este aspra foarte si obisnuieste sa l mpunga pe pacatos mai cumplit dect orice bold$ ca nu doar cnd pacatuim noi nsine, ci si cnd altii fac aceleasi pacate ca si noi se scoala cu vigoare si striga mpotriva noastra cu mare glas. 4i curvarul, si preacurvarul, si hotul se socoate atins nu doar cnd este nvinuit el, ci si cnd aude ca altii sunt nvinuiti pentru aceleasi pacate ca ale lui, prin pedepsirea altora aducndu/i/se aminte de pacatele lui. .ste nvinuit altul, dar e atins acesta / care de nimic nu a fost nvinuit / daca a cutezat acelasi lucruri ca si celalalt, ntocmai ca atunci cnd sunt laudati si ncununati altii pentru fapte bune, dar se bucura si se veselesc si cei ce au aceleasi fapte bune, ca si cum ei ar fi cei laudati. +eci, cine poate fi mai nenorocit dect pacatosul, daca altii sunt nvinuiti si lui i vine sa intre n pamnt< 4i cine poate fi mai fericit dect cel care duce viata mbunatatita, daca se bucura si se veseleste cnd sunt laudati altii, prin laudele primite de acestia aducndu/si aminte de faptele sale bune< Acestea sunt lucrurile ntelepciunii lui +umnezeu, acestea sunt semnele preamarii Lui purtari de gri"a / ca ancora sfintita este mustrarea constiintei, ce nu ngaduie sa ne cufundam de tot n adncul pacatului$ ca nu numai n timpul savrsirii pacatelor ne mpunge, ci si dupa multi ani stie sa ne aduca aminte deseori vechile greseli. 4i voi nfatisa dovada limpede chiar din 4cripturi. L/ au vndut oarecnd fratii pe Iosif nu pentru vreo vina, ci pentru ca vazuse vise ce/i prevesteau slava lui viitoare. %Am vazut&, zice, %snopii vostri ca se nchinau snopului meu& 8,acere )!, !:. L/au vndut cu toate ca pentru asta se cuvenea sa l ocroteasca, deoarece avea sa fie cununa a ntregii case si stralucire a tot neamul, nsa asa/i zavistia$ poarta razboi cu propriul sau bine, si zavistnicul ar alege mai degraba sa patimeasca mii de morti dect sa/l vada pe aproapele bucurndu/se de bun nume, chiar daca acesta ar avea sa se rasfrnga si asupra lui. Cine poate fi mai "alnic dect unul ca acesta< Asa au patit si fratii lui Iosif, si vazndu/l din departare ca vine aducndu/le de mncare, vorbeau ntre ei$ %(eniti sa/l omorm, si vom vedea ce vor fi visurile lui& 829:. +aca de nrudirea dupa snge nu te/ai rusinat, iar pe cea dupa fire n/ai vrut s/o iei n seama, macar de slu"irea lui trebuia sa te rusinezi, ca pentru a te hrani pe tine venise. Ci ia seama cum prorocesc si fara sa vrea$ %(eniti sa/l omoram, si vom vedea ce vor fi visurile lui&829:. Ca daca n/ar fi uneltit, si nu ar fi urzit viclesug, si nu ar fi alcatuit acel sfat fara de rusine, nu ar fi a"uns sa cunoasca puterea viselor acelora$ ca nu/i totuna a sui pe tronul .giptului fara a fi patimit nici un necaz cu a a"unge la aceasta stralucire trecnd prin asemenea piedici si restristi. Ca daca n/ar fi uneltit fratii, Iosif nu ar fi fost vndut n .gipt; daca nu ar fi fost vndut n .gipt, nu s/ar fi aprins de patima dupa el stapna; daca nu s/ar fi aprins de patima dupa el stapna, nu ar fi fost aruncat n temnita, nu ar fi tlcuit visele, nu ar fi a"uns sa mparateasca; daca nu ar fi a"uns sa mparateasca, nu ar fi venit fratii lui sa cumpere grne si nu s/ar fi nchinat lui. Asa nct mai ales ca urmare a faptului ca au ncercat sa l ucida au cunoscut puterea acelor vise. 4i atunci, ce< ,ratii i/au adus toate acele bunatati pe care le/a dobndit si toata acea slava< @icidecum; ci ei au uneltit sa/l dea mortii si necinstei si robiei si relelor celor mai de pe urma, nsa +umnezeu, Iscusitul, s/a folosit de rautatea uneltitorilor spre proslavirea celui vndut, a celui caruia i se ntinsese cursa. ##

-. Ca sa nu se creada ca cele ce s/au facut tin de ntmplare, +umnezeu prin nsisi cei potrivnici, prin cei care pun piedica, savrseste cele pe care ncearca sa le mpiedice aceia, folosindu/se de vra"masii lui Iosif ca de niste slu"itori spre proslavirea lui ca sa nveti ca nimeni nu va destrama planul lui +umnezeu si mna Lui cea nalta nimeni n/o va abate, ca atunci cnd vreunii uneltesc mpotriva ta sa nu cazi cu duhul si sa nu crtesti, ci sa stii cu ncredintare ca uneltirea lor te duce la sfrsit bun, dar numai daca rabzi vite"este toate cte vin asupra ta. Iata, deci, ca si aici pizma a nascut domnie si zavistia a mi"locit coroana si a adus tron, si nsisi uneltitorii l/au mpins pe Iosif la marirea stapnirii aceleia; si cel mpotriva caruia s/a uneltit a a"uns sa mparateasca, iar uneltitorii sa i slu"easca; si aceluia i se dadea nchinare, iar acestia din urma se nchinau lui. Asadar, cnd vin asupra ta necazurile unul dupa altul, fara contenire, nu te tulbura, nu crti, ci asteapta sfrsitul$ ca negresit ti va fi vrednic de marea darnicie a lui +umnezeu, dar numai daca vei rabda cu recunostinta tot ce vine asupra ta ntre timp. Ca si Iosif, dupa acele vise a"ungnd n cele mai mari prime"dii, si fiind vndut de frati, si punndu/i/se gnd rau de catre stapna, si aruncat fiind n temnita, n/a zis n sinea sa$ %Ce mai este si asta< Amagire erau acele vise$ mi/am pierdut patria, am fost lipsit de slobozenie; nu m/am supus, pentru +umnezeu, stapnei mele care ma ndemna la preacurvie. 0entru ntreaga ntelepciune si fapta mea buna sunt pedepsit, nsa .l nici acum nu m/a ocrotit, nici nu mi/a ntins mna de a"utor, ci a ngaduit sa fiu mereu n lanturi si n necazuri necurmate$ ca dupa groapa a venit robia, dupa robie uneltirea stapnei, dupa uneltire pra mincinoasa, dupa pra mincinoasa temnita&. @imic dintre acestea nsa nu/l tulbura, ci ramnea ndraznind ntru nade"de si stiind ca nu ramn niciodata nemplinite vestirile lui +umnezeu. +umnezeu ar fi putut sa le mplineasca n aceeasi zi; dar ca sa arate att puterea 4a ct si credinta robilor 4ai, lasa sa treaca vreme lunga si sa se puna multe piedici, nct si vrtutea Lui s/o afli 8ca 4i/a mplinit fagaduintele cnd parea sa nu mai fi ramas nici o nade"de:, si rabdarea si credinta robilor Lui s/o vezi, pe care nici o patanie nu/i face sa cada din asteptarea lor cea buna. 0recum spuneam, fratii lui Iosif au mers n .gipt, foametea mpingndu/i ca un ostas si aducndu/i cu de/a sila n fata lui Iosif, care era mai/mare n acea tara; si voiau sa cumpere grne. Iosif, nsa, ce zice catre ei< %Iscoade sunteti&. Iar ei si spuneau$ %Ce nseamna asta< Am venit sa cumparam mncare si ne punem viata n prime"die<& 0e buna dreptate, fiindca si el v/a adus cndva mncare si i/ati pus viata n prime"die. .l nsa a suferit ntr/adevar, n timp ce prime"dia voastra e prefacuta, fiindca el nu va este vra"mas, ci doar a luat chip de vra"mas ca sa afle cu de/amanuntul cum stau lucrurile acasa. Ca de vreme ce fusesera nerecunoscatori si rai fata de el, iar pe (eniamin nu l vedea mpreuna cu dnsii, s/a temut pentru baiat ca nu cumva sa fi patit si acesta la fel ca el, si a dat porunca sa fie legat unul dintre frati si tinut n .gipt, iar toti ceilalti sa plece cu grul, amenintndu/i cu moartea daca nu/l vor aduce pe (eniamin. .i bine, dupa ce s/a facut asa si le/a zis lor$ %Lasati pe unul dintre voi aici si aduceti/l pe celalalt frate al vostru; iar daca nu, cu moarte veti muri&, ce si spuneau ntre ei< %Asa este, n pacat suntem noi pentru fratele nostru, ca nu ne/a fost mila de necazul sufletului lui cnd ne ruga pe noi& 8,acere #2, 2 :. (azut/ai dupa ct amar de vreme si/ #'

au amintit de acel pacat< Atunci graiau catre tatal lor$ %,iara rea l/a mncat pe Iosif& 8,acere )!, )):, nsa n fata si n auzul lui Iosif si marturiseau pacatul. Ce lucru mai uimitor dect acesta poate fi< Are loc "udecata fara pra, si dezvinovatire fara nvinuire, si dovedire fara martori, nsisi faptasii nvinuindu/se si dnd n vileag fapta cea savrsita ntr/ascuns. Cine i/a nduplecat, cine i/a silit sa scoata la lumina cele cutezate cu atta vreme n urma< @u este limpede ca "udecatorul cel nenduplecat care este constiinta le cutremura mereu cugetul si le tulbura sufletul< 4i cel pe care au vrut atunci sa l omoare sedea "udecndu/i n tacere; si nefiind data nici o hotarre mpotriva lor, singuri se osndeau. 4i astfel ziceau ei, dar unul dintre dnsii se dezvinovatea spunnd$ %@u v/am grait voua, zicnd$ %@u faceti nedreptate baiatului,& nu/i faceti nici un rau, ca fratele nostru este < %4i iata, sngele lui se cere& acum din minile noastre 8,acere #2, 22:. Cel ce a zis acestea nu pomenise nimic despre ucidere si "unghiere, iar cel care sedea naintea lor nu ntreba nimic despre acestea, ci le cerea pe fratele ramas. =otusi, constiinta lor, aflnd vreme prielnica, s/a ridicat si le/a mustrat cugetul, i/a facut sa/si marturiseasca nelegiuirea fara a/i sili nimeni. Asa patim si noi ades n privinta pacatelor trecute$ ca fiind strnsi cu usa n necazuri si restristi, ne aducem aminte de greselile dinainte. !. Acestea toate stiindu/le, dupa ce am faptuit ceva rau sa n/asteptam necazuri si restristi, nici prime"dii si lanturi, ci n fiecare ceas si n fiecare zi sa nviem n noi amintirea acelei "udecati, si sa dam singuri hotarrile cele mpotriva noastra, si sa ncercam n tot chipul a ne dezvinovati naintea lui +umnezeu, si nici noi nsine sa nu avem alta parere cu privire la nviere si "udecata, nici pe altii spunnd altfel sa nu i ascultam, ci sa le nchidem gura cu cele zise mai nainte / ca de nu am avea atunci a da socoteala de cele gresite, nu ne/ar fi rnduit aici +umnezeu asemenea tribunal. +ar si aceasta e o marturie a iubirii Lui de oameni, caci dat fiind ca atunci ne va cere sa dam seama de cele gresite, a rnduit acest "udecator nemitarnic ca "udecndu/ne acesta aici pentru pacate si facndu/ne mai cu ntreaga ntelepciune, sa ne scape de "udecata ce va sa fie. Asta spune si 0avel$ %Ca de ne/am fi "udecat singuri, nu am fi fost "udecati de +omnul& 8Corinteni ) :.

+eci, ca atunci sa nu fim pedepsiti, sa nu fim trasi la raspundere, fiecare sa intre n a sa constiinta si, punndu/si nainte ntreaga viata si cercetnd cu toata amanuntimea toate cele gresite, sa osndeasca sufletul sau pentru ca a lucrat acestea, sa pedepseasca gndurile, sa neca"easca, sa strmtoreze cugetul sau, sa se traga la socoteala pentru pacate prin osndirea de sine, prin pocainta desavrsita, prin lacrimi, prin marturisire, prin postire si milostenie, prin nfrnare si dragoste / ca, descarcndu/ne de pacate aici n tot chipul, sa putem pleca pe lumea cealalta cu multa ndraznire, de care fie ca noi toti sa avem parte, cu harul si iubirea de oameni a +omnului nostru Iisus 5ristos, Caruia dimpreuna cu =atal este slava, si 4fntului +uh, n vecii vecilor. Amin.

#-

Cuvantul V
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''& "espre spusa Apostolului #ratilor, despre cei ce au adormit nu voim sa fiti ntru nestiinta, ca sa nu va ntristati ; si despre !ov si Avraam . 0atru zile am cheltuit tlcuindu/va pilda lui Lazar, dezgropnd comoara pe care am aflat/o n trup bubos, comoara cuprinznd nu aur si argint si pietre de mult pret, ci multa filosofie, si barbatie, si rabdare, si tarie sufleteasca, n privinta comorilor pamntesti se ntmpla ca deasupra sa fie maracini si buruieni si pamnt vrtos, iar daca sapa cineva adnc sa se arate multa bogatie. La fel s/a ntmplat si n privinta lui Lazar$ deasupra rani, dedesubt bogatie nespusa; trupul slabanogit, dar sufletul /ales si priveghetor. 4i se putea vedea mplinit asupra lui acel cuvnt apostolesc$ %0e ct se strica omul nostru cel dinafara, pe att se nnoieste cel dinauntru& 8II Corinteni #, -:. 4i am fi putut vorbi si azi despre aceeasi pilda luptndu/ne cu ereticii care defaima Legamntul cel (echi, osndesc pe patriarhi si si ascut limba mpotriva Liditorului tuturor / +umnezeu. +ar ca sa nu va saturati de aceste lupte, haide sa le punem deoparte pentru alta data si sa vorbim despre altceva, fiindca de masa la care se pune un singur fel a"unge sa ti se faca greata, iar felurimea mncarurilor strneste pofta. +eci, ca si n privinta ascultarii nvataturilor sa se ntmple astfel, sa ne ntoarcem astazi, dupa vreme ndelungata, la fericitul 0avel, fiindca la buna vreme ni s/a citit locul Gpasa"ul, pericopaH apostolesc de astazi, a carui tlcuire va fi o nimerita urmare a celor spuse data trecuta. Ati auzit, dar, ce striga si graieste astazi 0avel$ %+espre cei ce au adormit nu voim sa fiti ntru nestiinta ca si ceilalti, care nu au nade"de& 8I =esaloniceni #, ):. +ata trecuta / struna evanghelica a lui Lazar, acum / glasul apostolesc; dar mpreuna/glasuirea lor este deplina. 4i cnd tlcuiam acea pilda am filosofat multe cu privire la nviere si la tribunalele de dincolo, iar acum cuvntul ne poarta iarasi la aceleasi$ asa nct daca sapam si locul Gpasa"ulH apostolesc, vom gasi aceeasi comoara. Ca si atunci ntreg cuvntul meu srguia sa va nvete acest lucru$ a nu pune vreun pret pe lucrurile stralucitoare ale acestei lumi, ci a merge mai departe cu nade"dile si a cugeta n fiecare zi la "udetul cel nfricosat, si la Mudecatorul Cel nenduplecat, si la hotarrile pe care le va lua .l n privinta noastra. Asta ne sfatuieste si 0avel prin cuvintele care s/au citit azi. Ci luati aminte$ %,ratilor, despre cei ce au adormit, nu voim sa fiti ntru nestiinta ca si ceilalti, care nu au nade"de$ fiindca de credem ca IiFsus a murit si a nviat, asa +umnezeu si pe cei adormiti ntru Iisus aduce/ i/va mpreuna cu .l& 8I =esaloniceni #, )/ #:. Aai nti se cuvine, cugetnd cu luare/aminte, sa cercetam de ce atunci cnd vorbeste despre 5ristos numeste moartea Lui %moarte&, iar cnd vorbeste despre sfrsitul nostru l numeste #!

%adormire&, nu %moarte&, ca nu a zis$ %+espre cei morti&. +ar cum< %+espre cei adormiti& , si iarasi$ %asa +umnezeu si pe cei adormiti ntru Iisus aduce/i/va mpreuna cu .l& / si nu a zis$ %pe cei morti&, si iarasi$ %@oi, cei vii, cti vom mai fi ramas la venirea +omnului, nu o vom lua naintea celor adormiti& 8 ':. 4i nici aici n/a zis$ cei morti, ci de trei ori pomenind de moartea lor, de tot attea ori a numit/o %adormire&. Iar cu privire la 5ristos nu face asa. +ar cum< %,iindca de credem ca Iisus a murit7& (edeti< @/a zis$ %a adormit&, ci$ %a murit&. 0entru ce, dar, a numit moartea lui 5ristos %moarte&, iar moartea noastra / %adormire&< Ca nu degeaba, nici la ntmplare ntrebuinteaza anume cuvintele acestea, ci avnd n vedere un lucru mare si minunat$ n privinta lui 5ristos vorbeste de %moarte& ca sa arate ca .l a patimit ntr/adevar, iar rr privinta noastra vorbeste de %adormire& spre a ne alina durerea. Ca acolo unde nvierea a avut loc, spune cu ndrazneala %moarte&, iar acolo unde nvierea e doar nada"duita vorbeste de %adormire&, prin aceasta numire mbarbatndu/ne si dndu/ne bune nade"di$ fiindca cel ce doarme se va scula negresit, si moartea nu e altceva dect un somn lung. 4i sa nu/mi spui ca raposatul nu aude, nici nu da glas, nici nu vede si nici nu simte, fiindca nici adormitul nu face aceste lucruri. Iar daca chiar este nevoie sa spun ceva uimitor, si sufletul adormitului doarme ntr/un fel / iar al celui raposat nu doarme, ci privegheaza. %+ar mortul putrezeste si se strica&, vei spune, %facndu/se praf si cenusa& 4i ce daca, iubitule< =ocmai pentru aceasta se cade sa ne bucuram si mai mult$ fiindca si cel ce voieste sa refaca o casa veche si putreda ncepe prin a/i scoate afara pe cei ce locuiesc ntr/nsa si apoi o strica, dupa care o recladeste mai frumoasa ca nainte / si pe cei scosi din casa nu i mhnesc cele ntmplate, ci mai degraba i veselesc. Ca nu iau seama la darmarea cea vazuta, ci se gndesc la recladirea care urmeaza si nca nu se vede. Intocmai la fel si +umnezeu ne strica trupul si scoate din el ca dintr/o casa pe locuitorul lui /sufletul / ca rezidind aceasta casa mai stralucita ca nainte, cu mai multa slava sa/l readuca pe suflet nauntru. +eci, sa nu luam aminte la stricarea cea vazuta, ci la stralucirea cea viitoare. 4i iarasi$ cnd are cineva o statuie stricata de cocleala si de timp, careia buna parte din madulare i sunt roase, ce face< ? sfarma, o baga n cuptor si, retopindu/o bine, o reface mai frumoasa dect era. Asadar, precum topirea cea din cuptor a statuii nu este nimicire, ci refacere, asa si moartea trupurilor noastre nu e pierzare, ci nnoire. +rept aceea, cnd vezi ca trupul nostru se desface ca n cuptor si putrezeste, nu te opri la privelistea aceasta, ci asteapta retopirea / si nici cu aceasta masura a pildei sa nu te multumesti, ci nainteaza si mai mult cu gndul. Ca facatorul de statui, bagnd n cuptor arama, nu ti napoiaza statuie de aur sau fara de moarte, ci tot de arama o face / iar la +umnezeu nu este asa, ci bagnd .l trup de lut si muritor, ti da statuia de aur si fara de moarte; fiindca primind trup stricacios si muritor, l napoiaza nestricacios si nemuritor. +eci, nu te uita ca trupul zace cu ochii nchisi, lipsit de glas, ci gndeste/te ca va nvia si va primi de la +umnezeu slava negraita si nfricosata si minunata, si de la privelistea de acum stramuta/ti gndurile catre nade"dea ce va sa vina. +ar poate ti pare rau pentru despartire, si pentru asta plngi si te tnguiesti< +ar daca maritndu/ti tu fata cu cineva, acela ar pleca, lund/o cu sine, n tara departata, unde ar duce/o bine, oare ar fi un lucru nelalocul lui daca n/ai vedea nici o

#E

grozavie n cele ntmplate, ci te/ai mngia de necazul plecarii fiicei cu vestile despre propasirea ei cea de acolo< Iar atunci cnd nu un om, nu un mpreuna/rob cu tine, ci 4tapnul Insusi ia pe cine se cuvine, plngi si te tnguiesti< %+ar cum se poate sa nu plng&, zici, %de vreme ce om sunt&. @ici eu nu spun sa nu plngi; nu ntristarea caut s/o nlatur, ci ntristarea cea peste masura. ,iindca a te ntrista este firesc, iar a te ntrista peste masura e semn de nebunie, de zaticneala, de suflet femeiesc, ndurereaza/te, plngi, dar nu crti, nu te razvrati, nu te mnia / da multumita Celui ce a luat pe robul 4au, ca astfel sa/l mpodobesti pe cel plecat si sa trimiti mpreuna cu el dincolo stralucite vesminte de ngropaciune. Ca de crtesti, si pe raposat l "ignesti, si pe Cel care l/a luat l ntarti, si pe tine nsuti te vatami; iar daca dai multumita lui +umnezeu si pe raposat l mpodobesti, si pe Cel care l/a luat l slavesti, si pe tine nsuti te folosesti. Lacrimeaza precum a lacrimat 4tapnul tau pentru Lazar, punndu/ne masuri si dreptare si hotare ale ntristarii pe care nu se cade sa le trecem. +e aceea a grait si 0avel$ %Iar despre cei adormiti nu voim sa fiti ntru nestiinta ca si ceilalti, care nu au nade"de&. %Intristeaza/te&, zice, %dar nu precum pagnul, care tagaduieste nvierea, care deznada"duieste de viata viitoare&. Aa rusinez, credeti/ma, si rosesc vaznd prin piata cete de femei care fac urt, si smulg parul, si frng minile, si zgrie fetele / si asta sub ochii pagnilor. Ce nu vor spune acestia, si ce nu vor zice despre noi< %Astia sunt cei care filosofeaza despre Inviere< 5alalB Ca faptele nu li se potrivesc cu nvataturile. In vorbe filosofeaza despre Inviere, iar n fapte se poarta ca cei fara nade"de. +aca ar fi ndraznit ntru nade"dea invierii, n/ar fi facut acestea; dac/ar fi fost ncredintati ca raposatul s/a dus la o soarta mai buna, n/ar fi bocit&. Acestea si mai multe dect acestea graiesc necredinciosii ascultnd bocetele acelea. 4a ne rusinam, dar, si sa avem ntreaga ntelepciune, si sa nu mi"locim atta vatamare att noua, ct si celor care ne vad. 4pune/ mi, pentru ce plngi atta dupa cel raposat< ,iindca era rau< 0entru asta se cuvine sa dai multumita lui +umnezeu, ca au fost curmate rautatile lui. ,iindca era vrednic si bun< 4i pentru asta se cuvine sa te bucuri, ca a fost rapit grabnic, mai nainte ca %rautatea sa schimbe priceperea lui& 8Intelepciunea lui 4olomon #, :, si a plecat n loc unde s/a statornicit de acum afara de prime"die si unde nu mai e vreo temere de ntorsaturi ale sortii. 0oate plngi fiindca era tnar< 4i pentru asta da slava Celui ce l/a luat, ca degrab l/a chemat la soarta mai buna. 0lngi fiindca era batrn< 4i pentru asta da multumita, si iarasi slaveste/L pe Cel ce l/a luat pe raposat. Nusineaza/te de nsasi rnduiala prohodului, cntari de psalmi, rugaciuni, si adunare de parinti GduhovnicestiH, si atta ceata de frati Gn 5ristosH / acestea nu ca sa bocesti si sa te tngui si sa crtesti, ci ca sa dai multumita Celui ce l/a luat pe raposat. Ca precum pe cei chemati n dregatorii i petrece multimea cu laude, asa si pe aceia dintre sfinti care pleaca de aici toti i petrec cu multa lauda, ca pe unii ce sunt chemati la mai mare cinste. ?dihna este moartea, scapare de sudorile si ostenelile lumesti. +eci, cnd vezi pe careva dintre cei apropiati ca pleaca din aceasta lume, nu crti ci frnge/ti inima, aduna/te n tine nsuti, #*

cearca/ti constiinta, gndeste/te ca nu dupa multa vreme acelasi sfrsit te asteapta si pe tine, ntelepteste/te si teme/te vaznd sfrsitul celuilalt, taie toata lenevirea, cerceteaza/ti faptele, ndreapta/ti greselile, prefa/te cu prefacerea cea buna. %0rin asta ne deosebim de necredinciosi$ ca "udecam altfel lucrurile&. @ecredinciosul cauta spre cer si i se nchina, ca l socoate +umnezeu; cauta spre pamnt si l cinsteste si e vra"it de cele ce cad sub simturi 84i n ziua de astazi o buna parte din ecologisti au atitudine de adorare a naturii, cu nuanta panteista:. @oi nsa nu suntem asa, ci cautam spre cer si ne minunam de Cel care l/a facut pe el fiindca nu l socotim dumnezeu, ci lucru al lui +umnezeu. 0rivesc zidirea ntreaga, si prin ea sunt calauzit la Liditor. @ecredinciosul vede bogatie, si casca gura cu mirare; o vad si eu si ma umfla rsul. .l vede saracie, si se ntristeaza; o vad si eu, si ma veselesc, ntr/un fel vad eu lucrurile, si/ntr/altul le vede el. La fel si n privinta mortii. .l priveste un mort si l socoate a fi mort, privesc si eu un mort, si n loc de moarte vad somn. 4i precum n privinta slovelor cu aceiasi ochi le privim cti stim citi si cti nu, dar nu cu aceeasi ntelegere / caci nestiutorii de carte le socot niste semne oarecare, iar stiutorii citesc cu mult mestesug ntelesul cuprins n ele / asa si n privinta lucrurilor cu acelasi ochi privim cele ce se petrec, dar nu cu aceeasi ntelegere si cu aceeasi socotinta. 4i atunci, deosebindu/ne de ei n toate celelalte, ne vom potrivi lor n parerile despre moarte< 2* 4ublinierea apartine traducatorului. ). andeste/te la cine a plecat raposatul, si afla mngiere$ s/a dus acolo unde este 0avel, unde e 0etru, unde e toata ceata sfintilor; gndeste/te cum va nvia, cu cta slava si stralucire; gndeste/ te ca plngnd si tnguindu/te nu vei putea sa ndrepti cu tnguirile ceea ce s/a ntmplat, iar pe tine nsuti te vei vatama ct se poate de rau; gndeste/te cui urmezi facnd asta, si fugi de partasia pacatului. 0e cine / dar / urmezi si cui rvnesti< @ecredinciosilor, celor ce n/au nade"de, precum a zis si 0avel$ %Ca sa nu va ntristati, precum ceilalti, care nu au nade"de&. 4i ia aminte cu cta acrivie GeSactitateH a vorbit / ca nu a zis$ %care nu au nade"dea nvierii&, ci doar %care nu au nade"de&. Ca cel ce nu are nade"dea "udecatii de dincolo n/are nici o nade"de, nici nu stie ca este +umnezeu, nici ca .l 4e ngri"este de cele ale acestei vieti, nici ca toate se petrec sub ochiul unei dreptati +umnezeiesti; iar cel ce nu cunoaste acestea, nici nu le ia n socoteala, este mai dobitoc GirationalH dect orisice fiara si a izgonit din suftetul sau si legi si "udecati si rnduieli / pe scurt, toate bunatatile. Ca cel ce nu asteapta sa dea socoteala de cele faptuite de toata fapta buna se departeaza si toata rautatea o mbratiseaza. Avnd n minte aceste lucruri, precum si nebunia si vatamarea de minte a pagnilor, carora ne facem partasi prin bocete, sa fugim de mpreuna/glasuirea cu ei. 0avel a pomenit de ei tocmai ca, gndindu/te la necinstea n care cazi, sa te trezesti din mpreuna/glasuirea cu ei si sa te ntorci la nobletea care ti este proprie. 4i nu numai aici, ci n multe locuri si mereu face aceasta fericitul 0avel, fiindca atunci cnd vrea sa ne abata de la pacate arata cui ne facem partasi prin pacate, ca ngretosndu/te de aceia) sa fugi de partasia cu ei.

'9

+e pilda, scriind =esalonicenilor spune precum urmeaza$ %,iecare din voi sa/si stapneasca vasul sau ntru sfintenie si cinste, nu ntru patima de pofta precum neamurile, care nu cunosc pe +umnezeu& 8I =esaloniceni #, #/':. 4i iarasi$ %@u umblati precum umbla neamurile ntru desertaciunea mintii lor& 8.feseni #, !:. La fel si aici$ %@u voiesc sa fiti ntru nestiinta, fratilor, cu privire la cei adormiti, ca sa nu va ntristati ca si ceilalti, care nu au nade"de& / fiindca nu firea lucrurilor, ci voia noastra este cea care ne ntristeaza; nu moartea celui dus, ci neputinta celor care se tnguiesc. Iar pe cel credincios nimic din cele de aici nu va putea sa/l ntristeze, ci el se deosebeste de pagni si aici, nainte de bunatatile viitoare, nu mici bunatati cstignd din filosofia cea dupa 5ristos si culegnd de aici roada unei foarte mari veselii si a unei bucurii nencetate. +e aceea zice si 0avel$ >ucurati/va pururea ntru +omnul, si iarasi zic$ bucurati/va 8,ilipeni #, #:. Asa nct si nainte de nviere nu mica este plata pe care am primit/o$ a nu fi doborti de nici unul din necazurile ce ni se ntmpla, ci a ne bucura de multa mngiere prin nade"dea celor ce au sa vina. ) Aai eSact$ %de calitatea persoanelor& 8carora ne facem partasi prin pacate:. Asadar, n vreme ce noi cstigam din amndoua partile, necredinciosul se pagubeste din amndoua partile$ att fiind pedepsit mai trziu8)2 n viata viitoare: 8fiindca nu crede n nviere:, ct si deznada"duind n necazurile de aici 8fiindca nu asteapta nimica bun dupa acestea:. 0rin urmare, trebuie sa multumim lui +umnezeu nu numai pentru nviere, ci si pentru nade"dea nvierii, ce poate mngia sufletul ndurerat si/l poate ncredinta ca trebuie sa ndrazneasca n privinta celor dusi, caci vor nvia iarasi si vor fi mpreuna cu noi. Ca daca este sa ne ndureram si sa ne tnguim, apoi pentru cei care traiesc n pacate trebuie sa ne doara si sa ne tnguim, nu pentru cei ce au plecat cu viata mbunatatita. Asa face si 0avel / caci scriind corintenilor zice$ %@u cumva, daca voi veni iarasi, sa ma smereasca +umnezeu si voi plnge pe multi&. @u vorbeste de morti, ci de cei %care au pacatuit mai nainte si nu s/au pocait de curvia, necuratia si spurcaciunea pe care au facut/&o 8II Corinteni 2, 2 :. Acestia trebuie plnsi. In acelasi chip ndeamna si altul, zicnd$ %0lngi pentru mort, ca i/a lipsit lumina; si pentru cel nebun plngi, ca i/a lipsit ntelegerea. 0lngi putin pentru mort, ca s/a odihnit; iar viata nebunului este mai rea dect moartea& 84irah 22, */ 9:. Iar daca cel lipsit de minte este vrednic a fi "elit mereu, cu mult mai mult cel desert de dreptate si cazut din nade"dea cea dupa +umnezeu. 0rin urmare, pe acestia sa/i "elim noi, ca aceasta e tnguirea cea cu folos, ntr/adevar, de multe ori s/a ntmplat sa ne ndreptam "elind pe unii ca acestia; iar n ce/i priveste pe cei dusi, tnguirea este un lucru nefolositor si vatamator n acelasi timp. +eci, sa nu rasturnam rnduiala, ci sa "elim numai pacatul; iar n ce priveste toate celelalte / fie saracie, fie boala, fie moarte la vrsta tnara, fie mpilare, fie pra mincinoasa, fie oricare altul dintre relele omenesti / toate sa le ducem cu vite"ie, ca necazurile acestea ni se fac temei de mai multe cununi, de vom avea trezvie. #. %+ar cum sa nu ma ntristez, de vreme ce om sunt <& nsa eu, dimpotriva, zic$ cum este cu putinta sa te ntristezi, de vreme ce esti om, cinstit cu ntelegere si gndire si cu nade"dile celor viitoare< %+ar cine n/a fost coplesit de suferinta asta<& Aulti si n multe locuri, att n vremea '

noastra ct si n cea strabuna. Iata, asculta ce a zis Iov atunci cnd i/a raposat toata ceata odraslelor$ %+omnul a dat, +omnul a luat; cum a voit +omnul, asa s/a si facut& 8 , 2 :. Aerita sa ne minunam de cuvintele acestea la simpla auzire; iar daca le vei cerceta cu de/ amanuntul, mai deslusit vei vedea minunea. Caci ia gndeste/te$ nu "umatate din copii i/a luat diavolul, lasndu/i cealalta "umatate; nu i/a luat cea mai mare parte din ei si i/a lasat macar putini ci a cules toata roada iar pomul nu l/a dobort; a tulburat toata marea cu valurile, iar luntrea nu a scufundat/o; si/a cheltuit toata puterea, dar turnul nu l/a clatinat. +impotriva, izbit din toate partile, ramnea neclintit si nori de sageti veneau asupra lui fara a/l rani; erau trimise, dar nu l strapungeau. andeste/te ce nseamna sa vezi pierind attia copii, fiindca toate mpre"urarile erau dureroase. 4i ca i fusesera rapiti toti si ca pierisera deodata, ntr/o singura zi si ca erau n floarea vrstei si ca dovedisera multa mbunatatire si ca viata le fusese curmata de asemenea urgie si ca dupa attea alte lovituri aceasta venise cea din urma si ca Iov era un tata iubitor si ca cei dusi i erau dragi. Ca de ar fi pierdut odrasle rele s/ar fi ndurerat dar nu att de mult, caci rautatea celor raposati nu ngaduie durerii sa se nteteasca; dar cnd sunt mbunatatiti, atunci rana nu se nchide, pomenirea lor e nestearsa, necazul nu cunoaste alinare, ndoita fiind durerea, att de pe urma firii ct si de pe urma faptei bune a celor raposati. Iar ca erau mbunatatiti asta se vede din urmatorul fapt$ tatal lor le purta multa gri"a si sculndu/se aducea "ertfe pentru ei din teama de pacatele lor cele nestiute si dect asta nimic nu i era mai nsemnat; iar asta arata nu doar viata cea mbunatatita a fiilor ci si iubirea tatalui. Asadar, daca Iov era parinte si nca unui att de iubitor, ce arata nu numai dragostea cea din fire ci si pe cea din cucernicie. Cei raposati erau nca si att de mbunatatiti, nseamna ca ntreit i/a fost focul necazului. 0e de alta parte, cnd odraslele sunt rapite doar n parte, suferinta cunoaste oarecare mngiere fiindca cele ramase alina durerea pentru cele raposate; dar cnd moare ntreaga ceata, spre cine putea sa caute parintele cu multi copii, a"ungnd deodata fara copii< 0e lnga acestea, poate fi aratata si o a cincea rana. Care este aceasta< ,aptul ca au fost rapiti toti copiii pe neasteptate$ ca daca atunci cnd mor unii n trei sau in cinci zile, toate femeile si toti apropiatii se tnguie n primul rnd pentru ca cel ce s/ a savrsit a fost luat de la ei degrab si fara veste, cu ct mai mult nu era sa se ntristeze Iov, care nu n trei zile, sau n doua, sau ntr/una, ci ntr/un ceas a fost vaduvit de ei n asemenea chip< Ca necazul la care te astepti, chiar de ar fi tare nesuferit, se usureaza prin aceea ca ai ragazul sa te obisnuiesti cu gndul lui; dar cel care se ntmpla pe neasteptate si fara veste e de nendurat. Cnd la ceva ce e n sine o nenorocire se adauga si faptul se ntmpla pe neasteptate, gndeste/te ct de anevoie este de suferit$ e ceva dincolo de cuvinteB (rei sa auzi si o a sasea rana< I/a pierdut pe toti fiind ei n floarea vrstei. 4titi ct de mult dor mortile timpurii si ct nmultesc ele "alea; iar moartea aceasta nu doar ca a fost timpurie ci si naprasnica /iata a saptea rana$ ca Iov nu i/a vazut dndu/si duhul n pat ci ngropati sub darmaturile casei.

'2

andeste/te, dar, cum i era ca sapnd n mormanul de ruine sa scoata cnd o piatra, cnd un madular de odrasla si sa vada ba o mna nca tinnd paharul, ba alta mna pe farfurie si trupul copilului stlcit, cu nasul sfarmat, capul strivit, ochii scursi, creierii mprastiati / ntr/un cuvnt cu toata nfatisarea slutita nct din pricina multimii ranilor parintele nu putea sa recunoasca chipurile iubite. (a tulburati si plngeti auzind asta$ gnditi/va, atunci ce simtea el vaznd acestea. Ca daca noi, dupa atta vreme, nu putem ndura fara sa plngem povestirea acelei nenorociri, fiind vorba nca si de necaz strain, ce simtea acel om de diamant care o vedea cu ochii sai si filosofa n nenorociri nu straine, ci ale sale. Ca nu s/a razvratit mpotriva lui +umnezeu, nici n/a grait vreunele ca acestea$ %Ce nseamna asta<Asa sunt rasplatit pentru binefacerile mele< +e asta mi/am deschis casa strainilor ca sa o vad facndu/se mormnt copiilor< 0entru asta am aratat n privinta lor toata fapta buna, ca sa sufere asemenea moarte<& @imic de acest fel n/a zis, nici n/a gndit ci a rabdat toate cu vite"ie cu toate ca ramasese lipsit de ei dupa ce le purtase att de gri"a. Ca precum un faurar de statui iscusit, lucrnd GmodelndH statui din aur le nfrumuseteaza cu multa migala, asa si el facea cu sufletele lor, slefuindu/le si mpodobindu/le. 4i precum un lucrator de pamnt harnic petrece mereu udnd, ngradind, mpre"muind, n tot felul ngri"ind tulpini de finici ori de maslini, asi"derea si Iov nu nceta crescnd sufletul fiecaruia, ca pe un maslin roditor, spre mai multa sporire n fapta buna. +ar a vazut tulpinile smulse de duhul rau si ntinse pe pamnt si suferind un sfrsit "alnic / si n/a grait nimic de hula, ba a si multumit lui +umnezeu, facnd rana de moarte diavolului. '. Iar de vei zice ca Iov a avut multi fii, iar altii pierd de multe ori pe cel unul nascut al lor si nu poate fi vorba de aceeasi "ale / bine zici; o sa ti spun si eu ca nu poate fi vorba de aceeasi "ale ci cu mult mai mare este "alea lui Iov$ ca ce folos a avut de multimea odraslelor< Aai vadit i/a facut necazul si mai amara durerea faptul ca a primit rana n mai multe trupuri. Iar daca vrei sa vezi si un alt sfnt care n/a avut dect un fiu unul/nascut si care a vadit aceeasi barbatie 8sau poate chiar mai mare:, adu/ti aminte de patriarhul Avraam care nu l/a vazut pe Isaac murind, nsa / lucru mult mai amar si mai dureros / a primit porunca sa/l "unghie chiar el. 4i nu s/a mpotrivit poruncii, nici nu s/a razvratit, nici n/a grait vreun lucru cum ar fi$ %0entru ce m/ai facut parinte< Ca sa faci din mine ucigas de prunc< Aai bine era sa nu mi/l fi dat de la nceput dect, dupa ce mi l/ai dat, sa ma lipsesti de el n asa chip. (rei sa mi/l iei< +e ce mi poruncesti mie sa/l "unghiB si sa/mi spurc dreapta< ?are nu mi/ai fagaduit ca din acest copil vei umple lumea de urmasii mei< 4i atunci, cum vei da roadele dupa ce smulgi radacina< Cum mi fagaduiesti urmasi poruncindu/mi sa/mi "unghii fiul< Cine a mai vazut, cine a mai auzit asa ceva< Am fost nselat, am fost amagit&. @imic de acest fel n/a zis, n/a cugetat, n/a raspuns mpotriva 0oruncitorului, n/a cautat dezvinovatiri ca sa nu mplineasca porunca, ci auzind$ %Ia pe fiul tau cel iubit, pe Isaac, pe care l/ai iubit, si adu/l "ertfa pe un munte, pe care ti/l voi spune .u& 8,acere 22, 2:, cu atta rvna a mplinit porunca nct a facut chiar mai mult dect ceea ce i se poruncise. Ca si de femeie a tainuit lucrul si de robi s/a ascuns, lasndu/i la poala muntelui si s/a suit lund doar "ertfa. Asadar, nu n sila ci cu multa rvna a facut ce i se poruncise. andeste/te dar cum i venea sa vorbeasca cu fiul lui fiind ei singur si nimeni de fata / mpre"urare n care rarunchii se aprind mai tare si dragostea se face mai puternica / si asta nu o zi ')

sau doua ci vreme de mai multe zile. Ca a mplini grabnic porunca este lucru mare si minunat, dar nu asa de minunat ca fiind chinuit si pus la ncercare vreme de mai multe zile, sufletul lui sa nu vadeasca vreo omeneasca slabiciune fata de copil. +umnezeu i/a marit lupta si i/a prelungit alergarea tocmai ca sa se arate mai bine luptatorul; ca era luptator adevarat, luptndu/se nu cu om ci cu nsasi tirania firii. Ce cuvnt va putea zugravi barbatia lui< A suit copilul, l/a legat, l/a pus pe lemne, a nhatat sabia, era pe cale sa dea lovitura. Cum sa spun si n ce fel, nu stiu; numai el stie, cel care a facut acestea; ca nici un cuvnt nu va putea sa nfatiseze cum nu i/a amortit mna, cum n/a ramas fara putere, cum nu l/a zapacit vederea cea iubita a fiului. 4e cuvine aici a ne minuna si de Isaac, ca precum Avraam lui +umnezeu si acesta s/a supus tatalui; precum Avraam, poruncind +umnezeu sa/si "ertfeasca fiul, n/a cautat dezvinovatiri ca sa nu o faca, asa si el, legat fiind de tatal sau si suit pe altar, nu a zis$ %0entru ce faci acestea<& ci s/a supus minii parintesti. 4i putea fi vazut acelasi om tata si "ertfitor deodata facndu/se si "ertfa fara snge aducndu/se, ardere de tot fara foc, chip al mortii si al nvierii pe altar facndu/se; ca l/a "unghiat pe fiu si totodata nu l/a "unghiat; nu l/a "unghiat cu mna, l/a "unghiat cu rvna. ,iindca si +umnezeu a dat porunca nu ca sa vada varsare de snge ci ca sa ti arate pilda de sloboda alegere a voii si pe acel viteaz sa/l faca vestit n mi"locul ntregii lumi si sa dea nvatatura ntregii viitorimi ca trebuie sa dam ntietate poruncilor lui +umnezeu n fata copiilor si a firii si a tuturor celor ce sunt si chiar a sufletului. 4e pogoara deci, avndu/l pe Isaac ca martor viu. 4i atunci ce iertare vom avea, spune/mi, ce dezvinovatire de vreme ce l vedem pe acest viteaz plecndu/se lui +umnezeu cu atta rvna si facnd n toate voia Lui, n timp ce noi ne razvratim< 4a nu/mi vorbesti de "ale, nici de necazul cel nesuferit ci uita/mi/te ca era mai presus si dect "alea cea amara. 0orunca era n stare sa/i tulbure gndul si sa/l arunce n nedumerire si sa i zdruncine credinta n fagaduintele din trecut; caci care dintre oamenii obisnuiti n/ar fi socotit nselare cele spuse cu privire la multimea urmasilor pe care i fagaduise +umnezeu< +ar Avraam nu. 4i de Iov se cade sa ne minunam Gsa/l admiramH pentru filosofia aratata n nenorocire nu mai putin, ba chiar mai mult; ca dupa atta mbunatatire, dupa milostenie si dovezi ale iubirii de oameni, neavnd nici un lucru rau pe constiinta sa ori pe a odraslelor sale, vaznd pricina de "ale noua si nemaipomenita, cum nu s/a ntmplat nici celor ce cutezasera cele mai mari ticalosii, nu a simtit ca oamenii obisnuiti; nu a socotit nici ca ar fi nefolositoare fapta buna, nici ca ar fi gndit rau n trecut. Asa nct trebuie nu numai sa ne minunam de ei Gsa/i admiramH ci si sa rvnim a le urma mbunatatirea. 4i sa nu spuna cineva ca aceia erau oameni neobisnuiti. +a, erau neobisnuiti si mari; dar noua ni se cere acum mai multa filosofic dect acelora si dect tuturor celor ce au trait n vremea Legamntului celui (echi, ca zice +omnul$ %daca nu va prisosi dreptatea voastra mai mult dect a carturarilor si fariseilor, nu veti intra ntru mparatia Cerurilor& 8Aatei ', 29:. Asadar, din toate partile dobndind temeiuri de ntreaga ntelepciune si adunnd cele spuse de mine att despre nviere ct si cu privire la acesti sfinti, nencetat sa ne %descntam& cu ele sufletele /nu doar n vremea tnguirii ci si atunci cnd suntem slobozi de durere. 4i eu, cu toate ca nu/i nimeni cazut n descura"are, am vorbit despre aceste lucruri anume ca daca vom cadea '#

ntr/un asemenea necaz sa avem parte, amintindu/ne de cele spuse acum, de ndestula mngiere. Ca si ostasii se ndeletnicesc n timp de pace cu mestesugul razboiului ca atunci cnd va veni lupta sa si arate ndemnarea dobndita n vreme de pace acolo unde este nevoie de ea. 4i noi sa ne gatim deci arme si doctorii n vremea pacii, asa nct daca se va scula vreodata asupra noastra razboi de patimi dobitocesti GirationaleH 8fie de tnguire, fie de durere, fie de altceva asemenea:, bine fiind narmati si ngraditi din toate partile sa abatem cu multa iscusinta navalirile celui rau, m/pre"muindu/ne din toate partile cu zid de aparare si prin cugetari drepte si prin hotarrile lui +umnezeu si prin pildele barbatilor mbunatatiti si n orice alt chip cuviincios. Ca astfel vom putea si viata de aici sa ne/o petrecem cu buna inima si de mparatia Cerurilor sa avem parte, n 5ristos Iisus, a Caruia este 4lava si cinstea, dimpreuna cu =atal si cu 4fntul +uh, n vecii vecilor. Amin.

Cuvantul VI
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''&

"espre cutremur si despre bogat si Lazar, si de unde vine robia . (azut/ati puterea lui +umnezeu, vazut/ati si iubirea de oameni a lui +umnezeu< 0uterea / ca a zguduit lumea, iubirea de oameni / ca prabusindu/se ea, a tinut/o; iar mai bine zis si puterea, si iubirea de oameni n fiecare din aceste fapte. Ca si a cutremura este lucrul puterii, si a tine al iubirii de oameni / ca a cutremurat pamntul si a ntarit lumea, ca fiind ea clatinata si gata sa cada a sculat/o. +ar iata, cutremurul a trecut / ci temerea sa ramna; zguduirea aceea s/a dus, dar sfiala sa nu se duca; am facut rugaciuni trei zile, dar sa nu slabim rvna$ ca pentru nepasarea noastra a fost cutremurul; ne/am facut nepasatori, si am chemat cutremurul; ne/am facut rvnitori, si am departat mnia; sa nu fim iarasi nepasatori, ca sa nu chemam iarasi mnia si pedeapsa lui +umnezeu / %ca nu voieste +umnezeu moartea pacatosului, ci sa se ntoarca si sa fie viu& 8Iezechiil )), :. (azut/ati ce stricacios e neamul omenesc< Cnd a fost cutremurul, cugetam zicnd n sine/mi$ %Dnde sunt rapirile< Dnde sunt lacomiile< Dnde sunt tiraniile< Dnde sunt nechibzuintele< Dnde sunt stapnirile< Dnde sunt ostenelile de prisos< Dnde sunt "efuirile saracilor< Dnde sunt ngmfarile bogatilor< Dnde sunt stapnirile dregatorilor< Dnde sunt amenintarile< Dnde sunt temerile<& +oar o clipa, si mai usor dect o pnza de paian"en s/au rupt toate, toate acestea s/au destramat, si tnguirea stapnea n cetate, si toti fugeau la biserica. 4pun acestea pentru ca frica celor ntmplate sa fie totdeauna proaspata n voi si sa va ntareasca totdeauna cugetul. +umnezeu a ''

cutremurat cetatea, dar n/a dat/o pierzarii, ca daca ar fi vrut s/o piarda, n/ar fi cutremurat/o; dar fiindca n/a voit s/o piarda, cutremurul a luat/o nainte ca un crainic, prentmpinndu/ne cu privire la mnia lui +umnezeu, ca facndu/ne mai buni prin frica sa abatem de la noi pedeapsa cea prin fapte. Asa a facut si cu barbarii$ %nca trei zile si @inive va fi nimicita& 8Iona ), ':. %4i de ce nu o nimicesti< Ameninti ca o s/o prapadesti, de ce n/o prapadesti<& Naspunde +umnezeu$ %,iindca nu vreau s/o prapadesc, de aceea amenint&. / %4i atunci de ce vorbesti<& / %Ca sa nu fac ceea ce vorbesc, trimit cuvntul nainte, sa fie mpiedicata fapta&, nca trei zile si @inive va fi nimicita, a spus atunci prorocul / iar acum zidurile dau glas. Asta zic, si nu voi nceta sa zic, si catre saraci si catre bogati$ gnditi/va ct de puternica este mnia lui +umnezeu, ct de lesnicioase si la ndemna i sunt toate, si sa ncetam odata cu rautatea, ntr/un rastimp de/o clipa, asa a amortit si cugetul si mintea fiecaruia si a zguduit temeliile inimii. 4a ne gndim$ n Liua cea nfricosata, cnd nu va fi grozavie de o clipita, ci veacuri fara numar, si ruri de foc, si mnii amenintatoare, si puteri care trag la "udecata, si scaunul nfricosat al Mudecatorului, si "udet nemitarnic, si se vor pune la vedere faptele fiecaruia, si nu va fi cine sa a"ute / nici vecin, nici avocat, nici rudenie, nici frate, nici tata, nici mama, nici prieten, nici vreun altcineva$ vom face atunci, spune/mi< Aduc peste voi frica spre a va gati mntuirea; mai ascutita dect fierul am facut nvatatura, ca oricine dintre voi are buba sa si/o nlature. @u am spus totdeauna, si acum spun, si nu voi nceta s/o spun$ pna cnd veti fi legati de toate acestea< Catre toti vorbesc, dar mai ales cu cei care bolesc, cu cei care nu iau aminte la cele zise; sau, mai bine zis, amndorura le este de folos cuvntul$ celui bolnav ca sa se nsanatoseasca, iar celui sanatos ca sa nu se mbolnaveasca. 0na cnd lucruri< 0na cnd bogatie< 0na cnd cladiri stralucite< 0na cnd veti fi nnebuniti dupa iubirea de placeri cea lipsita de suflet< lata ca a venit cutremurul$ cu ce a folosit bogatia< Dnde e bogatia< ?steneala amndorura s/a prapadit$ agonisita a pierit mpreuna cu cel ce a agonisit/o, casa mpreuna cu cel ce a si/a facut/o. Aormnt de obste al tuturor s/a facut cetatea, mormnt facut n graba, pe care l/au gatit nu mini de mesteri, ci necazul. Dnde sunt rapirile< (edeti ca toate sunt mai plapnde ca pnza de paian"en< 2. 0oate mi vei spune$ %Ce cstigi vorbind<& Cstig daca cineva ma asculta. .u mi fac treaba mea; semanatorul seamana. A iesit semanatorul sa semene, si unele seminte au cazut lnga cale, altele pe pietris, altele n spini, altele pe pamnt bun$ trei parti au pierit si una s/a mntuit / iar semanatorul n/a ncetat sa semene, ci, ntruct o parte s/a mntuit, n/a ncetat cu plugaritul. 4i e cu neputinta ca samnta aruncata ntr/o asemenea multime sa nu/mi rodeasca spice; chiar daca nu ma vor asculta toti, ma vor asculta "umatate; chiar de nu "umatate, macar a treia parte; chiar daca nu a treia parte, atunci a zecea parte; iar daca nu a zecea parte, ci macar unul din multime tot ma va asculta, si tot e bine$ ca nu mic lucru este a mntui si o singura oaie, fiindca si pastorul cel din pilda, lasnd cele nouazeci si noua de oi, a alergat dupa cea pierduta, care era una. Dn singur om de este, si nu/l trec cu vederea$ chiar daca/i unul singur, este om, vietatea de care +umnezeu se ngri"este cel mai mult.

'-

Chiar daca/i rob, nu mi se pare de dispretuit, ca eu caut nu rangul, ci fapta buna; nu ma uit daca/i stapn sau rob, ci ma uit la suflet; chiar daca/i unul singur, este om / pentru el a fost ntins cerul, pentru el straluceste soarele, pentru el alearga pe cer luna, pentru el a fost revarsat vazduhul, pentru el curg izvoarele, pentru el a fost ntinsa marea, pentru el au fost trimisi prorocii, pentru el a fost data Legea. +ar ce zic eu de astea< 0entru el, ,iul Cel Dnul/@ascut al lui +umnezeu 4/a facut om. 4tapnul meu 4/a "unghiat si a varsat sngele 4au pentru om, iar eu sa trec un om cu vederea< +ar ce iertare voi avea< @u auziti ca +omnul a stat de vorba cu o samarineanca, si a cheltuit cu ea multime de cuvinte; si nu a fost trecuta cu vederea fiindca era samarineanca, ci a fost ngri"ita, fiindca avea suflet; n/a fost dispretuita fiindca era curva, ci a avut parte de multa luare/aminte, fiindca avea sa se mntuiasca si fiindca aratase credinta. .u nu voi nceta a grai, chiar daca nimeni nu ma va asculta$ doctor sunt, ntrebuintez leacurile; dascal sunt, mi s/a poruncit sa ndemn / fiindca s/a zis$ %4tra"er te/am dat pe tine casei lui Israil& 8Iezechiil ), !:. @u ndreptez pe nimeni< 4i ce daca< .u am plata mea. +e altfel, %nu ndreptez pe nimeni& am zis/o doar asa, ca e cu neputinta ca din atta multime sa nu se ndrepteze nimeni. +ar astea sunt fatareli si ndreptatiri ale ascultatorilor lenesi. %Ascult n fiecare zi&, spun unii, %dar nu fac&. Asculta, chiar daca nu faci, ca ascultnd a"ungi sa si faci; chiar daca nu faci, rusineaza/te de pacat; chiar daca nu faci, schimba/ti cugetul; chiar daca nu faci, osndeste/te pe tine nsuti ca nu faci. A te osndi pe tine nsuti, de unde vine< +in cuvintele mele. Cnd zici$ %(ai mie, am ascultat si nu fac&, acest %vai mie& e nceputul schimbarii n bine. Ai pacatuit si apoi ai plns pentru pacat< Ai sters pacatul, fiindca s/a zis$ %4pune tu nti faradelegile tale, ca sa te ndreptezi& 8Isaia #), 2-:. 4i daca te vei amar ori te vei ntrista pentru pacat, ntristarea este mntuitoare ntr/un fel, nu prin firea sa, ci prin iubirea de oameni a 4tapnului. Celui ce are pacat nu mica mngiere i este a se ntrista, ca zice +omnul$ %Am vazut ca s/a ntristat si s/a amart, si am vindecat durerile lui& 8Isaia '!, !/ E:. ?B iubire de oameni negraita si bunatate cu neputinta de tlcuitB %4/a ntristat, si l/am tamaduit pe el&. %4i ce mare lucru ca s/a ntristat<& %@u/i mare lucru&, zice +omnul, %dar .u am luat pricina ca sa tamaduiesc durerile lui&. (edeti cum ntr/o clipa le/a adunat pe toate< Asadar, cugetati fara ncetare n voi nsiva la seara cutremurului. =oti ceilalti s/au temut de cutremur, eu nsa m/am temut de pricina cutremurului, ntelegeti ce vreau sa spun< Ceilalti se temeau sa nu se surpe cetatea si sa moara; eu ma temeam ca 4tapnul e mniat pe noi$ ca nu e cumplit lucru a muri, ci e cumplit a/L mnia pe 4tapnul. Asa nct nu de cutremur m/am temut, ci de pricina lui$ ca pricina cutremurului este mnia lui +umnezeu, iar pricina mniei sunt pacatele noastre. @icicnd sa nu te nfricosezi de pedeapsa, ci de pacat, care naste pedeapsa. 4e clatina cetatea< 4i ce daca< 4a nu ti se clatine cugetul, de vreme ce si n privinta celor bolnavi si raniti nu/i plngem pe cei care se lecuiesc, ci pe cei de nevindecat. 0recum boala si rana, asa e si pacatul; precum este taierea partilor bolnave si leacul amar, asa e si pedeapsa.

'!

). Ati nteles ce vreau sa zic< Luati aminte, ca vreau sa va nvat un cuvnt filosofesc. +e ce i plngem pe cei pedepsiti, dar nu pe cei care pacatuiesc< Ca nu este pedeapsa asa grozava ca pacatul$ ca doar pacatul e temeiul pedepsei. Asadar, daca vezi pe cineva ca are buba obrintita GcangrenataH, ca are trupul plin de viermi si zemuind, dar nu i pasa de buba si de rana sa, iar pe altul ca sufera de aceleasi, dar, fiind ngri"it de doctori, este ars GcauterizatH si taiat GincizatH si bea doctorii amare, pe cine vei plnge, spune/mi< 0e cel bolnav si nengri"it, sau pe cel bolnav si doftoricit< . limpede ca pe cel dinti. 4a zicem ca avem doi pacatosi / unul pedepsit, altul nepedepsit. 4a nu/mi spui$ %,ericit e acesta, ca e bogat, dezbraca pe orfani si face silnicie vaduvelor&. Chiar daca nu boleste, ci, asa rapitor cum e, are trecere, se bucura de cinste si stapnire, nu sufera nici unul din necazurile omenesti, nici fierbinteala GfebraH, nici lipsa, nici vreo boala de alt fel, are o ceata de copii n "urul sau si batrnete verzi$ ei bine, pe acesta sa/l plngi mai mult, ca e bolnav si nici doftoricit nu e. Cum anume / o sa va spun acuma eu. +aca ai vedea pe cineva ca cuprins de hidropica si are splina umflata, nsa nu alearga la doctor, ci bea bauturi reci, are masa de sibarit)), se mbata n fiecare zi, e nsotit de mult alai si si sporeste astfel boala, l/ai ferici sau l/ai plnge< +ar daca l/ai vedea pe altul cuprins de hidropica, dar se bucura de ngri"irea minilor doctorilor, se nfometeaza Gtine regimH, se strmtoreaza mult, rabda leacuri amare, care pricinuiesc durere, nsa prin durere nasc sanatate, nu l/ai ferici mai mult dect pe acela< >inenteles, caci unul boleste si nu se ngri"este, iar celalalt boleste si se lecuieste. %+ar e cu osteneala lecuirea&. ? fi, nsa la urma e cu folos. Asa este n viata de acum. +ar de la trupuri sa trecem la suflete, de la boli la pacate, de la amaraciunea leacurilor la pedepsele si la "udecata lui +umnezeu$ ca precum este leacul cel de la doctor si taierea GincizareaH si arderea GcauterizareaH, asa este pedeapsa cea de la +umnezeu. 0recum focul de multe ori pus pe locul bolnav arde si mpiedica ntinderea bolii, iar cutitul ndeparteaza putreziciunea, fiind dureros, dar aducnd folos, asa si foametea si molimele si toate cte par rele, sunt aduse asupra sufletului n loc de cutit si foc ca sa mpiedice ntinderea pacatelor dupa asemanarea a ceea ce se ntmpla la doftoricirea bolilor trupesti si sa faca sufletul mai bun. 4i iarasi$ sa luam doi curvari, nsa unul bogat si altul sarac. Cine are mai mare nade"de de mntuire< >inenteles ca saracul. 4a nu zici, prin urmare$ %>ogatul curveste si traieste n belsug, si pentru asta l fericesc&. Aai vrtos se cadea sa l fericesti daca curvind ar fi trait n saracie, ar fi rabdat de foame, fiindca saracia l/ar fi nvatat filosofia cu de/a sila. Cnd vezi pe un om rau ca o duce bine, sa plngi, fiindca doua sunt relele lui$ si ca este bolnav, si ca nu are vindecare. Cnd vezi pe un om rau n necazuri, mngie/l / nu doar fiindca mai bun se face, ci fiindca multe din pacatele lui sunt sterse aici. la aminte cu agerime la ce spun. Aulti dintre oameni si aici sunt chinuiti, si dincolo sunt osnditi; altii numai aici; altii numai dincolo. >aga la cap nvatatura mea, fiindca acest cuvnt, priceput bine, multe tulburari alunga din gndul tau. +ar, daca vreti, sa vorbim mai nti de cel care dincolo este pedepsit, iar aici se bucura de placeri. 4a ia aminte si bogatii si saracii la cele spuse, ca att unora ct si celorlalti le este de folos nvatatura. Cu privire la faptul ca multi sunt osnditi si aici si dincolo, asculta ce zice 5ristos$ %n oricare cetate sau casa veti intra, dati binete zicnd$ %0ace casei acesteia&/ si de va fi casa 'E

vrednica, sa vina pacea voastra peste ea; iar de nu va fi vrednica, pacea voastra la voi sa se ntoarca. 4i oricine nu va va primi pe voi, nici va asculta cuvintele voastre, iesind afara din cetate, scuturati praful de pe picioarele voastre. Amin graiesc voua, ca mai usor va fi pamntului 4odomei si aomorei n Liua Mudecatii, dect cetatii aceleia& 8Aatei 9, ; Luca 9, ', 9:. +e aici este vadit ca locuitorii 4odomei si ai aomorei si aici au fost osnditi, si dincolo sunt pedepsiti / fiindca atunci cnd zice ca mai usor va fi celor din 4odoma dect acestora, arata ca cetatenii 4odomei sunt pedepsiti, dar nu la fel ca ei. #. 4unt si unii care sunt pedepsiti numai aici, precum curvarul din Corint / caci scriindu/le corinteni/lor, fericitul 0avel zicea asa$ %Cu adevarat, se aude ntre voi curvie, si nca de aceea care nici ntre pagni nu se pomeneste, sa aiba cineva pe femeia tatalui sau. 4i voi v/ati semetit, n loc mai bine sa fi plns ca se ridice dintre voi cel ce a facut fapta aceasta. .u, dar, nefiind la voi cu trupul, nsa cu duhul fiind de fata acolo, iata am "udecat ca si cum as fi de fata pe cel ce a facut aceasta, precum urmeaza$ n numele +omnului nostru Iisus 5ristos, adunndu/va voi si duhul meu, sa dati pe unul ca acesta satanei spre pieirea trupului, ca duhul sa se mntuiasca n ziua +omnului Iisus& 8I Corinteni ', /':. Ai vazut cum acest curvar este pedepsit aici, iar dincolo nu este pedepsit< Ca fiind pedepsit aici cu trupul, nu mai este pedepsit dincolo. 4i acum sa va arat pe cineva care s/a desfatat aici, iar dincolo este pedepsit. .ra un om bogat. +ar chiar daca ati luat/o nainte pe firul istorisirii, sa asteptati deznodamntul. ,ireste, pentru mine este cinste, iar pentru voi lauda atunci cnd abia fiind semanat nceputul cuvntului, voi culegeti de"a spicul; nencetata mpartasire de nvataturi a facut din voi dascali; dar fiindca mpreuna cu voi au intrat si oarecare straini, nu alergati, ci asteptati/i pe cei ce schioapata. Ca doar >iserica trup este$ are si ochi, are si cap. +aca intra un spin n talpa, ochiul se pleaca, madular fiind al trupului, si nu zice$ %ntruct sed la naltime, dispretuiesc madularul de "os&, ci se pleaca si lasa naltimea sa. Ce este mai de rnd ca talpa si ce este mai nobil dect ochiul< +ar mpreuna/patimirea a acoperit deosebirea, si dragostea a mpreunat totul. Asa sa faci si tu$ chiar daca esti iute, chiar daca esti pregatit pentru ascultarea nvataturii, nsa fratele tau nu poate urmari nvataturile pe care le nsamntez 8Cuvntul poate da att imaginea unei nsamntari ct si cea a depunerii unui capital ce trebuie sa dea profit : n voi, sa se coboare ochiul tau spre talpa, sa sufere mpreuna cu cel ce schioapata, asa nct sa nu ramna lipsit de cuvntul nvataturii din pricina repeziciunii tale si a ncetinelii lui. 4a nu te folosesti de priceperea ta spre pierzania lui, ci da multumita lui +umnezeu pentru repeziciunea ta. .sti bogat< Aa bucur si ma veselesc, dar acela nca traieste n saracie / sa nu ramna sarac pentru bogatia ta. .l are un spin / tulburarea gndului; ci pogoara/te si ndeparteaza spinul. Ce zice, deci< %.ra un oarecare om bogat&/ cu numele, nu cu lucrul. %.ra un oarecare om bogat&, ce se mbraca n porfira, ntindea masa mbelsugata, avea pocale de vin mpodobite cu ghirlande, facea n fiecare zi ospete; iar celalalt %era un sarac oarecare pe nume Lazar&. 4i unde este numele bogatului< @icaieri, ca este fara nume. Cta bogatie avea si nume nu i se afla7 Cum este aceasta bogatie< Ca un pom bogat n frunze, nsa lipsit de rod, ste"ar ntins spre naltime, care/si da ghinda ca mncare dobitoacelor, om fara rod de om / ca unde este bogatie si rapire, lup este cel '*

care se vede; unde este bogatie si cruzime, leu vad, nu om$ a pierdut bunul neam GnobleteaH prin raul neam al rautatii. %.ra un oarecare om bogat&, care se mbraca n porfira zi de zi, iar sufletul si/l umplea de paien"enis; care mirosea a mir, dar era plin de putoare; care ntindea masa bogata, hranind paraziti si lingai, ngrasnd trupul rob, iar pe stapnul suflet lasndu/l sa moara de foame nebagat n seama; a carui casa era mpodobita si temelia pacatului varuita; care avea sufletul necat n vin. Asadar, avea bogatul acela masa bogata ntinsa, pocale cu vin mpodobite cu ghirlande, hranea paraziti si lingai / circul cel rau al diavolului, lupii cei ce robesc pe multi dintre bogati, ce cumpara cu ghiftuiala pntecelui lor pieirea acelora, care pierd cu multa cinstire si lingusire pe bogat. @/ar gresi cel care i/ar numi pe unii ca acestia lupi care, lundu/l pe bogat ca pe o oaie n mi"locul lor, l ridica n slavi cu laudele, si l umfla de mndrie cu osanalele, si nu l lasa nici sa/ si vada rana, ci i orbesc cugetul si i maresc buba. Aai apoi, schimbndu/se bataia vntului, fug %prietenii&, iar suferinta i/o mpartasim noi, cei ce l mustram; mastile acelora sunt date "os, cum deseori se ntmpla si acum. '. Asadar, bogatul acela hranea paraziti si lingai, facnd din casa teatru, adapnd pe fiecare cu vin pna la molesire, n bunastare multa petrecnd; iar celalalt era Lazar cel plin de bube, care sedea la poarta bogatului si poftea farmiturile de la masa lui. nseta lnga izvor, ncon"urat de bunastare flamnzea. 4i unde zacea< @u la rascruce, nu n vreo ulita, nu n mi"locul pietei, ci la poarta bogatului, pe unde intra si iesea bogatul, ca sa nu zica acesta$ %@u l/am vazut, mi/a scapat privirii, nu l/au zarit ochii mei&. La usa ta zace margaritarul n noroi, si nu te uiti< doctorul la poarta, si nu te lecuiesti< crmaciul n liman, si suferi sfarmare de corabie< 5ranesti paraziti si pe saraci nu i hranesti< Asa a fost atunci, asa este si astazi$ fiindca acestea s/au scris ca viitorimea sa traga nvatatura din fapte si sa nu pateasca ce a patit acel bogat. 4aracul, dar, zacea la poarta; saracul era afara, bogatul nauntru; zacea plin de bube trupul, comoara avnd deasupra spini, iar dedesubt margaritare / caci cu ce i strica boala trupeasca daca avea sanatatea sufletului< 4a auda saracii, si sa nu/i mai nabuse deznade"dea; sa auda bogatii, si sa se ntoarca de la rautatea lor$ ca cele doua chipuri / al bogatului si al saracului, al cruzimii si al barbatiei, al lacomiei si al rabdarii / ne sunt nfatisate ca atunci cnd vezi un sarac bubos si dispretuit sa nu l plngi; cnd vezi un bogat mpodobit, sa nu l fericesti. Adu/ti aminte de pilda; daca te tulbura sfarmarea de corabie a gndurilor, grabeste la liman, ia mngiere din povestire, gndeste/te la Lazar cel dispretuit, gndeste/te la bogat ct de bine o ducea si cum se bucura de placeri, si nimic din cele ce se ntmpla n viata sa nu te tulbure. Ca de ai gnd desavrsit nu te neaca valurile, nu se scufunda corabia ta, daca prin dreapta "udecare a gndurilor deosebesti firea lucrurilor. Ce/mi zici$ %=rupul meu este strmtorat&< Cugetul tau sa nu se vatame. %Cutare e bogat si rau&. Ce daca< +ar rautatea nu se vede cu ochii. @u/mi "udeca dupa cele dinafara ale omului, ci dupa cele dinauntru. +aca vezi un pom, te uiti la frunze sau la rod< Asa si cu omul$ daca vezi un om, nu/l "udeca dupa cele dinafara, ci dupa cele dinauntru; uita/te la rod, nu la frunze. @u cumva sa fie maslin salbatic si sa fie socotit maslin bun; nu cumva sa fie lup si sa fie socotit om.

-9

+eci, nu te uita la firea omului, ci la alegerea voii; nu la nfatisare, ci la cuget / si nu numai la cuget, ci cerceteaza cu de/amanuntul viata lui. +aca are iubire de saraci, om este; de este dedat negoatelor, ste"ar este)' de e dedat mniei e fiara, este leu; de este rapitor, lup este; de este nselator, naprca este. 4i sa spui$ %.u om caut, ce/mi arati fiara n loc de om<&, nvata n ce sta vrednicie omului si nu te tulbura. Asadar, Lazar zacea la poarta bubos, ros de foame; iar cinii, venind, lingeau ranile lui / cinii, ma milostivi ca omul, i lingeau ranile, curatndu/i obrin/ teala. 4i zacea precum aurul n cuptor, facndu/se mai ncercat; nu spunea ca multi dintre cei saraci %Asta nseamna 0ronie< ?are +umnezeu vede cele omenesti< .u sunt drept si traiesc n saracie, ia cutare este nedrept si vietuieste n bogatie&. @imic de acest fel nu cugeta, ci se deserta de socotinta sa si lasa sa lucreze neurmata iubire de oameni a lui +umnezeu, curatindu/si sufletul, ndurnd cu barbatie patimirile, dovedind rabdare statornica, zacnd cu trupul si alergnd cu cugetul, naripat fiind cu socotinta, rapind cununa, ridicndu/se din rele si martor bunatatilor facndu/se. @u a zis$ %0arazitii se ndestuleaza, iar eu nici de farmituri nu sunt nvredncit&. +ar ce< Aultumea si dadea slava lui +umnezeu, 4i au murit amndoi$ a murit bogatul si a fost ngropat; a plecat si Lazar, ca nu as putea spune$ %A murit&. Ca moartea bogatului a fost moarte si ngropare, n vreme ce moartea saracului a fost plecare, si mutare la cele mai bune, si alergare din arena la rasplatire, din mare la liman, din lupta la triumf, din osteneli la cununa. Au plecat amndoi dincolo, unde sunt cele adevarate; s/a terminat piesa de teatru, au fost date "os mastile. Ca la teatru se lasa la amiaza cortina si intra multi dintre actori prefacndu/se, cu masti pe fata, povestind un basm vechi si istorisind despre cele de atunci, si unul face pe filosoful nefiind filosof; altul face pe mparatul nefiind mparat, ci avnd chip de mparat fiindca asa cere povestea; doctorul nici un bat nu e n stare sa mnuiasca, ci numai hainele sunt de el; robul e un om slobod; dascalul nici slovele nu le stie. 4e arata cu totul altceva dect sunt de fapt, iar ce sunt de fapt nu arata 8deoarece ca doctor apare cineva care nu este doctor, si ca filosof apare cineva cu o masca pletoasa, si ca ostas apare cineva mbracat ostaseste:. 4i nfatisarea mastii nsala privirea, nsa nu poate schimba firea pe care o fatareste. Cta vreme privitorii sed desfatndu/se, mastile ramn pe fete; dupa ce vine seara nsa, si spectacolul se ncheie, si toata lumea pleaca, mastile sunt aruncate si cel ce nauntru era mparat se afla afara aramar. Au fost aruncate mastile, a plecat amagirea, a fost aratat adevarul / si cel ce nauntru era slobod se afla afara rob 8fiindca, precum am zis, nauntru e amagirea, iar afara adevarul:, si s/a lasat seara$ s/a terminat piesa de teatru, s/a aratat adevarul. Asa e si n privinta vietii si a mortii$ cele de acum sunt teatru, lucrurile omenesti sunt actorie. Iar cnd se va pune capat zilei si va veni noaptea cea nfricosata sau mai degraba zi 8noapte pentru pacatosi, iar zi pentru cei drepti:; cnd se va termina piesa de teatru, cnd se vor arunca mastile, cnd va fi cercetat fiecare si faptele sale / nu fiecare si bogatia sa, nu fiecare si dregatoria sa, nu fiecare si vaza sa, nu fiecare si stapnirea sa, ci fiecare si faptele sale / fie el boier, mparat, femeie sau barbat, cnd +umnezeu ne va ntreba de viata crestineasca si faceri de bine, nu de multimea rangurilor, nu de starea umila a saraciei, nu de semetia samavolnicei stapniri, ci va -

zice$ %Aie da/mi fapte / si daca/mi dai, chiar daca esti rob, esti mai bun dect unul slobod; chiar daca esti femeie, esti mai barbata dect barbatul&. +upa ce se vor arunca mastile, atunci se vor arata si adevaratul bogat, si adevaratul sarac; si precum atunci cnd se termina piesa de teatru si vreunul dintre noi, care sta pe un loc de sus, vede pe cel ce nauntru era filosof ca afara este aramar si zice$ %Aoleu, asta nu era nauntru filosof< Afara vad un aramar. Asta nu era nauntru mparat< Afara vad un om de rnd. Asta nu era nauntru bogat< Afara vad un sarac&, asa se va ntmpla si atunci. -. @u vorbesc mai pe larg ca sa nu/l zapacesc pe ascultator cu multimea celor graite, n schimb, vreau sa nfatisez o piesa de teatru cu numai doua persona"e. +oua persona"e am folosit, de la acestea pornind a va croi drum si a va face temei de ntelegere. (/am largit cugetul prin pilda vietii de zi cu zi, nct fiecare sa priceapa deosebirea lucrurilor)-. Asadar, doua sunt persona"ele$ unul este bogat, altul sarac; Lazar "oaca rolul saracului, bogatul / pe cel al bogatului; viata lor vazuta este un rol, nu adevarata stare a lucrurilor. Au plecat amndoi dincolo, att bogatul ct si saracul. 0e Lazar l/au primit ngerii$ dupa cini / ngeri, dupa usa bogatului / snul lui Avraam, dupa foamete / mbelsugare fara margini, dupa necaz / usurare netulburata. 0e bogat, n schimb, dupa bogatie l/a luat n primire saracia, dupa masa mbelsugata / pedeapsa si chinurile, dupa odihna / dureri nesuferite. 4i ia seama ce se ntmpla$ au plecat dincolo, si piesa de teatru s/a terminat; au fost date "os mastile, se arata de acum fetele. Au plecat amndoi dincolo, si bogatul, chinuindu/se n vapaie, vede pe Lazar odihnindu/se, desfatndu/se, bucurndu/se n snul lui Avraam, si zice catre el$ %0arinte Avraame, trimite pe Lazar sa/mi umezeasca limba cu vrful degetului, ca ma chinuiesc n vapaia aceasta&. +ar Avraam ce zice< %,iule, ai luat cele bune ale tale si Lazar pe cele rele ale sale / si acum el este mngiat, iar tu te chinuiesti. +e altfel, si prapastie s/a ntarit ntre noi si voi, ca daca vrea cineva sa treaca de aici catre voi sa nu poata&. Luati aminte, caci este de folos sa vorbim despre acestea$ astfel ne speriem, nsa ne curatim; ne doare, nsa ne ndreptam. 0rimeste, deci, cele ce se spun. Asadar, fiind bogatul n munci, a privit n sus si l/a vazut pe Lazar$ a vazut ceva nou. La usa ta statea, bogatule, n fiecare zi; nu o data intrai si ieseai, nsa atunci nu l vedeai / iar acum, ca esti n vapaie, l vezi de la departare< Cnd petreceai n bogatie, cnd tinea de voia ta sa te uiti la el, n/ai vrut sa/l vezi$ de ce acum ai vederea att de agera< @u era la poarta ta< Cum nu/l vedeai< Cnd era aproape nu l zareai, iar acum l vezi si din departare, peste o prapastie att de mare< 4i ce face bogatul< l cheama parinte pe Avraam. +e ce i spui parinte celui a carui iubire de straini nu ai urmat/o< >ogatul i spune lui Avraam parinte, Avraam i spune fiule, numele acestea arata nrudirea, nsa bogatul nu capata nici un a"utor. =otusi, ele sunt pomenite, si anume ca sa nvatati ca nrudirea nu foloseste la nimic$ ca bunul neam GnobleteaH sta nu n stralucirea naintasilor, ci n mbunatatirea obiceiurilor. 4a nu mi zici$ %Am tata consul&. Ce/mi pasa mie< .u ti vorbesc despre altceva. 4a nu mi zici$ %Am tata consul&. 0e Apostolul 0avel de l/ai avea ca tata si de/ai avea frati mucenici, iar tu nu ai urma faptei lor bune, nu ai nici un folos din nrudire, ci mai vrtos vatamare si osnda. %Aama mea este milostiva&. 4i ce legatura are asta cu tine, neomenosul<

-2

Ca iubirea ei de oameni sporeste osnda raului tau obicei. Ce zice >otezatorul Ioan catre norodul iudeu< %,aceti rod vrednic de pocainta, si nu ncepeti a zice ntru voi$ %=ata avem pe Avraam& 8Luca ), E:. Ai stramos slavit< +aca/i urmezi, ai cstigat; iar daca nu/i urmezi, prs se face stramosul slavit, ca din radacina dreapta roada amara ai iesit. @iciodata nu/l ferici pe omul ce are ruda pe un drept, de nu urmeaza obiceiurilor aceluia. Ai mama sfnta< 4i ce ti foloseste< Ai mama rea< 4i cu ce te vatama< Ca precum fapta buna a mamei nu/ti foloseste de nu/i urmezi, asi"derea nici rautatea nu te va vatama daca ti preschimbi rautatea n bunatate. +ar precum acolo este mai mare vina, pentru ca avnd acasa pilda n/ai urmat faptei bune, asi"derea si aici lauda e mai mare, pentru ca avnd mama rea nu ai urmat rautatii ei, ci din radacina amara roada buna ai iesit / ca nu stralucire a naintasilor se cere, ci obicei mbunatatit. .u si pe rob l numesc nobil, si stapn pe cel ferecat n lanturi, daca vad ca are un fel de a fi crestinesc; pentru mine si cel cu rang nalt este om de rnd daca are suflet de rob. Ca cine este rob, daca nu cel ce face pacatul< Ca robia trupeasca tine de mpre"urari, nsa aceasta robie tine de deosebirea voii, si cealalta tot de aici si/a luat nceputul. !. Cn vechime nu erau robi$ ca +umnezeu, zidind pe om, nu l/a facut rob, ci slobod. A facut pe Adam si pe .va, si amndoi erau slobozi. +e unde a luat, dar, nceput robia< @eamul omenesc s/ a abatut de la calea dreapta si, ntrecnd masura poftei, a a"uns la nenfrnare$ si daca vrei sa stii cum, asculta. A venit potopul, obsteasca sfarmare de corabie GnaufragiuH a lumii, %s/au deschis "gheaburile cerului si izvoarele adncului s/au desfacut& 8,acere !, : si cele vazute se topeau)! si se destramau, pamntul nu se mai vedea, ci toate erau mare, avnd ca radacina mnia lui +umnezeu, si toate erau valuri. Auntii se ntindeau spre naltimi, dar marea si pe ei i acoperea / nct erau numai marea si cerul. 4i neamul omenesc era pierdut, si singura scnteie ramasa din neamul nostru era @oe$ scnteie nestinsa n mi"locul marii, purtnd ncepaturile neamului nostru, pe femeie si pe copii, pe porumbita si pe corb si toate celelalte. 4i erau toti nauntru, si chivotul GarcaH se purta deasupra apei n mi"locul talazurilor, si nu se sfarma, fiindca avea crmaci pe 4tapnul tuturor$ ca nu scndurile ei au sca/pat/o, ci mna Lui cea puternica. 4i uita/te ce minune$ dupa ce a fost potopit pamntul, dupa ce au fost nimiciti lucratorii raului, dupa ce s/a potolit furtuna, s/au aratat vrfurile muntilor, %a sezut chivotul& Gs/a oprit arcaH 8,acere E, #/':, %@oe a trimis porumbita& 8E:. =aine erau acestea si chipuri ale celor ce aveau sa fie$ de pilda, chivotul nchipuie >iserica, @oe pe 5ristos, porumbita pe +uhul 4fnt, frunza de maslin / iubirea de oameni a lui +umnezeu. (ietatea de casa GdomesticaH a fost trimisa si a iesit din chivot / dar primele sunt chipuri, iar celelalte / adevar. 4i ia seama la mbelsugarea adevarului. 0recum chivotul i/a scapat n mi"locul marii pe cei care erau nauntrul sau, asa si >iserica scapa pe toti cei rataciti$ nsa chivotul doar scapa, n vreme ce >iserica face mai mult. lata ce vreau sa zic$ chivotul a primit dobitoace si a scapat dobitoace; >iserica a primit oameni dobitocesti, si nu doar ca i scapa, ci/i si preface. Chivotul a primit corb si corb a scos din el; >iserica primeste corb si scoate porumbita, primeste lup si l scoate oaie / fiindca atunci cnd intra n ea un om

-)

rapitor, lacom, si aude dumnezeiestile cuvinte ale nvataturii, se schimba la cuget si din lup se face oaie, caci lupul rapeste si cele straine, iar oaia si lna sa o da. A sezut chivotul, si usile s/au deschis. @oe a iesit cu bine din sfarmarea de corabie; vede pamntul pustiit, vede mlul ce se facuse grabnic mormnt /mormnt de obste vitelor si oamenilor, toate trupurile cailor si oamenilor si vitelor necuvntatoare ngropate laolalta. A vazut privelistea aceea "alnica, a vazut pamntul plin de amaraciune; era foarte descura"at; toti pierisera; nu scapase om, nici vita, nici altceva nimic, afara de cine se afla n chivot; nu se vedea nimic, fara numai cerul; descura"area l stapnea, era cuprins de durere. A baut vin si s/a culcat, ca sa se mngie de rana descura"arii. 4/a ntins pe pat, ncredintndu/se somnului ca unui doctor ca sa mai uite de cele ntmplate, precum era firesc sa se ntmple unui batrn care a baut vin si a adormit. =rebuie sa/l dezvinovatim pe drept$ ca n/a facut ce a facut fiindca era betiv, nici din pofta patimasa, ci prin vin si somn si lecuia durerea. +e asta a zis si 4olomon$ %+ati vin celor ce sunt n suparari si bautura mbatatoare celor ce sunt n dureri& 80ilde ) , -:. +e asta multi dintre oameni / si mai ales cei ndoliati, care si/au nmormntat pruncul sau femeia / din pricina durerii sfsietoare, a ntristarii covrsitoare, a gndului chinuitor la pierderea suferita, aduce acasa prieteni, si face ospat mbelsugat, si se da vin curat celui ntristat ca sa i se aline rana. Asa s/a ntmplat si cu batrnul @oe atunci$ ca fiind chinuit de ntristare s/a folosit de vin ca de un leac, si acesta I/a facut sa adoarma. Iar ca sa nvatati de unde a venit robia, aflati ca nu dupa multa vreme a intrat acel blestemat de fiu al lui / fiu dupa fire, nu dupa alegerea voii 8si iarasi spun ca bunul neam sta nu n stralucirea stramosilor, ci n felul de a fi mbunatatit:; a intrat acel fiu al lui si a vazut goliciunea tatalui. 4e cuvenea sa l acopere, se cuvenea sa l mbrace cinstindu/i batrnetea, cinstindu/i "alea, cinstindu/i necazul, cinstindu/i parinteasca ntietate; dar el, iesind, a povestit la toti. Ceilalti frati ai lui, lund o manta si mergnd de/a/ndaratelea, ca sa nu vada cele trmbitate de catre el, au intrat si si/au acoperit tatal / iar acesta, trezindu/se, a aflat totul si a nceput a zice$ %>lestemat 5anaan baiatul, sluga va fi fratilor sai& 8,acere *, 2':, adica$ %Nob vei fi, pentru ca ai dat n vileag rusinea tatalui tau&. (ezi ca din pacat vine robia si ca rautatea a adus/o n lume< Iar acum, vrei sa/ti arat cum se slobozeste omul din robie< .ra un oarecare ?nisim, rob fugar, vrednic de dispret; a fugit si a mers la 0avel, a primit botezul, s/a spalat de pacate, a ramas la picioarele apostolului / iar acesta scrie catre stapnul lui$ %0e ?nisim, care cndva era tie netrebnic, iar acum si tie si mie de buna treaba, primeste/l ca pe mine nsumi& 8,ilimon , 9/ 2:. Ce se ntmplase< %L/am nascut ntru legaturile mele& 8 9:. E. (azut/ai ca sufletul ales, ca obiceiul bun fac pe om slobod< Ca %rob& si %slobod& sunt doar nume. Ce e acela %rob&< +oar un nume. Cti stapni nu zac n pat beti, iar slugile stau lnga ei treze< 0e cine sa numesc %rob&$ pe cel treaz, sau pe cel beat< 0e robul unui om, sau pe cel robit de patima< Dnul e rob pe dinafara, celalalt si poarta robia n sine pretutindeni. 4pun asta / si nu voi nceta s/o spun / ca gndul vostru sa fie n potrivire cu firea lucrurilor si sa nu va lasati trti de amagirea gloatei, ci sa stiti ce nseamna %rob&, ce nseamna %sarac&, ce -#

nseamna %de neam prost&, ce nseamna %fericit&, ce nseamna %patimire&$ ca daca veti nvata a face dreapta deosebire ntre acestea, nu veti suferi nici o tulburare. +ar ca nu cumva, lungind de prisos vorba, sa ne abatem de la cele urmarite, haide sa revenim la firul cuvntarii. +eci, bogatul din pilda a a"uns sarac / sau, mai bine zis, era sarac si cnd era bogat$ ca ce folos este omului daca are cele straine si cele cuvenite lui nu le are< Ce folos este omului a dobndi avere fara a dobndi fapta buna< +e ce iei ale altora si cele cuvenite tie le pierzi< %Am&, zice, %tarina roditoare&. 4i ce daca< +ar nu ai suflet roditor. %Am robi&. +ar nu ai fapta buna. %Am haine&. +ar nu ai dobndit cucernicie. Ai lucruri straine, iar pe cele ce ti se cad nu le ai. +aca cineva ti va da avere n pastrare, te pot numi bogat< @icidecum. +e ce< ,iindca bunurile pe care le ai sunt straine; fiindca sunt lasate n pastrare. ?, de ti/ar fi doar bunuri lasate n pastrare, nu si adaos la pedeapsaB Asadar, vaznd bogatul pe Lazar, zice$ %0arinte Avraam, miluieste/ma&. Cuvinte de sarac, de cersetor, de sarman. %0arinte Avraame, miluieste/ma&. %Ce vrei<& =rimite pe Lazar. Cel pe care de nenumarate ori l/ai trecut cu vederea, pe care nici n/ai vrut sa/l vezi, acela ceri acum sa ti fie trimis ca sa te mntuiasca< =rimite pe Lazar. +ar unde/ti sunt acum paharnicii< Dnde ti sunt covoarele< Dnde/ti sunt parazitii< Dnde ti sunt lingaii< Dnde ti/e ngmfarea< Dnde ti e trufia< Dnde ti/e aurul ngropat< Dnde/ti sunt hainele cele roase acum de molii< Dnde ti/e argintul pe care l cinsteai< Dnde ti/e stralucirea cea paruta si desfatarea< ,runze erau$ a venit iarna si s/au uscat toate; cum a venit ziua, a fugit visul / ca umbra era; a venit ziua si s/a dus umbra. =rimite pe Lazar. %+ar de ce nu vede bogatul nici un alt drept / nici pe @oe, nici pe Iacov, nici pe Lot, nici pe Isaac, ci pe Avraam<& +e ce< ,iindca Avraam era iubitor de straini, si pe calatori i tragea n cortul sau / si iubirea lui de straini spre mai mare osnda a neomeniei bogatului slu"este. =rimite pe Lazar. Auzind asta, sa ne cutremuram, iubitilor, ca nu cumva, vaznd si noi saraci si trecn/du/i cu vederea, sa ni se faca dincolo parasi multi n locul unui singur Lazar. %=rimite pe Lazar, sa/si ntinga vrful degetului n apa si sa mi racoreasca limba, ca ma chinuiesc mult n vapaia aceasta&. +a, caci %cu masura cu care veti masura, cu aceea vi se va masura& 8Aatei !, 2:. @/ai dat din farmituri< @/ai parte de picatura cea de apa. %=rimite pe Lazar, sa/si ntinga vrful degetului n apa si sa mi racoreasca limba, ca ma chinuiesc mult n vapaia aceasta&. 4i ce zice catre el Avraam< %,iule, ai primit cele bune ale tale n viata ta, si Lazar asi"derea cele rele$ si acum el se mngie, iar tu te chinuiesti&. @ici aici nu a zis$ %ai primit cele bune ale tale&, ci$ %Ai luat&. Aulta deosebire face adaosul prepozitiei / fiindca, precum a zis de multe ori dragostei voastre, trebuie sa cercetam si silabele, ntruct +omnul spune$ %Cercetati 4cripturile& 8Ioan ', )*:, caci adeseori putem scoate un nteles si dintr/o iota sau o cirta. Iar ca sa te ncredintezi ca si adaosul -'

unei slove poate avea ntelesul sau, patriarhul Avraam, despre care vorbeam adineauri, s/a numit mai nti Avram / si +umnezeu i/a zis$ %@u va mai fi numele tau Avram, ci Avraam& 8,acere !, ':. A adaugat un a, si l/a facut parinte al multor neamuri, lata, deci, cum adaosul unei slove s/a facut semn de multa noblete. Asadar, sa nu lasi nebagate n seama lucrurile acestea. Asadar, patriarhul nu a zis$ ai primit cele bune ale tale, ci$ Ai luat / se spune cnd este vorba de primirea a ceva datorat, ia aminte la ce spun$ ca una este a primi 8pur si simplu: , si alta este a primi ceva datorat. %Ai primit cele bune ale tale, si Lazar pe cele rele ale sale&. Iata ca si bogatul a primit cele bune ale sale, si Lazar pe cele rele ale sale. 4pun toate acestea avndu/i n vedere pe cei pedepsiti aici, nu dincolo, si pe cei ce se desfata aici si dincolo sunt pedepsiti. Ia aminte, asadar, la ce zic. %Ai primit cele bune ale tale, si Lazar pe cele rele ale sale& / cele datorate. Luati aminte la acest lucru, fiindca acum a"ung la tinta$ numai / cum se spune / lasati/ ma sa/mi tes urzeala, nsa nu va tulburati de la nceput, ci cnd ma apuc sa spun asa ceva asteptati ncheierea. (reau sa va fac agera privirea mintii si sa nu va ndeletniciti numai pe deasupra GsuperficialH cu dumnezeiestile 4cripturi, ci sa va pogorti n adncul lor / adnc ce nu cunoaste vifor, adnc mai fara de prime"die dect vremea senina. Cu ct vei cobor mai mult, cu att vei fi mai ferit de prime"die / ca nu este aici navala fara de rnduiala a apelor, ci asezare cu buna rnduiala a ntelesurilor. %Ai primit cele bune ale tale, si Lazar pe cele rele ale sale$ si acum el este mngiat, iar tu te chinuiesti&. Insemnat este lucrul pe care/l cercetam acum. Am zis ca arata primirea a ceva datorat. 4i atunci, daca Lazar era drept / precum ntr/adevar era si precum ne arata snul lui Avraam, cununa, rasplatile, usurarea, desfatarea, barbatia, rabdarea /, iar bogatul era pacatos si cu totul rau si lipsit de omenie, dedat betiei si dezmierdarii, ntinznd ospete sibaritice, traind n atta nerusinare si dezmat, pentru ce zice patriarhul asa< Ce i se datora lui, om bogat, om dezmatat si neomenos< Ce i se datora< +e ce n/a zis Avraam$ %Ai primit&, ci$ %Ai luat<& *. Ia aminte la ce s/a zis$ i se cuveneau pedepse, i se cuveneau munci, i se cuveneau chinuri. +e ce n/a zis$ %Ai luat acestea&, ncordeaza/ti cugetul, fiindca voi cobor n adncul noimelor. +intre toti oamenii care sunt, unii sunt pacatosi, ier altii drepti. la aminte, dar, la deosebirea ce este sf ntre drepti$ unul e drept, iar altul e mai drept; unul este mai mare, iar altul e mai mic; si precum sunt multe stele si soare si luna, asa e si deosebirea dreptilor$ %ca alta este slava soarelui, si alta slava lunii, si alta slava stelelor& 8I Corinteni ', # :. Ca unele sunt mai mari n slava, iar altele mai marunte; si precum sunt trupuri GcorpuriH ceresti, asa sunt si trupuri pamntesti; si precum ntre trupuri unul e trup de cerb, altul de cine, altul de leu, altul de vipera, altul de alta fiara, asa si ntre pacate sunt deosebiri. +eci, ntre oameni unii sunt drepti, iar altii pacatosi; dar si ntre drepti este deosebire multa, si ntre pacatosi este deosebire multa si fara margini. Ci ia aminte$ chiar de ar fi cineva drept, si de o mie de ori drept, si ar fi urcat chiar pna la culmea faptei bune, nct sa scape de pacate, nu poate fi curat de ntinaciune, de/ar fi de o mie de ori drept / fiindca om este. Ca %cine se poate lauda ca are inima curata< 4au cine va cuteza a zice ca este curat de pacate<& 80ilde 29, *:.

--

+e aceea ni s/a si poruncit sa zicem n rugaciunea noastra$ si ne iarta noua gresalele noastre, ca prin ntrebuintarea statornica a rugaciunii acesteia sa ne amintim ca dincolo ne pasc pedepse pentru vinile noastre. +e altfel, 0avel apostolul, vasul alegerii, templul lui +umnezeu, gura lui 5ristos, alauta +uhului, dascalul lumii, cel care a ncon"urat pamntul si marea, care a smuls spinii pacatelor, care a semanat semintele cucerniciei, cel mai puternic dect mparatii, mai nstarit dect bogatii, mai tare dect ostasii, mai filosof dect filosofii, mai bine graitor dect ritorii, cel care neavnd nimic cstigase toate, cel ce prin umbra sa strica moartea, cel ce prin hainele sale gonea bolile, cel ce n mare a ridicat semn de biruinta, cel rapit pna la al treilea cer, cel ce a intrat n rai, cel ce a propovaduit pe 5ristos ca +umnezeu / ei bine, acesta zice$ %Cu nimic nu ma stiu vinovat$ ci nu ntru aceasta m/am ndreptat& 8I Corinteni, #, #:. Cel ce agonisise att de multa si de aleasa multime a faptelor bune zice$ %Iar Cela ce ma "udeca pe mine, +omnul este&. 8 I Corinteni #, #:. Asadar, %cine se va lauda ca are inima curata, sau cine va cuteza sa spuna ca este curat de pacate<& Cu neputinta este, dar, a fi vreun om fara de pacat. Ce tot spui tu$ %Cutare este drept, este milostiv, este iubitor de saraci&< +ar negresit are si vreun nea"uns$ fie ocaraste pe nedrept, fie ca se mareste n desert, fie ca altceva de felul acesta face$ ca nu pot fi nsirate toate. Dnul e milostiv, nsa adesea e lipsit de ntreaga ntelepciune; altul are ntreaga ntelepciune, dar nu e milostiv$ primul e cunoscut pentru acea fapta buna, iar cel de/al doilea pentru cealalta. 4a zicem ca e cineva drept, si de mai multe ori drept, si are toate bunatatile$ daca s/a trufit din pricina dreptatii lui, trufia i/a stricat toata dreptatea. ,ariseul nu era drept, postind de doua ori n saptamna< 4i ce zice< %@u sunt ca ceilalti oameni, rapitori si nedrepti& 8Luca E, :. 4i de multe ori omul cade n trufie fiindca se simte cu constiinta curata, nct vatamarea pe care nu i/a putut/o pricinui pacatul i/o pricinuieste trufia. @u poate fi vreun om cu totul drept, asa nct sa fie curat de pacat; si iarasi, nu este om care sa fie asa rau nct sa n/aiba vreun bine ct de mic n sine. +e pilda$ cutare e rapitor si lacom si pierzator, dar uneori da milostenie, dar uneori e cu ntreaga ntelepciune, dar uneori graieste cuvnt de folos, dar uneori a"uta cuiva, dar uneori plnge, dar uneori se ntristeaza pentru pacate. +eci, nu e drept fara de pacat, nici pacatos pustiu cu totul de orice lucru bun. Cine/i mai rau dect Ahav< .l facuse rapire si ucidere; si totusi, pentru ca i/a parut rau de pacatul sau, +umnezeu a grait catre Ilie$ %(ezi cum s/a umilit Ahav de catre fata Aea< 8III Imparati 2 , 2*:, vezi n ce adnc de rautati s/a mai aflat si putin bine<& Cine/i mai decazut ca luda tradatorul, robul iubirii de arginti< Ci totusi, si acesta a facut un mic lucru bun dupa fapta lui cea grozava; ca zice$ %Am pacatuit, vnznd snge nevinovat& 8Aatei 2!, #:. +eci, precum ziceam$ nu e din fire rautatea, ca sa n/aiba loc fapta buna. ?aia nu se poate salbatici nicicnd, caci are blndetea n fire; lupul nu se poate mblnzi nicicnd, caci are salbaticia n fire. Asadar, legile firii nu sunt calcate, nici clatinate, ci neschimbate dainuie. Cu mine nsa nu/i asa, ci salbatic ma fac cnd vreau si blnd daca voiesc$ ca nu/s legat prin fire, ci sunt cinstit cu slobozenia alegerii. +eci, cum am zis, nu este nimeni asa de bun nct sa n/aiba vreo mica ntinaciune, nici asa rau nct sa n/aiba si vreun lucru bun ct de mic.

-!

0rin urmare, dat fiind ca este rasplatire pentru toate, chiar daca face bine vreun ucigas sau viclean sau rapitor, negresit are parte de plata pentru acel bine si nu ramne binele nerasplatit pentru relele pe care le/a facut. 4i iarasi$ de va fi facut cineva nenumarate lucruri bune, dar si vreun lucru rau, rasplatirea pentru acel rau va veni fara ndoiala. =ine minte cuvintele acestea, pastreaza/le cu tarie si neclintire n mintea ta. @u este vreun om bun fara de pacat, nici vreun om rau fara vreo urma de dreptate. 4pun iar si iar aceleasi lucruri ca sa le nradacinez, ca sa le sadesc, ca sa le pun n adncul sufletului vostru$ ca diavolul va arunca oarecare gri"i n suflet, voind sa rataceasca mintea voastra si sa stearga din ea cele spuse de mine. +rept aceea le aduc pna n adnc, ca de le vei pazi aici bine, nici dupa ce vei pleca nu ai sa le poti pierde. Ca fac si cu dragostea voastra ca si cum as pune aur n punga, i/as strnge acesteia baierile si as pecetlui/o, ca sa nu ma poata "efui furul nici cnd lipsesc, nvatndu/va mereu strng baierile cugetului vostru, l pecetluiesc si l feresc de prime"die, ca sa nu slabeasca din nepasare, ci, pazindu/l, prin seninatatea de aici tin la departare tulburarea cea dinafara. +eci, nu spun toate cte le spun din dragoste de multa vorbire, ci din gri"a si dragoste parinteasca si din dorinta dascalului ca spusele lui sa nu se prapadeasca n van$ ca a spune acestea %mie nu/mi este cu lene, iar voua va e de folos& 8,ilipeni ), :. 4a va nvat vreau, nu sa arat ce destept sunt eu. Asadar, nu este drept fara de pacat, sKi nu e pacatos care sa n/aiba ceva bun; si dat fiind ca att pentru pacat ct si pentru bine este rasplata, ia aminte ce se ntmpla$ pacatosul primeste rasplata cuvenita celor bune ale lui, daca are vreun ct de mic lucru bun, si dreptul primeste pedeapsa cuvenita pacatului sau, daca a facut vreun ct de mic lucru rau. .i bine, ce se ntmpla, si ce face +umnezeu< A rnduit necazuri ca rasplata pentru pacat n viata de acum si n veacul cel viitor. Asadar, daca este cineva drept si face vreun lucru urt si sufera necaz si este dat pedepsei, sa nu te tulburi, ci sa te gndesti si sa ti spui n sinea ta$ %+reptul acesta a facut vreodata un mic rau, si si primeste aici rasplata, ca dincolo sa nu mai fie pedepsit&. Asemenea$ de vezi vreun pacatos rapitor, lacom, savrsitor a mii de rele, si totusi o duce bine, sa te gndesti ca a facut cndva vreun lucru bun si si primeste aici cele bune ale sale, ca rasplata dincolo sa nu ceara. Astfel, daca este cineva drept si pateste vreun necaz, prin aceasta si primeste aici rasplata, ca sa lepede aici pacatul si sa plece curat dincolo; si daca este pacatos, plin de rautati si bolnav de nenumarate boli duhovnicesti, rapitor si lacom, se bucura aici de bunastare ca rasplata dincolo sa nu ceara. Cntmplndu/se deci ca Lazar sa aiba ceva pacate, iar bogatul sa aiba si ceva bun, Avraam zice$ %Aici n/ai ce sa mai astepti$ ai primit cele bune ale tale dincolo, precum si Lazar pe cele rele ale sale&. 4i ca sa nveti ca nu n desert zic acestea, ci asa este, zice$ Ai primit cele bune ale tale. %Care<& Ai facut vreun lucru bun< Ai primit bogatia, sanatatea, desfatarea, stapnirea, cinstea; nimic nu ti se mai datoreaza$ ai primit cele bune ale tale. 4i atunci, ce< Lazar pacat nu a facut< >a da, si Lazar avea cele rele ale sale. %Cnd tu ai primit cele bune ale tale, atunci si Lazar cele rele ale sale; de aceea, acum el este mngiat, iar tu te chinui&. Asa nct cnd vezi un drept ca este pedepsit aici, fericeste/l si zi$ %+reptul acesta fie ca avea pacat si a primit plata pentru el si pleaca dincolo curat, fie ca este pedepsit mai mult dect masura pacatelor sale si i se socoate lui -E

adaos de dreptate&. Ca dincolo se face socoteala si/i zice +umnezeu dreptului$ %Ai din ce este al Aeu att&, i ncredinteaza, sa zicem, zece oboli si i pune cei zece oboli la socoteala. %4i daca cheltuiesti saizeci de oboli&, i zice +umnezeu, %zece oboli ti/i socotesc pentru pacat, iar cincizeci ntru dreptate&. Iar ca sa nveti ca restul ntru dreptate i se socoteste, %Iov era drept, fara de prihana, adevarat, cinstitor de +umnezeu si se ferea de tot lucrul rau& 8Iov , :; si a fost pedepsit trupul lui aici, ca dincolo sa fie ndreptatit a cere rasplati / ca ce zice +umnezeu catre el< %Au ma faci pe Aine vinovat ca sa te arati pe tine drept<& 8Iov #9, ):. Aceeasi rabdare ca si dreptii aratnd, dar, si barbatie de aceeasi vrtute cu buna lor petrecere, sa primim ca plata bunatatile cele gatite sfintilor, celor ce l iubesc pe +umnezeu / de care fie ca noi toti sa avem parte, cu harul si cu iubirea de oameni a +omnului nostru Iisus 5ristos, a Caruia este slava si puterea n vecii vecilor. Amin. )) 4ibaritii, locuitorii anticei cetati 4ibaris din sudul Italiei, erau vestiti pentru viata lor de luS si de placeri. )' n opera sfntului Ioan aflam de mai multe ori analogia dinti pacatos si ste"ar; n ?milia a opta despre pocainta, spre eSemplu, el spune$ %4te"ar e curva, pom fara roada, care/si da ghinda spre mncare porcilor necuvntatori&. )- Credem ca sfntul Ioan vorbeste despre deosebirea dintre bogatia adevarata si cea mincinoasa, dintre saracia adevarata si cea parelnica. )! (erbul denota o ntoarcere la starea amorfa, careia i urmeaza o refacere, o remodelare. 4fntul Ioan ofera n ?milia 2' la ,acere 8paragraful -:, cu privire la acelasi eveniment al potopului, analogia refacerii unui vas metalic coclit, pe care mesterul priceput l retopeste, nlatura cocleala si l remodeleaza, redndu/i vechea frumusete.

Cuvantul VII
din ( milii la parabola despre saracul La)ar si bogatul nemilostiv* #ditura Sophia" %ucuresti" &''& Catre cei ce pleaca la alergarile de cai, si la cuvntul $vangheliei: !ntrati prin usa cea strmta, ca larga este usa si lata calea ce duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra printr%nsa , si sfrsitul tlcuirii la bogat si Lazar . (oiesc sa va dau iarasi din nvatatura cea obisnuita si sa va pun nainte trapeza GmasaH cea duhovniceasca, dar ma codesc si mi vine greu, vaznd ca nu ati tras nici un folos din nvatatura pe care ati primit/o fara ncetare. @ici plugarul, daca nsamnteaza din belsug snurile -*

pamntului si nu primeste roada vrednica de ostenelile sale, nu se mai apuca de plugarit cu aceeasi rvna, fiindca nade"dea secerisului usureaza povara ostenelilor. 4i eu as rabda cu usurinta multa osteneala de a va nvata, de as vedea ca din ndemnul meu iese ceva spre folosul vostru. Acum nsa vad ca dupa attea ndemnuri, dupa attea povete si certari 8ca nu am contenit a va aduce aminte de Mudecata cea nfricosata, si de pedepsele din care nu este scapare, si de focul nestins, si de viermele cel fara de sfrsit:, unii dintre ascultatori 8ca nu va osndesc pe toti, sa nu fie:, uitnd de toate cele auzite, se dedau iar la priveala GspectacolulH cea sataniceasca a alergarilor de cai. .i bine, daca vad ca nu trag nici un folos, ci nu fac dect sa urmeze un obicei si bat din palme cnd vorbesc, aratndu/mi ca primesc cu placere cele spuse de catre mine, dupa care fug iarasi la alergarile de cai, nca mai tare batnd din palme pentru vizitii si dovedind o nebunie fara fru, cu multa ncordare dnd fuga mpreuna si adeseori certndu/se ntre ei si zicnd ca %iata, cutare din cai n/a alergat cum trebuie, iar celalalt a cazut fiindca a fost mpiedicat&, si unul tine partea cutarui vizitiu, iar altul altuia; daca vad ca nu/i nici vorba ca ei sa mai poarte n a lor minte ori sa mai pomeneasca spusele mele ori tainele cele duhovnicesti si nfricosate care se savrsesc aici, ci ca niste robiti de cursele diavolului facndu/se, stau acolo ctu/i ziua de mare, dedndu/se privelii celei satanicesti, spre rs si iudeilor, si elinilor, si tuturor voitorilor de a bat"ocori crestinatatea, cu ce nade"de sa mai purcedem la aceleasi osteneli si sa le dam nvatatura cea duhovniceasca< Asadar, cine, de/ar fi el chiar de piatra, de/ar fi chiar lipsit de simtire, va putea suferi acestea fara a se ndurera< Cu att mai mult eu, care srguiesc sa arat dragoste de parinte catre voi totiB Ca nu ma ntristeaza doar ca mi faceti osteneala nefolositoare, ci cu mult mai mult ma raneste atunci cnd ma gndesc ca cei ce fac unele ca acestea mai grea osnda si lucreaza. Ca eu astept plata a ostenelilor de la 4tapnul, ca unul ce am facut din partea mea tot ce mi sta n putinta si am dat argintul la schimbatorii de bani 8Aatei 2', 2!: si am mpartit talantul cel ncredintat mie si n/am lasat deoparte nimic din cele care tin de mine; iar cei ce au primit acesti arginti duhovnicesti ce dezvinovatire vor avea, spune/mi, ce iertare, cnd nu li se vor cere numai acestia, ci si cstigul de pe urma lor< Cu ce ochi se vor uita la Mudecatorul< Cum vor ndura Liua cea nfricosata, pedepsele cele nesuferite< ,iindca nu vor putea sa puna ca pricina nestiinta, ntruct eu n fiecare zi nvat, povatuiesc, ndemn, arat ct de pierzatoare e amagirea, ct de mare e vatamarea, viclesugul praznuirii satanicesti / si nici asa nu am putut a"unge la inima lor. 4i ce spun eu de Liua cea nfricosata< +eocamdata sa cercetam cum sta treaba cu cele de aici. 4pune/mi, cum vor putea cei care s/au mpartasit de priveala aceea sataniceasca sa vina aici cu ndraznire, cnd constiinta li se rascoala si striga mpotriva lor cu mare glas< 4au nu aud acestia pe marele 0avel, dascalul lumii, graind$ %Ce mpreunare are lumina cu ntunericul, sau ce parte este credinciosului cu cel necredincios<& 8II Corinteni -, #/ ': Ca de cta osnda nu este vrednica aceasta fapta, cnd credinciosul, dupa ce s/a bucurat de cele savrsite aici / si de rugaciuni, si de nfricosate taine, si de nvatatura duhovniceasca / dupa

!9

slu"ba de aici pleaca sa sada la priveala aceea sataniceasca mpreuna cu cel necredincios, cu cel ce rataceste n ntunericul pagnatatii / el, cel stralucit cu lumina soarelui dreptatiiB Cum, spune/mi, cum vom mai putea sa astupam gura elinilor, gura iudeilor< Cum vom putea sa i aducem n >iserica, si cum i vom ndupleca sa treaca de partea bunei credinte, de vreme ce ei vad pe cei din tabara noastra la privelile acelea pierzatoare si pline de toata vatamarea< Ca pentru ce, spune/mi, dupa ce vii aici, si ti curatesti gndul, si ti aduci cugetul la trezvie si umilinta, iarasi te spurci ntorcndu/te acolo< 4au nu auzi pe nteleptul care zice$ %Cnd unul zideste si altul strica, ce folos fac, fara numai se ostenesc<& 84irah )#, 2': / precum se face si acum. ,iindca atunci cnd cele zidite aici de noi prin nencetata nvatatura si povatuirea aceasta duhovniceasca le vei surpa pe toate si le vei dobor la pamnt, ca sa zic asa, prin plecarea ta cea grabita, ce folos ca eu s/o iau de la nceput cu zidirea, si voi, iarasi, cu darmarea< Cta lipsa de minte si nebunie nu dovedeste acest lucru< Caci, spune/mi, daca ai fi vazut pe cineva facnd aceasta cu zidirile cele ce cad sub simturi, care se fac din piatra, nu de nebun l/ai fi tinut, de om care degeaba se cazneste si prapadeste toate ale sale pe lucruri fara nici o trebuinta< La fel sa socotesti si cu privire la zidirea cea duhovniceasca, si aceeasi parere sa o ai. Ca iata, eu, fiindca spre asta am fost rnduit de catre harul lui +umnezeu, n fiecare zi am ridicat la naltime aceasta zidire duhovniceasca si am srguit a va aduce la nvatatura faptei bune; iar dintre cei ce se aduna aici unii, prin lenevia lor cea negraita, darma cu minile lor aproape ntr/o clipa zidirea cea naltata cu multa osteneala, mie pricinuindu/mi prin asta multa ntristare, iar lorusi / cea mai mare pierzare si pedeapsa nesuferita. 2. 0oate ca v/am certat prea tare$ si daca e sa socotim dupa dragostea ce v/o port, ntr/adevar v/ am certat prea tare; dar daca e sa socotim dupa marimea greselii voastre gndesc ca nu v/am certat nici ct se cuvenea. Ci totusi, dat fiind ca se cuvine a tinde mna si celor cazuti, a arata bunavointa parinteasca si celor att de usuratici, nu le nchidem usa mntuirii n ciuda usuratatii lor de mai nainte /numai de vor voi sa nu mai cada iarasi ntr/aceleasi, ci sa nu mearga mai departe cu usuratatea si sa/si puna opreliste n privinta mersului la alergarile de cai si a toata priveala sataniceasca de acest fel. Ca avem 4tapn Iubitor de oameni si >lnd si 0urtator de gri"a, Care, ntruct stie neputinta firii noastre, atunci cnd cadem ntr/un pacat oarecare doborti fiind de usuratatea noastra, un singur lucru cauta de la noi / sa nu deznada"duim, ci sa parasim pacatul si sa grabim a ne marturisi. 4i de vom face asta, grabnica iertare ne vesteste, ca Cnsusi a zis$ %Au doara cel ce cade nu se scoala, sau cel ce se abate nu se ntoarce<& 8Ieremia E, #:. +eci, cunoscnd acestea, sa nu dispretuim atta iubire de oameni a 4tapnului, ci sa nvingem obiceiul vatamator si sa nu umblam pe usa cea larga si calea cea lata, precum ati auzit astazi pe 4tapnul Cel de obste al tuturor ca ndeamna si zice$ %Intrati prin usa cea strmta, ca larga este usa si lata calea ce duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra printr/nsa& 8Aatei !, ):. Auzind de %usa larga& si %cale lata&, nu te lasa nselat de asemenea nceput si nu cata ca multi intra pe aceasta cale, ci gndeste/te ca strmt e sfrsitul ei. 4i gndeste/te cu pricepere ca nu !

despre o usa simtita este vorba, nici despre o cale obisnuita, ci despre ntreaga noastra viata, si ndemnul este privitor la fapta buna si rautate. =ocmai de aceea si ncepe prin cuvintele$ %Intrati prin usa cea strmta&, numind astfel usa faptei bune. +upa ce spune asta, ne si arata pricina pentru care face acest ndemn$ %ca desi este strmta si cu multa osteneala se intra pe ea, de va veti osteni putin la multa largime veti iesi, n stare sa va dea multa usurare. +eci, nu va uitati ca este strmta usa, nici sa va tulbure nceputul, nici sa va faca lenesi strmtimea intrarii$ ca usa cea larga si calea cea lata duc la pierzare&. +e aceea multi, nselati fiind de nceput si de intrare, si neprevaznd nimic din cele viitoare, s/au dat pieirii. +e aceea zice Antuitorul ca %larga este usa si lata calea ce duce la pierzare, si multi sunt cei ce intra printr/nsa&. 4i bine a numit %usa larga& si %cale lata& usa si calea ce duce la pierzare$ ca cei care grabesc a merge la alergarile de cai si la celelalte priveli GspectacoleH satanicesti, care nu se ngri"esc de ntreaga ntelepciune, care nu pun nici un pret pe fapta buna, care vor sa traiasca n dezmat, care se dedau dezmierdarii si lacomiei pntecelui, care n fiecare zi sunt rosi de nebuneasca si turbata pofta de averi si sunt mpatimiti de lucrurile vietii de acum, acestia umbla prin usa cea larga si calea cea lata; dar dupa ce nainteaza mult si si aduna poveri multe de pacate, a"ung vlaguiti la capatul drumului, nu mai pot sa nainteze, mpiedicati fiind de strmtimea caii, neputnd trece din pricina poverii grele de pacate / drept care cad neaparat chiar n prapastia pierzarii. 4pune/mi, dar, ce folos e a merge putina vreme pe calea cea lata doar pentru a a"unge mai apoi n vesnica pierzare, si a te desfata n vis, ca sa zic asa, iar n fapt a fi pedepsit< Ca precum un vis de o singura noapte, asa este ntreaga viata de acum fata de pedeapsa si rasplatirea care ne va primi pe noi$ ca nu s/a scris 4criptura asa, doar ca sa avem ce citi. 0rin lucrarea harului +uhului, cuvintele +omnului au fost predanisite n scris pentru ca noi, primind din 4criptura leacuri puternice a prentmpina lucrarea patimilor asupra noastra, sa putem scapa de pedeapsa care ne paste. +e aceea si atunci, punnd pe ranile noastre leacuri potrivite, 4tapnul 5ristos a grait n chip de ndemn$ %Intrati prin usa cea strmta&. %4trmta& a numit/o nu fiindca e din fire strmta, ci ntruct cugetul nostru, tinznd mai mult spre lenevie, o socoate strmta. @u a numit/o %strmta& ca sa ne departeze de ea, ci ca, fugind de largimea celeilalte si cunoscndu/o pe fiecare dupa sfrsitul ei, sa o alegem pe cea strmta. ). +ar ca sa fie cuvntul lesne de priceput pentru toti, hai, daca vreti, sa ne uitam la cei ce au intrat pe usa cea larga si au umblat pe calea cea lata, si sa vedem de ce sfrsit au avut parte; sa ne uitam si la cei ce au intrat pe usa cea strmta si au umblat pe calea cea neca"ita, si sa cunoastem de ce bunatati au avut parte. Asadar, dupa ce v/am nfatisat pe unul din cei ce au intrat prin aceasta usa larga si pe unul din cei ce au umblat pe calea cea strmta si neca"ita, sa aratam adevarul celor spuse de +omnul, folosindu/ne iarasi de aceeasi pilda a Lui. .i bine, cine este cel ce a intrat pe usa cea larga si a umblat pe calea cea lata< Ca se cuvine mai nti a arata cine este acesta si ce lungime din drum a umblat ntru largime, dupa care va voi face !2

deslusit la ce sfrsit a a"uns. 4i stiu ca, destepti fiind, ati priceput despre ce este vorba; totusi, trebuie sa o spunem si noi. Amintiti/va de bogatul acela care n fiecare zi se mbraca n porfira si vison, si dadea ospete stralucite, si hranea paraziti si lingai, si facea risipa de vin, si se ghiftuia n fiecare zi, si se deda la multa dezmierdare, si intrase pe usa cea larga, si se afla nencetat n placere si veselie lumeasca, fiindca toate bunatatile i curgeau grla$ slugi gri"ulii, placere negraita, sanatate trupeasca, averi, cinste naintea multimii, laudele lingailor si deocamdata nici o ntristare. 4i / ceea ce este mai mare lucru / n atta betie si mbuibare petrecnd, nu numai ca se bucura de sanatate trupeasca si traia fara nici o gri"a, ci si pe saracul Lazar, care zacea la usa plin de bube, ncon"urat si lins de cini, ros de foame, fara de mila l trecea cu vederea, fara a/i face parte nici macar din farmiturile de la masa lui. Astfel, dupa ce intrase pe usa cea larga, mergea pe calea cea lata / pe calea dezmierdarii, a dezmatului, a rsului, a placerilor, a mbuibarii, a betiei, a risipei de bani, a hainelor moi. 4i multa vreme, n tot rastimpul vietii pamntesti, a mers pe calea cea lata fara a cunoaste vreo ntristare, ci totdeauna cu vnt prielnic; si cum mergea totdeauna pe calea cea lata, alerga fara nici o teama. @icaieri stnci, nicaieri rpe, nicaieri colti de piatra ascunsi sub apa, nicaieri sfarmare de corabie, nicaieri ntorsatura nefericita a sortii, ci, umblnd totdeauna pe cale neteda si batuta, trecea n goana prin viata de acum, n fiecare zi fiind potopit de valurile rautatii fara sa simta; n fiecare zi sfsiat de pofte necuviincioase, si mai vrtos desfatndu/se; totdeauna mpresurat de nenfrnare, de mbuibare, de nebuneasca sete dupa bani, dar nesimtind nici una din aceste grozavii, nici fiind n stare sa prevada sfrsitul caii sale, ci, multumindu/se doar cu placerea clipei, nu se gndea nicicum la muncile fara de sfrsit, ci mergea pe calea cea lata ca vra"it, ca sa zic asa, alergnd spre prapastie fara a pricepe, din multa sa betie, acest lucru. Ca propasirea n toate cele lumesti, nabusindu/i gndirea, i ntuneca ochiul cugetului, nct umbla ca un orb, mergnd fara sa stie ncotro. >a poate nici nu se mai gndea ca are fire omeneasca, vaznd ca ntru nimic nu sufera nevoie$ ntruct nu numai ca se desfata, ci se si mbogatea; nu numai ca se mbogatea, ci si de sanatate trupeasca se bucura; nu numai ca se bucura de sanatate trupeasca, ci era si slu"it; si nu numai ca se bucura de slu"ire multa, ci, vaznd ca toate bunatatile i curg grla, petrecea n placere necurmata. (edeti, iubitilor, de cta odihna se bucura cel ce intrase pe usa larga si mergea mereu pe calea cea lata< +ar nimeni dintre cei ce aud acestea sa nu l fericeasca mai nainte de sfrsitul lui, ci sa astepte deznodamntul lucrurilor, si atunci sa "udece. 4a luam acum seama, daca vreti, si la cel ce intrase pe usa cea strmta si mergea pe calea cea neca"ita, iar dupa ce vom fi vazut sfrsitul fiecaruia, vom "udeca dupa cuviinta cu privire la fiecare.

!)

4i pe cine altcineva putem nfatisa acum dect pe Lazar, cel ce zacea la usa bogatului si era strmtorat de bubele acelea si vedea limbile cinilor cum se ating de ranile lui, fara a putea nici sa i alunge< Ca precum bogatul, intrnd prin usa cea larga, mergea pe calea cea lata, asa si fericitul acesta 8l numesc fericit pentru ca a ales sa intre pe usa strmta: a intrat prin usa cea strmta, care ntru toate era potrivnica celeilalte. 0recum bogatul mereu se rasfata, asa si Lazar mereu se lupta cu foamea. >ogatul se bucura de placeri si sanatatea trupeasca si avutii banesti, irosindu/se n mbuibare si betie; Lazar, strmtorat, pe lnga foamete, de cea mai groaznica saracie, de boala necurmata si bube nesuferite, nici n hrana trebuincioasa nu era ndestulat, ci dorea farmiturile de la masa bogatului, si nici de acelea nu era nvrednicit. #. (ezi cum acesta, dupa ce intrase pe usa cea strmta, umbla necontenit pe calea cea neca"ita< (ezi cum celalalt intrase prin usa cea larga si calatorea pe calea cea lata< +ar sa luam seama ce sfrsit a avut fiecare, si cum bogatul a sfrsit la strmtoare, iar Lazar / la largime si veselie multa$ ca aflnd acestea cu de/amanuntul, sa nu urmam n tot chipul calea cea lata, nici sa ne srguim a intra prin usa cea larga, ci sa cautam usa cea strmta si sa umblam pe calea cea neca"ita, ca sa putem a"unge la sfrsit bun si plin de odihna. Ca iata ce zice +omnul ca s/a ntmplat, dupa ce au murit amndoi, cu cel ce mersese mai nainte pe calea cea neca"ita$ %4i a fost ca a murit saracul, si a fost dus de ngeri n snul lui Avraam&. 0utem crede ca ngerii l/au luat cu alai, ncon"urndu/l si deschizndu/i calea, si l/au asezat n loc de odihna, dupa multele lui necazuri si dupa calatoria lui pamnteasca cea ntru strmtorare. (azut/ai ct de largi se arata la urma usa cea strmta si calea cea neca"ita< Aai uita/te si ce sfrsit pierzator are calea cea lata$ %A murit si bogatul, si a fost ngropat&. @imeni nu i/a deschis calea, nimeni nu l/a nsotit, nimeni nu l/a calauzit ca pe Lazar, caci bucurndu/se de toate bunatatile si avnd multi nsotitori 8adica slu"itorii, parazitii si lingaii: n calea cea lata, atunci cnd a a"uns la sfrsitul ei a ramas gol si lipsit de toate dupa acele multe mngieri sau, mai bine zis, dupa acea scurta odihna si bunastare / ca orice viata pamnteasca scurta este fata de veacul cel ce va sa fie. Asadar, dupa scurta odihna de care s/a bucurat umblnd pe calea cea lata, l/a primit pe el locul strmtorarii si al necazului. 4i Lazar se odihnea n sanurile patriarhului, primind rasplatile pentru ostenelile si restristea cea multa de pe pamnt, dupa foamete si bube si zacerea la usa bogatului, mpartasindu/se de odihna cea negraita si cu neputinta de tlcuit n cuvinte, n vreme ce bogatul, dupa rasfatul si odihna si mbuibarea cea multa si betia de pe pamnt, a a"uns n pedeapsa aceea unde nu este mngiere si se chinuia n vapaie. 4i ca sa nvete amndoi cu lucrul unul folosul caii strmte, iar celalalt vatamarea si pierzarea celei late, se vad unul pe celalalt de la o mare departare. 4i asculta cum$ %4i n iad ridicndu/si ochii sai&, zice +omnul, %fiind n munci, vede pe Avraam de departe si pe Lazar n sanurile lui&. Aie mi pare ca vaznd aceasta ntorsatura neasteptata a lucrurilor, si ca cel zacea la usa lui, lasat sa fie lins de cini, se bucura de atta ndraznire si

!#

petrece n sanurile patriarhului, n vreme ce el era acoperit de atta rusine, nca si ars de foc, mai apriga durere simtea. (aznd, dar, ca se ntorsese roata si el, dupa ce se veselise, ca sa zic asa, n vis si umbra, rabda acum pedeapsa cea nesuferita si, dupa calea cea lata si usa cea larga, a sfrsit n atta strmtorare, iar cu Lazar stnd lucrurile tocmai dimpotriva, ca Lazar, pentru rabdarea de aici, se bucura de bunatatile acelea negraite$ vaznd acestea, zic, bogatul era descumpanit si, cunoscnd prin cercare nselarea pe care o suferise alegnd mereu calea lata, se roaga de patriarh si rosteste plngator cuvinte menite a strni mila. .l, care mai nainte vreme nici nu l lua n seama pe Lazar, nici macar nu voia sa se uite la saracul care zacea la usa, ci se si ngretosa de el din pricina putorii bubelor si a moliciunii sale, n care pururea petrecea rasfatndu/se / ei bine, el roaga acum pe patriarh si zice$ %0arinte Avraame, miluieste/ma si trimite pe Lazar ca sa ntinga vrful degetului n apa si sa mi racoreasca limba, ca ma chinuiesc n vapaia aceasta&. Cuvintele acestea ar fi putut altminteri sa strneasca mila, nsa acum nu i/au adus nici un folos, fiindca marturisirea n/a fost la buna vreme si ruga n/a venit la timpul potrivit. %=rimite&, zice, %pe Lazar, saracul acela de care ma ngretosam, caruia nici din farmituri nu i dadeam$ acuma am nevoie de el, si caut degetul acela pe care l lingeau cinii&. (azut/ai cum l/a smerit pedeapsa< (azut/ai la ce sfrsit strmtorat a dus calea cea lata< 4i nu l roaga bogatul pe Lazar, ci pe patriarh. ,ireste, fiindca spre Lazar nici sa se uite nu ndraznea / caci se gndea, mi pare, la neomenia sa si, socotind cta nemilostivire i aratase aceluia, banuia ca nici de raspuns nu/l va nvrednici. =ocmai de aceea nu se roaga de el, ci de patriarh; dar nici asa n/a cstigat nimic, iata ce nseamna sa nu faci la buna vreme ceea ce se cuvine si sa pierzi rastimpul acestei vieti, pe care iubirea de oameni a lui +umnezeu ni l/a dat pentru lucrarea mntuirii noastre. Ca ce diamant nu ar fi nmuiat cuvintele bogatului, pe cine nu ar fi plecat spre mila si mpreuna/ patimire< 4i totusi, patriarhul nu a ncuviintat cererea lui, ci de raspuns l/a nvrednicit, nsa i/a aratat ca singur si/a pricinuit necazurile n care se afla / caci iata ce/i graieste$ %,iule, aminteste/ ti ca ai primit cele bune ale tale n viata ta, si Lazar asi"derea cele rele$ iar acum el se mngie, iar tu te chinuiesti. 4i peste toate acestea, ntre noi si voi prapastie mare s/a ntarit, ca cei ce vor voi sa treaca de aici catre voi sa nu poata, nici cei de acolo la noi sa treaca&. Cnfricosate sunt cuvintele acestea, si miscatoare pentru cei care au minte$ caci pentru a/i arata bogatului ca i este mila, vazndu/l ct de mult se chinuieste, dar nu poate face nimic pentru a/l mngia, i spune, ca si cum s/ar dezvinovati$ %.u as fi vrut sa ti tind mna de a"utor, usurndu/ ti durerile si micsornd grozavia chinurilor, dar singur te/ai lipsit dinainte de alinarea aceasta& /de aceea spune$ %,iule, aminteste/ti&.

!'

(ezi bunatatea patriarhului< Ca l numeste %fiu&$ aceasta nsa poate sa arate blndetea lui, dar nici un a"utor nu i poate aduce bogatului, fiindca singur si/a fost vnzator. %,iule&, zice patriarhul, %aminteste/ti ca ai primit cele bune ale tale n viata ta&. andeste/te la trecut, nu uita de cta dezmierdare te/ai bucurat, de cta odihna, de cta slava lumeasca, nu uita cum ti/ai petrecut toata viata n mbuibare si betie, socotind ca vei petrece ntru ele la nesfrsit si pe acestea socotindu/le a fi singurele bunatati&, i/a raspuns dupa cugetul lui$ fiindca neavnd nici un gnd nalt, nici prevaznd relele care aveau sa l ia n primire, socotea desfatarile pamntesti a fi bunatati. '. Ca asta are obicei sa zica si acum gloata nnebunita dupa placeri si mbuibare$ %Aulte bunatati am capatat&, atunci cnd vor sa arate ct de mult se desfata. @u spune, omule, ca %astea sunt bunatatile si gata&, ci gndeste/te ca acestea ne/au fost date de catre 4tapnul ca, bucurndu/ne de ele cu masura, sa putem trai si sa avem putere a lucra / dar altele sunt bunatatile cele adevarate. Ca nici unele dintre cele pamntesti nu se pot numi bunatati / nici dezmierdarea, nici bogatia, nici hainele de mult pret / ci sunt bunatati doar cu numele. +ar ce zic eu ca sunt bunatati doar cu numele< .le ni se fac adesea chiar pricina de pierzare, ntruct nu ne folosim de ele cum se cuvine. Ca bogatia este buna pentru cel ce o are atunci cnd nu e cheltuita doar pentru dezmierdare, nici pentru betie si pentru placerile cele vatamatoare, ci atunci cnd stapnul ei, bucurndu/se de belsug n chip cumpatat, cele ramase le mparte pntecelor saracilor. Iar daca cineva se deda rasfatului si celorlalte feluri de dezmat, bogatia nu doar ca nu/i aduce nici un folos, ci l si surpa n prapastie adnca, precum a patimit si bogatul din pilda, iata de ce i spune si patriarhul$ %,iule, ai primit cele bune ale tale n viata ta& cele pe care le socoteai a fi adevarate bunatati, pe acelea le/ai primit, %iar Lazar asi"derea cele rele&. Asta nu fiindca Lazar le/ ar fi socotit rele / sa nu fieB / ci a facut acest adaos potrivindu/se la felul de gndire al bogatului$ ntruct el si facuse parerea ca bogatia si dezmierdarea si dezmatul si tot rasfatul sunt bunatati, iar saracia si foamea si boala grea le credea rele. %Asadar&, vrea sa spuna patriarhul, %ntruct aveai aceasta socotinta si aceasta nselata parere, adu/ti aminte ca potrivit "udecatii tale tu ai primit %bunatatile& acelea, umblnd pe calea cea lata si ncapatoare, iar Lazar asi"derea a primit cele pe care le credeai rele, intrnd prin usa cea strmta si mergnd pe calea cea neca"ita. +eci, tu nu ai vrut sa vezi dect nceputul drumului, iar Lazar a avut n vedere si sfrsitul lui, nelenevindu/se din pricina felului n care a nceput calea lui$ pentru aceasta el se bucura acum de mngiere, iar tu esti chinuit, si este cea mai mare deosebire ntre felul cum ati sfrsit&. Ati vazut din fapte care e capatul caii late si largi, ati aflat ce sfrsit bun a primit pe cel ce a ales usa strmta si calea cea neca"ita. Ascultati, dar, si ceea ce este mai nfricosat$ %si peste toate acestea, ntre noi si voi prapastie mare s/a ntarit, ca cei ce vor voi sa treaca de aici catre voi sa nu poata, nici cei de acolo la noi sa nu treaca&. 4a nu trecem cu vederea, /iubitilor, cele zise, ci sa cugetam care este ntocmai tlcul celor zise si sa ne gndim de cta cinste si ntietate se bucura cel ce zacea la poarta, cel trecut cu vederea, cel ce lupta nencetat cu foamea, cel chinuit de bube, cel lasat n voia cinilor. !-

Caci cu placere vin a grai mereu despre acestea, ca nimeni dintre cei aflati n boli si foame sa nu se dispretuiasca pe sine cainndu/se, ci, cu rabdare si recunostinta suferind toate, de acum nainte sa se hraneasca cu nade"dile cele bune, asteptnd acele negraite rasplati ale ostenelilor. %4i peste toate acesta&. Ce nseamna$ %peste toate acestea&< +upa ce a zis bogatului$ %=u ai primit n viata de acum toate cte le credeai bune, si Lazar a primit cele pe care tu le socoteai rele&, adauga acestea pentru a/l nvata ca fiecare dintre ei a a"uns la sfrsitul meritat, peste toate cele zise. %=u&, spune, %dupa ce te/ai bucurat de cele pe care le socoteai bunatati, la necaz si la strmtorare si la focul nestins; Lazar, dupa ce s/a luptat toata viata lui cu cele pe care tu le socoteai rele / la odihna si bunatati si la partea dreptilor. +eci, dupa ce fiecare si/a aflat sfrsitul meritat, pe tine usa cea larga si calea cea lata facndu/te sa sfrsesti n strmtorarea aceasta, iar pe acela usa cea strmta si calea cea neca"ita ducndu/l la odihna, %peste toate acestea ntre noi si voi prapastie mare s/a ntarit&. Ia seama cum saracul cel bubos 8iarasi vorbesc de asta: mpreuna cu patriarhul a fost numarat si n ceata dreptilor a fost socotit. %Intre noi&, zice, %si voi&. (ezi ce soarta a mostenit cela ce cu rabdare si recunostinta a suferit boala si foamea cea apasatoare< Ca %ntre noi si voi prapastie mare s/a ntarit&. %Aulta departare e ntre noi$ si nu prapastie oarecare, ci prapastie mare&. 4i, cu adevarat, mare e departarea si multa deosebirea ntre fapta buna si rautate / ca una este larga si lata, cealalta strmta si neca"ita; dezmierdarea este larga si lata, saracia si nevoia este strmta si neca"ita. Asadar, precum n aceasta viata potrivnice una alteia sunt caile, si cel care a ales fecioria, care urmeaza ntreaga ntelepciune, mbratiseaza neagonisirea si dispretuieste slava desarta umbla pe calea cea strmta si neca"ita, iar cel ce srguieste a umbla pe calea cea larga si lata se deda betiei si dezmierdarii si poftei nebunesti de avutii si dezmatului si privelistilor vatamatoare, ntre acestia doi fiind mare deosebire$ ntocmai la fel si n vremea pedepsei si a ncununarii mare deosebire este ntre rasplati / ca %prapastie mare s/a ntarit ntre noi&, adica ntre drepti, cei mbunatatiti, cei nvredniciti de mostenirea fericita, %si voi&, adica cei ce v/ati irosit n viclenie si rautate. 4i att de mare este prapastia, %ca cei ce vor voi sa treaca de aici catre voi sa nu poata, nici cei de acolo la noi sa nu treaca&. (azut/ai ce prapastie mare< (azut/ai ce raspuns mai apasator dect gheena< ?are auzind la nceput cta bunastare avea bogatul si cum era slu"it, fiind ncon"urat cu cinstiri de toti, si cum se deda dezmierdarii n fiecare zi, nu/l socoteati fericit< 4i iarasi, vazndu/l pe sarac zacnd la usa, prada acelor cumplite bube, oare nu cainati viata lui< +ar acum, iata, vedem cum lucrurile se sfrsesc tocmai pe dos$ bogatul, din dezmierdare si betii, !!

a a"uns n cuptor, iar Lazar, dupa saracia si foametea cea mai de pe urma, este n sanurile patriarhuluiB +ar ca sa nu ntind prea mult cuvntul, socot ca/i ndea"uns daca nchei aici cuvntul de nvatatura, rugnd dragostea voastra sa nu urmeze usa cea larga, nici calea cea lata, nici sa nu caute odihna n tot chipul, ci, gndindu/va unde duce fiecare din cele doua cai, sa fugiti de cea lata, avnd n minte ce soarta l/a a"uns pe bogat, si sa urmati usa cea strmta si calea neca"ita, ca dupa necazul de aici sa putem a"unge la locul de odihna. ,ugiti, dar, rogu/va, de privelile cele satanicesti si de vatamatorul mers la alergarile de cai$ ca pentru cei momiti de diavol, care merg pe calea cea lata, am fost nevoit sa spun acestea, pentru ca ei, nteleptindu/se, sa lase calea aceasta si, umblnd pe cea neca"ita 8a faptei bune, vreau sa zic:, asemenea lui Lazar sa fie nvredniciti snurilor lui Avraam si, mpreuna sloboziti de focul gheenei, sa ne bucuram de bunatatile cele negraite %pe care ochiul nu le/a vazut si urechea nu le/ a auzit& 8 I Corinteni 2, *:, de care fie ca noi toti sa avem parte, cu harul si cu iubirea de oameni a +omnului nostru Iisus 5ristos, dimpreuna cu Care a =atalui si a 4fntului +uh este slava, puterea, cinstea, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.

!E

S-ar putea să vă placă și