Sunteți pe pagina 1din 8

CURSUL 10

TEORIA, CONSTRUCTIA SI VITALITATEA NAVEI CONSTRUCTII ANEXE Obiectivele cursului nr.10 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. stabilirea tipurilor de constructii anexe; stabilirea si intelegerea notiunii de tanc precum si rolul acestuia; stabilirea si intelegerea notiunii de coferdam; stabilirea si intelegerea notiunii de suprastructura si ruf; stabilirea notiunii de parapet si balustrada, tipuri de consttructie si rolul acestora; stabilirea elementelor care intra in alcatuitrea arboradei; stabilirea si intelegerea notiunii de chila de ruliu si rolul acesteia.

Construciile anexe Dup modul de dispunere fa de structura ce delimiteaz corpul etan al navei, construciile anexe se clasific n dou categorii, i anume: - construciile anexe dispuse n interiorul corpului etan: tancurile; postamentele generatoarelor de abur, mainilor i mecanismelor de la bord; tunelele liniilor de arbori i tuburile etamboului; - construciile anexe dispuse n exteriorul corpului etan: suprastructurile i rufurile; parapetele i balustradele; arborada i greementul; chilele de ruliu i cavaleii arborilor portelice. Tancurile Tancul este construcia anex, dispus n interiorul corpului etan al navei, destinat depozitrii de produse lichide. Definiia nu se refer la tancurile care constituie magazii de marf la tancurile petroliere. Tancurile se pot clasifica dup diferite criterii, astfel: - n funcie d produsul lichid pe care l depoziteaz, tancurile pot fi: de balast; de combustibil; de ulei; de ap tehnic i potabil; - dup modul de dispunere pe lungime, se deosebesc: tancurile din picuri sau de asiet; tancurile din zona magaziilor de marf; tancurile din zona compartimentului maini; - dup modul de dispunere pe nlime, se deosebesc: tancurile din dublul fund i de gurn; tancurile magazie (deep-tanks); tancurile de antiruliu (wing-tanks); - din punct de vedere constructiv, se deosebesc: tancurile structurale i tancurile nestructurale. Tancurile de balast Apa de mare care se ambarc la bordul navei, n scopul asigurrii calitilor nautice pe timpul navigaiei fr marf, poart denumirea de balast. Greutatea balastului necesar pe timpul navigaiei fr marf reprezint 0,25...0,333 dw sau 0,2...0,25 . Balastul ndeplinete urmtoarele roluri: - asigur o stabilitate si o asiet buna; - asigur suprafaa de deriv necesar obinerii unei stabiliti de drum bune; - asigur pescajul pupa necesar funcionrii n condiii bune a elicei i a crmei. Balastul este introdus n tancurile de balast prevzute n dublul fund (double bottom tanks) sau la nivelul puntii principale (top side tanks) precum si in tancurile de asieta (trimming tanks). Tancurile de asieta (trimming tanks) sunt amenajate in partea de jos a picurilor (prova, pupa) si au rol de a corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprfafata libera a apei; de a asieta navei.

Tancurile de combustibil, ulei, ap tehnic i potabil Aceste tancuri au denumirea specific lichidelor pe care le depoziteaz i sunt dispuse n dublul fund sau n afara dublului fund. Tancurile de combustibil lichid sau de ap din afara dublului fund pot fi amenajate lateral sau transversal. Separatia dintre un tanc de combustibil si un tanc de apa se realizeaza printr-un spatiu de separatie cu pereti etansi denumit coferdam.

Compartimentul masini Atunci cand compartimentul masini este situat la mijlocul navei, transmisia de la arborii motori la arborii portelice se face prin linii de arbori. Acestia vor trece prin toate compartimentele situate in pupa masinii principale de propulsie si pentru a fi protejati trec prin tuneluri care au rolul de galerii etanse. Acolo unde exista dublu fund tunelurile se aseaza pe puntea dublului fund.
Efectele dispunerii compartimentului de masini la pupa navei sunt: - reducerea greutatii constructiei datorita eliminarii liniei de arbori intermediari si a tunelului de protectie; - probabilitatea mai mica de producere a unei avarii la sistemul de propulsie, deoarece lungimea expusa este mai mica; - cresterea volumului util ala magaziilor de marfa; - echilibrarea asietei la navigatia in balast este mai dificila. Separarea compartimentului masini de magazia de marfa se realizeaze printr-un compartiment etans numit coferdam.

Coferdam

Postamentele generatoarelor, mainilor i mecanismelor de la bord Postamentele sunt construciile anexe care asigur susinerea i fixarea de corpul navei a generatoarelor de abur, mainilor i mecanismelor de la bord.
Postamentele ndeplinesc urmtoarele funcii principale: - constituie reazeme pentru mainile sau mecanismele pe care le susin; - asigur fixarea mainilor i mecanismelor susinute de elementele osaturii corpului navei; - preiau i transmit corpului navei sarcinile statice i dinamice determinate de greutatea, respectiv funcionarea mainilor i mecanismelor, pe care le susin;

preiau i transmit corpului navei sarcinile dinamice de inerie, ce se asociaz maselor mainilor i mecanismelor susinute, pe timpul oscilaiilor de ruliu i de tangaj; particip la asigurarea rezistenei locale a corpului navei n zona de dispunere.

Postamentul mainilor i mecanismelor de la bord Dup rolul pe care l ndeplinesc la bord, mainile i mecanismele navele se mpart n dou categorii, i anume: principale (de propulsie) i auxiliare.

Reprezentarea elementelor din structura postamentului motorului principal

Tunelul liniei de arbori i tubul etambou Tunelul liniei de arbori La navele care au compartimentul maini amplasat n zona central, legtura ntre arborele motor i arborele portelice se realizeaz prin linia de arbori intermediari. Tunelul liniei de arbori este construcia anex etane i rezistent, dispus ntre peretele transversal din pupa compartimentului maini i peretele picului pupa, care asigur protecia liniei de arbori intermediari. Tubul etambou Tubul etambou este construcia anex care asigur etaneitatea ieirii arborelui portelice din corpul navei.n principiu, tubul etambou are forma cilindric i se execut din oel turnat sau din tabl, corespunztor prelucrat i sudat. La capete, tubul etambou este prevzut cu garnituri de etanare denumite presetupe.

Reprezentare a elementelor care alcatuiesc tubul etambou

Suprastructurile i rufurile Suprastructura este o construcie situat deasupra punii principale care se ntinde pe toat limea navei.
Ruful este o construcie situat deasupra punii principale care nu se ntinde pe toat limea navei. Suprastructurile i rufurile ndeplinesc urmtoarele roluri: - limiteaz spaii care sunt folosite pentru diferite amenajri; - n anumite condiii, pot limita spaii de depozitare a unor mrfuri; - dac sunt nchise etan, atunci particip la asigurarea unei rezerve de flotabilitate sporit; - asigur o protecie corespunztoare a compartimentelor de maini i cldri; - mbuntesc condiiile de navigaie; - particip la asigurarea rezistenei corpului navei la solicitrile statice i dinamice. Dup modul de dispunere pe lungimea navei, se deosebesc: - suprastructuri continue, care se ntind pe toat lungimea navei, fr ntreruperi; - suprastructuri rzlee, care sunt dispuse n anumite zonele ale navei. Suprastructurilor rzlee li s-au atribuit denumiri specifice zonelor de dispunere, astfel: castel prova sau teug, castel central, castel pupa sau dunet.

Parapetele i balustradele Parapetul (balustrada) este o construcie anex, exterioar corpului navei, dispus n continuarea bordajului deasupra punii superioare, creia i asigur protecia lateral.
Parapetele sau balustradele sunt instalate pe toate poriunile deschise ale punilor suprastructurilor i rufurilor. Ele ndeplinesc urmtoarele funciuni: - asigur protecia membrilor echipajului sau a pasagerilor care se deplaseaz pe puntea superioar; - servesc la fixarea unor mrfuri pe punte.

Parapetele

Inaltimea minima a parapetului fata de punte este de 1m. Osatura parapetului este constituita din montanti (gusee) dispusi la cel mult 1.8m unul fata de celalalt. Tabla parapetului este dispusa longitudinal si are grosimea mai mica decat invelisul bordajului. Pe muchia superioara a acestuia se sudeaza o platbanda orizontala care formeaza copastia. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere rapida a apei ce s-ar putea acumula pe punte, se impune utilizarea uneia dintre urmatoarele doua variante constructive: - prevederea unui spatiu intre tabla parapetului si punte ( la navele cu lungime mai mare de 80 m); - prevederea unor gauri de scurgere, denumite saborduri, in tabla parapetului (pentru navele cu lungimea mai mica de 80 m).

Exemplu de parapet cu copastie

Balustradele La unele nave parapetele sunt inlocuite cu balustrade. Inaltimea minima a balustradei fata de punte este de 1m. Bastoanele balustradei se confectioneaza prin turnare sau forjare se pot avea diferite forme. Ele sunt prevazute cu gauri prin vcare trec barele balustradei.

Exemple de balustrade

Scurgerile de pe puntea principala Scurgerile de pe puntea principala (scuppers) sunt situate in exteriorul puntii principale, in ambele borduri, si ajuta la drenarea apei ambarcata pe punte (figura de mai jos). In porturi, pentru evitarea scurgerilor de pe punte care ar putea duce la poluare, acestea se astupa cu dopuri etanse.

Arborada i greementul Arborada i greementul sunt construcii anexe, exterioare corpului navei, dispuse deasupra punii principale, cu rolul de a susine i de a asigura manevra unor elemente ale instalaiei de ncrcaredescrcare i a diferitelor sisteme de semnalizare.
Dup rolul pe care l ndeplinesc la nav, se disting urmtoarele tipuri de catarge (arbori): - catargele pentru propulsie; - catargele pentru ncrcare; - catargele pentru semnale; - coloanele pentru bigi; - macaralele speciale. Dup posibilitatea modificrii nlimii lor pot fi: - catarg cu arboretul rabatabil; - catarg cu arboretul telescopic. La navele cu propulsie mmecanica catargele (arborii) pot servi la: - fixarea si manevrarea semnalelor; - fixarea luminilor de navigatie; - sustinere bigilor de incarcare si descarcare a marfurilor.

Catarg prova

Catarg pupa

Catargele sunt meninute n poziia impus cu ajutorul unor metalice denumite manevre fixe. Straiurile sunt manevrele fixe ce susin catargul spre prova. Sarturile sunt manevrele fixe ce susin catargul n sens lateral i spre pupa. Patarainele sunt manevrele fixe care susin prile superioare ale catargului n sens lateral i spre pupa. Susinerea i manevrarea componentelor arboradei se realizeaz cu ajutorul unor parme vegetale sau metalice denumite manevre curente.

Greementul navei cuprinde manevrele fixe i manevrele curente.

Chilele de ruliu i cavaleii arborilor portelice Chila de ruliu (aripa de ruliu) este o construcie anex, exterioar corpului etan, dispus n zona gurnei, perpendicular pe suprafaa nveliului i are scopul de a atenua oscilaiile transversale ale navei. Constituind un apendice, chila de ruliu mrete rezistena la naintare a navei. Pentru ca acest efect sa fie cat mai redus, dispunerea chilei de ruliu este considerat corect dac n planul cuplului maestru are direcia dreptei ce unete centrul G, de greutate al navei, cu punctul A, de intersecie a prelungirilor liniei bordului i liniei fundului (figura de mai jos).

Pentru a evita lovirea si deformarea chilei de ruliu, pe timpul executarii manevrelor de acostare, se impune ca ea sa nu depaseasca gabaritul navei, adica sa nu iasa in afara dreptunghiului de dimensiuni D si Bx/2 (conform figurii de mai sus). Chilele de ruliu pot avea diferite forme constructive: din platbanda cu bulb, din platbanda si teava sudata pe muchia libera, din doua platbande si teava, in forma de cheson.

In figurile de mai sus se disting urmatoarele elemente: 1-platbanda; 2-teava; 3-diagrama transversala a chilei de ruliu; 4-fasie de tabla pentru prinderea chilei de ruliu de invelisul corpului; 5-invelisul corpului navei. In mod normal chila de ruliu este formata dintr-o platbanda extinsa in partea centrala pe 0.25 0.5 din lungimeea de calcul a navei. Chila de ruliu in forma de cheson se utilizeaza la navele mari si are diafragmele transversale dispuse la aproximativ 2m una de alta. Intrebari pentru autoevaluare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ce sunt tancurile de balast si care este rolul acestora? Ce este tubul etambou si care este rolul acestuia? Ce este coferdamul si care este rolul acestuia? Ce este parapetele? Ce este copastia? Care este rolul catargelor? Care este rolul scurgerilor din punte? Ce este chila de ruliu si care este rolul acesteia?

Bibliografie
1. Viorel Maier Mecanica si constructia navei, vol.3, Editura tehnica 1989 2. Klaas Van Dokkum - Ship design, construction and operation, Ed.4 3. E.C. Tupper Basic Ship Theory, 2001 4. Robert Taggart Ship Design And Construction, 1980

S-ar putea să vă placă și