Drept civil curs 2 04.03.

3.2014 Dreptul civil reprezinta dr comun care reglementeaza in mod egal rap patrimoniale si nepatrimoniale intre persoanele fizice si cele juridice. Rolul dreptului civil in cadrul sistemului de drept in general Principiile dreptului civil( inteles ca drept civil obiectiv) Rolul dreptului civil in cadrul sistemului de drept in general Cand vorbim despre rolul dreptului civil dreptul civil este mijlocul principal de aparare a libertatii persoanei, dar si a bunurilor sale. Dreptul civil joaca rolul de drept comun, este ius commune in cadrul dreptului roman. Problema care se pune este ce inseamna ius commune si care sunt functiile dreptului comun, functii pe care ar trebui si dr civil sa le indeplineasca. Clasificari 1. Criteriu sfera de aplicare drept general( ius generale) se aplica in toate situatiile cu exceptia acelora in care se aplica normele speciale, dreptul aplicabil pe intreg teritoriul drept special(ius speciale) norma speciala deroga de la cea generala( specialia generalibus derogant), acesta este dreptul aplicabil doar pe un anumit teritoriu drept exceptional( ius extraordinare/ius singulare) nu se opune lui ius speciale, ci dreptului ordinar( ius ordinare) !!! Exista grade diferite de derogare, de exemplu exista derogare partiala sau derogare absoluta. !!! O lege speciala se deosebeste de una generala in functie de teritoriul unde se aplica sau in fucntie de numarul persoanelor asupra carora se aplica. Ius commune este dreptul de aplicatie generala dreptul ordinar dreptul care se aplica cu caracter supletiv/complementar ori de care ori o norma juridica nu contine toate elementele, atunci ea se intregeste cu regulile de drept comun/ avem in vedere un ansamblu de norme folosit si cu o functie interpretativa, deoarece orice sistem aplicabil intr-un stat stabileste relatii intre ramurile sale, orice ramura se poate utiliza de anumite institutii comune !!! Orice drept comun care are o acceptiune relativa, trebuie raportat la dreptul particular. !!! Functii ale dreptului comun 1. Mijloc( ne raportam la ansamblul normativ, inregul sistem juridic) prin care se determina normele de aplicatie generala 2. Serveste si ca instrument de simplificare a tehnicii legislative 3. Serveste si pentru a complini anumitele lacune ale drepturilor speciale, niciun drept special nu este un drept complet, deoarece el deroga sub anumite aspecte de la dr comun, iar sub alte aspecte vine cu o reglementare specifica altor aspecte.

4. Dreptul comun este si un instrument de interpretare juridica atunci cand unele ramur de drept nu isi precizeaza acceptiunile, dar daca ele se regasesc in dr comun, vor fi folosite, indiferent de natura lor Faptul ca dr civil este dr comun este confirmat de art 2 din NCCiv. Art 2, alin 2 prevede ca prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiriul dispozitiilor sale.

II.Principiile dreptului civil Este controversata problema legata de principii, controversa pornind de la admiterea ca atare a unor principii, continuand cu ce este un principiu juridic si care sunt principiile unei anumite ramuri de drept sau ale dreptului in general. La toate aceste intrebari nici TGD, nici drepturile de ramura nu au oferit un raspuns complet sau unanim acceptat. Principiu juridic norma directoare sau reglatoare a unui sistem juridic, in dr civil se considera ca principiile sunt idei calauzitoare care au stat la baza legislatiei civile. Dar in NCCiv art 1 spune ca dr civil nu se rezuma la codul civil, astfel incat exista principii si din afara codului. Principiile au si o valoare normativa si nu numai una explicativa. Teoria este foarte variata principii generale, principii generale, pp de ramura, pp constitutionale. Aceasta variate se datoreaza si faptului ca legiuitorul cand declara anumite principii nu este foarte riguros. In doctrina se face deosebirea intre principiile generale si alte principii speciale, de ramura( aplicabile doar in ramurile si subramurile respective). In cadrul fiecarei ramuri sau subramuri se distinge intre principii generale, dar si principii specifice ale respectivei ramuri sau subramuri. Ramane ca instanta, practica judiciara sa consacre un principiu sau altul. Trebuie facuta o distinctie terminologica un principiu trebuie sa fie o norma juridica, iar deosebirea intre un principiu si o regula de drept este greu de realizat. Un principiu este in esenta o norma juridica deschisa, o norma juridica cu un continut nedeterminat. Principiul este o norma derogabila, pe cand regula de drept este o norma inderogabila Principiile generale ale dreptului norme regulatoare ale intregului sistem juridic, iar in ceea ce priveste principiile dreptului civil acestea sunt norme juridice ce stau la baza intregii oridini civile, influentand atat activitatea normativa, cat si activitatea realizarii normelor de catre destinatarii sai. In ceea ce priveste sursa principiilor de drept civil se discuta daca acestea sunt principii legislative sau principii cutumiare( cutuma savanta, jurisprudentiala) sau principii naturale( extralegale). Indiferent de solutia data, este cert ca principiile nu sunt create ca atare de legiuitor. Principiile sunt recunoscute de legiuitorul poztiv, dar ele pot sa preexiste unui text normativ sau unele principii pot fi deduse din ansamblul unor norme juridice particulare. Dpdv al izvorului unele sunt consacrate in acte normative, iar altele sunt consacrate pe calea practicii judiciare. Caracterele judidice ale principiilor Sunt norme fundamentale stau la baza normelor obisnuite Sunt norme cu un continut deschis doctrina, practica pot sa imbogateasca continutul unui principiu Caracterul de regula derogabil, violabil al principiilor, principiile sunt relative Principiile sunt concurente

Clasificare - se distinge in fucntie de domeniu, sfera de aplicare Principii generale ale dreptului civil sunt principii valabile pentru intregul drept civil( ex principiul proprietatii) Principii specifice/speciale sunt valabile doar pentru o institutie sau pentru cateva institutii ale dreptului civil( ex principiul consensualismului) Principii informatoare acele principii care influenteaza/directioneaza activitatea normativa Principii cu rol reglator/sanctionator vine sa repare sau sa corecteze unele derapaje

Principii directoare ale dreptului civil Principiul demnitatii umane/individuale - atat in Constitutie, cat si in NCCiv( ex art 58) demnitatea umana este o valoare fundamentala. Principiul egalitatii in fata legii civile - un exemplu putand fi dat de NCCiv in ceea ceea ce priveste egalitatea capacitatii civile(art 30). Principiul autonomiei individuale in baza acestuia fiecare poate sa actioneze in mod liber fara a da socoteala nimanui, comporta aspecte atat in ceea ce priveste libertatea persoanei, precum si in ceea ce priveste identificarea persoanei( ex libertatea persoanei de a-si alege domiciliul), a dr familiei etc. Principiul proprietatii un astfel de principiu este consacrat si in Constitutii, precum si in alte acte internationale. Constitutia reglementeaza formele proprietatii( proprietatea privata si proprietatea publica). In Constitutie nu se admite ca proprietatea sa fie pierduta cu titlu gratuit. Proprietatea poate fi simpla sau comuna( aceasta poate fi comuna pe cote-parti sau comuna in devalmasie ex proprietatea sotilor asupra bunurilor dobandite in cadrul casatoriei). In ceea ce priveste apararea dr de proprietate sunt reglementate in NCCiv principalele actiuni reale prin care este aparata proprietatea Principiiul recunoasterii, garantarii si ocrotirii drepturilor si libertatilor civile legiuitorul trebuie sa asigur mijloacele de existenta si de ocrotire a drepturilor ca atare Principiul respectarii ordini publice si bunelor moravuri(v.art 11 din NCCiv) acesta poate fi considerat un principiu director deoarece realizarea unor acte sau fapte juridice depinde dde realizarea acestui principiu Principiul echitatii echitatea comporta 2 aspecte. Avem asa numita echitate perfecta care rezulta din natura lucrurilor, dar exista si echitatea subiectiva( - justitia cazului concret), mai exista si echitatea obiectiva care tine de natura lucrurilor, aceasta putand sa determine intinderea reala a obligatiilor partilor Principiul bunei credinte buna credinta poate fi privita obiectiv si subiectiv. Buna credinta in sens subiectiv poate fi identificata cu eroarea legitima a persoanei. Principii reglatoare vin sa restabileasca ordinea publica, coerenta acesteia, sanctionand sau prevenind unele derapaje fie din partea legiuitorului(+ Guvernului), fie din partea actorilor civili( persoanele fizice si juridice). Principiul ocrotirii fiintei umane multe norme realizeaza protectia persoanei fizice sau a persoanei juridice. Ex datorita varstei si a lipsei disccernamantului juridic, copilul nu poate actiona singur, astfel incat pana la 14 ani acesta nu are capacitatea de exercitiu, de acceea pana la 14 ani actele sunt incheiate de reprezentantii legali ai copilului. De la implinirea varstei de 14 ani, pana la 18 ani pot fi incheiate unele acte juridice.

 Principiul imbinarii intereselor individuale cu interese generale de exemplu in cazul proprietatii, proprietarul isi exercita dr de proprietate in limitele legale. Chiar daca dr civil cunoaste autonomia individuala, aceasta nu este absoluta Principiul raspunderii oricine cauzeaza un prejudiciu, chiar si din neglijenta este tinut sa repare prejudiciul, reparatia se face integral si cat se poate in natura. Principiul increderii legitime vine sa dea satisfactie si sa apere interesele celor care s-au intemeiat cu buna credinta pe un comportant fie al autoritatilor publice, fie al semenilor lor( persoane fizice + juridice). Principiul respectarii asteptarilor legitime vrea sa sanctioneze comportamentul neserios fie al legiuitorului, fie al unei parti. Principiul respectarii drepturilor castigate odata castigat un drept, indivdul nu poate fi privat de drept sau castigat Principiul justitiei civile la dr civil nu ne intereseaza justitia distributiva, ci asa numita justitie comutativa(colectiva), pentru ca multe norme de drept civil au la baza ideea aceasta a justitiei comutative. De ex cel care vinde un bun trebuie sa primeasca pretul, cel care a suferit un prjeudiciu are dreptul ca reparatie. Justitia comutativa vine sa regleze, sa restabileasca echilibrul rupt din anumite motive( acte ilicite, fapte voluntare etc) In afara de aceste principii generale, exista principiile specifice. Principiul specific este cel valabil doar pentru anumite institutii, de ex in materia bunurilor putem vorbi despe libera circulatie a bunurilor. Principiul pacta sunt servanta - pactele sunt obligatorii si nu facultative.