Sunteți pe pagina 1din 4

CLASIFICAREA SUBSTANTELOR TOXICE Toxicii sunt reactivi ai vietii' Claude Bernard Cea mai la indemana clasificare are in vedere

starea de agregare: toxici gazosi, toxici lichizi, toxici solizi.

Dupa provenienta (origine, natura) se impart in: toxici minerali, toxici organici naturali:

- vegetali - animali toxici organici de semisinteza si sinteza. Ogier si Kohn-Abrest i-au clasificat dupa criteriul (comportarea) analitic(a), mai concret in functie de modul in care sunt izolati din aer si/sau material biologic invederea identificarii si dozarii lor in: a) toxici gazosi. care se izoleaza, in general, prin recoltare din aer (comunal sau industrial) si, rar, din material biologic (CO, H2S, PH3, ASH3); marea majoritate sunt anorganici; b) toxici volatili:

care se izoleaza prin distilare (au p.f. < 100) din mediu add (pH ~ 5, obtinut cu ajutorul acidului tartric) sau din mediu bazic (pH ~ 8-9, obtinut cu carbonat acid de sodiu); sunt cei mai multi dintre toxicii volatili; care se izoleaza prin antrenare cu vapori de apa (au p.f. > 100); exemple: fenol, nitrobenzen, anilina. Toxicii volatili sunt organici in marea lor majoritate. c. toxici minerali ficsi: care se izoleaza prin mineralizarea (distrugerea) materiei organice (cationii sunt disimulati in probele biologice intrucat sunt combinati - de exemplu cu proteinele (metalo-proteine); - care se izoleaza prin extractie apoasa, hidroalcoolica sau dializa (metode blande' pentru a nu-i denatura); exemple: nitriti, nitrati, clorati, acizi corozivi, baze caustice; ei se izoleaza in portiunea C de organe (10% din proba pentru expertiza);

d. toxici organici ficsi (nevolatili): - care se izoleaza din mediu acid (cei cu caracter slab acid sau neutru); - care se izoleaza din mediu bazic (cei cu caracter slab bazic). in ambele situatii extractia se face cu solventi organici nepolari (cloroform, eter) si, mai rar, cu solventi organici slab polari (de exemplu: alcool i-amilic in cazul morfinei). Metodele de extractie folosite sunt: - extractia prin echilibrare (cu palnia de separare); - extractia exhaustiva (cu aparatul Sohxlet). Desigur, mai multe clasificari se pot face dupa natura actiunii biologice . Una dintre acestea ar putea lua in consideratie numai natura actiunii toxicilor asupra sistemului nervos, avand in vedere ca acesta dirijeaza si controleaza functionalitatea tuturor tesuturilor si organelor. Anatomic, sistemul nervos se imparte in sistem nervos central (SNC) si sistem nervos periferic (SNP). Functional. SNC se imparte in sistemul nervos somatic si sistemul nervos vegetativ sau autonom (SNV). Dupa Intensitatea actiunii toxice, cuantificata prin DL50 (exprimat in mg/kg), U.E. admite urmatoarea impartire: substante foarte toxice (DL50 > 25); substante toxice (DL50 = 25 - 200); substante nocive (DL50 = 200 - 2000); substante slab toxice sau practic netoxice (DL50 > 2000).

O clasificare dupa acelasi criteriu - DUo, exprimat tot in mg/kg - dar mult mai nuantata, imparte xenobioticele in: extrem de toxice DL50 = 1 foarte toxice DL50 =1-50 moderat toxice DL50 = 50 - 500 slab toxice DL50 = 500 - 5000 practic netoxice DL50 = 5000 -15000 fara toxicitate (de ex. alimentele) DL50 ^15000

In acest curs prezentarea substantelor toxice sau potential toxice se va face prin gruparea lor in doua mari categorii, dupa natura chimica a acestora: - toxici anorganici si - toxici organici. Toxicii anorganici sunt studiati dupa apartenenta elementului central al acestora la grupele principale sau secundare al sistemului periodic. in acest fel se vor putea face corelatii intre pozitia elementului central in sistemul periodic (si, deci, proprietatile fundamentale si analitice ce decurg din aceasta pozitie) si actiunea toxica a acestora. Toxicii organici sunt studiati dupa provenienta si destinatia (domeniul) lor de utilizare iar in cadrul categoriilor mai cuprinzatoare (1 - 4) dupa incadrarea chimica (grupe functionale, nucleu sau heterociclu de baza etc): 1. Solventi, reactivi, materii prime si poluanti ai atmosferei: ei au reprezentanti in toate clasele chimice dupa clasificarea abordata de chimia organica de la hidrocarburi alifatice la heterocicli (de exemplu: dioxan si piridina); 2. Substante medicamentoase: excluzand anestezicele generale modeme care sunt in general derivati halogenati, dar nu pot fi considerate practic medicamente, ei au reprezentanti incepand cu acizii carboxilici (vezi AINS) si terminand cu heterodclii; 3. Substante psihodisleptice (halucinogene) care se subimpart in compusi de provenienta naturala cu azot neciclic (exemplu: mescalina) sau ciclic (exemplu: bufotenina, psilocina, psilocibina, ergina etc), compusi naturali fara azot in molecula (exemplu: THC) si compusi obtinuti prin sinteza (exemplu: LSD). 4. Pestidde fantidaunatorO care se subdasifica dupa destinatie si - unde e cazul - si dupa structura chimica; astfel, deosebim insecticide (care la randul lor se subimpart in: derivati organoclorurati, organofosforice (COF), derivati carbamid si dinitrofenoli - ca de exemplu: DNOC), rodentlcide. ierbidde si funoicide. 5. Toxine (toxalbumine) care la randul lor se subimpart dupa provenienta (origine) in : zootoxine. fitotoxine (exemplu: ricina, crotina, fasina), bacteriotoxine (toxina botulinica si toxina tetanica) si micotoxine (unele ca amanitineie si faioidineie: produse de macromycete adica ciuperci otravitoare si altele ca aflatoxineie produse: de micromycete adica mucegaiuri). -s&r 6. Aditivi alimentari: antioxidantl ca BHA si BHT; aromatizanti si potentatori de aroma: indulcitori (eduicoranti) nenutritivi ca zaharina si ciclamatul; coloranti ca de exemplu: amarant, eritrozina, tartrazina; antiseptice ca de exemplu: acidul benzoic si benzoatul de sodiu, esterii metilic si etilic ai acidului p-hidroxibenzoic, dioxidul de sulf, metabisuifitui de sodiu; sechestranti ca de exemplu: acidul citric si citratii, acidul tartric si tartratii etc (ei chelateaza metalele grele din alimente); emulaatori ca de exemplu ledtina si mono- si digliceridele. 7. Detergenti care pot fi anionici, cationici si neionici

UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONALA DIN MOLDOVA

Elaborat: Butucel Tatiana Gr. M26a

Chisinau 2013

S-ar putea să vă placă și