Utilitatea decizional este o unitate de msur pentru a ndeplini funcia de numitor al consecinelor multidimensionale.

Conceptul de utilitate a fost folosit pentru prima dat n teoria deciziei n anul 1947 de ctre J. von Neumann i O.Morgensten,care au elaborat metoda funciilor de utilitate decizional.

Considernd Umax=1 i Umin=0,utilitatea oricror consecine intermediare prin interpolare liniar,se folosesc relaiile:

Aceast metod a fost descoperit n anul 1965 de ctre un grup de cercettori francezi de la SEMA(Societe de lEconomie et Mathematiques Appliques) care au pus bazele metodei ELECTRE (Elimination et Choix Traduisant la Realite),aplicabil la rezolvarea a numeroase probleme de decizie multidimensional. Metoda ELECTRE servete la compararea variantelor V1,V2,V3.Vm ,din punct de vedere al criteriilor x1,x2,x3xm.

Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaz pe dou grupe de indicatori i anume: indicatori de concordan (CC) i indicatori de discordan (CD). Comparnd dou variante Vj i Vi indicatorii de concordan scot n eviden aspectele favorabile ale variantei Vj fa de varianta Vi ,iar indicatorii de discordan evideniaz aspectele nefavorabile ale variantei Vj fa de variabilaVi

Cei doi indicatori n maniera SEMA pot fi calculai astfel

Metoda LEADER-ului servete la ierarhizarea liniilor de aciune prin stabilirea variantei cu dominan maxim din punct de vedere al tuturor criteriilor de decizie x1.n cazul acestei metode se elaboreaz cte o matrice de dominan MD(x1) pentru fiecare criteriu de decizie,cu elementele dji(xi). Comparnd dou variante Vj i Vi,din punct de vedere al criteriului xi,elementele dji(xi),n funcie de dominana unei variante asupra celeilalte,vor lua valoarea 2,1 sau 0.

Matricea de dominan a variantelor din punct de vedere ale tuturor criteriilor MDT,cu elementele dt fi,va fi:

Se consider c variantele se autodomin. Matricea de dominan a variantelor din punct de vedere ale tuturor criteriilor MDT,cu elementele dtfi,va fi:

Ierarhizarea variantelor se va face n funcie de elementele vectorului de dominaie total (VDT),n care elementele vdtj,reprezentnd dominana varianei Vj asupra tuturor celorlalte variante,se determin astfel: