Situata la numai 30 de km de Bucuresti, comuna Comana, din judetul Giurgiu va ofera posibilitatea de a explora un adevarat colt de paradis, inca

nedescoperit de multi bucuresteni si nu numai. Puteti vi ita Parcul !atural Comana, "elta !eajlovului # a doua ca biodiversitate dupa "elta "unarii, $anastirea Comana ctitorita de %lad &epes 'n anul ()*( # un lacas plin de istorie si credinta. Comuna Comana este situata la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Giurgiu, in partea sud# estica a judetului Giurgiu. "in Bucuresti se merge pe drum european + ,0 pana in dreptul localitatii -dunatii Copaceni, unde se face la stanga pe drumul national .- pana la iesirea din satul Gradistea, apoi se face la dreapta pe drumu judetean )((. Comuna Comana este formata din satele/ Comana, Gradistea, Budeni, %lad &epes si 0alastoaca. Suprafata totala a comunei este de (012,3a din care )4.2 teren arabil, 3(2 3a pasune, (*3 3a vie, 3*() 3a padure, (000 3a balta si alte terenuri. Comana este o dovada vie a trecutului glorios al poporului roman Strajuita de idurile manastirii, Comana isi resfira casele pe platoul ce se ridica in panta de la apa Calnistei spre padure. 5ona deosebit de atractiva pe ra a comunei Comana, unde se afla $6nastirea Comana, ctitorie a domnitorului %lad &epes, atestata documentar din anul ()*(. -ici se afla morm6ntul lui Patrascu %oda, fiul lui $i3ai %itea u, important punct de interes pentru turisti. $6nastirea este situata pe malul r6ului !eajlov, 'ntr#un cadru natural deosebit de frumos, 'n imediata vecinatate a padurii Comana si a lacului cu acelasi nume de un pitoresc aparte. 7e ervatia de bujori din padurea Comana atrage anual sute de turisti la Sarbatoarea Bujorului, organi ata de autoritati si localnici. Codrul secular si apele raului, dealurile imbogatite de vii, balta imbracata in stuf si pamanturile manoase din lunca, laolalta, dau pitoresc si farmec locurilor acestora. Comana a existat totdeauna in dependenta de cei trei vecini ai sai/ padurea, balta si raul. Padurea, odinioara parte a Codrului %lasiei, acopera asta i 3*() 3ectare din suprafata teritoriului comunei. +sente diverse, de stejar, frasin, carpen, brad, tei, cer, ulm, artar, la plante agatatoare de padure/ vita salbatica, curpen si iedera alba. "in loc in loc, in padure apar poieni pe care localnicii le numesc su3aturi8 unele, de dimensiuni considerabile, asa cum este ca ul celor care formea a vatra satelor "adilov si %lad &epes.

%a recomandam de asemenea pensiunea Casa Comana si 7estaurantul 9anul lui %lad &epes, locuri unde va puteti relaxa intr#o atmosfera deosebita. :n ca ul in care sunteti pasionati de sporturile aerului, de curand s#a desc3is si -erodromul Comana. ; re erva<ie unic= 'n +uropa, care include eci de specii de plante >i animale protejate de legile interna<ionale, este considerat= a doua delt= a 7om6niei. ?a c6<iva eci de kilometri de Capital=, se afl= cea mai mare arie protejat= din C6mpia 7om6n=. +ste vorba despre Parcul !atural Comana, care se 'ntinde pe 1..000 de 3ectare >i cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vec3ime sub numele de Balta Comana. Speciali>tii sus<in c= @"elta de l6ng= Bucure>ti@ ocup= locul doi ca biodiversitate, dup= 7e erva<ia "elta "un=rii. Parcul Comana e situat undeva la mijlocul distan<ei dintre Bucure>ti >i Giurgiu. Cea mai u>oar= cale de acces e drumul care duce 'n comuna Gr=di>tea. Parcul a fost 'nfiin<at 'n 100), deci ia de constituire a ariei protejate fiind adoptat= 'n ba a documenta<iei te3nice >i >tiin<ifice elaborate 'nc= din (2.), de c=tre -cademia 7om6n=. An urm= cu jum=tate de secol, speciali>tii au vrut s= delimite e, 'n vederea protej=rii, dou= arii floristice >i faunistice unice 'n 7om6nia. -cademicienii le#au numit @7e erva<ia >tiin<ific= de g3impe@ >i @7e erva<ia >tiin<ific= de bujor@. An 100), Balta Comana a fost declarat= re erva<ie natural= >i on= de protec<ie avifaunistic=, reunind cele dou= one de protec<ie. Cinci sate tr=iesc 'n aria protejat= C3iar dac= este o arie protejat=, suprafa<a parcului include >i cinci sate/ Comana, %lad &epe>, Budeni, 0=l=>toaca >i Gr=di>tea. "in acest motiv, o mare parte a parcului e folosit= pentru p=>unat >i pentru terenuri agricole. S=tenii nu au voie s= cultive 'ns= dec6t 'n onele admise de lege >i au mare grij= unde '>i las= animalele la p=scut. Cunoscut= mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, ona are un farmec aparte. P=durile de stejar >i de frasin cuprind exemplare unice, vec3i de sute de ani. -realul re erva<iei cuprinde multe specii de plante >i de animale protejate prin conven<ii interna<ionale. ; parte dintre 3abitatele din re erva<ie se reg=sesc 'ns= numai par<ial 'n Conven<ia de la Berna. Speciali>tii au identificat multe specii de flor= >i faun= care se afl= pe lista ro>ie european=, fiind repre entative cu un procent ridicat, at6t 'n cadrul ariei respective, c6t >i la nivel na<ional. Parcul, administrat de 7omsilva, cuprinde aproximativ 300 de 3ectare de one umede ml=>tinoa>e, fapt pentru care e considerat cea mai mare on= umed= din sudul <=rii. -ici tr=iesc ()( de specii de p=s=ri, (2 specii de pe>ti >i 3( de specii de mamifere. +xist= dou= tipuri de pe>ti, <ig=nu>ul >i cleanul de Comana, care tr=iesc numai 'n on=.

Plimb=ri cu barca f=r= motor Cei care vor s= se simt= ca 'n "elta "un=rii pot face plimb=ri cu barca prin stuf=ri>ul de pe lac. ; plimbare de o or= cost= .0 de lei. +scapadele de pe lac se fac numai 'nso<i<i de g3idul de la parc, care e singurul care >tie canalele. @-ltfel, te pier i. P6n= s= ajungi la oc3iul mare, sunt multe locuri prin care trebuie s= treci >i, dac= nu le >tii, ai >i toate >ansele s= te r=t=ce>ti@, spune :on "oroban<u, unul dintre g3i i. Pe lac pot fi v= ute multe ra<e, care tr=iesc 'n colonii. An urm= cu c6<iva ani, p6n= s= fie declarat= arie protejat=, aici era permis= v6n=toarea. An mai, are loc @S=rb=toarea Bujorului@ An parc pot fi vi itate dou= re erva<ii unice 'n 7om6nia, de g3impe >i de bujor rom6nesc. G3impele poate fi v= ut 'n comuna Comana >i ona unde este din abunden<= e cunoscut= sub denumirea de @;loaga Gr=dinari@. Pentru c= se de volt= sub copacii din p=dure, trebuie c=utat cu aten<ie la ba a arborilor. Speciali>tii parcului sus<in c= g3impele, de>i e plant= mediteraneean=, cre>te aici deoarece parcul se afl= la confluen<a dintre dou= microclimate. 7e erva<ia de bujor rom6nesc, denumit= @Padina &=tarului@, poate fi 'nt6lnit= la c6<iva kilometri de Comana, 'n arealul comunei $i3ai Bravu. Bujorul rom6nesc de aici are flori ro>ii >i petale mai pu<ine dec6t bujorul de gr=din=. Se g=se>te mai ales 'n locurile 'nsorite ale parcului. Pentru a s=rb=tori unicitatea re erva<iei de bujor, s=tenii din comuna $i3ai Bravu organi ea = 'n luna mai @S=rb=toarea Bujorului@. $ai exist= >i o re erva<ie de l=cr=mioare, 'n comuna C=lug=reni, dar ona nu a fost inclus= sub tutela re erva<iei atunci c6nd s#au f=cut actele de 'nfiin<are. Conform recens=m6ntului efectuat 'n 10((, populaia comunei Comana se ridic= la ,.111 de locuitori, 'n sc=dere fa= de recens=m6ntul anterior din 1001, c6nd se 'nregistraser= ,.431 de locuitori.$ajoritatea locuitorilor sunt rom6ni B44,)(CD, cu o minoritate de romi B,,44CD. Pentru 3,,C din populaie, apartenena etnic= nu este cunoscut=. "in punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci B2.,42CD. Pentru 3,41C din populaie, nu este cunoscut= apartenena confesional=. ;biective turistice din Comana (. $anastirea Comana 1. Casa memoriala Gellu !aum 3. Parcul !atural Comana ). ?acul Comana .. Biserica Sfintii %oievo i $i3ail si Gavril din 9erasti *. $anastirea "elta !eajlovului Surse

3ttp/EEro.Fikipedia.orgEFikiEComunaGComana,GGiurgiu 3ttp/EEFFF.primariacomana.roE 3ttp/EEadevarul.roEneFsEsocietateEparcul#natural#comana#doi#pasi#bucuresti# (G.0abc2da,c)1d.a**3403ad(Eindex.3tml trebuie sa scriem despre sate componente, amplasament, cum se ajunge acolo, ce resurse sunt.....eu am mai mai multe c3estii da nu cred ca tre sa vb despre parcul ala....ve i ce mai gasesti si u dak e mai vedem maine ce si cum