Sunteți pe pagina 1din 19

Arta vindecrii la romni

Arta vindecrii la poporul romn are o vechime milenar, putnd fi considerat un dar strmoesc. Fondul su inalienabil, comun tuturor regiunilor locuite de romni, permite identificarea unui tezaur originar, arhaic al acestui meteug care, dup anumite indicii istorice, arheologice, antropologice, geoclimatice, poate fi atribuit sacerdoilor geto-daci. Condiiile climaterice ale aciei, corelate cu bogia celor geografice !es, deal i munte, ape curgtoare i tezaure minerale" au favorizat e#istena $n acest spaiu a unei incredibile diversiti de specii vegetale, multe fiind endemice, adic locale. %nc de pe vremea dacilor, o serie de plante ce cresc pe teritoriul de astzi al &omniei erau $ntrebuinate ca ierburi de leac. Chiar e#presiile neao romneti a lecui, leac, o leac !intim $nrudite cu grecescul oligo - puin" trimit la remedii $n aparen infime !cantitativ vorbind", care $ns pot vindeca sau menine sntatea celor care le cunosc adevrata $ntrebuinare. &enumele unora dintre aceste plante merge pn acolo $nct i astzi ele apar $n percepia popular ca fiind $nzestrate cu virtui vindectoare magice, e#traordinare, legate de o adevrat mitologie vegetal. 'ulte dintre plante s$nt considerate sfinte, precum (usuiocul !)cimum basilicum", unele fcnd cndva obiectul unui cult specific, aa cum este cazul 'trgunei !Atropa belladona", al crei nume este cu totul consonant, $n mod uimitor, cu dou cuvinte din vocabularul mistic al *edelor !matra i guna". Acest cult urmrete $ntotdeauna rezultate din domeniul medicinei magice, cum este cazul descntecelor ce se svresc cu a+utorul anumitor ierburi. ,lante de o mare importan biologic pentru om, prin principiile lor active, sunt $ntlnite acolo unde odinioar erau aezrile dacilor. -at $n aceast privin mrturia cunoscutului fitoterapeut )vidiu (o+or. /%n urm cu muli ani, lucram pe teren $n zona 0rditei, aproape de sanctuarul vechii ceti regale 1armizegetusa, $mpreun cu un amic care nu prea cunotea plantele i efectele lor. Am gsit acolo, printre alte specii, i specia Circaea lutetiana sau Circaea intermedia, popular numit 2ilic, -arba vr+itoarei3 1eara i-am fcut tovarului meu de drum un ceai din aceast plant. )mul depise bine a doua vrst. imineaa urmtoare mi-a povestit c de mult timp nu a avut o noapte att de frumoas i c s-a simit ca la douzeci de ani. A cules mai multe plante i pentru acas. in pcate, prin uscare ele i-au pierdut

acel efect cu adevrat miraculos.4 Aceast plant era cunoscut i de antichitatea greac, numele ei tiinific, Circaea, fiind cone# cu grecescul 5ir5e, adic vr+itoare !cu puin intuiie putem sesiza i legtura cu termenul popular romnesc /hrc4, ce desemneaz adesea o bab priceput $n ale vr+itoriei". e remarcat c $n 0recia i $n regiunile mediteraneene aceast plant nu crete !de fapt, din cele cinci specii de Circaea rspndite pe planet, trei cresc pe teritoriul &omniei", ceea ce-l determin pe (o+or s considere c planta era procurat de anticii greci din acia, unde era cunoscut i folosit. %n ce privete mentalitatea aa-zis popular despre plante, din pespectiva ei, mare parte dintre ierburi se afl sub puterea celor mai temute i mai respectate dintre fiinele lumii nevzute. 1e folosesc astfel e#presiile 0rdina 'ilostivelor, 0rdinile Frumuelelor, cu trimitere la -ele sau &usalii. eloc $ntmpltor, tocmai $n acele zone cresc flori precum (nueii !(ellis perennis", folosii contra bronitei cronice, 1aschiul !*inca minor", (anatul !0eranium", folosit $n practica popular contra +unghiurilor i *zdoagele sau 0aroafa de munte ! ianthus superbus". 6ltima, care are o floare frumoas, este numit i (uruian de urt, este considerat ca /aductoare de urt4, considerndu-se, din motive obscure pentru mintea omului modern, c cel ce o poart este respins de ceilali oameni. %n 'oldova de peste ,rut, ranii nu administrau niciodat bolnavilor o plant de leac, indiferent de puterea ei vindectoare, fr descntec sau fr anumite practici magice. Acest fapt demonstreaz filiaia ancestral a medicinei populare, care se origineaz $ntr-o medicin sacerdotal, singura $n care restabilirea sntii era pus $n legtur cu fore supranaturale. %n cazul (uruienii cu cinci degete !,otentila recta", numit i -arba faptului pentru c i se atribuie puterea de a desface vr+ile, aceasta era adus acas, iar dup ce se spla icoana 'aicii omnului, cu apa respectiv se stropea (uruiana cu cinci degete, care se punea la icoan i, dac planta urma s fie fiart $n ulcic nou, se bteau trei mtnii, rostindu-se. /2e primim cu pine i sare, s ne fii folositoare.4 Conform unei credine populare, cunoaterea virtuilor magico-terapeutice ale plantelor poate fi $nsuit $n mod direct de la ele, prin intermediul miticului arpe alb. %n prima +umtate a secolului al 7-7-lea, $n 2ransilvania era renumit vraciul ran 'ihai 1as, din 2oplia &omn, care spunea c un arpe nzdrvan i-a dat cunotina graiului tuturor ierburilor de leac. %n casa lui era un adevrat pelerina+ al bolnavilor, care erau vindecai cu descntecele i leacurile pregtite de el din ierburi. Culegerea plantelor de leac se desfoar de asemenea dup un anumit calendar cosmic, urmnd un ritual specific. 6nele plante, precum 6sturoiul sau ,elinul, $i pstreaz virtuile vindectoare pe tot parcursul anului, altele, precum 1gettura, erau culese $nainte de 1fredelul &usaliilor, ele pierzndui puterea binefctoare timp de o lun dup aceea, pn la sfritul 1ptmnii 'ari. 6scarea plantelor se face $n mnunchiuri legate, care se atrn de o grind $n pod. ANTICII DESPRE FITOTERAPIA GETO-DACILOR 8erodot scria c dacii c sunt /buni cunosctori ai plantelor, avnd i un meteug deosebit pentru $ngri+irea bolnavilor cu a+utorul plantelor4. 8omer, marele poet al Antichitii, scria despre geto-daci c, /$n afar de cura+ul i brbia dovedite $n lupte, ei manifestau i o $nalt educaie moral,

evidenat prin gri+a fa de strini, de bolnavi i de rniii czui pe pmntul lor4. 1trabon afirm c la gei preoii erau medici !iatros" i cunosctori de descntece, vraci !goes" totodat. %n creaia poetic a lui )vidius !9: $.e.n.-;< e.n.", completat $n timpul e#ilului su la 2omis-Constana !=-;< e.n.", erau menionate multe plante medicinale care creteau $n spaiul carpato-danubian i mai ales la 'area >eagr !,ontus ?u#inus". ,laton, $n dialogul su Charmides, pomenete leacurile i descntecele medicilor daci, $n cuvintele /Aa stau lucrurile, Charmides, i cu descntecul nostru. @-am $nvat cu prile+ul unei e#pediii, de la unul dintre medicii din 2racia ai lui Aalmo#is, despre care se zice c au darul de a te face nemuritor4. 2ot el consemneaz principiile holiste ale medicinei geto-dace, punndu-le $n gura unui medic din 2racia al lui Aalmo#is. /Aalmo#is, regele nostru, care este un zeu i un mare $nelept, ne $nva c, dup cum e nepotrivit s $ncercm $ngri+irea ochilor fr s vindecm $nti capul, tot la fel, nici capul nu poate fi $ngri+it nesocotind trupulB avnd $n vedere acest adevr, trupul trebuie s fie $ngri+it, $n acelai fel, $ntr-un mod potrivit, $mpreun cu sufletul. Cci motivul pentru care medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli este acela c ei nu cunosc tainele $ntregului pe care-l au de $ngri+it. ac acest $ntreg e bolnav, atunci nici partea nu poate fi sntoas. ac $ns partea tulburat va fi vindecat, atunci i $ntregul va fi din nou armonios, aa cum trebuie s fie, iar omul va tri mult timp, plin de vigoare, bun la suflet i fericit. Cci toate se trag din suflet, att cele rele, ct i cele bune ale trupului i ale fiinei noastre $ntregi, revrsndu-se din suflet, aa cum se rsfrng de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai $nti sufletului trebuie s-i dm $ngri+ire, dac vrem ca deopotriv capul i restul trupului s-o duc bine. -ar sufletul se $ngri+ete cu descntece. 1 nu te lai $nduplecat s $ngri+eti capul nimnui, dac nu-i va fi $ncredinat mai $nti sufletul spre $ngri+irea prin descntec. Aceasta este greeala pe care, acum, o svresc oamenii, $ncercnd s vindece o parte fr cealalt.4 ,seudo-Apuleius, scriitor i botanist din veacul al ---lea e.n., $n lucrarea sa / e medica minibus herbarum4, meniona alte :< de plante cu efecte terapeutice e#istente $n acia. aniarse#e-iarba srat, budathla-limba boului, chlodela-elina de cmp, ciborastra-brusture, diesema-coada vacii, dCnurzic, dzena-cucut de ap, 5ardama-papur, 5oi5odila-pplu, 5roustanerostopasc, mantia-mure, mizela-cimbru, s5ite-scai. 'ulte din aceste plante sunt utilizate i astzi $n arsenalul fitoterapeutic. BURUIENILE DE LEAC, SINGURELE MEDICAMENTE FOLOSITE ODINIOAR ,e la mi+locul secolului al 77-la, farmacistul r. 0h. ,. 0rinescu prezenta $ntr-o carte premiat de Academie !(otanic farmaceutic. Cultura i recolta plantelor farmaceutice, publicat $n ;D9E la (ucureti" o list cu EFF de plante de leac ale poporului romn, bun parte din ele necunoscute $n medicin i farmacie. Acesta afirma c $n popor plantele de leac au o reputaie bine stabilit, cunotinele despre ele fiind motenite din tat $n fiu i pstrate $n tain de acei ce le tiau mnui. -mportana unora este foarte mare i rmiele populare ale cunotinelor despre ele provin dintr-un tezaur sacerdotal strvechi i unic $n spaiul carpatic, lucru confirmat de faptul c aceleai buruieni sunt cunoscute sub acelai nume i pentru acelai

tratament, din 'aramure pn $n )ltenia i din Apuseni pn $n 'oldova nordic. -at cteva plante, $mpreun cu $ntrebuinrile lor $n medicina popular. - ,entru junghi (pn u!"ni #i $u% %i % u!&'i(!&) *. Coada racului sau 1crntitoare !,otentilla anserinna", folosit i pentru (+%,n'i'u%i (&u -%igu%i, &ocoea sau (uruiana +unghiului !1tellaria graminea". - N .uni . 1ic !1tatice 0melini". - F .%/ 'i-"i$/. rob !CCtisus 8eufelianus", )nonis hircina. - B) n"%&gi . >egruc !>igella arvensis", Ciucuoar sau Albi !(erteroa incana", potolnic !0enista tinctoria". - B")i $ pi p'. 2uri mare !Agrimonia eupatorium", Cinci degete !,otentilla reptans", @Ctospermum arvense, 8elCanthemum vulgare. - R u!&'i(!. Cinci degete !,otentilla alba", ,idosnic !Cerinthe minor", 2rifoi rou !2rifolium pratense", Cervan sau -arba lui ceas ru !@Ccopus europaeus", 6rzic mare !6rtica dioica", &chit !1ali# fragilis". - D .i)i'&' . >sturel sau -arba voinicului !>asturtum silvestre" G se folosete i ca salat de primvar, 1olovrfi !,hlomis tuberosa" G se pune $n baia )/u0 )"%, &chitan, Florile znelor sau 1burtoare !@Ctrum salicaria" G folosit i $mpotriva p&%&)i0i i, (obornic !*eronica beccabunga" G $n popor se folosete i $mpotriva n pu'in1 i )& u%in&% , & hi$%"pi0i i #i p n'%u +u%/1i% & (,ng )ui, Ctin !2amari# ,alassi", 1lbnog sau (uruiana celor slabi !-mpatiens noli-tangere" G are p%"p%i '/1i $iu% 'i+ . - I+' % (&u h p&'i'/. (uruiana glbinrii sau -arba faptului !,otentilla recta", 'orcov ! aucus carota", 8rean !Armoraceae rustica" G se folosete i la 'u. %+u)"0/. - Du% %i $ ('"!&+. Cinci degete !,otentilla reptans", *olbur !Convulvulus arvensis", (rustan !2elechia speciosa" G considerat bun pentru toate bolile, 1pirea filipendula, 1alvia silvestris, )robus niger, )nonis hircina. - 2 %ni . 1tudeni !Arenaria serpillCfolia", 1nziene !0alium mollugo", ,helipaea ramosa. - D&)&+ (&u &n'%&3. -zma broatei !'entha aHuatica" G folosit ca ('i!u) n' 4n +"n5&) ( n1/ #i +"n'%& p&)pi'&1ii)"% , (rna ursului !8eracleum sphonClium", &ostogol sau 'ciuca ciobanului !?chinops sphaerocephalum", un soi de neghin !Agrostema coronaria", 8eracleum sibiricum. - Epi) p(i . 1ilnic sau &otundioar !0lechoma hederacea", 1burtoare sau ,ufuli !?pilobium hirsutum", 6nghia 0ii !Astragalus glCcCphCllos", Asperula cznanchica. - C&n+ %. rdcini de la diferite specii de spini i ciulini, Cardus i Cirsium. 1pin !Carduus acanthoides", 1cai !Carduus candicans", ,lmid !Carduus crispus", Ciulin !Carduus nutans", Crpunic !Cirsium bou+arti", Colul lupului !Cirsium erisithales", Crstval !Cirsium oleraceum", Captalan !Cirsium rivulare". - Di0 n' %i . Cioroi !-nula salicina", Ctunica sau -arba vntului !>epeta cataria", ,riboi sau ,lria cucului !0eranium phaeum". - O% i"n. Arn sau 6mbra nopii !1olanum nigrum", 1ilnic !0lechoma hederacea", Crie sau *zdoage !2aegetes erecta". - P%"('&'/. 2alpa gtei !@eonorus cardiaca, &ocoin !1talaria media". - P n'%u %/ni #i -u%un+u) , se utilizau frunzele de patlagin sau de mucat. %n faza de inflamaie acut, frunzele aveau efecte de $nmuiere a pielii, iar enzimele proteolitice acionau prin macerarea colagenului din esuturi, astfel

ca furunculul s erup. %n secolele 7-*-7*, medicina popular se practica $n bolniele e#istente $n ma+oritatea mnstirilor, cum ar fi 2ismana, (istria !din )ltenia", >eam, ,rislop !din 'oldova", $n care se foloseau plante medicinale recoltate din flora spontan din +urul mnstirii sau cultivate $n grdinile proprii. (olile tmduite erau cunoscute prin anumite denumiri populare. aprindere !congestie pulmonar", oftic !tuberculoz", rac !cancer", blnd !urticarie", brnc !erizipel", buboaie !furunculoz", crtie !varice", dalac !antra#", glbinare !icter", lungoare !febr tifoid", vtmtur !hernie", trn+i !hemoroizi", glci !amigdalit". ,entru fiecare boal, clugrii din mnstiri, precum i vracii i doftoroaiele satelor, foloseau anumite plante cunoscute ca tmduitoare. angelica la vtmtur i boli de inim, rostopasc la glbinare, fierea pmntului la friguri, alior la reumatism i pecingine, captalan la lungoare. %n tratamentul altor boli se mai foloseau brusturele, brustanul, scrntitoarea, coada calului, coada oricelului, po+arnia, mueelul, zmoia, bozul, busuiocul, suntoarea. 6NLESNIRI ALE DOMNITORILOR PENTRU NEGUSTORII DE PLANTE MEDICINALE omnitorii din acele vremi $ncura+au utilizarea plantelor medicinale prin mi+loacele avute la dispoziie. Ale#andru cel (un din 'oldova a acordat privilegii deosebite negustorilor din @vov !anul ;9F=", iar 'ircea cel (trn a acordat privilegii negustorilor din (raov !anul ;9;:", pentru a se aduce produse farmaceutice din plante i condimente procurate din strintate !tmie, piper, ofran, scorioar, cuioare, nucoar, ghimbir". ,utem e#emplifica unele remedii naturale aplicate cu succes, pstrate $n memoria poporului timp de multe veacuri. Itefan cel 'are, rnit la picior $n luptele cu turcii, la Cetatea Chiliei, a fost tratat de medicii italieni 'atteo 'uriano i -eronim da Cesena, cu loiuni i cataplasme de mueel, isop, ttneas i eucalipt. 'ai trziu, Ale#andru @puneanu, fiind bolnav de ochi !$n anul ;EE=", a fost $ngri+it de un spier din 2ransilvania cu nite plante, printre care ment, isop, mutar i scorioar. ,rintre cele mai vechi te#te pstrate $n ara noastr $n domeniul fitoterapiei i aromaterapiei se numr manuscrisul intitulat Folosirea plantelor de leac, datat din secolul al 7*--lea i conservat $n Arhivele 1tatului din (ucureti. Aici sunt menionate unele preocupri de fitoterapie casnic, utiliznd multe specii medicinale folosite la acea vreme !brusture, ghinur, iarba tieturii, patlagin, ptrun+el de cmp, schinel, oprlai, traista ciobanului, urzic" precum i unele specii aromatice alimentare !angelica, mrarul, melisa". 'enta era considerat ca un leac foarte preios, /cu mare putere de a vindeca toate bolile i de a smulge toate stricciunile luntrice4. PRIMELE FARMACII, 6N E7UL MEDIU %n ?vul 'ediu au fost $nfiinate primele farmacii oreneti, susinute financiar de primriile din 1ibiu !;9D9", (raov !;E;J", (istria !;E;K" i Fgra, care livrau e#tracte, siropuri i uleiuri eterice din plante, mai ales ape de roze, ment, tei i soc. @a sfritul secolului al 7*--lea, plantele medicinale pentru tratamente erau denumite /specii4 i se distribuiau de ctre spier, $n timp ce plantele aromatice erau distribuite de aromatori, cunoscui $n -ai $nc din anul ;ED9. %n /,ravila4 lui *asile @upu !;K9K", aromatorii se mai numeau /vraci4, iar

$n timpul domnitorului imitrie Cantemir erau denumii /apotecari4 !$n greac, apothe5e $nseamn depozit". ,rimul spital din ar care a folosit, cu predilecie, plantele medicinale autohtone a fost construit $n (ucureti, lng mnstirea Colea, $ntre anii ;KDE-;<F=, pe baza planurilor elaborate de sptarul 'ihai Cantacuzino. 1pitalul avea J9 de paturi destinate bolnavilor sraci, care erau tratai cu diferite plante tmduitoare. %n timpul domniei lui 0rigore al ----lea 0hica din 'oldova este fondat 1pitalul /1fntul 1piridon4 din -ai !;<E<", $n care tratamentele pentru toate bolile $mbinau folosirea plantelor de leac cu rugciunea pentru vindecarea suferinelor i iertarea pcatelor. >ecesarul de plante era asigurat de spierul Anton Faermann, decedat cu $ntreaga sa familie $n timpul ciumei din anul ;<<F. 6n alt lca bisericesc orientat spre folosirea plantelor $n tmduirea bolnavilor a fost 'nstirea )bedeanu, $n incinta creia a luat fiin spitalul din Craiova $n anul ;<<<. 6NCEPUTUL CERCETRILOR MODERNE @a $nceputul secolului al 7-7-lea, arsenalul plantelor cu proprieti medicinale folosite $n rile romne s-a lrgit prin introducerea unor specii sau produse aduse din strintate. scoara arborelui de China, anason, revent, siminichie, ofran, piper negru, scorioar, cuioare, nucoar, ienibahar, cassia, camfor, salep i sabur. 2ot $n aceast perioad s-au importat i unele preparate din plante aromatice e#otice, prezentate sub form de balsamuri, e#tracte, eli#ire, tincturi, uleiuri, unguente i ape aromate !de melis, fragi, isop, mgheran i portocale". ,entru a organiza colectarea tiinific a plantelor medicinale i aromatice din flora spontan sau de la cultivatori, care erau necesare prelucrrii $n laboratoarele farmaceutice, a luat fiin un prim laborator de cercetare /,lanta *orel4 din ,iatra >eam, prin hrisovul dat de voievodul -oan 1andu 1turdza, domnul 'oldovei !;=JE". 1istemul de valorificare i distribuie a produselor medicinale prin reeaua de farmacii a fost mai bine structurat dup anul ;=:;, ca urmare a aplicrii prevederilor &egulamentului )rganic, introdus $n ambele ri romneti. 1istematizarea datelor tiinifice privind alctuirea reetelor farmaceutice a fcut obiectul unei ample lucrri de sintez, realizat de un larg colectiv de specialiti, la $ndemnul dr. Carol avila. Colectivul a fost condus de farmacistul Constantin C. 8epites !;=FJ-;=DF". Acesta a elaborat prima farmacopee romn !;=KJ", care avea <DF de pagini i era apreciat ca fiind una dintre cele mai valoroase lucrri de acest gen din ?uropa. %n afara indicaiilor din farmacopee, sistemul de preparare a produselor farmaceutice, naturale i de sintez a fost reglementat prin apariia unei /@egi sanitare4 din ;=<9, elaborat de Anastasie Ftu i -. Feli#. APARI8IA MEDICAMENTELOR DE SINTE9 C2IMIC Avntul imperios al medicaiei cu produse de sintez chimic, cu efecte incerte i adesea duntoare, a $mpins fitoterapia din &omnia $n subsolul medicinii pe o perioad destul de lung. ,rin dezvoltarea aberant a chimioterapiei, pn la mi+locul secolului 77, farmacopeele din lume au $nregistrat peste ;FF.FFF de preparate chimice. %n ultimii 9F-EF de ani, pe lng prea puinele succese de necontestat, au fost semnalate tot mai multe scandaluri i cazuri de into#icaii grave cu

medicamente de sintez chimic, nu de puine ori mortale, care s-au datorat efectelor secundare, necunoscute sau ascunse iniial din interese comerciale. REDESCOPERIREA FITOTERAPIEI %mpotriva polurii medicamentoase, devenit un flagel amenintor, se ridic, peste tot $n lume, din ce $n ce mai multe personaliti tiinifice care cer reevaluarea mi+loacelor terapeutice tradiionale i revenirea la remediile naturale ale fitoterapiei. %n ultimele :-9 decenii, practica multor medici din &omnia s-a orientat tot mai mult spre /redescoperirea4 plantelor medicinale i limitarea tendinei de medicaie e#clusiv alopat, promovat de marile concernuri farmaceutice. 1e apreciaz c e#tinderea culturilor de plante medicinale pe teritoriul romnesc va putea asigura tot necesarul de materii prime i produse finite pentru industria farmaceutic, farmacii, spitale i consumul casnic. ?ste anormal ca, avnd un asemenea tezaur de e#cepional valoare, ara noastr s importe, de la firme strine, produse naturiste la preuri e#agerat de mari. >u cere un efort prea mare ca, $n viitorul apropiat, dealurile rmase golae i erodate, colinele necultivate i luncile cu soluri bogate i umede s devin, treptat, izvoare de sntate pentru populaia rii. 16&1?. 'trguna. ) etnobotanic magic. @eacuri i remedii magice, de Cornel an >iculae 'edicina naturist $n tradiiile poporului romn, articol al prof. univ. dr. Constantin -. 'ilic, specialist $n fitoterapie. Su%(&. ecolife.ro

Publicat de Vasile Rosciuc la 8/25/2013 10:22:00 AM Niciun comentariu: Trimitei rin e!mail Postai e blo"#$istribuii e T%itter$istribuii e &aceboo' (tic)ete: *eacuri de "radina

smbt, 1 iunie 2013


Proprietati terapeutice trandafir:

Fiecare persoana care are o mica gradinita cred ca adora sa planteze si sa se bucure de frumusetea legendara a trandafirilor. ar, in afara faptului ca aceasta planta ne incanta prin frumusete, arome si chiar calitati gastronomice, este si un leac bun de folosit in anumite afectiuni iata de ce, astazi, abordez subiectul legat de trandafir din prisma proprietatilor sale terapeutice. ,etalele de trandafir pot fi folosite. ,entru uz intern ca. ! antidiareic ! provoaca strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza cicatrizarea ! previne infectiile microbiene G antiseptic ! antiinflamator ,entru uz e#tern ca. ! dezinfectant ! descongestiv

A- +'iuni +&% ( '%&' &0& +u &ju'"%u) '%&n$&-i%u)ui: acnee, afeciuni bucale chiar la sugari, afte, astm, comedoane, cosmetic, diaree cronic, hemoragii, iritaii oculare, mtrea, micoze bucale, pistrui, scurgeri vaginale, stomatit, tuberculoz T%&'&! n' n&'u%i(' '%&n$&-i%: ! petale de trandafir proaspete G J-: lingurie se vor pune pentru = ore la macerat $n ap. 1e vor folosi apoi la diferite afeciuni interne sau se va folosi la diferite preparate cosmetice. ! J lingurie de petale de trandafor se vor pune la JEF ml ap clocotit. 1e

acopere pentru ;F minute dup care se va strecura. 1e pot consuma J ceaiuri pe zi. 1e poate folosi i e#tern pentru comprese i splturi locale oculare. ! oet de trandafiri- se va umple un borcan cu petale proaspete de trandafiri fr a fi $ndesate. 1e va turna deasupra oet preferabil cel de mere i miere. 1e va ine apoi timp de ;E zile. 1e strecoar i se poate folosi $n diferite dureri e#tern. -ntern se poate folosi la afte, stomatite, etc. ! miere de bun calitate se va pune $n ea petale mrunite de trandafir, fr a $ndesa. 1e va ine apoi ;E zile agitnd borcanul. 1e poate folosi la badi+ona+e stomatite, etc. e asemenea se poate folosi la foarte multe tratamente cosmetice. M"$ $ p% p&%&% + &i $ '%&n$&-i% -ntern G ceai de trandafir G infuzie. J lingurite de petale la JFF ml de apa clocotitaB se beau J ceaiuri pe zi ?#tern G infuzie de trandafir. aceasta infuzie se foloseste si e#tern pentru comprese si spalaturi oculare T%&n$&-i%u) in '%&$i'i& p"pu)&%& in flori i fructe se prepar past, ma+un, erbet, lichioruri, buturi rcoritoare. 6leiul se folosete $n cosmetic. Ceaiul din petale se lua contra rceli, gripei, astm i a multor boli de piept. %n )ltenia de tuberculoz se bea ceai din trandafir. &oua de pe trandafiri sau apa $n care se ineau petalele se folosea contra durerilor de ochi.

Apa de trandafiri cu ap de pelin, se lua pentru durerile de inim. Ceaiul de trandafiri se bea contra durerilor de stomac. 2randafir fiert cu pelin se lua pentru dureri de pntece i ale. )etul de trandafiri se ddea s-l miroase cei leinai. ulceaa de trandafiri se ddea celor bolnavi de piept s se $ntreasc, iar siropul se lua cu simichie, ca la#ativ. e durere de spate se pisau bine la un loc flori de trandafir, rdcin de bu+or i tmie alb apoi se amestecau cu undelemn i se ungeau bolnavii cu el.

2randafirul alb !&osa alba" era un leac frecvent pentru scurgerile feminine !leucoree". @a (ora se fierbeau $n lapte dulce florile i se bea cte o ceac la astm. ,etalele puse $ntr-un vas cu ap se foloseau pentru splarea ochilor bolnavi, mai ales la dureri.

Publicat de Vasile Rosciuc la +/01/2013 12:,5:00 PM Niciun comentariu: Trimitei rin e!mail Postai e blo"#$istribuii e T%itter$istribuii e &aceboo' (tic)ete: *eacuri de "radina

mari, 2 aprilie 2013


Si produsele Naturiste au C N!"A#N$#CA!##

CONTRAINDICATII ALE UNOR PLANTE, ALIMENTE SI TRATAMENTE NATURALE Ca fiecare medicament, si plantele medicinale au contraindicatii si efecte secundare atunci cand nu se respecta doza !se supradozeaza". Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele actioneaza mai fin, provoaca mai putine reactii adverse si complicatii. in aceasta cauza unii oameni considera ca folosirea plantelor este complet inofensiva, indiferent de modul lor de administrare. >u asa stau lucrurile in realitate. Ca si in cazul tratamentelor cu pastile, si administrarea plantelor necesita respectarea stricta a dozelor si termenilor. epasirea lor provoaca deseori diferite dereglari in functionarea echilibrata a organismului, si anume .

- A)" & provoaca in unele cazuri inflamatia intestinului gros, aflu#ul de sange la organele bazinului mic, inhiba peristaltismul intestinal. Cei cu afectiuni ale ficatului, rinichilor si vezicii biliare vor folosi cu prudenta aceasta planta. - A%!u%&%iu) nu se foloseste in cazurile de. tromboflebita, hipertensiune si coagulabilitatea sangelui crescuta. - B&%.& - u%(u)ui !multi o cunosc drept +"&$& +&)u)ui" in caz de supradozare apar dureri de rinichi, in zona de +os a spatelui. 2rebuie folosita cu moderatie de catre bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inima si de rinichi. - B&i) $ n&!") !peloidoterapia, fangoterapia" imbunatatesc metabolismul organismului in general, stimuland functionarea glandelor endocrine. >u se folosesc !chiar se interzic" in cazuri de. afectiuni oncologice, mioame, tuberculoza activa, tiroidoza, imediat dupa un infarct miocardic, in timpul sarcinii, in procesele inflamatorii acute. - C&('&nu), supradozat folosit sub forma de flori in ceai, in doze mari provoaca crampe ale degetelor de la maini. - Ci!.%i("%u) in cantitati foarte mari duce la hiperfunctia glandei tiroide. ?ste contraindicat femeilor insarcinate si in cazuri de ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita, hepatita, aterioscleroza coronariana si cerebrala, fibrilatie auriculara !atriala". - C&'in& &).& este contraindicata pentru bolnavii cu colecistita acuta, pancreatita, diaree cronica. @a barbati, catina alba poate provoaca prostatita adenomatoasa, iar la femei mastopatie datorita continutului de fitohormoni. -n caz de astm bronsic si in alte cazuri rare, beta-carotenul, care se afla in cantitati mari in catina alba, poate provoca alergie. - C"&$& ("%i+ )u)ui poate provoca, in caz de supradozare, ameteala, diaree, eruptii, tromboflebita. - E+hin&+ & nu se recomanda in cazuri de imbolnaviri progresive !evolutive" sistematice ca. tuberculoza, scleroza multipla, colagenoza si in caz de sensibilitate ridicata fata de plante compozite. - F)"%i) $ ' i supradozate, folosite in ceai dau complicatii la inima daca se bea mai mult de o luna, de doua ori pe an. ,auza intre doua cure trebuie sa fie nu mai mica de K luni. - 2&! iu), folosit in cantitati mari, duce la dureri de cap, dureri de burta, greata, voma, dezvoltarea tumorilor, scaderea potentei, iritarea mucoasei tractului digestiv. - I&%.& !&% ridica tensiunea. - I!"%' )&, folosita in doze mari, ridica tensiunea arteriala, provoaca fenomene de incetinire a functiilor ficatului. - Inu), sub forma de seminte, provoaca diaree. Folosirea indelungata !mai mult de trei saptamani" actioneaza negativ in cazuri de colecistita si hepatita. - Gin( ngu) nu se recomanda bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infectii, hipere#citabilitate. 6neori apare insomnie, dureri de cap, de inima, dezvoltare se#uala prematura !mai ales la fete". 1upradozarea duce la scaderea potentei. - L&p'i("%u) $ !&'+& nu se foloseste in caz de boala Addison !boala a glandei suprarenale". - L&!in&%i& !alge marine" - supradozata, folosita timp indelungat, duce la osteoporoza.

- M&+ (u), atat de cunoscut, provoaca distrugerea smaltului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, daca e folosit e#cesiv. - M&'&( & $ p"%u!. in cantitati mari inhiba centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, dar in doze mici il stimuleaza. 1upradozata provoaca de asemenea si tromboflebita. - M )i(& nu se foloseste in caz de hipotensiune. - Mu('&%u) este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei. - P&$u+ )u), in doze mari provoaca scaderea brusca a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale si voma daca este baut pe stomacul gol. upa folosirea ceaiului sau tincturilor cu paducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale. - P&')&gin& si semintele ei, in caz de supradozare, cand sunt folosite ca ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer si gastrita hiperacida. aca aciditatea este scazuta, patlagina se foloseste cu succes in tratarea acestor boli. - P&'%unj )u) agraveaza durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza. Consumarea lui duce la eliminari in e#ces de potasiu, care trebuie recuperat consumand alimente bogate in acest element. - P )inu), in cantitati foarte mari provoaca spasme, halucinatii, tulburari psihice. - Sun&'"&% & ridica tensiunea arteriala, provoaca stenozarea !ingustarea" vaselor sanguine, fotodermita, scaderea potentei daca o folositi un timp indelungat. Folosind po+arnita nu aveti voie sa folositi inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru raceala si febra de fan. >u sunt compatibile produse ca. berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castravetii in otet, iaurtul. - M n'& nu se recomanda pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scazuta a sucului gastric, hernie. Folosirea indelungata a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, si ca rezultat la incontinenta urinara. 6neori duce si la scaderea potentei. 'enta proaspata are to#icitate redusa si este indicat a fi folosita in ceaiuri. - P"$.&)u) este interzis categoric celor cu afectiuni ale ficatului si alcoolicilor. ,rovoaca dureri abdominale, greata, stari febrile, icter. - Pungu)i'& $ +&!p este contraindicata femeilor insarcinate. - R"('"p&(+& este o planta minune care a salvat multi oameni bolnavi. ar folosirea indelungata a plantei provoaca greata, voma, inhibarea centrului respirator, paralizie spinala, crampe musculare. - S&)5i& nu se administreaza mai mult de J luni la rand deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si bolnavilor de nefrita le este contraindicata folosirea interna. - S"+u), boabele de soc, folosite in doze mari !peste JFF g pe zi", duc la into#icarea organismului asociata cu stari de voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. ?ste contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta, producand iritatii ale colonului. - S' j&%u) - coa+a lui se foloseste in medicina populara pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosita timp indelungat pentru gargara duce la scaderea simtului olfactiv. Folosit pentru uzul intern in doze mari provoaca scaderea apetitului, voma, colica renala. - S' 5i& este contraindicata bolnavilor de tuberculoza. 6neori provoaca uremie.

- T%"(+"'u), in doze mari, intareste tonusul uterului, coagula-bilitatea sangelui. >u se recomanda pentru femeile insarcinate, pentru bolnavii cu inflamatii acute ale rinichilor sau vezicii urinare. - U%0i+&, in cantitati mari, duce la marirea coagulabilitatii sangelui. >u se recomanda pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. 1e interzice in caz de hemoragie uterina provocata de fibroame si mioame. @a varstnici poate agrava tromboflebita. - 7&) %i&n& !odoleanul", folosita timp indelungat, duce la inhibarea functiilor organelor interne, provoaca dureri de cap, greata, schimbari in functionarea inimii, scaderea capacitatii de munca. - in caz de fibrom uterin este contraindicat medicamentul R&un&'in; - 7 '%i+ & este contraindicata femeilor insarcinate si copiilor mici deoarece ridica tensiunea daca e folosita in cantitati mari. - P% p&%&' ) $iu% 'i+ (up%&$"0&' , consumate un timp indelungat, pot provoca dereglarea ritmului cardiac si edem cerebral. >u este indicat a se bea leacurile care scad tensiunea si cele pentru inima cu (u+ $ g% p-%u'. Aceasta duce la into#icarea organismului si la alte urmari grave. Folosirea plantelor medicinale in vindecarea copiilor cere o atentie deosebita si cunostinte aprofundate de fitoterapie. 2rebuie consultat si medicul pediatru. e pilda, adultii usor e#citabili folosesc cu rezultate foarte bune '&)p& g&(' i si 5&) %i&n& !odolean". ,entru copiii cu aceeasi problema in nici un caz nu se folosesc plantele mentionate mai sus. Folosirea sistematica a plantei talpa gastei la copii poate duce la oprirea cresterii si la caderea parului. Ceaiul din -)"%i $ ' i +u !i % $ &).in , poate fi consumat de copii de la ;9 - ;E ani, daca nu sufera cu inima si nu au afectiuni renale sau distonie vegetativa vasculara. @a unii copii ceaiul provoaca ridicarea brusca a tensiunii. Am incercat sa arat ca tratamentul cu plante medicinale nu este atat de inofensiv cum ar parea la prima vedere. Asta nu inseamna ca trebuie sa disperati si sa renuntati la fitoterapie. >atura este farmacia omnului si nu putem sa nu apelam la a+utorul ei. ,entru ca tratamentul cu plante sa va aduca numai sanatate si bucurie trebuie sa indepliniti cu strictete indicatiile medicului fitoterapeut, sa nu depasiti dozele si termenele propuse in retete si sa faceti pauzele necesare intre seriile de tratamente. 6neori medicii spun. Leste tarziuL. >atura insa niciodata nu spune Leste tarziuLB ea are leacuri pentru orice stadiu al maladiei si permanent ne intinde o mana de a+utor, propunandu-ne diferite solutii. PRODUSE ALIMENTARE >u numai plantele medicinale, ci si produsele care se folosesc in alimentatia naturista - fructele si legumele - contin compusi care pot avea un efect puternic asupra unui organism bolnav. A2?>2-? M - Ap&; ?vitati prepararea ceaiurilor folosind apa de la robinet. Amestecata cu clor - un element foarte activ si agresiv, a carui folosire a fost interzisa in toate tarile civilizate - poate provoca niste combinatii chimice nedorite.1e sugereaza Apa,i. - Ap& -i&%'& nu se foloseste dupa mai mult de J9 de ore dupa ce a fost pregatita, pentru ca devine nociva. Apa fiarta capata o structura nedorita, este saraca in o#igen si absoarbe din aer multi virusi, bacterii si microorganisme. Folosirea permanenta poate provoca litiaza renala. Apa fiarta se consuma

imediat dupa fierbere, sub forma de ceai, supa,.1e sugereaza, Apa ,i Alcalina )ptimizata 8e#agonala. - B&u'u%i) &!.&)&' in cutii de aluminiu !bere, pepsi si altele" contin un conservant care provoaca producerea hormonilor feminini in organismul barbatesc. (arbatii care beau mai mult de E cutii pe zi risca sa se aleaga nu numai cu o Lburta mareL ci si cu impotenta si cu marirea sanilor.,se sugereaza Apa,i Alcalina )ptimizata 8e#agonala. - B % & este o bautura foarte apreciata si foarte consumata, in special de barbati. ar trebuie sa se stie ca, in timp ce ea se evapora, elimina anumite substante care a+ung in mucoasa nazofaringiana si conduc la scaderea libidoului !&p 'i'u)ui ( 3u&)". - B".u) si -&(") & consumate timp indelungat, conduc uneori la aparitia durerilor de picioare si uneori la periostita dentara. e asemenea, ceaiul din pastaile de fasole, recomandat mai ales celor bolnavi de diabet zaharat, reduce intr-adevar nivelul zaharului din sange cu :EN, dar daca se supradozeaza, tot cu :EN se inrautateste si vederea bolnavului. - B"('&nu) si $"5) + ii contin alcaloizi care provoaca inflamarea amigdalelor, iar folosirea indelungata a semintelor poate provoca uneori furunculoza. e asemenea, consumul de bostan este contraindicat in gastritele cu aciditate scazuta, in ulcerul stomacal, in formele acute de boli stomacale, si in formele grave de diabet zaharat. - B%&n0& $ 5&+i se va consuma in cantitati cat mai reduse de catre cei cu afectiuni grave la rinichi. - C&%'"-ii consumati in cantitati mari nu se recomanda barbatilor cu e#citabilitate se#uala crescuta. - C &p&, in cantitati mari, duce la tahicardie si alte modificari in functionarea sistemului cardiovascular. ?ste contraindicata celor cu afectiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului, cu ulcer stomacal si duodenal. - Ci"+")&'& este contraindicata persoanelor cu afectiuni hepatice. - Compotul de +&i( u(+&' sau p%"&(p ' nu e bun in cazul celor cu afectiuni stomacale. - Cu%!&) ) nu se recomanda bolnavilor care au afectiuni ale sistemului digestiv. - Alimentele de orice fel care &u !u+ g&i' trebuie aruncate. 'ucegaiul produce to#ine, inclusiv de natura cancerigena, care nu se distrug prin nici un fel de fierbere. - D%"j$ii) sunt necesare organismului uman pentru reglarea metabolismului, pentru functionarea normala a sistemului nervos si ca izvor de vitamine. ar trebuie folosite cu atentie. ?le trebuie inlaturate din meniul bolnavilor de hipertensiune, a celor cu afectiuni ale tractului digestiv. - 2% &nu) irita membrana mucoasa a tractului digestiv. - L&p' ) , consumat rece, deregleaza digestia. ,entru a-si face efectul benefic asupra organismului, el trebuie incalzit putin, trebuie consumat pe nemancate, cu inghitituri mici, tinandu-l cat mai mult timp in gura inainte de a-l inghiti. - L&+'&' ) , inclusiv smantana, sunt contraindicate celor cu afectiuni hepatice. - M&%g&%in& contine multe transizomere - acizi alifatici nesaturati -care deregleaza functionarea fermentilor, schimband si structura membranelor celulare. Ca rezultat, creste nivelul colesterolului in sange, precum si riscul imbolnavirii de diabet si infarct miocardic.

- M&%&%u), folosit indelungat si in cantitati mari, ca si alte plante din familia lui, scade apetitul se#ual la barbati. - M n'& si mentolul consumate in e#ces, constituie un impediment pentru femeile care vor sa ramana insarcinate. - M"%+"5u) poate fi o otrava pentru fumatori. -ntrand in reactie cu elementele cancerigene din fumul de tigara, betacarotenul provoaca aparitia cancerului. - Nu+i) , consumate in cantitati mari, provoaca constipatie, spasme ale vaselor sanguine din creier si dureri de cap. >u este indicat sa se manance mai mult de ;F nuci pe zi !9 nuci pe zi este doza optima". Folosirea interna a preparatelor din nuci mareste cantitatea de protrombina din sange !factorul -- de coagulare a sangelui", motiv pentru care trebuie folosite concomitent ceaiuri sau preparate din plante, care provoaca fluiditate sanguina !subtierea sangelui". flori de boz, de castan, de tei, radacini de dud sau de zmeura. e asemenea, nucile nu se mananca pe stomacul gol daca aciditatea sucului gastric este ridicata, sau in cazuri de inflamatie intestinala, doar dupa masa fiind indicata consumarea lor. - P&in & g%&h&! este foarte buna pentru slabire, prevenirea constipatiei si vitaminizarea organismului. ar graul se stropeste de cateva ori pe an cu substante chimice. Aproape toate to#inele se regasesc in invelisul graului, care este prezent in graham. - P p n ) g&). n nu se recomanda mamelor care alapteaza !uneori la copii apare alergia", de asemenea, nu se recomanda celor care sufera de diabet zaharat, duodenita, ulcer stomacal, dizenterie, diaree. - ,rodusele apicole, mai ales 5 ninu) $ &).in&, nu se combina cu alcoolul. in aceste motive, cu cateva zile inainte de folosirea veninului de la albina, se renunta la orice fel de alcool, inclusiv berea. - R"$ii) - supradozate inrautatesc vederea, strica smaltul dentar, irita membrana mucoasa a stomacului, provoaca in unele cazuri verti+, crampe musculare, slabiciune. - R"(ii) nu se consuma atunci cand bolnavul foloseste preparate !medicamente" sulfamidice. 1e va reduce la minim consumarea rosiilor in cazurile de. astm bronsic, menstre dureroase, boli ginecologice, diateza urica, litiaza renala. - S"%.i'")u) !inlocuitor al zaharului" poate provoca balonare sau constipatie. ?ste contraindicat femeilor insarcinate. - S+"%'i("&%& nu este indicata femeilor insarcinate, celor afectati de epuizare nervoasa, precum si celor cu pielea foarte sensibila. - S !in' ) $ -)"&% & ("&% )ui consumate in e#ces pot provoca leucoree. - S!&n'&n& are multiple calitati, dar supradozata este contraindicata in cazurile de ulcer stomacal sau intestinal, gastrita hiperacida, obezitate. - S'%ugu%ii (i ('&-i$ ) , consumate impreuna cu alte fructe si legume in cantitati mari, sau dupa care se bea lapte sau apa minerala, produc deran+amente ale functionarii stomacului. - Su+u) $ (- +)& %"(i , consumat proaspat, ridica tensiunea arteriala si poate provoca spasme ale vaselor sanguine. 1e recomanda ca sucul de sfecla sa fie consumat la doua ore dupa ce a fost stors. ?ste de dorit sa fie amestecat si cu alte sucuri !morcovi, mere, varza". - U) iu%i) 5")&'i) !eterice" sunt substante medicinale puternice si se folosesc in medicina naturista de mai bine de EFFF de ani. 6nele dintre ele, folosite in aromoterapie sunt contraindicate femeilor insarcinate, bolnavilor de

alergie, spasm bronsic, epilepsie, hipertensiune grava si celor care au suferit de atacuri cardiace, infarcturi de miocard si accidente vasculare cerebrale. - U('u%"iu) irita mucoasa tractului digestivB consumat in e#ces, inhiba centrul respirator si provoaca uneori diaree si voma. - 7in ' ) acumuleaza o substanta otravitoare !to#ica", solanina. ,entru a le consuma fara gri+a, inainte de preparare, ele se tin cateva minute in apa clocotita. - 7i'&!in& A, in doze mari, provoaca caderea parului, dar in doze mici stimuleaza cresterea lui. - 9&h&%u) este contraindicat femeilor insarcinate, deoarece scade nivelul calciului. upa aparitia cartii lui ,aul (ragg, LFoamea terapeutica ! N ('"' %&pi "L, a capatat o raspandire tot mai mare moda Lrabdarii de foameL, ca metoda de tratament. Adevarul este ca, metoda poate fi folositoare, dar are si contraindicatiiB nu se foloseste categoric pana la varsta de ;= ani. >u se foloseste, de asemenea, de catre cei care sufera de tuberculoza acuta, ulcer stomacal sau duodenal cu hemoragii, diabet zaharat, ciroza hepatica, scleroza renala, tiroidoza pronuntata, diferite boli psihice si ale sistemului nervos, precum si in cazul batranilor, a persoanelor slabe si a celor care sufera de epuizare. -,entru copii sunt contraindicate categoric bauturile de tip <C")&< si alte bauturi carbogazoase, mai ales cele care contin cofeina. aca un copil bea mai mult de ;,E l din aceste bauturi, pe saptamana, in organism apare o lipsa de calciu considerabila, ce duce la dezvoltarea bolilor cardiovasculare si scaderea capacitatilor mentale. e asemenea, apar dereglari ale somnului, si toata ziua copilul nu se simte bine. Creste, de asemenea, starea lui de nervozitate ca si starea de stres. 'ai mult decat atat, cofeina actioneaza negativ asupra organelor interne, ceea ce va conduce in viitor, la imbolnaviri mai serioase. C &iu) 5 %$ . *reau sa va povestesc cateva cuvinte despre ceaiul verde care, inca din antichitate, era folosit nu numai ca bautura ci si ca un medicament cu proprietati deosebit de puternice. Ceaiul verde previne cancerul, scade colesterolul in sange, intareste peretii vaselor sanguine, scade nivelul zaharului in sange, inlatura oboseala si stresul, incetineste procesele de imbatranire. Ceaiul verde are foarte multe virtuti dar, totusi, nu poate fi de folos tuturor. ?ste contraindicat celor cu predispozitie la lipotimie, gastrita cu hiperaciditate, ulcer stomacal si duodenita. ,roduce dureri in zona stomacului. aca mamele care alapteaza copii consuma mult ceai concentrat !inclusiv cel negru" seara, o parte din cofeina trece in laptele matern provocand insomnii copiilor. @a persoanele hipotensive care consuma cantitati mari de ceai verde foarte concentrat, in prima faza tensiunea creste putin, se amelioreaza starea fizica, dar peste cateva ore tensiunea scade accentuat, apare senzatia de slabiciune, scade tonusul vaselor sanguine. -n cazul lor este mai indicata folosirea ceaiului negru care creste tensiunea arteriala si mareste tonusul vaselor capilare. Folosirea ceaiului verde este indicata, dar in cantitati mici si in concentratie slaba. Fiecare consumator de ceai !verde sau negru" trebuie sa aiba simtul masurii si dozele proprii, care sa nu-i afecteze starea sanatatii. epasirea masurilor duce uneori la insomnie, palpitatii si alte simptome nedorite.

-A(pi%in&; Cei care consuma zilnic aspirina trebuie sa stie ca ea uneori are efecte in organism ca si alcoolul, ducand la distrugerea ficatului. 1e poate a+unge in timp si la scaderea auzului. Consumul indelungat de aspirina duce la scaderea imunitatii organismului, iar asociat cu antibiotice, favorizeaza transformarea proceselor acute in procese cronice. Aspirina poate fi inlocuita cu 9 rosii ecologice consumate in fiecare zi sau ceai din coa+a de salcie. -,reparatele pe baza de p%"p")i( facute in casa nu trebuie fierte sau incalzite la temperaturi peste EF OCB propolisul folosit la prepararea lor nu trebuie pastrat in congelator, deoarece acesta isi pierde proprietatile terapeutice. -nteleptii anticii spuneau. <D&+& ' -&i i!.")n&5i', (+hi!.&-'i !"$u) $ 5i&'&= $&+& nu &ju'&, (+hi!.&-'i &)i! n'&'i&; D&+& ni+i &('& nu &ju'&, in+ p (& ' '%&' 0-ntr-adevar, multe tratamente cer neaparat schimbarea regimului alimentar, cand trebuie e#cluse, sau doar reduse la minimum, unele alimente din meniul zilnic. -ata cateva e#emple de alimente al caror consum trebuie 3+)u( (&u % $u( din alimentatia zilnica. - A- +'iuni g&('%"-in' ('in&) acute si inflamatorii. varza, ceapa, usturoi, ridiche de toamna, fragi, curmale. Ardeiul gras se poate consuma numai in cantitati miciB - U)+ % stomacal - castraveti murati, ardei capia, ceapa, usturoi, pepenele galben, morcovB - Du"$ ni'&, g&('%i'& - portocale, pepene verde, struguri, rodii, grepfrut, suc de varza, lamaie, coarne, usturoi, ridiche de toamna !neagra", pere, hrean, stevieB - C")i'& (i $i&% - nuci, struguri, varza, hrean, pepene verdeB - P&n+% &'i'&, n' %"+")i'& - portocale, lamaie, ridichi timpurii si de toamnaB - A- +'iuni) (i(' !u)ui +&%$i"5&(+u)&% +u $ ! - sare, struguri, pepene verde, muraturi, stevie, ceapa si produse care provoaca balonarea. soia, fasole, mazare, paine albaB - 2ip %'"ni 5&(+u)&%& - ginseng si alte plante energizante, sunatoare, struguri, sareB - O. 0i'&' - piersici, nuci, struguri, banane, cartofi, usturoi, prune uscate, orez, paste fainoaseB - N -%i'&, afectiuni renale - zmeura sub orice forma, patrun+el, spanac, struguri, hrean, stevie, ceapa, usturoi, ardei iute, ridiche de toamna !neagra", muraturi, frunza de dafin, salvie si vetriceB - Li'i&0& .i)i&%& - rosii, vinete, fasoleB - B")i &) &p&%&'u)ui )"+"!"'"% - bob, fasole, spanac, stevie, piper negru, mirodeniiB - C"&gu)&.i)i'&' & (&ng )ui !&%i'& - porumb, coada soricelului si urzica. M niu) "!u)ui .")n&5 $ pin$ nu nu!&i $ !&)&$i& )ui; T% .ui (& ( i& in +"n(i$ %&% (i + ! $i+&! n' -")"( (' ; e e#emplu, folosind preparate care sunt asemanatoare proteinelor !clofelina, teofilina, tetraciclina, digito#ina", trebuie sa renuntati la produse care contin p%"' in . -nteractiunea moleculara dintre ele este atat de puternica, incat medicamentele nu dau efectul de vindecare scontat. 1i invers, folosirea preparatelor hormonale presupune consumarea a cat mai multor alimente care contin proteine. branza de vaci, ficat, peste, carne slaba, etc. -M&n+&% & g%&(& scade efectul medicamentelor pentru vindecarea stomacului si intestinelor. antihelmitincelor, sulfanilamidicilor, fenilsalitilatului.

ar cand folositi vitaminele A, , ?, P, sedu#en, metronidazol, anticoagulante, alimentele grase sunt indicate. Combinatia nereusita de medicamente si alimente poate provoca si o criza de hip %' n(iun ; Asta se intampla cand bolnavul ia medicamente pentru scaderea tensiunii si mananca !u%&'u%i si +&%n sau p (' &-u!&', sau consuma antidepresive impreuna cu 5in '&% , . % , +&(+&5&) &-u!&', +&- &, -&(") , .&n&n . >u se recomanda combinarea medicamentelor cu invelisul acidorezistent cu )&p' ) . Calciul din lactate opreste absobtia preparatelor analoage tetraciclinei. ? bine sa mai stiti si ca, vesela din +%i('&) de pe rafturi, reprezinta un real pericol radioactiv. Cristalul focalizeaza emisia de unde electromagnetice si indreapta !reflecta" fascicolele daunatoare spre oamenii aflati in camera. ar nu va grabiti sa aruncati toate vasele de cristal. aca nu vreti sa le pastrati in cutii, pun 'i in -i +&% p&h&% > - ? &)un , ."&. $ -&(") (&u " +&('&n& , pentru neutralizare. ,entru prepararea ceaiurilor, alimentelor etc, folositi A,A ,- sau apa *-?.