Cutume sociale in jurul lumii ce trebuie sa stii inainte sa pleci in vacanta

Atunci cand plecam intr-o vacanta ne gandim doar la ce putem face pentru a ne simti cat mai bine si ce obiective turistice putem vizita. Totusi, cand ne pregatim pentru o calatorie trebuie sa tinem cont de inca un aspect, de care poate depinde, de multe ori, succesul vacantei. E vorba de diferentele culturale si cutumele sociale. Incalcarea regulilor ne pot pune intr-o situatie amuzanta sau stanjenitoare, dar consecintele sunt destul de grave uneori: ii poti jigni pe cei din jurul tau, poti fi amendat sau chiar arestat. Tarile musulmane nu sunt departe de noi si le putem vizita foarte usor, dar regulile pe care trebuie sa le urmam aici sunt printre cele mai stricte. Majoritatea se refera, insa, la imbracaminte, asa ca nu sunt greu de respectat. Astfel, cei care intra intr-o moschee trebuie sa se descalte si sa fie imbracati corespunzator. Barbatii trebuie sa aiba pantaloni lungi si camasa cu maneca lunga, in timp ce femeile ar trebui sa isi acopere tot corpul si sa poarte o esarfa pe cap. Regulile difera totusi de la o tara la alta. Cei care nu au haine cu care sa isi acopere corpul vor gasi la intrarea in moschee tot ce le trebuie. Contra cost, desigur. De asemenea, in lumea islamica nu trebuie sa iti arati nici picioarele daca esti descult. In acest caz, trebuie sa stii ca jurnalistul irakian care a aruncat cu pantofii in George W. Bush nu a vrut sa il raneasca, ci doar sa il insulte. Si mai important este numele profetului Mohamed. O profesoara care preda limba engleza in Sudan a fost condamnata la opt ani de inchisoare pentru ca a dat numele Mohamed unui ursulet de plus. Ea nu a facut nicio zi de inchisoare totusi, dar a fost obligata sa plece din tara. O alta destinatie preferata a romanilor este Thailanda, o tara in care mai multi occidentali au fost arestati pentru ca l-ar fi insultat pe rege. Legea lese majeste spune ca oricine face o afirmatie lipsita de respect la adresa monarhului sau a familiei sale va fi trimis la inchisoare. Probabil oricine ar putea sa te reclame la politie deoarece thailandezii il iubesc pe rege si il considera parintele tarii. Cel mai cunoscut caz este cel al unui scriitor australian care a scris o carte despre o familie regala fictiva din Thailanda si a fost condamnat la cativa ani de inchisoare. Un alt occidental arestat este un elvetian care a desenat cu spray de vopsea poza regelui. Amandoi au fost gratiati de rege dupa cateva luni petrecute in inchisorile thailandeze. Dar nu peste tot se ajunge la inchisoare pentru incalcarea cutumelor sociale. In multe alte locuri, in cel mai rau caz, oamenii vor fi jigniti de atitudinea ta si probabil te vor ignora. In Japonia, de exemplu, sunt foarte multe lucruri pe care nu trebuie sa le faci, dar printre cele mai grave este sa bagi betele de mancat in orez si sa le lasi acolo. Asta pentru ca betele care stau vertical le amintesc japonezilor de morminte. De asemenea, este un gest foarte nepoliticos daca folosesti partea cu care mananci a betelor pentru a lua mancare dintr-un castron folosit si de alte persoane. Betele trebuie intoarse in acest caz. Mai mult, trebuie sa ai grija ca nu musti sau lingi betele, iar daca mananci peste sa tii minte ca acesta nu trebuie intors in farfurie deoarece aduce ghinion. Intalnirea cu oameni straini si salutul difera de la o cultura la alta, iar un gest gresit te poate pune intr-o situatie stanjenitoare sau il poate jigni profund pe celalalt. In tarile mediteraneene, chiar si oamenii straini se saruta pe obraz cand se cunosc, iar maurii din Noua Zeelenda inca isi mai freaca nasul atunci cand se intalnesc. In Rusia, nu trebuie sub nicio forma sa dai mana cu cineva peste pragul unei usi.

In tarile musulmane, oricat de rigide ni se par, vom fi surprinsi de apropierea fizica dintre barbati. Astfel, e foarte posibil sa vedem barbati tinandu-se de mana cand merg pe strada deoarece acesta este un semn de prietenie, iar un strain care isi face prieteni nu trebuie sa se sperie daca acest lucru i se intampla si lui. Si despartirile sunt foarte diferite. In tarile arabe si din sudul Asiei, nu trebuie sa multumesti gazdei la plecare. Gestul politicos si obligatoriu in Occident va fi considerat aici o insulta deoarece pentru oameni este un privilegiu sa ii vizitezi si considera ca e datoria lor sa iti multumeasca. Dharma i religie 20 mai 1990, emisiune radiofonic Cuvntul sanscrit dharma, adeseori tradus ca "religie", a fost derivat din verbul dhri, nsemnnd a ine, a ntreine, a suporta, a ndeplini o datorie etc. Substantivul dharma semnific ceva care are temelii ferme; nuanele lui numeroase includ: datorie, drept, dreptate, virtute, moral, religie, fapt bun i totodat fire i caracter. Cuvntul "religie" reprezint aadar o conotaie a cuvntului sanscrit "dharma" i nu sensul su multidimensional. Firete c implicaiile termenului se datoreaz complexitii conceptului. n gndirea indian, ideea de dharma i are obria n noiunea de rita - ordinea cosmic. Un numr de imnuri din Rigveda susin existena unei ordini cosmice, creia se supun att materia ct i spiritul. Este o regul, care guverneaz mersul astrelor, succesiunea anotimpurilor, fluxul apelor precum i evoluia moral a oamenilor, a societii umane n general. Departe de a cuta s-l degradeze pe om ntr-un regn inferior, conceptul crede n nsufleirea naturii. n mintea indian, natura este o prezen vie, cu care omul comunic. n perioada tardiv a Vedelor, scripturile au stabilit cele cinci datorii ale omului social - datoria fa de zei, nelepi, strmoi, oameni, precum i fa de alte fiine. Pentru a-i dezvolta calitile morale i atitudinea spiritual, omului de bun sim i se cere s aib respect fa de toi i s-i iubeasc pe toi. Omul are datorii morale, mai ales fa de el nsui, s realizeze o trire armonioas, integrarea n viaa cosmic, din care el face parte. De la bun nceput, dharma a nsemnat o evoluie luntric i nu o doctrin instituionalizat, impus din afar. Nenelegerea spiritualitii indiene n unele cercuri occidentale pornete de la traducerea nefericit i neadecvat a "dharma" prin "religie". n tradiia european, o religie necesit un propvduitor i o carte fundamental. Din acest punct de vedere, religiile care au izvort n India nu se potrivesc accepiei termenului european "religie". Religia hindus, cea mai vecehe religie existent azi pe pmnt, n-a fost nfiinat de nimeni. Ea a evoluat din cultura i gndirea popoarelor indiene n decursul secolelor. Scripturile susin c ea este sanatana dharma, Legea etern. Dei buddhismul i jainismul au fost ntemeiate de Buddha i, respectiv, Mahavir n secolul VI naintea lui Hristos, ele, ca i hinduismul, nu au nici o carte anume fundamental. Mentalitatea indian respect tradiia, dar crede i n evoluia gndirii umane. Logica indian se ndreapt spre cutarea Adevrului, i Adevrul este Marele Necunoscut, probabil Marele Anonim, cum ar fi spus Lucian Blaga. n cele trei religii antice, care i au obria n India, dharma reprezint perceptele etice, conduita moral. n Bagavdgita, Krina afirm: "Pentru salvarea celor buni i distrugerea celor ri, pentru statornicirea Legii, m nasc din yuga n yuga" (n traducerea lui Sergiu Al-George); yuga nsemnnd una dintre cele patru vrste ale omenirii. Bun cunosctor al filosofiei culturii indiene, implicit al filosofiei limbii sanscrite, traductorul a folosit termenul Lege pentru dharma, cea mai potrivit nuan n acest context.

Tocmai pentru c hinduismul este o cultur, un mod de a privi i a tri viaa, el a fost, iniial, att de generos, deschis i tolerant. Totui, la nceputul mileniului nostru, motivele istorice au determinat nchistarea societii hinduse. Ca s se apere de alte culturi, care cutau s-i impun Indiei religiile lor, hinduismul a accentuat rigiditatea canoanelor pn la exagerare. n pofida faptului c sute de mii de indieni au mbriat alte religii, de voie sau de nevoie, majoritatea populaiei indiene de azi aparin credinei hinduse. n secolul trecut i n secolul nostru, mari spirite indiene ca Ram Mohun Roy, Ramakrisna Paramhamsa, Rabindranath Tagore, Swami Vivekananda i Mahatma Gandhi au insuflat poporului indian sensul originar i esenial al conceptului dharma. Ce a nsemnat dharma pentru Tagore? O voi discuta cu o alt ocazie. nchei astzi cu dou versuri ale lui Swami Vivekananda: "Pe unde l caui pe Dumnezeu? Nu vezi c El se afl n faa ta, sub multiple forme? Cel care i iubete semenii l slujete pe Dumnezeu".