Sunteți pe pagina 1din 18

Instalatii de foraj

Numim instalatie de foraj, intreg ansamblul de agregate, dispozitive si scule necesare saparii unei sonde. Instalatiile de foraj se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume: - dupa sistemul de foraj ce-l poate realiza: uscat rotativ, uscat percutant, hidraulic cu circulatie direct sau indirecta, etc. - dupa sarcina la carlig - dupa modul de actionare: instalatii de foraj actionate manual, semimecanic sau mecanic; - dupa modul de transport si montaj: instalatii fixe, transportabile, tractate sau autotractate Pentru a defini caracteristicile unei instaltii, trebuie sa tinem seama insa de toate criteriile mentionate.

Componenta instalatiilor de foraj


In general o instalatie de foraj se compune din urmatoarele subansamble: - turla, mast sau trepied - utilajul de manevra: troliu, sistemul geamblac-macara, cablu - utilajul de rotire sau utilajul de percutie, la instalatiile mecanice - utilajul de circulatie a fluidului de foraj la instalatiile hidraulice - instalatiile de forta la instalatiile semimecanice si mecanice - organe de transmisie, de comanda, de masura si control. Turla, mastul sau trepiedul servesc la introducerea si extragerea garniturii de foraj, a burlanelor, a diferitelor, scule, precum si la sustinerea garniturii in timpul avansarii. Ele sunt de diferite forme constructive: cu trei picioare (trepiede), cu patru picioare (turle); de asemenea pot fi rabatabile, cu unul sau cu doua picioare (masturi). Toate sunt construite din otel profilat sau tubular, lemnul utilizandu-se numai uneori pentru trepiede. In afara de forma constructiva, ele cunt caracterizate prin inaltimea si capacitatea de ridicare (sarcina la carlig). Inaltimea libera determina lungimea maxima a pasilor de prajini sau a burlanelor ce pot fi manevrate. Sarcina la carlig, determina in general, adancimea maxima de

foraj ce se poate realiza. Este interzis a solicita turla, mastul sau trepiedul cu o sarcina mai mare decat cea data de constructor. Ele trebuie montate corect cu toate riglele, contrafisele si ancorele conform schitei de montaj. Utilajul de manevra se compune din troliu, sistemul geamblac-macar si cablu. Troliul este elementul principal al utilajului de manevra, el fiind o masina de ridicat prevazuta cu un element de infasurare (toba) pe care se ruleaza cablul care sustine si actioneaza macaraua. La forajul manual troliul este prevazut cu doua manivele. Criteriile dupa care se apreciaza troliile sunt: sarcina in cablu care determina sarcina la carlig; viteza de manevra si capacitatea de franare.Pentru o utiliozare mai rationala a puterii motorului in functie de sarcina la carlig, troliile au in genere mai multe viteze. Constructiile moderne prevad trolii cu 2 sau chiar 3 tobe si anume o toba de foraj, o toba de manevra si una de lacarit. Trecerea de la un gen de operatie la altul este astfel mult usurata, nemaifiind nevoie sa depena cablul de pe macarale, pentru a fi urzit pe altele. Toba de foraj. Pe aceasta este infasurat cablul de care este suspendata garnitura de foraj. Aceasta toba la forajul percutant este imaprtita in doua sectoare prin intermediul unui taler. Un sector serveste la inmagazinarea cablului de foraj, iar al doilea serveste pentru lucru. Aceasta constructie este necesara pentru a evita ca la fiecare miscare de smulgere a sapei din talpa, eforturile din cablu sa actioneze asupra tuturor spirelor stratelor inferioare de pe toba, deformandu-le. In acest scop de pe sectorul de inmagazinare se trece din nou cablul necesar in sectorul de lucru. Cand prin avansare s-a terminat cablul in sectorul de lucru, de pe sectorul de inmagazinare se trece din nou cablul necesar in sectorul de lucru si se continua forajul. In general la forajul percutant capacitatea de inmagazinare a tobei determina adancimea pana la care poate fora instalatia. Toba de manevra serveste la manevrarea coloanelor de lucru, la introducerea coloanelor filtrante si ori de cate ori este nevoie de o sarcina marita la carlig. Toba de lacarit, serveste la introducerea si extragerea lingurilor de lacarit, de curata si cu piston, precum si a greiferelor. Sistemul geamblac-macara este un sistem de scripeti, ce pot ridica greuttati mari actionand cu forte mici. Constructia geamblacului este foarte variata dupa cum acesta se foloseste la trepiede, turle sau masturi. Oricare ar fi constructia, acesta este constituit din mai multe role cu sant fixate in partea superioara a trepiedului sau turlei. Rolele se rotesc pe rulmentii speciali. Geamblacul trebuie controlat si gresat cel putin odata pe saptamana. La instalatiile de foraj percutant rola principala de la geamblac, peste care trece cablul de percutie, este montata pe resoarte puternice sau tampoane de cauciuc. Acest lucru este necesar pentru a se asigura amortizarea socului produs de smulgerea din talpa a garniturii, precum si pentru a asigura la instalatiile cu balansier (care nu au deci cadere libera), ca lovirea talpii sa se faca catre sapa cu o viteza apropiata de cea a caderii libere. Macaraua este utilajul care face legatura intre cablul care trece peste rolele geamblaculuisi dispozitivul de prindere a greutatii de la put (carlig, clupa). Macaraua se compune din rolele cu rulmentii respectivi, foile care despart rolele intre ele, aparatoarea care nu permite cablului sa

sara de pe santul rolelor, axul pe care sunt montate rolele si dispozitivul de agatare. Ca si la geamblac, saptamanal, se va face ungerea rulmentilor si se va verifica starea rolelelor prin rotirea usoara a acestora precum si verificarea dispozitivului de fixare a bolturilor. Numarul rolelor la macara si geamblac este fixat de constructor in functie de tractiunea in cablul troliului si vitezele de ridicare la carlig. Cablul serveste la suspendarea macaralei de geamblac si manevrarea ei catre granic. La forajul percutant cablul serveste si pentru transmiterea miscarii de percutie si pentru rotirea garniturii pe talpa. Cablul din otel este un ansamblu de sarme (fire) si de toroane (vite) grupate prin infasurare in jurul unei inimi, intr-unul sau mai multe strate concentrice. Calitatea esentiala a firului cablului este flexibilitatea sa, adica proprietatea de a se incovoia dupa o raza mica de curbura, fara a suferi deformatiuni permanente, pastrandu-si proprietatea de a rezista la tractiune. Cu cat firul este mai subtire, cu atat este mai flexibil. Pentru ca un cablu sa reziste la o tractiune mai mare se folosesc manuchiuri de fire rasucite intre ele numite vite sau toroane. Firele pot fi de acelasi diametru sau de diametre diferite. Un strat in mos curent este format din sarme de acelasi diametru. La foraj se utilizeaza cabluri compuse. Acestea sunt alcatuite din infasurarea mai multor toroane. Cablarea este operatiunea de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea lor in forma de spire elicoidale precum si operatia de infasurare a toraonelor pe inima cablului. Atat infasurarea sarmelor in toroane cat si a toroanelro in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu literele Z si S. Denumirile de infasurare Z (dreapta) si respectiv S (stanga) corespund cu cele ale sensului de infasurare. - Cablarea paralela este aceea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in acelasi sens cu infsurarea sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea paralela poate fi dreapta Z/Z sau stanga S/S - Cablarea in cruce este cablarea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in sens contrar infasurarii sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea in cruce poate fi dreapta S/Z sau stanga Z/S. - Cablarea mixta este cablarea la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu infasurare stanga notandu-se SZ/Z sau SZ/S Cablul care se utilizeaza la percutie este necesar sa fie foarte flexibil pentru a rezista la numeroase inflexiuni ce se produc la balansier si pentru a permite ca garnitura sa se roteasca intro anumita masura la fiecare cursa. Din aceasta cauza cablul la forajul percutant are o importanta deosebita. In functie de alegerea tipului de confectionare a cablului depinde randamentul forajului. In cazul cablurilor cu cablare paralela este drept ca se obtin momente de torsiune mai ridicate decat in cazul celor cu cablare in cruce. Totusi, cablurile cu cablare paralela nu se folosesc din cauza tendintei formarii de bucle in cazul unei tensiuni insuficiente. Pentru a evita tendinta de desurubare a garniturii in timpul forajului se foloseste exclusiv cablul cu cablare in cruce stanga Z/S.

In ultimul timp, pentru instalatiile de tip usor si chiar mediu, exista constructori care au inlocuit sistemul clasic al utilajului de manevrra, prin culisarea capului de rotire de-a lungul mastului, acesta fiind actionat prin intermediul unor lanturi sau pistoane hidraulice. Cablul trebuie corect manipulat in intretinut. In principal se va urmari ca: sa nu se descarce niciodata cablul prin aruncarea tobei cu cablu din camion; cablul sa se depoziteze intr-un loc ferit de caldura, noroi, apa, etc; eventuala curatire de murdarie a cablului sa se faca numai cu peria, fara a-l spala cu apa, motorina, etc.; in timpul lucrului seful de echipa sa vegheze ca infasurarea cablului pe toba sa se faca in mid regulat, strans pe toba cu spirele alaturate, fiecare spira dintr-un rand nou trebuind sa se aseze in adanciture dintr doua spire sin randul precedent; starea cablului sa fie verificata cel putin odata pe saptamana, in schimbul de zi. Firele de sarma rupte indica uzura cablului.In mod curent se considera ca un cablu este uzat cand are mai mult de 5% fire rupte pe un pas de infasurare. Nu se admite folosirea cablului inadit. - Utilajul de rotire. Utilajul de rotire are sarcina de a transmite garniturii de foraj miscarea de rotatie. Acest lucru se face prin intermediul unei mese rotative, prin intermediul unei prajini de antrenare si a capului hidraulic. In timpul operatiilor de manevra, masa rotativa mai are si rolul de a sustine garnitura de prajini. Capul hidraulic sustine intreaga garnitura de foraj in timpul forajului si asigura etanseitatea fluidului de foraj. Constructia capetelor hidraulice este diferita dupa fabricanti si sitemul de foraj. In ultima vreme, datorita progreselor facute pe linia actionarilor hidraulice, miscarea de rotatie se realizeaza prin capul hidraulic eliminand astfel masa rotativa si prajina de antrenare. Ceea ce caracterizeaza utilajul de rotire este sarcina de lucru, turatia, deschiderea si momentul de rotatie palpabil. - Dispozitive de percutie. Percutia, la instalatiile fara dispozitive speciale, se realizeaza fie ridicand garnitura cu ajutorul troliului si apoi lasand-o sa cada liber, fie cu ajutorul unei zgaltaitoare. Dispozitivele mecanice de percutie sunt in genere cu actionare mecanica si sunt de tipul biela-manivela sau cu excentric. Dupa modul de asezare a axelor, una fata de cealalta, putem avea mecanisme rectangulare sau nerectangulare. In general toate instalatiile cu balansier au mecanisme nerectangulare. Avantajul sistemului cu biela-manivela fata de sistemul cu excentric consta in faptul ca se pot realiza curse de marimi variate ale balansierului si deci ale garniturii de foraj. Aceasta se realizeaza prin mutarea butonului pe arborele cu excentric. Dispozitivul de percutie cu excentric poate fi cu cadere libera sau nu. Realizarea caderii libere se face cu un dispozitiv special cu bile care permite ca atunci cand s-a trecut de punctul mort superior si deci garnitura de sapa incepe sa coboare, excentricul nemaifiind supus la sarcina, viteza acestuia datorita greutatii garniturii sa poata fi mai mare decat cea corespunzatoare angrenajelor de transmisie, garnitura putand cadea astfel cu viteza determinata de acceleratia gravitatiei. Dezavantajul excentricului este ca nu poate realiza decat o singura marime de cursa a garniturii.

- Utilajul de circulatie a fluidului de foraj. Pompele servesc la gaura de sonda a fluidului de foraj si constituie unul din cele mai importante elemente ale utilajelor cu sistem hidraulic. La forajul cu circulatie directa, pentru pomparea fluidului de foraj se folosesc pompele cu piston. In cilindrul pompei pistonul are o miscare rectilinie alternativa. Prin deplasarea sa pistonul produce o variatie de volum datorita careia sa realizeaza aspiratia si refularea lichidului. Pompele folosite sunt cu dublu efect, adica intr-o cursa dubla se produc pentru fiecare piston cate doua faze de aspiratie si refulare. Dupa numarul pistoanelor, pompele pot fi simplex - cu un singur cilindru, duplex - cu doi cilindri si triplex - cu trei cilindri; pompele de noroi sunt standardizate. La sistmul cu circulatie inversa, astfel cum s-a aratat, fluidul de foraj este pus in circulatie de o pompa centrifuga construita special cu trecere mare sau de un motocompresor. Din utilajul de circulatie la forajul cu circulatie direct mai face parte si manifoldul care este format dintr-o serie de ventile pentru reglarea debitului si incarcatorul; la instalatiile cu circulatie inversa, pompa de vid si sistemul de amorsare. De asemenea fac parte furtunul si dispozitivele de format si curatat noroiul. Instalatiile de forta. Aproape la toate instalatiile se utilizeaza motoare puternice de tip diesel. Exista si instalatii care au montate motoare electrice dar care sunt dependente astfel de o sursa de energie electrica. Organe de transmisie, de comanda, masura si control. Organele de actionare si de transmisie sunt specifice fiecarei constructii. Acestea se pot realiza prin curele, cardane, lanturi cu zale, pneumatic sau hidraulic. Transmisiile si actionarile hidrostatice au azi un rol din ce in ce mai mare. In genere toate comenzile sunt concentrate la un pupitru de comanda. O data cu dezvolatarea tehnicii, rolul si importanta aparatelor de masura si control au crescut foarte mult. Aceste aparate ajuta sa se cunoasca si sa se aplice corect regimul de foraj si deasemenea sa se aprecieze daca utilajul folosit este solicitat in limite normale. In acest scop instalatiile sunt dotate cu o serie de aparate de masura: vacuumetre, manometre, tahometre, voltmetre, etc., a caror observare trebuie sa se faca permanent de catre operator, conform instructiunilor date de fabrica. Unul din principalele aparat este indicatorul de greutate, care arata sarcina la carlig care nu trebuie sa depaseasca sarcina maxima permisa de turla. La instalatiile FA 12.5 si FA 20 schema indicatorului de greutate se compune dintr-un cilindru hidraulic, o conducta si un tub flexibil, un manometru si un amortizir de pulsatii. El functioneaza astfel: forta din capatul mort al cablului de manevra, aplicata la tija pistonului cilindrului hidraulic, genereaza in cilindru o presiune proportionala cu forta. Cadranul manometrului indicatorului de greutate prezinta pe langa gradatiile in kgf/cm patrat si gradatii in kgf, dand posibilitatea aprecierii sarcinii la carlig in mod permanent, instructiunile de exploatare si folosire date de uzina constructoare prevad in mod detaliat operatiile de umplere cu ulei, eliminarea aerului din conducte, modul de verificare, etc. Exista si alte tipuri de indicatoare. Astfel, in loc de cilindrul hidraulic poate fi un transformator de presiune montat pe cablu; indicatorul de greutate poate avea si un manometru inregistrator, diagrama zilnica aratand mersul lucrarilor executate pe cele trei schimburi. La transmisiile hidrostatice manometrul din circuitul pentru actionarea mesei arata desfasurarea nornala a procesului de foraj. Astfel, momentul la care este supusa garnitura de foraj, datorita

unei apasari prea mari pe talpa sau strangerii gaurii este aratat la instalatia FA20 de manometrul de control al presiunii uleiului la masa rotativa. Este absolut necesar ca operatorii sa cunoasca bine instructiunile de exploatare ale fiecarui tip de utilaj, pentru o corecta exploatare a utilajului si aplicare a procesului tehnologic.

Figura 2. Structura clasic unei instalaii de foraj a sondelor petroliere [1]

Lucrari de foraj curs


Desi nu este adus la zi, aveti mai jos un curs despre foraje : 1. Introducere n forarea sondelor

Dezvoltarea societii umane a fost i este dependent de resursele naturale (apa-potabil i industrial, combustibili fosili-hidrocarburi, crbuni, minereuri). Plasarea acestora n scoara terestr, la adncimi nu ntotdeauna accesibile, a impus gsirea unor soluii pentru identificarea i exploatarea lor. S-au dezvoltat n consecin de-a lungul istoriei tehnicile i tehnologiile de foraj. Astzi lucrrile de foraj sunt folosite n mai multe domenii: cercetare geologic, extracie de petrol i gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrri miniere (puuri, guri de ventilaie), cercetri geotehnice.

instalatie de foraj Sonda este o construcie minier special, de form cilindric, vertical sau nclinat, caracterizat printr-un raport mare ntre lungime (adncime) i diametru, executat cu instalaii speciale. Deschiderea de form cilindric, fr consolidare cu burlane, se numete gaura de sond. Partea superioar a unei sonde se numete gura sondei, iar parte inferioar talpa sondei. Gaura de sond este delimitat lateral de peretele gurii de sond. Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrri de traversare, consolidare i izolare a rocilor traversate, necesar executrii unei sonde. Este o operaie de dislocare a rocilor i de evacuare la suprafa a fragmentelor rezultate (detritus). Forarea sau sparea sondelor se execut cu ajutorul instalaiilor de forare (foraj). Funcie de scopul urmrit instalaiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaii grele de foraj) i instalaii de foraj de mic adncime (sondeze, sau instalaii uoare de foraj). Sondele au putere instalat mare (mii de CP), execut guri la adncimi mari (mii de metri), cu diametre mari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de foraj utilizat este de diametru mare (se msoar n inci=tol; 1inci=25,4mm). Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP), execut guri frecvent de pn la 1000m, dar pot ajunge i la 2000m, guri cu diametre mici. Dislocarea rocii n talpa sondei se execut cu instrumente speciale. Scopul executrii forajului impune modul n care se face dislocarea rocii n talpa sondei. Pentru forajele de cercetare, care urmresc obinerea unor eantioane, dislocarea n talpa sondei se face circular, cu ajutorul unui

instrument numit cap de carotier (frez). n acest caz vorbim de forajul prin carotaj mecanic. Eantioanele obinute se numesc carote. Dac dislocarea n talpa sondei este circular complet, instrumentul de dislocare se numete sap. Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prjini de foraj), iar detritusul este scos la suprafa de fluidul de foraj (de circulaie). 1.1.Clasificarea forajelor Clasificarea se face dup mai multe criterii. 1. dup scop 1.1. Foraje de cercetare geologic foraje de referin sunt destinate cercetrilor regionale, se execut la adncimi relativ mari, n carotaj mecanic continuu; foraje de prospeciuni urmresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumit regiune, cu precizarea tuturor aspectelor privind litologia, tectonica, resursele minerale, etc. Se execut n carotaj mecanic continuu; foraje de explorare au drept obiectiv conturarea unor zcminte, cu determinarea parametrilor cantitativi i calitativi, necesari n calculul rezervelor, precum i stabilirea condiiilor geologice de zcmnt. 1.2. Foraje de exploatare a hidrocarburilor (petrol, gaze), precum i a apelor subterane. n aceast categorie sunt cuprinse i sondele de injecie (pentru refacerea presiunii n zcmintele de iei) i sondele de observaie care urmresc procesul de exploatare. Sarea poate fi exploatat cu ajutorul sondelor. 1.3. Foraje cu destinaie special de interes minier se execut la zi, n cariere (derocri prin guri de explozie), sau n subteran, pentru cercetare geologic, guri de pucare, drenaj, aeraj, consolidare rocilor, etc.; foraje hidrogeologice executate pentru identificarea, stabilirea condiiilor de zcmnt (parametrii calitativi i cantitativi) i exploatarea apelor subterane (potabile, termale, minerale); foraje geotehnice utilizate pentru cunoaterea proprietilor fizico-mecanice ale rocilor de fundaie pentru construcii civile, industriale, baraje, tuneluri, etc.; foraje de interes seismic utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale. lucrri de foraj cu diametre mari utilizate n amenajri hidrotehnice, ca i lucrri miniere (suitori, puuri de aeraj, etc.), sau rezervoare subterane. 2. dup energia utilizat la acionarea instalaiei 2. 1. Foraj manual 2.2. Foraj mecanic acionarea se face cu motoare cu abur, cu combustie intern, electrice, hidraulice, sau pneumatice. 3. dup energia utilizat la dislocarea rocii foraj cu dislocare mecanic foraj cu dislocare hidromecanic foraj cu dislocare termic 4. dup modul de acionare asupra rocii forajul mecanic este: 4.1. Foraj percutant dislocarea rocii n talpa sondei se face prin lovire repetat cu o sap special, de forma unei dli (trepan). Are dou variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) i percutant-hidraulic. n primul caz sapa este antrenat cu ajutorul unui cablu sau a unei tije (metal, lemn). Detritusul este evacuat prin introducerea unei cantiti mici de ap i extragerea periodic

a noroiului format, cu o lingur cilindric. n forajul percutant-hidraulic sapa este antrenat cu ajutorul prjinilor (evi de oel), prin care se pompeaz continuu fluid pentru splarea tlpii de detritus. 4.2. Foraj rotativ cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului dislocat prin circulaie de fluid. Are dou variante: cu rotaie de la suprafa (cu mas rotativ, sau cap rotativ la sondeze) i cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu evacuarea permanent a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaz cu diferite tipuri de sape, care execut o micare de rotaie i ptrundere n teren. Metoda rotativ-hidraulic se numete i rotary. Sapa este rotit de motoarele instalaiei prin intermediul masei rotative i a prjinilor de foraj. Pentru ptrunderea sapei n roci apsarea este asigurat de garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat n talp prin interiorul prjinilor. 4.3. Foraj rotativ percutant 1.2. Dezvoltarea forrii sondelor Primele deschideri prin foraj sunt cunoscute din antichitate. n Egipt n timpul construirii piramidelor s-au executat sondaje cu ajutorul unor tuburi din bronz, armate cu gruni de diamant. n China (cu 1700 ani .e.n.) se spau sonde cu adncimi de 500m n sistemul percutant, cu prjini de bambus i cu acionare manual.

Instalatie de forat pe camion Exploatare i prelucrarea petrolului a determinat dezvoltare forajului. Pn la utilizarea forajului n exploatarea petrolului, aceasta se realiza prin puuri spate manual. Prima sond pentru petrol a fost forat n Rusia, lng Baku (1848), n sistem percutant uscat. Abia n 1859, se foreaz prima sond pentru petrol n SUA (Pensylvania). n Romnia, prima sond de petrol (mijloace mecanice) a fost forat n 1861 la Mosoare (Trgu Ocna). A fost folosit sistemul percutant uscat cu prjini de lemn. Primele sonde se sap n sistemul percutant uscat, dar se trece la forajul percutant hidraulic, la care evacuarea detritusului se realiza continuu, prin circulaia apei. Acest sistem permitea adncimi mai mari de forare i creterea siguranei de lucru. n Romnia sistemul a fost aplicat n 1896 n Prahova (Bicoi). Cnd apare sistemul sistemul rotativ (sistemul rotary)? La nceputul secolului 20 apare n SUA. n Romnia, primele sonde n acest sistem, au fost forate n 1906 (Moreni-Prahova, Tescani Bacu).

Dezvoltare sistemului rotativ hidraulic duce la creterea vitezelor de forare i a adncimilor sondelor. n fosta URSS, dup 1922 se introduce forajul cu turbin, care este un sistem de foraj rotativ, cu un motor amplasat deasupra sapei. La noi s-a aplicat dup 1952. Este preferat n cazul rocilor dure i la forajul dirijat. Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit l prezint flexoforajul. Garnitura de foraj este format dintr-un tub flexibil, cu o structur special. Cu toat diversitatea sistemelor i variantelor, sistemul rotativ cu mas este cel mai folosit. Recordul de adancime atins pe plan mondial este de 12.390m (Murmansk-Rusia). n Romnia adncimea maxim atins este de 7025m (Tufeni-Bicoi). 1.3. Componentele instalatiilor de forare Instalaiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de baz comune. Aceste componente se mpart n componente de suprafa i componente de interior. Componentele de suprafa, funcie de rolul lor sunt: Grup de for-pentru acionare, format din motoare, motoare electrice de fund; Turla cu substructur; Sistemul de manevr-pentru intoducerea i extragerea garniturii de foraj cu instrumentele de dislocare (sap, frez). Este alctuit din macara, troliu, geamblac, crlig, cablu de foraj, i scule de manevr (elevatoare, pene, cleti); Sistemul de rotaie-antreneaz garnitura ntr-o micare rotativ. Cuprinde masa rotativ i capul hidraulic; Sistemul de circulaie-asigur circulaia fluidului de foraj n sond. Cuprinde pompa de noroi i conductele de aspiraie i mpingere (manifold, din engl. manifold=conduct de aducie), furtun, Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj i instrumentele de dislocare. Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaiilor executate de la montarea unei instalaii pe o locaie i pn la demontarea i transportul spre o alt locaie. El poate cuprinde: Lucrri de suprafa amenajarea terenului, montajul instalaiei de foraj i anexelor; Lucrri pregtitoare verificarea strii de funcionare a utilajelor, sparea i consolidarea gurii prjinii ptrate; Sparea gurii de sond sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operaii repetat la fiecare introducere a unei sape noi n locul celei uzate i a garniturii de prjini pn n talpa sondei. Pe msura adncirii sondei, la garnitura de foraj se adaug o nou prjin de foraj (bucata de avansare). O vitez mic de avansare poate indica uzarea sapei. Extragerea garniturii se face n pai (cte 2-3 prjini), care se sprijin n turl, la pod. Toate manevrele se execut cu ajutorul sistemului de manevr i a mesei rotative (cap rotativ). Lucrri de consolidare i izolare a gurii de sond forarea ncepe cu o sap cu diametru mare, se sap o poriune, se tubeaz prima coloan (coloana de ancoraj) i se cimenteaz n spatele coloanei. Se continu forajul cu o sap cu diametru mai mic. Funcie de scopul sondei i funcie de condiiile geologice (natura rocilor, tectonica regiunii) dup coloana de ancoraj se tubeaz direct coloana de exploatare, sau 1-2 coloane intermediare i apoi coloana de exploatare. Tubarea este operaiunea de introducere a unor burlane de oel n gaura de sond. Burlanele se cimenteaz n spate n totalitate, sau parial, pe o anumit nlime de la talp. Operaii de investigare la forarea unei sonde, nainte de operaiunea de tubare se pot executa diferite investigaii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv, cavernometrie,

msurtori de deviaie, etc. Lucrri de punere n producie au loc la forajele executate n scopul exploatrii unor resurse (hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de cercetare i la unele dintre cele speciale. Lucrri de demontare i transport reprezint etapa de finalizare a forajului. Lucrri de instrumentaie sunt lucrri speciale executate pentru rezolvarea unor accidente n gaura de sond (prinderi la pu, ruperi de prjini, etc.). Acestea se execut cu ajutorul unor scule de instrumentaie. Unele etape pot s fie suprimate (consolidare i izolare, investigare) funcie de scopul forajului.

Instrumente de dislocare cu destinaie special

sape de foraj Sapa pi (sapa cu vrf) se obine dintr-o sap coad de pete, subire, creia i se taie colurile lamelor. Acest tip de sap se folosete la corectarea gurilor de sond cu neregulariti, sau curirea sondelor n care au avut loc surpri. Se folosete i la frezatea iului dup cimentare, pentru continuarea forajului. Sapa cu lame elicoidale se utilizeaz la devierea voluntar a gurilor de sond. Lrgitoarele sunt folosite pentru mrirea diametrului gurii de sond. Pot fi cu lame (pentru roci slabe) i cu role, pentru rocile tari.

Prjini de foraj Garnitura de foraj


n procesul de foraj, instrumentele de dislocare sunt antrenate n micare, cu ajutorul garniturii de foraj. La forajul executat cu circulaie de fluid, garnitura este format din prjini tubulare, asamblate prin filete. Funciile garniturii de foraj sunt:

Prajina de foraj

Transmite micarea de rotaie de la suprafa la sap; Asigur prin propria greutate, apsarea pe sap, pentru dislocarea rocii; Asigur canalele de circulaie pentru fluidul de foraj. Fluidul curat, circul spre talpa sondei, prin interiorul prjinilor, iar al doilea canal, exterior (ntre prjin i peretele sondei), permite rentoarcerea fluidului, ncrcat cu detritus; Constituie ansamblul de introducere i extragere din talpa sondei a instrumentelor de dislocare i a sculelor speciale; Asigur efectuarea operaiilor auxiliare: carotaj mecanic, probare de strate, instrumentaii.

Construcia garniturii de foraj Garnitura de foraj este format din: prjini grele, prjini de foraj, prjina de antrenare, racorduri i reducii. Prjinile grele se afl la parte inferioar a garniturii, prjina de antrenare, la partea superioar, iar ntre ele sunt prjinile de foraj, ele avnd lungimea cea mai mare n garnitur. Prjini grele Prjinile grele realizeaz prin greutatea proprie apsarea pe sap i menin prin rigiditatea lor verticalitatea gurii, evitnd devierea. Ele se monteaz deasupra sapei sau carotierei i pot asigura 70-80% din apsarea pe sap. Prjinile grele sunt de dou tipuri: obinuite i speciale. Prjinile grele obinuite, sunt tuburi cilindrice cu peretele gros, construite n variantele:muf-cep, muf-muf i cep-cep. Diametrele nominale sunt cuprinse ntre 3 1/8 i 11. n aceste cazuri pentru mbinare se folosesc racorduri cep sau muf. Sunt confecionate din oel aliat, crom-

molibden, sau crom-nichel. Dup confecionare sunt tratate termic. Cele de diametru mare pot fi confecionate din oel carbon. Prjinile grele speciale sunt utilizate pentru prevenirea devierii gurii de sond. Acestea au o rigiditate mai mare i reduc flambajul prjinilor. Prjini de foraj Prjinile de foraj sunt tuburi din oel, aluminiu, sau aliaje uoare (cu titan). Pentru mrirea capacitii de rezisten la mbinri, capetele lor sunt ngroate (ramforsate). Tierea filetului n acest caz nu slbete rezistena prjinii. Diametrul nominal al prjinilor de foraj corespunde diametrului exterior al corpului prjinii i este cuprins ntre 60,3mm (2 3/8 in) i 168,3mm (6 5/8 in).Pentru fiecare diametru pot exista de la una la patru grosimi de perete. mbinarea prjinilor se face cu ajutorul racordurilor speciale. Racordul este format din dintr-un cep special montat la un capt al prjinii i o muf special, montat la cellalt capt al acesteia. Mufa i cepul special au filet cu pasul mare, pentru nurubare-deurubare n timp relativ scurt. Racordurile speciale pot fi: nfiletate i sudate, funcie de modul cum sunt fixate la captul prjinilor. Prjinile de foraj cu racorduri nfiletate au la capete cepuri cu filet normal, cu conicitatea i pasul, mai mici dect la filetele speciale. Prjinile cu racorduri sudate sunt cele mai utilizate. Se renun astfel la filetul normal, mrunt, al cepului prjinii, care produce mai multe inconveniente. Se sudeaz racordul de corpul prjinii. Prjini de antrenare Acest tip de prjini fac legtura ntre garnitura de foraj i capul hidraulic. Prjina primete micarea de rotaie de la masa rotativ, prin intermediul unor piese adaptoare. Pentru a putea primi micarea, prjinile de antrenare au corpul profilat la exterior. n seciune transversal au form de ptrat, hexagon, octogon, etc. Cele mai folosite sunt cele ptrate i hexagonale (pentru sonde de mare adncime). Racordurile fac corp comun cu corpul prjinii. Filetele de la parte superioar a prjiniilor de antrenare au sensul invers filetelor din garnitur, pentru a evita deurubarea. Reducii Reduciile permit legtura dintre prjinile de foraj de dimensiuni diferite, sau dintre prjini i diferite scule de foraj, sau cu prjina de antrenare i prjina grea. Sunt tuburi scurte (400700mm), cu filet cep-cep, muf-cep, sau muf-muf.

Solicitrile garniturii de foraj

n procesul de foraj, garnitura este supus unor solicitri variate funcie de metoda de foraj aplicat, condiiile din sond, sau tipul de operaie efectuat. Solicitrile pot aciona simultan sau separat. La forajul rotativ asupra garniturii acioneaz urmtoarele solicitri:

ntindere axial, produs de: propria greutate, presiunea n interior ca urmare a circulaiei fluidului, frecarea de peretele sondei, forele de inerie, etc.; Compresiune axial, consecin a forei de apsare pe sap, a frecrii de peretele sondei la introducerea garniturii i a forelor de inerie; Rsucire, sub aciunea momentului ce trebuie transmis sapei; ncovoiere, generat de schimbarea direciei gurii de sond, aciunea forelor centrifuge la rotirea garniturii; Presiune interioar, de la circulaia fluidului; Presiune exterioar, dac garnitura este goal (fr fluid); Oscilaii longitudinale, de rsucire i transversale, create de aciunea sapei n talp i de imperfeciunile garniturii.

n perioada de exploatare prjinile de foraj sunt supuse unor controale care constau n verificarea strii racordurilor speciale, a filetelor, a diametrului exterior i interior, a rectilinitii i a rezistenei.

Foraj rotativ
Pentru a spa o sond este nevoie de o sap care penetreaz crusta pmntului i evi (garnitura de foraj) care fac legtura ntre sapa de foraj i suprafa. Garnitura este cobort treptat n sond cu ajutorul instalaiei de foraj. n prezent, tehnica de foraj rotativ este practic utilizat pentru toate sondele. O mas rotativ sau un sistem Top Drive asigur rotirea continu a garniturii de foraj i a sapei. Prjinile grele (evi de oel grele cu perei groi plasate imediat deasupra sapei) contribuie la exercitarea de ctre sap a unei apsri suficiente pentru a spa mai adnc n roc i a menine tensiunea asupra garniturii de foraj. Materialul prin care avanseaz sapa de foraj trebuie s fie adus la suprafa. Bucile de roc desprinse n timpul forajului se numesc generic detritus. Aducerea la suprafa este realizat cu ajutorul fluidului de foraj - un amestec pe baz de ap i argil care este introdus n prjinile de foraj cu ajutorul unor pompe de mare presiune i care circul n permanen prin sap. Detritusul este adus la suprafa prin noroiul de foraj i este examinat imediat pentru a obine informaii cu privire la stratele geologice care sunt traversate (probe de sit). Fluidul de foraj este curat i recirculat n sond.

Pentru a preveni surparea gurii de sond, aceasta este tubat prin introducerea unei coloane de burlane de oel i ciment. O sond are o form tronconic, diametrul micorndu-se treptat pe msur ce adncimea crete pn cnd ajunge la civa zeci de centimetri. Sparea unei sonde poate dura o perioad mare de timp. n funcie de duritatea stratelor de roc i adncimea planificat, forajul poate dura uneori mai mult de un an. Cu toate acestea, majoritatea sondelor sunt spate prin formaiuni de roci moi, rata medie a forajului fiind de aproximativ 300 m pe zi. Tehnicile de explorare sofisticate de care dispunem n prezent permit deja rate de succes de 50% sau mai mari, acest lucru nsemnnd ca fiecare a doua sond dintr-un perimetru este comercial.

Echipament de foraj
Sapa este cel mai important echipament de foraj.Exist dou tipuri de sape de foraj: Sapa cu role - dispune de obicei de trei role. Acestea din urm sunt prevzute cu dini sau inserii i sunt fabricate din oel clit sau carbur de tungsten (sapa cu inserii de carbur de tungsten). Roca este spat printr-o aciune percutant. Sapele tietoare au fost iniial impregnate cu diamante naturale.Erau utilizate pentru a fora prin strate geologice extrem de dure. Sapa PDC - Polycrystalline diamond compact (Sapa cu diamante policristaline) este un echipament mai recent. Principalele elemente tietoare sunt acoperite cu diamante sintetice. Aceste sape au fost utilizate iniial numai pentru formaiuni foarte moi, dar noile sape PDC sunt adecvate pentru strate medii-dure.

Foraj dirijat
Restriciile legate de mediu, terenul dificil i natura tehnologiei offshore (n zone marine) au dus la necesitatea gsirii unei metode de dezvoltare a rezervelor la o anumit distan fa de locaia de foraj de la suprafa. Echipamentul pentru foraj dirijat, capabil s devieze att nclinarea ct i direcia sondei, a fost realizat n acest scop.Acest lucru a fost posibil prin utilizarea unor motoare de fund n combinaie cu o reducie dezaxat. Dac garnitura de foraj i, implicit, reducia dezaxat nu sunt rotite, sapa care este acionat de motorul de fund - va fora o sonda cu gaur deviat. Instrumentele de msur sunt poziionate deasupra sapei de foraj i transmit n permanen date specialistului n foraj dirijat cu ajutorul unor impulsuri prin fluidul de foraj cu privire la unghiul i direcia sapei, permindu-i acestuia s regleze traiectoria sondei.

Rapoartele de foraj
Datorit complexitii tehnicilor de foraj moderne, lungimea unei sonde nu mai este singurul etalon pentru raportul de foraj. Se vor lua n considerare dou aspecte:

1. TVD - Adncimea Vertical Real: distana pe vertical de la un punct de la talpa sondei pn la suprafa:

Sonda Continental Deep Drilling (KTB) Germania: 9.142 m TVD (sond spat n scop tiinific pentru investigarea crustei pmntului); Kola SG-3 Rusia: 12.262 m TVD (sond spat n scop tiinific pentru investigarea crustei pmntului).

Ambele sonde au fost suspendate din cauza temperaturilor extrem de mari existente la aceste adncimi i care au fcut imposibil utilizarea echipamentului de foraj n continuare.

Sonda Bertha Rogers, Oklahoma, SUA: 9.586 m TVD - cea mai adnc sond spat vreodat cu intenia de a descoperi iei i gaze.

2. MD - Adncimea msurat a unei sonde denot lungimea ei real. Sondele dirijate i orizontale pot fi extrem de lungi n ciuda unei adncimi relativ mici. Raportul dintre devierea orizontal i Adncimea Vertical Real este cunoscut sub numele de Aspect Ratio i indic dificultatea forrii unei astfel de sonde. Un Aspect Ratio de peste 5:1 nu mai sunt neobinuit. Acest lucru nseamn c un zcmnt localizat la aproximativ 2.000 m adncime poate fi accesat de la o distan de peste 10 km de la locaia de suprafa. Cu alte cuvinte, Adncimea msurat a unei sonde poate depi 12.000 m. Limitele cu privire la lungimea sondelor dirijate sunt stabilite de capacitatea instalaiei, n a crei turl se pot manevra prjini de foraj de o anumit lungime. Manevrarea prjinilor de foraj este periculoas i necesit un timp ndelungat. Rapoarte selectate:

Total, Tierra del Fuego: MD = 11.184m; TVD = 1.666m; deviere orizontal = 10.585 m; aspect ratio = 10.585/1.666 = 6.3:1 BP Wytch Farm, Marea Britanie: MD = 11.280m; TVD = 1.900m; deviere orizontal = 10.670m; aspect ratio = 5.6:1 Chevron Texaco, Marea Nordului: 4.606m - cea mai mare distanta orizontala (Zcmntul Captain)

Probe de carot
Probele de carot sunt prelevate n cazul n care probele de sit obinute nu furnizeaz suficiente informaii cu privire la stratele geologice. Probele de carot, care pot ajunge pn la 9 m lungime i au un diametru de la 5 la 10 cm, furnizeaz o imagine precis a rocilor traversate. Proba este prelevat cu ajutorul unei sape numit sap carotier i extras ntr-un tub protector special. Dispozitive uoare pot fi coborte n sond cu ajutorul unor cabluri pentru a preleva carote de mici dimensiuni de pe peretele sondei. O prob de carot furnizeaz o gam larg de informaii cu privire la tipul de roc, nclinarea stratelor geologice i faliilor, precum i cu privire la zcminte de iei i gaze.

Carotele prelevate de sonda 7000 Bicoi, de la adncimea de 7021-7023 m, i de la sonda 6575 Cioceni, de la adncimea 6693 - 6695 m, au fost analizate in laboratoarele de la ICPT ( Institutul de Cercetri i Proiectri Tehnologice - Cmpina).

Diagrafii la sond

Cu ajutorul diagrafiilor de sond se pot obine informaii cu privire la stratele geologice interceptate de ctre o sond. Scopul principal este obinerea informaiilor geologice i litologice i identificarea fluidului de zcmnt existent n pori (iei, gaze, ap). Tehnici de msurare Msurtorile electrice determin rezistena electric specific a stratelor traversate. Formaiunile care conin iei i/sau gaze au o rezisten electric mai mare dect cele care conin ap de zcmnt (ap srat) i fa de cele care nu conin deloc fluide.

Un instrument special este utilizat pentru a furniza o imagine veridic a peretelui gurii de sond, completat cu valoroase informaii geologice i litologice (fisuri i nclinare formaiune). Msurtorile radioactive utilizeaz faptul c proporiile elementelor radioactive (uraniu, toriu i potasiu 40) variaz n funcie de tipurile de roci ntlnite. Acest lucru permite deosebirea dintre argil i nisip sau calcar, deoarece argilele sunt de obicei mai radioactive. Este de asemenea posibil bombardarea formaiunilor cu neutroni sau raze gamma de la o surs radioactiv din sond pentru luarea probelor. Aceast tehnic este utilizat pentru a identifica stratele poroase i a le stabili porozitatea. n timpul msurtorilor acustice se emit scurte impulsuri cu ultrasunete, asemntor seismicii. Viteza de propagare a undelor de sunet este msurat, iar datele obinute furnizeaz informaii cu privire la porozitatea rocilor.

Probele de producie
Probele de producie (teste) ofer informaii cu privire la fluidele de zcmnt (iei, gaze sau ap), presiunea de zcmnt i permeabilitatea rocilor din zcmnt, potenialul de

curgere (debitele care pot fi obinute) i multe altele. Astfel de probe sunt n mod normal efectuate dac nu exist suficiente informaii referitor la tipul de fluid de zcmnt i proprietile sale chimice (iei, gaze i ap) sau potenialele debite. Testele la sond sunt probe de producie pe termen scurt efectuate utiliznd echipamente de testare speciale care constau n principal din Pachere (dispozitive de etanare fabricate din cauciuc armat) i instrumente de control i nchidere. Acest echipament este cobort n sond cu garnitura de foraj. Aplicnd o anumit apsare, elementele din cauciuc se dilat i izoleaz formaiunea care va fi testat, de restul gurii de sond. O supap situat n unitatea de testare se deschide i zcmntul este expus unei presiuni difereniale (aa numita cercetare la deschidere) care face ca fluidele din zcmnt s nceap s curg. Cu ajutorul supapelor de control i nchidere, care fac parte din garnitura de testare, presiunea - care de cele mai multe ori este foarte mare dac sonda este adnc - poate fi meninut sub control n permanen. ieiul produs n timpul unui test este depozitat n rezervoare speciale; n timpul testului, are loc nregistrarea n permanen a parametrilor importani (temperatur, presiune, densitate iei, impuriti, debit i volum cumulativ). n mod normal, fluidul produs este transportat la o locaie special pentru depozitarea deeurilor i evacuat n mod corespunztor sau, dac exist o conducta n apropierea sondei, fluidul rezultat n urma testelor este direcionat ctre aceasta. Testele de producie pot dura de la cteva ore la cteva sptmni, n funcie de complexitatea informaiilor necesare i munca depus pentru a le obine. Informaiile obinute n urma testelor de scurt durat sunt n general limitate la date cu privire la natura hidrocarburilor produse, potenialele debite i presiunea de zcmnt, n timp ce testele de mai lung durat pot furniza date cu privire la dimensiunea zcmntului.