Sunteți pe pagina 1din 24

Metode moderne de predare

>> mar i, 17 noiembrie 2009


1. PREDARE PRIN NTREB RI Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De exemplu : Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe. De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea anga atilor? Cine l-ar fi spri init pe Crom!ell si cine nu ? De ce ? "levii lucreaza pe perec#i sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt$ experienta si cunostintele anterioare. "levii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. %stfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la &' de minute sau mai mult. (iti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. )erificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data$ luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. *ntrebati-i daca au nevoie de mai mult timp$ iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei ec#ipe sa prezinte o idee$ asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand a ung la un raspuns comun. +vezi sectiunea " pentru detalii asupra acestui aspect, *n momentul in care clasa a a uns la un raspuns comun$ completati-l cu aspecte pe care clasa lea omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe umatate$ munca profesorului se reduce la umatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea. )ezi -n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate$ dar si activitatile care urmeaza. )ezi de asemenea sc#ema de mai os$ in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i a uta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind Predare prin intrebari!! 2. B"#$ RE DE % PAD "ste acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. *n loc sa incepeti cu predarea prin discurs$ lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. %poi : (iecare elev scrie propriile ganduri$ fara a tine cont de ceilalti. "levii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perec#i sau grupuri de cate trei. .ptional$ perec#ile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari$ in care isi vor compara raspunsurile. "i vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee$ apoi va scrie pe tabla ideile folositoare$ poate completandu-le.

"xact ca in cazul predarii prin intrebari$ profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa. &. BRAIN'T(RMIN$ Profesorul cere cat mai multe idei$ lansand intrebari de genul : Care sunt avanta ele rezervarilor la #otel sau restaurant ? Ce boli sunt specifice copilariei ? De ce nu s-a razbunat /amlet imediat ? Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla$ clasificandu-le daca este nevoie. %r fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu. %ceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. .ptional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri$ transformand astfel ora in predare prin intrebari. ). E*PERIMENT"# $+ND"#"I ,Empatia"levilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. 0i se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu$ studentilor la medicina li se va cere sa oace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. 1tudentii la urnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist. .. R(ATA %ceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici$ daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa$ care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt anga atinoi membri in cadrul organizatiei lor. (iecare persoana beneficiaza de un minut$ spre exemplu$ pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. "levii pot sa se abtina$ daca vor. )eti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare. /. N0 1AREA 2((PERANT 3 E45ipe6e a64at7ie84 intrebari pe ba9a materia6767i "ste acelasi lucru ca in cazul predarii prin intrebari$ cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. "levilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea2intrebarile pregatita2e de profesor. %ceste intrebari sunt legate de punctele-c#eie ale textului si de obiectivele-c#eie ale lectiei. "le trebuie sa fie provocatoare. "x : Cine l-a sustinut pe Crom!ell si de ce ? 3aspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. "levii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca$ sa inteleaga si apoi sa reformuleze +mai exact sa gandeasca din nou, textul pentru a putea raspunde la intrebari. "ste nevoie ca elevii sasi construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul. *deal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. %lternativ$ diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate$ pentru ca mai apoi sa li se ceara sa a ute la gasirea raspunsurilor.

"ste foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor$ cum ar fi cea de a scrie$ cea de a verifica problemele de vocabular etc$ dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de ec#ipa pentru o participare maxima. "levii lucreaza in grupuri si cand termina$ se poate solicita feedbac4-ul din partea grupurilor$ ideile fiind expuse pe rand$ cum se procedeaza in predarea prin intrebari 7. P"N2TE : 2;EIE

"levii sunt aran ati in grupuri. 0i se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. 1unt rugati sa citeasca textul individual$ timp de cateva minute$ avand in vedere urmatoarea cerinta. Grupul va identifica 5 puncte-c#eie ale textului. +%r fi util daca numarul de puncte-c#eie ar fi acelasi cu numarul grupurilor, Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-c#eie +care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup,. Clasa este de acord cu punctul sau il sc#imba si profesorul il va scrie pe tabla.

"levii vor putea$ bineinteles$ sa sublinieze sectiunile importante ale textului. Punctele-c#eie pot fi transformate in Cum functioneaza? dupa cum vom arata in cele ce urmeaza. <. 2"M 0A A21I(NA= "levii primesc un fragment de text necunoscut$ un exemplu lucrat$ o diagrama etic#etata$ un set de coduri$ o polita de asigurare etc. 0i se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. %cest rezumat va cuprinde$ sa spunem$ 5 puncte-c#eie. (eedbac4-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-c#eie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. "levilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul. 9. NTREB RI PE BA%A TE*T"#"I "levii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aran ati pe perec#i sau grupuri mici$ li se va cere:

1a formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde +sau spera sa se poata raspunda, cu a utorul textului. 1a citeasca textul si sa sublinieze punctele-c#eie. 1a discute pe marginea punctelor-c#eie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 6.

10. TRAN'>(RMARE "levii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar 7 un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi

folositor. -n bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date$ nearan ate cronologic etc. 11. E*P#I2A1II#E E#E0I#(R Perec#i de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul despre po ar si unul despre oreion. (iecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. Pot folosi alternativ acelasi text2caseta video$ dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de mar4eting a unei companii mici. -nul va cauta punctele forte$ iar celalalt punctele slabe. (iecare elev ii va explica celuilalt tema lui$ raspunzand si la eventuale intrebari$ pana cand ambii inteleg ideea. 1arcina integranta : Perec#ea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. . cerinta inspirata ar fi : Gasiti asemanarile si deosebirile dintre po ar si oreion. sau %vand in vedere punctele forte si punctele slabe$ ce credeti despre politica de mar4eting ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ? 12. TIT#"RI "levii vor primi un material fara titlu sau subtitlu$ dar cu spatiul liber cuvenit acestora. "levii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. %sta va duce la titluri de genul Inima este o pompa a sangelui, Inima are patru incaperi, Arterele transporta sangele de la inima etc. Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau2si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. 1au puteti realiza aceasta activitate invers. %dica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. %cesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta. 1&. ; R1I? DIA$RAME? DE'ENE "levii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati$ de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. 0i se va cere sa studieze textul pe perec#i si apoi sa realizeze o sc#ema2diagrama care sa rezume procesul descris de text. 1). RE%"MAT"# Perec#ile de elevi vor rezuma punctele-c#eie ale textului. 0e vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. 8itlurile$ "xplicatiile elevilor precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. %ceasta este asemanatoare cu 9.Puncte-c#eie de mai sus. 1.. ;(T RRI "levii lucreaza in perec#i 7 fiecare perec#e va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea :

Cartonase-rezumat$ care au drept scop rezumarea punctelor-c#eie ale textului$ unele fiind adevarate$ altele false 7 "x :

)entriculul stang alimenteaza plamanul. %ctivitatea inimii se masoara in batai pe minut$ si daca esti intr-o forma fizica foarte buna$ probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media.

Cartonase-consecinta$ care contin urmari ale faptelor descrise in text. %ceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou$ unele sunt adevarate$ altele false. "x :

Daca ventriculul stang este blocat$ sangele nu mai a unge la cap. *ngrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. Perec#ile vor #otari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. %ceasta este o activitate foarte indragita$ care creeaza o atmosfera de oc. 1/. PRE%ENT RI#E E#E0"#"I *mpartiti in grupuri$ elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. %r fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita$ astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. :u informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. "levii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus. 17. E*EMP#ATE E*P#I2ATI0E ,2aro66, 199)- 3 pentr7 predarea aptit7dini6or -n exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. %ceasta strategie poate fi folosita in cazul ma oritatii materiilor$ de la matematica la lucru manual. *ncercati aceasta metoda in cazul calculelor$ lucrarilor scrise$ testelor cu intrebari si raspunsuri$ studii de caz$ eseuri$ lucru manual etc. .feriti perec#ilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune +corecte, si poate cateva mai putin bune sau c#iar unele care sa contina greseli des intilnite. "i pot avea exemple asemanatoare sau diferite. Dupa corectarea si discutarea lor$ fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. %ceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. "levii pot nota lucrarea$ fie in mod informal$ fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna. "xemple pe perec#i : %ceasta strategie va fi explicata cu a utorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii:

(iecare perec#e de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi ; exemple rezolvate. "xemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite$ insa toate sunt corecte. (iecare elev in parte isi alege doua dintre cele ; exemple rezolvate. 0e studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa ustifice partenerului sau metoda respectiva. "levii explica si ustifica exemplele lor in fata partenerilor lor. Perec#ile convin asupra modului de rezolvare.

Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra modului de rezolvare. "levii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare.

0e puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. %ceasta poate fi o activitate ulterioara. 1tudiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri. %cest lucru este valabil c#iar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate. "xemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. "ste de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. %ceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui$ desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens umatatea dreapta a creierului$ pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune. 1<. PREDARE DE 2 TRE E#E0I : Pentr7 predarea de aptit7dini "xplicatie : "levii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema$ de exemplu. 1a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati$ elevul isi consolideaza propria intelegere. Perec#i de intrebari: "levii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele ma ore. 0a urmatoarea intalnire cu clasa perec#ile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ$ oferind feedbac4 si corectand raspunsurile. Celule de invatare : (iecare elev citeste diferite fragmente$ prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu. 19. M(%AI2"# ,@iA8aB- 3 ( metoda de inCatare 4ooperanta <igsa! este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante.
1. *mpartiti o tema in ;-5 subteme. De exemplu$ bolile specifice copilariei pot fi impartite

in oreion$ po ar$ tuse magareasca si rubeola. "levii pot primi alternativ ; intrebari-c#eie$ care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De exemplu$ tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului :azist2Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor$ al clasei muncitoare$ al clasei mi locii si al bisericii. &. *mpartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi ec#ilibrate din punct de vedere al abilitatilor$ experientei$ etniei etc. :u formati grupuri bazate pe prietenii2simpatii. 0a inceput poate se vor plinge$ dar daca veti insista vor fi de acord in final. (iecare grup studiaza o boala sau o intrebare$ folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. %ceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi

adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. + vezi studiul individual, 3. "levii vor forma acum grupuri noi. (iecare grup nou este un igsa! care are cate un elev din cele ; grupuri initiale. *n cazul in care ramin elevi pe dinafara$ acestia vor fi considerati perec#i in cadrul grupului. %cum fiecare grup are un expert in cele ; boli ale copilariei. +Pot fi c#iar doi experti intr-o boala, 4. :oul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor +predare in perec#i,. "i isi vor explica unii altora boala stiuta. %ceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului$ intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele ; teme. 0i se poate cere de exemplu : a. 1a explice boala lor colegilor de grup$ folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta +timpul de incubatie$ modalitati de transmitere etc, b. 1a lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli c. 1a lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli d. 1a realizeze un pliant cu bolilor copilariei e. 1a aran eze cele ; boli in functie de: i. ii. Gravitate a posibilelor repercursiuni Cai de protectie *nvatarea cooperanta este foarte raspindita in 1tatele -nite7 pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. -nii o folosesc de mult timp$ iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si ='' de elevi implicati$ s-a demonstrat ca invatarea cooperanta c#iar da rezultate. "ste legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare$ de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. "ste bine pentru grupurile !!de 6eAat7ra!!$ pentru dezvoltarea de aptitudini sociale$ munca de ec#ipa si promovarea de oportunitati egale. 20. 2(NTR(0ER'A A2ADEMI2 3 ( metoda de inCatare 4ooperanta 47 re976tate eDtraordinare %ceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista & sau mai multe puncte de vedere contradictorii. >etoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau c#iar o sc#isma importanta. "x.: Sunt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ?

"levii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. "i cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. 8rebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor$ pregatind cel mai convingator caz aplicabil situatiei in care se afla. "levii sunt aran ati pe perec#i$ cu puncte de vedere opuse$ sau in grupuri de patru$ astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. (iecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator. "levii se anga eaza intr-o discutie desc#isa in care isi apara cu ferocitate pozitia$ ripostand la atacuri$ aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere.

"levii isi sc#imba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact$ complet si convingator. "ste bine sa-i instiintati pe elevi despre acest sc#imb$ astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. 8otusi$ daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte. +(acultativ, "levii isi verifica argumentele unii altora. *ntegrare : "levii inceteaza de a mai uca rolul de avocati. "i vor incerca sa a unga la un consens in problema respectiva$ sintetizand cele doua pozitii.

%ceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea impaciuitoare. >ai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : #ttp:22!!!.clcrc.com2 21. N0 1AREA INDI0ID"A#

(iecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. *n sc#imb$ elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. "levii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii. 1e va lucra pe perec#i sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. %cest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe carte. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vec#i si sa le aplice. %sta pentru a incura a o invatare profunda. %ltfel$ elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat$ fara a se gandi la ele sau a le intelege. >unca elevilor e monitorizata de catre un conducator numit de catre ei sau de catre profesor. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu a utorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. .ptional$ elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta$ in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala$ sau c#iar inainte$ elevii vor primi un c#estionar care ii va a uta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. )ezi Geoff sau 8eac#ing 8oda? in legatura cu aceste c#estionare sau intocmiti-le singuri@

%ceasta nu este o metoda de predare usor de folosit$ dar este foarte apreciata in randurile elevilor +daca se executa corect,. Pentru mai multe detalii$ vezi capitolul referitor la aceasta din 8eac#ing 8oda?de Geoffre? Pett?. 22. (2;E#ARI %ceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. 1a presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare$ actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai os: 27m 8a e4onomi8im= Rata Poate >odalitati etc doban9ii valoarea sa de retragere

creasca dar a banilor sa si scada? Crearea unui cont de societate Cont bancar %ctiuni "tc *n cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese$ elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite udecati. <udecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-c#art$ tabla$ proiector. . astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot a uta la elucidarea neintelegerilor. "levilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document$ scopul este acela ca elevii sa invete continutul +in acest caz metode de a economisi bani, fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului. Cu toate acestea$ aplicand aceasta metoda$ elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare. %lte exemple pot include: Despre bolile copilariei A evaluandu-le aplicand diverse criterii$ cum ar fi metode de imunizare$ probabilitatea efectelor pe termen lung etc. Despre imprimante A acorzandu-le 6$ &$ B sau ; stele privind din perspectiva costului$ a vitezei etc. %ceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi CD#ic#?E precum si aprecieri de bunuri in reviste. %ceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri. 2&. 2(MPETEN1A DE A @"DE2A :u toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. . parte se bazeaza pe abilitati. %ceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine$ ca aceea de a scrie un eseu$ un raport de laborator$ un program de calculator$ un meniu$ un plan de siguranta$ o politica de mar4eting etc.

"levii lucreaza fie cu toata clasa$ fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. %lternativ$ ei pot folosi criteriul de notare al unui examen$ dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu$ ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul. "levilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. +ex. eseuri exemplare,. "ste de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat$ dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare$ dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.

"levii vor discuta exemplele date. *si vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. .ptional$ pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel. Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe$ notele etc. "ste bine daca aceasta soc#eaza elevul. De exemplu$ cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare @

%ceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi. 2). 2(MPARA1IE EI 2(NTRA'T Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. %ceasta este o metoda preferata pentru a a uta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese. "levii lucreaza in perec#i sau grupuri restranse7 elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai os +dar mult mai mare@,pe flip c#art sau coala %B. 0ucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu: (ractii si procenta e 3elatiile lui Carol * si Carol ** cu Parlamentul .smoza si difuzare %ctiuni si obligatiuni )irgula si punct si virgula "tc A8emanari EnerAia 4ineti4a %mandoua: Diferente C8. "nergia Imp768 cinetica.....dar impulsul.....

*mpulsul.....dar energia cinetica.....

". -n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxim. >o6o8irea ro67ri6or pentr7 maDimi9area parti4iparii. 8oate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perec#i sau in grupuri mici. Cu toate acestea$ unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. "ste indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului$ cum ar fi cele care urmeaza. "ste putin probabil sa folositi toate rolurile deodata. Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai os. Descrierile de roluri sunt pentru nivelul B sau adulti. *nsa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi. %ceasta metoda este foarte indragita de elevi. 1e obisnuiesc foarte repede cu ea. :u va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. C#iar dupa prima punere in oc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament. %sigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. )eti preveni astfel situatii in care unii elevi devin pasageri. *n timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie sc#imbate.

De84riere ro67ri F ProGe8or76 F 3olul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da Profesorul. si sa il2o explici celuilalt2celorlalti elevi din perec#ea2grupul tau. )ei fi singurul din perec#e 2 grup care studiaza tema data$ asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica @ Daca te inpotmolesti$ poti cere a utorul profesorului. G 2ontro6or76 F Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a a uns grupul tau. Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Deasemenea$ ei pot intocmi un c#estionar sau un test pe baza materialului. 3olul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. %veti la dispozitie sa spunem 5 minute pentru asta. Daca unul din coec#ipierii tai nu poate raspunde la o intrebareH g#ici a cui o sa fie vina ? G '4rib76 F 3olul tau este sa faci un rezumat al punctelor-c#eie pe care le-a gasit grupul tau. %sigura-te ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. 8i se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a a uns grupul tau. % fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie @ G Reporter76 F 3olul tau este sa rasfoiesti materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu a utorul acestora. De exemplu : Cine l-a sustinut pe Crom!ell si de ce ? 1copul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-c#eie. %poi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. 1e pot adauga intrebari sau se pot sc#imba cele existente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. 8e poti folosi de intrebari a utatoare pentru a-ti a uta grupul sa-si indeplineasca sarcina. G Re8pon8abi676 47 Co4ab76ar76 F >aterialul contine un vocabular te#nic. 3olul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor te#nici. Poti intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. )a trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot explica fiecare termen te#nic. G 2ond74Htor76 F 3olul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica$ sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. )a trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de ec#ipa sa aiba maximum de eficienta. G %ceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret ce a invatat. %ceasta verificare se face in timpul feedbac4-ului sau printr-un c#estionar sau test anuntat. Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului$ elevii vor lucra in strinsa legatura cu 2ontro6or76 lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele.

Puteri merge c#iar mai departe +e putin riscant insa @, si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe$ pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. "xista riscul$ bineinteles$ ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stan enitoare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca$ acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar. 3olurile de Reporter si 2ontro6or etc va a uta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. %trageti atentia elevilor asupra acestui lucru. De exemplu$ cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde. Pe masura ce citesc$ ei se intreaba .are inteleg bine asta ? si "ste important lucrul acesta ?. "i se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-c#eie. Prin urmare$ rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale$ ci modeleaza o buna practica de studiu. "levii pot primi cartonase-rol cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. 3olurile se pot roti de la o lectie la alta. 2ombinatii de ro67ri eGi4iente F *ncercati sa dati fiecarui elev un rol. 6. &. B. ;. 5. Doi sau mai multi ProGe8ori -n '4rib si un 2ontro6or Doi sau mai multi ProGe8ori si un 2ontro6or +care nu este in acelas timp si profesor, Doi sau mai multi ProGe8ori$ un 2ontro6or si un 2ond74ator Doi sau mai multi ProGe8ori$ un Re8pon8abi6 47 Co4ab76ar76 si un 2ontro6or +care verifica materialul$ mai putin vocabularul, =. -n 2ond74ator care este in acelas timp si Reporter$ un '4rib si un 2ontro6or 9. -n 2ond74ator$ un Reporter$ un '4rib si un 2ontro6or I. Et4 +Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra @, De84rierea 8ar4inii de 674r7 F . lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul :

)erifica2revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie. 1tabileste scopuri$ sarcini de lucru si intrebari etc. 0ocalizeaza informatia si resursele. *ntocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes. %pucati-va de lucru. *nregistrati progresul si intelegerea. *nregistrati un record. "valuati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru. )erificati nivelul de intelegere al grupului. Comunicati concluziile grupului si profesorului. Profesorul va testa cunostintele intregii clase.

2.. N$;E1A1I : DE%$;E1A1I

Pro4ed7raF J "levii scriu pe un bileKel o Lntrebare asupra textului literar Mi se ridicN Ln picioare. J 0a comanda moderatorului Dezg#eKaKi$ elevii circulN prin clasN . J 0a comanda Ong#eKaKi$ elevii se opresc$ gNsindu-Mi perec#ea. J OMi sc#imbN bileKelele$ rNspunzLnd unul altuia la Lntrebarea de pe bileKel. J "valuarea se realizeazN prin elevul-expert sau LnvNKNtorul$ care vor circula la perec#ile stabilite Mi vor asculta rNspunsurile$ acceptLnd sau corectLnd rNspunsurile elevilor. 2/. MET(DA P # RII#(R $+NDIT(ARE %cest nou tip de metodN de predare A LnvaKare este un oc Ln sine. Copiii se impart Ln Mase grupe A pentru Mase pNlNrii. "i pot uca Mi cPte Mase Lntr-o singurN grupN. OmpNKirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important LnsN ca materialul didactic sN fie bogat$ iar cele Mase pNlNrii sN fie frumos colorate$ sN-i atragN pe elevi. Ca material vor fi folosite = pNlNrii gPnditoare$ fiecare avPnd cPte o culoare: alb$ roMu$ galben$ verde$ albastru Mi negru. (iecare$ bineLnKeles$ cN rolurile se pot inversa$ participanKii fiind liberi sN spunN ce gPndesc$ dar sN fie Ln acord cu rolul pe care Ll oacN. (iecare culoare reprezintN un rol. PH6Hria a6bH Jeste obiectivN asupra informaKiilor7 Jeste neutrN7 PH6Hria roIie JlasN liber imaginaKiei Mi sentimentelor7 Jeste impulsivN7 Jpoate Lnsemna Mi supNrare sau furie7 JreprezintN o bogatN paletN a stNrile afective7 PH6Hria neaArH JexprimN prudenKa$ gri a$ avertismentul$ udecata7 JoferN o pespectivN LntunecoasN$ tristN$ sumbrN asupra situaKiei Ln discuKie7 JreprezintN perspectiva gPndirii negative$ pesimiste7 PH6Hria Aa6benH JoferN o pespectivN pozitivN Mi constructivN asupra situaKiei7 Jculoarea galbenN simbolizeazN lumina soarelui$ strNlucirea$ optimismul7 Jeste gPndirea optimistN$ constructivN pe un fundament logic7 PH6Hria Cerde J exprimN ideile noi$ stimulPnd gPndirea creativN7 J este simbolul fertilitNKii$ al producKiei de idei noi$ inovatoare7 PH6Hria a6ba8trH J exprimN controlul procesului de gPndire7 J albastru a rece7 este culoarea cerului care este deasupra tuturor$ atotvNzNtor Mi atotcunoscNtor7 J supraveg#eazN Mi diri eazN bunul mers al activitNKii7 J este preocuparea de a controla Mi de a organiza7

ParticipanKii trebuie sN cunoascN foarte bine semnificaKia fiecNrei culori Mi sN-Mi reprezinte fiecare pNlNrie$ gPndind din perspectiva ei. :u pNlNria Ln sine conteazN$ ci ceea ce semnificN ea$ ceea ce induce culoarea fiecNreia. Cele = pNlNrii gPnditoare pot fi privite Ln perec#i: pNlNria albN A pNlNria roMie pNlNria neagrN A pNlNria galbenN pNlNria verde A pNlNria albastrN Cum trebuie sN se comporte cel care QpoartNE una din cele = pNlNrii gPnditoare: PNlNria albN +povestitorul,: Cel ce poartN pNlNria albN trebuie sN-Mi imagineze un computer care oferN informaKii Mi imagini atunci cPnd acestea i se cer. Calculatorul este neutru Mi obiectiv. :u oferN interpretNri Mi opinii. CPnd QpoartNE pNlNria albN$ gPnditorul trebuie sN imite computerul7 sN se concentreze strict pe problema discutatN$ Ln mod obiectiv Mi sN relateze exact datele. GPnditorul pNlNriei albe este disciplinat Mi direct. %lbul +absenKa culorii, indicN neutralitatea. PNlNria roMie +psi#ologul, : PurtPnd pNlNria roMie$ gPnditorul poate spune aMa: E%Ma simt eu Ln legNturN cuHE %ceastN pNlNrie legitimeazN emoKiile Mi sentimentele ca parte integrantN a gPndirii. "a face posibilN vizualizarea$ exprimare lor. PNlNria roMie permite gPnditorului sN exploreze sentimentele celorlalKi participanKi la discuKie$ LntrebPndu-i care este pNrerea lor Qdin perspectiva pNlNriei roMiiE$ adicN din punct de vedere emoKional Mi afectiv. Cel ce priveMte din aceastN perspectivN nu trebuie sN-Mi ustifice feeling-urile Mi nici sN gNseascN explicaKii logice pentru acestea. PNlNria neagrN +criticul, : "ste pNlNria avertisment$ concentratN Ln special pe aprecierea negativN a lucrurilor. GPnditorul pNlNriei negre puncteazN ce este rNu$ incorect Mi care sunt erorile. "xplicN ce nu se potriveMte Mi de ce ceva nu merge7 care sunt riscurile$ pericolele$ greMelile demersurilor propuse. :u este o argumentare ci o Lncercare obiectivN de a evidenKia elementele negative. 1e pot folosi formulNri negative$ de genul: QDar dacN nu se potriveMte cuHE Q:u numai cN nu merge$ dar nici nuHE GPnditorul nu exprimN sentimente negative$ acestea aparKinPnd pNlNriei roMii$ dupN cum aprecierile pozitive sunt lNsate pNlNriei galbene. On cazul unor idei noi$ pNlNria galbenN trebuie folositN Lnaintea pNlNriei negre. PNlNria galbenN +creatorul, : "ste simbolul gPndirii pozitive Mi constructive$ al optimismului. 1e concentreazN asupra aprecierilor pozitive$ aMa cum pentru pNlNria neagrN erau specifice cele negative. "xprimN speranKa7 are Ln vedere beneficiile$ valoarea informaKiilor M* a faptelor date. GPnditorul pNlNriei galbene luptN pentru a gNsi suporturi logice M* practice pentru aceste beneficii Mi valori. .ferN sugestii$ propuneri concrete Mi clare. Cere un efort de gPndire mai mare$ Reneficiile nu sunt sesizate Lntotdeauna rapid M* trebuie cNutate. *deile creative oferite sub pNlNria verde pot constitui material de studiu sub pNlNria galbenN. :u se referN la crearea de noi idei sau soluKii$ acestea fiind domeniul pNlNriei verzi. PNlNria verde +gPnditorul, : 1imbolizeazN gPndirea creativN. )erdele exprimN fertilitatea$ renaMterea$ valoareaseminKelor. CNutarea alternativelor este aspectul fundamental al gPndirii sub pNlNria

verde. "ste folositN pentru a a unge la noi concepte Mi noi percepKii$ noi variante$ noi posibilitNKi. GPndirea lateralN este specificN acestui tip de pNlNrie. Cere un efort de creaKie. PNlNria albastrN +moderatorul, : "ste pNlNria responsabilN cu controlul demersurilor desfNMurate. " gPndirea despre gPndirea nevoitN sN exploreze subiectul. PNlNria albastrN este diri orul orc#estrei Mi cere a utorul celorlalte pNlNrii. GPnditorul pNlNriei albastre defineMte problema Mi conduce LntrebNrile$ reconcentreazN informaKiile pe parcursul activitNKii Mi formuleazN ideile principale Mi concluziile la sfPrMit. >onitorizeazN ocul Mi are Ln vedere respectarea regulilor. 3ezolvN conflictele Mi insistN pe construirea demersului gPndirii. *ntervine din cPnd Ln cPnd Mi de asemeni la sfPrMit. Poate sN atragN atenKia celorlalte pNlNrii$ dar prin simple inter ecKii. C#iar dacN are rolul conducNtor$ este permis oricNrei pNlNrii sN-i adreseze comentarii Mi sugestii. PNlNria albastrN S clarificN PNlNria albN S informeazN PNlNria verde S genereazN ideile noi Mi efortul PNlNria galbenN S aduce beneficii creative PNlNria neagrN S identificN greMelile PNlNria roMie S spune ce simte despre -n exemplu de LntrebNri 2 comportamente posibile Ln acest oc este: PH6Hria PH6Hria PH6Hria PH6Hria a6bH PH6Hria roIie PH6Hria neaArH Aa6benH a6ba8trH Cerde Ce PunPndu-mi Pe ce se Care sunt Putem sN Tansa informaKii pNlNria roMie$ bazezN aceste erorile? rezumNm? succesului avem? uite idei? este dacNH Ce ne Care e Ce cum privesc Care sunt LmpiedicN? urmNtorul Cum poate informaKii eu lucrurileH avanta ele? 0a ce riscuri pas? fi altfel lipsesc? 1entimentul Pe ce drum ne expunem? Care sunt atacatN Ce meu e cNH o luNm? problema? :e permite ideile informaKii :u-mi DacN regulamentul? principale? Putem face am vrea sN place felul Lncepem 1N nu asta Mi Ln alt avem? cum s-a aMaH sigur pierdem mod? Cum timpul Mi sN GNsim Mi o procedat. vom a unge putem obKine la rezultatul ne altN informaKiile? bun@ concentrNm explicaKie? asupraH$ nu credeKi? >arele avanta al acestei metode este acela cN dezvoltN competenKele inteligenKei lingvistice$ inteligenKei logice Mi inteligenKei interpersonale. 27. 'INE#$ + 'istemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea #ecturii si a $andirii ,

Citirea textului cu atentie7 *n timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel: a. pasa ele care confirma ceea ce stiau cu v 7 b. pasa ele care infirma ceea ce stiau cu : 7 c. informatiile noi cu J 7

d. pasa ele pentru care au intrebari $neclaritati $confuzii cu = 7


1ustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri7 3eflectie in perec#i7 3eflectie cu intreaga clasa.

%vanta e: Usc#imb de idei7 Ustimularea gandirii critice7 Udezvoltarea vocabularului 2 capacitatii de exprimare7 Uelevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte 2 convingeri. 2<. 2ADRANE#E

*mpartirea tablei in ; parti egale7 1e propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut7 1e citeste textul7 1e formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran7 1e evalueaza rezultatele.

%vanta e: Ustimuleaza atentia si gandirea: Uscoate in evidenta modul propriu de intelegere7 Uconduce la sintetizare2esentializare. 29. K'TI"?0REA" 'A 'TI"?AM IN0ATATL

1e formeaza B grupe ce corespund celor B rubrici ale tabelului: a. ceea ce stim2credem ca stim7 b. ceea ce vrem sa stim7 c. ceea ce am invatat. "levii fac o lista cu :

a, ce stiu de a despre o anumita tema7 b, intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema7

1e citeste textul7 1e revine asupra intrebarilor +coloana a**-a, si elevii fac o lista cu:

a, raspunsurile la intrebarile din coloana *$ scriindu-le in coloana a ***-a7 Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle si au aflat 7 Discutia finala va contine mesa ul central. &0. M(%AI2"#

1e imparte clasa in grupe de cate ; elevi 7

1e numara pana la ;$astfel incat fiecare membru al celor ; ec#ipe sa aiba un numar de la 6 la ;7 1e imparte tema in ; sub-teme 7 (iecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare +elevii cu nr.6 Afisa nr.6$cei cu nr. & A fisa nr. &H, 1e da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie$care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente7 8oti elevii cu nr. 6 se aduna intr-un grup$cei cu nr. & in alt grupHsi se vor numi QexpertiE7 E"xpertiiE citesc fragmentul care le revine $discuta intre ei$#otarasc modul in care vor preda7 1e refac grupele initiale si QexpertiiE predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat7 *nvatatorul ve raspunde intrebarilor la care QexpertiiE nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate. %vanta e: Uani#ilarea Qefectului 3ingelmannE+lenea sociala$cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie,7 Udezvolta interdependenta dintre membrii grupului7 Uamelioreaza comunicarea. &1. 2"B"#

1e anunta tema pusa in discutie7 1e imparte clasa in = grupuri7 Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate7 Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a. EdescrieE7 b. EcomparaE7 c. EasociazaE7 d. EanalizeazaE7 e. EaplicaE7 f. EargumenteazaE. 1e atribuie rolurile membrilor fiecarui grup a. QcititorulE-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa

pe fata de deasupra7 b. Eascultatorul activE2EcercetasulE repeta sarcina$o reformuleaza pentru a fi inteleasa de fiecare membru$adreseaza intrebari c. invatatorului7 d. EinterogatorulEsolicita idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului7 e. ErezumatorulEva fi QraportorulEgrupului$va trage concluziile$le va nota si le va comunica intregii clase7

"levii vor lucra pe grupe+unii la tabla$altii pe caiete$altii pe foi,7 E 3aportorulE grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta7

1e aduc lamuriri$completari de catre invatatorul QconsultantE2EparticipantE2 QobservatorE.

%vanta e: Upermite diferentierea sarcinilor de invatare7 Ustimuleaza gandirea logica7 Usporeste eficienta invatarii+elevii invata unii de la altii,. &2. INTE#I$EN1E#E M"#TIP#E Conform teoriei lui /a!ard Gardner$exista si se manifesta I tipuri de inteligente: a,verbala2lingvistica7 b,vizuala2spatiala7 c,corporala24inestezica7 d,logica2matematica7 e,intrapersonala7 f,interpersonala7 g,muzicala2ritmica7 #,naturalista. Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim QinteligentiE doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematica$iar pe ceilalti ii numim QtalentatiE.Gardner considera aceste concepte QinteligenteE si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.

Constituirea ec#ipelor+se pot numi in diverse feluri $iar nr. lor poate fi mai mic decat cel dat,: UEactoriE7 UEcantaretiE7 UEpictoriE7 UEmatematicieniE7 UEscriitoriE: UEavocatiE2EacuzatoriE2E uratiE7 UEdansatoriE7

1e da tema7 "c#ipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme$dar in moduri diferite+QactoriiEscriu roluri si le interpreteaza $EcantaretiiEpun versuri date pe o melodie$EpictoriiEreprezinta printr-un desen tema$EmatematicieniiE compun probleme despre tema respectiva$EscriitoriiEcompun un text2articol de ziar2poezie$EavocatiiEconstruiesc pledoaria pro2contra unui persona al temei2fapt sugerat de tema$EdansatoriiEpropun un dans tematic sau concep un oc pentru pauza mare legat de tema data,7

(iecare ec#ipa va prezenta intregii clase produsul muncii in ec#ipa.

%vanta e: Uatmosfera ludica7 Usolicitarea abilitatilor fiecarui copil7 Uvalorizarea copiilor in cadrul colectivului. &&. 2I(R2;INE#E

1e scrie un cuvant2tema in mi locul tablei7 1e cere elevilor sa noteze toate ideile 2sintagmele care le vi in minte legate

de cuvant2tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul2tema initiala7 %vanta e: Unu se critica ideile propuse7 Upoate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi. &). T"R"# $A#ERIEI

1e comunica sarcina de lucru7 1e formeaza grupurile7 "levii lucreaza in grup$pe o foaie de format mare+afis,-produsul poate fi un desen2o caricatura2o sc#ema2scurte propozitii7

"levii prezinta in fata clasei afisul$explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de colegi7

1e expun afisele pe pereti$acolo unde doreste fiecare ec#ipa7 0anga fiecare afis se lipeste cate o foaie goala7 1e cere grupurilor sa faca un tur $cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze pe foaia alba anexata comentariile $sugestiile$intrebarile lor7

(iecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde

la intrebarile scrise de acestea pe foile albe. %vanta e: Uelevii ofera si primesc feed-bac4 referitor la munca lor7 Usansa de a compara produsul muncii cu al altor ec#ipe si de a lucra in mod organizat si productive. &.. TE;NI2A #(T"':>#(AREA DE N">AR

1e da problema sau tema centrala care se va scrie in mi locul tablei2

plansei7

1e cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala7

*deile copiilor se trec in cele I QpetaleE$de la % la /$in sensul acelor de ceasornic7

Cele I idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate IEpetaleE7

%vanta e: Ueste o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup7 Use poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru autoevaluare. &/. E*P#(%IA 'TE#AR

1e scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi 7 *n varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul: M4e= M4ine= M7nde= Mde 4e= M4and=

1e imparte clasa in grupuri7 1e lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari multe si diverse7

1e comunica intregii clase rezultatele muncii de grup. 0ista de intrebari initiale poate genera altele$neasteptate7 .ptional$se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.

%vanta e: Uusor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii7 Ueste in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri7 Uobtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte. &7. MET(DA >RI'2(

Propunerea spre analiza a unei situatii-problema: 1tabilirea rolurilor:

4on8erCator76N eD7berant76N pe8imi8t76N optimi8t767

Dezbaterea colectiva:

4on8erCator76 apreciaza meritele solutiilor vec#i$fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri7 o eD7berant76 emite idei aparent imposibil de aplicat in practica7 o pe8imi8t76 va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri7 o optimi8t76 va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant. o

1e trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.

%vanta e: Urolurile se pot inversa$participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc$dar sa fie in acord cu rolurile pe care le oaca7 Udezvolta competentele inteligentei lingvistice $logice$interpersonale. 1pecific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor$dintre personalitatile lor$ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. %cest tip de interactivitate determina Qidentificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenatE$ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari. *nteractivitatea presupune atat cooperarea$cat si competitia $ambele implicand un anumit grad de interactiune. *oan Cerg#it afirma:Epedagogia moderna considera ca rutina excesiva$ conservatorismul+H,aduc mari pre udicii invatamantului.*n fond creatia $in materie de metodologie$inseamna o necontenita cautare$reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.E &<. (R$ANI%AT(R"# $RA>I2 .rganizatorul grafic ca metodN de LnvNKare activN$ faciliteazN esenKializarea unui material informativ care urmeazN sN fie exprimat sau scris sc#ematizPnd ideile. Poate constitui o grilN de sistematizare a noKiunilor$ o gPndire vizualizatN prin reprezentarea graficN a unui material. %vanta ele aplicNrii metodei constau Ln aceea cN elevii pot face o corelare Lntre ceea ce Mtiu Mi cea ce urmeazN sN LnveKe$ iar cadrele didactice pot stabili obiectivele lecKiei$ pot conMtientiza mai bine ceea ce vor sN predea Mi ceea ce vor sN evalueze Mi sN descopere punctele tari Mi slabe ale elevilor pentru a le oferi spri in. 3eprezentarea vizualN a unor noKiuni$ fenomene$ concepte Ll a utN pe elev sN recurgN la informaKia anterioarN deKinutN$ sN analizeze$ sN sintetizeze$ sN evalueze Mi sN decidN ce va lua Ln considerare Mi ce va omite din tot ceea ce Mtie pentru a rezolva o problemN2situaKie problemN. .rganizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structuratN a informaKiei Ln cinci moduri. &9. ;ARTA 2(N2EPT"A#A %3G->":8:

- -tilizarea #artilor conceptuale in invatarea conceptelor$ duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte7 - Poate fi folosita in organizarea cunostintelor de a cunoscute si in pregatirea noilor asimilari7 - 1e pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati$ a cercetarilor desfasurate in grup sau individual7 - Creeaza legaturi intre concepte. "laborand #arti conceptuale se desc#id perspective catre un proces de invatare activ si constient7 - 8eoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte. /artile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte7 - Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea $ cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica.. "le nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura7 - Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele elevului si nu numai$ iar sc#ematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi7 - "valuarea performantelor este usurata de aceasta te#nica pentru ca ea releva modul cum gandesc elevii si cum folosesc ceea ce au invatat. )0. MET(DA DE#P;I este o metodN care combinN creativitatea individualN cu cea a grupurilor Mi a fost conceputN pentru obKinerea de prognoze$ direcKionNri sau soluKii pentru probleme importante. On esenKN$ aplicarea metodei Delp#i presupune:

fixarea temei7 Lntocmirea unui c#estionar7 completarea individualN a c#estionarului +pentru a nu se influenKa reciproc, analiza necriticN a rNspunsurilor7 proiectarea actului didactic Ln funcKie de rNspunsurile primite7 completarea aceluiaMi c#estionar dupN o perioadN de timp +comparPndu-se cu primul c#estionar,

>etoda Delp#i$ Ln varianta pedagogicN$ se aplicN Ln evaluarea iniKialN pentru testarea copiilor Ln legNturN cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de opKional. 1copul principal este acela de a primi informaKii despre subiectul propus Mi de a realiza proiectarea didacticN Ln concordanKN cu ele. Principiul fundamental al metodei este feed-bac4-ul de opinie$ consultarea periodicN a copiilor. %stfel$ prin ultima fazN a derulNrii metodei Delp#i$ se poate constata Ln ce mNsurN activitatea desfNMuratN a rNspuns aMteptNrilor. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate LmbunNtNKi. 1e poate de aplicat aceastN metodN atPt pe termen lung$ cPt Mi pe termen scurt. % aplica metode moderne de predare- evaluare nu LnseamnN renunKarea la predarea sistematicN a cunoMtinKelor. On perioada de reaMezare a LnvNKNmPntului romPnesc pe baze noi$ trebuie sN se gNseascN o linie de mi loc Lntre suprasaturarea informaKionalN prin care pNcNtuia vec#iul sistem Mi deficitul informaKional Ln care se poate aluneca. %mbele situaKii sunt la fel de nocive pentru spiritul creator Mi inventivitate. -tilizarea metodei Delp#i faciliteazN copiilor conMtientizarea propriului progres$ valorificN originalitatea$ stimulPndu-i sN exploreze noul$ fNrN teama de a eMua. )1. TE;NI2A /?&?.

8e#nica =2B25 este asemNnNtoare brainstorming-ului. *deile noi LnsN se scriu pe foile de #Nrtie care circulN Lntre participanKi$ Mi de aceea se mai numeMte Mi metoda brainBritinA. 8e#nica se numeMte =2B25 pentru cN existN:

= membri Ln grupul de lucru$ care noteazN pe o foaie de #Prtie cPte B soluKii fiecare$ la o problemN datN$ timp de 5 minute +LnsumPnd 6'I rNspunsuri$ Ln B' de minute$ Ln fiecare grup, Etape6e metodei =2B25:

mpHrOirea 46a8ei Ln grupe a cPte = membri fiecare. >orm76area prob6emei Mi eDp6i4area moda6itHOii de 674r7. "levii primesc fiecare cPte o foaie de #Prtie LmpNrKitN Ln trei coloane. De8GHI7rarea a4tiCitHOii Pn Ar7p. On acestN etapN are loc o Lmbinare a activitNKii individuale cu cea colectivN. Pentru problema datN$ fiecare dintre cei = participanKi$ are de notat pe o foaie$ B soluKii Ln tabelul cu B coloane$ Lntr-un timp maxim de 5 minute. (oile migreazN apoi de la stPnga spre dreapta pPnN a ung la posesorul iniKial. Cel care a primit foaia colegului din stPnga$ citeMte soluKiile de a notate Mi LncearcN sN le modifice Ln sens creativ$ prin formulNri noi$ adaptPndu-le$ LmbunNtNKindu-le Mi reconstruindu-le continuu. Ana6i9a 8o67Oii6or Mi reKinerea celor mai bune. 'e 4entra6i9ea9H date6e obKinute$ se discutN Mi se apreciazN rezultatele ACantaQe6e aplicNrii te#nicii =2B25 sunt urmNtoarele:

oferN elevilor mai puKin comunicativi posibilitatea de a se exprima7 similar brainstorming-ului$ stimululeazN construcKia de Cidei pe ideiE7 Lncura eazN solidaritatea Ln grup Mi competiKia Lntre grupuri$ LmbinPnd munca individualN cu cea de ec#ipN7 are caracter formativ-educativ$ dezvoltPnd atPt spiritul de ec#ipN cPt Mi procesele psi#ice superioare +gPndirea cu operaKiile ei: analiza ideilor emise de ceilalKi$ comparaKia$ sinteza$ generalizarea Mi abstractizarea7 dezvoltN imaginaKia$ creativitatea$ calitNKile atenKiei etc,7

De9aCantaQe6e

rezultN din constrPngerea participanKilor de a rNspunde Lntr-un timp fix. pot exista fenomene de contagiune negativN Lntre rNspunsuri elevii pot fi influenKaKi de soluKiile anterioare$ intrPnd Lntr-un bloca creativ

)2. A20ARI"# ,>i85boB6-

8e#nica CacvariuluiQ +fis#bo!l, presupune extinderea rolului observatorului Ln grupurile de interacKiune didacticN. 1caunele din LncNpere se aMeazN sub forma a douN cercuri concentrice Lnainte ca elevii sN intre Ln LncNpere. "i LMi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc I-6' minute pentru a discuta o problemN controversatN +Ln prealabil au completat urnalele de activitate cu rNspunsuri la anumite LntrebNri legate de temN,. *n discuKie$ clarificN Mi consolideazN7 discutN aprins pe baza unor reguli evidente7 orice idee trebuie susKinutN de dovezi7 sunt de acord cu antevorbitorul Mi aduc argumente suplimentare7 dacN nu sunt de acord$ argumentez poziKia mea. Cei din cercul exterior$ Lntre timp$ ascultN ceea ce se discutN Ln cercul interior7 fac observaKii +scrise, referitoare la relaKii$ consens$ microclimat$ conflict$ strategii de discuKie7 ei completeazN niMte fiMe de observare$ specifice. "levii LMi sc#imbN locurile +cercul interior trece Ln exterior Mi invers, A rolurile de observator2observat se inverseazN. "ste indicat sN se abordeze$ Ln discuKie$ o altN temN2problemN. Ro676 proGe8or767i poate fi foarte variat: observator$ participant$ consultant$ suporter$ arbitru$ reporter$ g#id etc. 8e#nica are$ prin urmare$ infinite variante.

ACantaQe:

LmbinN elemente din Cte#nica mesei rotundeQ$ dezbatere$ forum$ simpozion7 asigurN un mediu controlat dar dinamic de discuKie7 permite sc#imbarea CprogramatNQ a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.