Sunteți pe pagina 1din 29

Secia didactico-metodic. www.artico.

md
METODE MODERNE DE PREDARE
1. PRIN NTREBRI

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De exemplu : Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe. De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea anga atilor? Cine l-ar fi spri init pe Crom!ell si cine nu ? De ce ?

Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult.

"iti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. #erificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data$ luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. %ntrebati-i daca au nevoie de mai mult timp$ iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei ec&ipe sa prezinte o idee$ asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand a ung la un raspuns comun. 'vezi sectiunea ( pentru detalii asupra acestui aspect)

%n momentul in care clasa a a uns la un raspuns comun$ completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe umatate$ munca profesorului se reduce la umatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea.

#ezi *n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate$ dar si activitatile care urmeaza. #ezi de asemenea sc&ema de mai os$ in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i a uta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind Predare prin intrebari 2. BULGRE DE ZPAD

(ste acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. %n loc sa incepeti cu predarea prin discurs$ lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. +poi : "iecare elev scrie propriile ganduri$ fara a tine cont de ceilalti. (levii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perec&i sau grupuri de cate trei.

Secia didactico-metodic. www.artico.md


,ptional$ perec&ile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari$ in care isi vor compara raspunsurile. (i vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee$ apoi va scrie pe tabla ideile folositoare$ poate completandu-le.

(xact ca in cazul predarii prin intrebari$ profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

. BRAIN!TORMING

Profesorul cere cat mai multe idei$ lansand intrebari de genul : Care sunt avanta ele rezervarilor la &otel sau restaurant ? Ce boli sunt specifice copilariei ? De ce nu s-a razbunat -amlet imediat ?

Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu.

+ceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. ,ptional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri$ transformand astfel ora in predare prin intrebari. ". E#PERIMENTUL G$NDULUI %E&patia'

(levilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. .i se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu$ studentilor la medicina li se va cere sa oace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. /tudentii la urnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

(. ROATA

+ceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici$ daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa$ care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt anga atinoi membri in cadrul organizatiei lor. "iecare persoana beneficiaza de un minut$ spre exemplu$ pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. (levii pot sa se abtina$ daca vor. #eti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare.

Secia didactico-metodic. www.artico.md

). N*+AREA ,OOPERANT - E./ipe0e a0.at1ie2. intrebari pe ba3a &ateria0101i

(ste acelasi lucru ca in cazul predarii prin intrebari$ cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. (levilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea0intrebarile pregatita0e de profesor. +ceste intrebari sunt legate de punctele-c&eie ale textului si de obiectivele-c&eie ale lectiei. (le trebuie sa fie provocatoare. (x : Cine l-a sustinut pe Crom!ell si de ce ? 1aspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. (levii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca$ sa inteleaga si apoi sa reformuleze 'mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. (ste nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul. %deal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. +lternativ$ diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate$ pentru ca mai apoi sa li se ceara sa a ute la gasirea raspunsurilor. (ste foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor$ cum ar fi cea de a scrie$ cea de a verifica problemele de vocabular etc$ dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de ec&ipa pentru o participare maxima.

(levii lucreaza in grupuri si cand termina$ se poate solicita feedbac2-ul din partea grupurilor$ ideile fiind expuse pe rand$ cum se procedeaza in predarea prin intrebari

4.

PUN,TE 5 ,6EIE

(levii sunt aran ati in grupuri. .i se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. /unt rugati sa citeasca textul individual$ timp de cateva minute$ avand in vedere urmatoarea cerinta.

Grupul va identifica 3 puncte-c&eie ale textului. '+r fi util daca numarul de puncte-c&eie ar fi acelasi cu numarul grupurilor)

Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-c&eie 'care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa este de acord cu punctul sau il sc&imba si profesorul il va scrie pe tabla.

(levii vor putea$ bineinteles$ sa sublinieze sectiunile importante ale textului. Punctele-c&eie pot fi transformate in Cum functioneaza? dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

7. ,UM *A A,+IONA8

Secia didactico-metodic. www.artico.md


(levii primesc un fragment de text necunoscut$ un exemplu lucrat$ o diagrama etic&etata$ un set de coduri$ o polita de asigurare etc. .i se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. +cest rezumat va cuprinde$ sa spunem$ 3 puncte-c&eie. "eedbac2-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-c&eie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. (levilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.

9. NTREBRI PE BAZA TE#TULUI

(levii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aran ati pe perec&i sau grupuri mici$ li se va cere:
/a formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde 'sau spera sa se poata raspunda) cu a utorul textului.

/a citeasca textul si sa sublinieze punctele-c&eie. /a discute pe marginea punctelor-c&eie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 4.

1:. TRAN!;ORMARE

(levii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar 5 un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. *n bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date$ nearan ate cronologic etc. 11. E#PLI,A+IILE ELE*ILOR

Perec&i de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul despre po ar si unul despre oreion. "iecare citeste un text cu atentie timp de 3 minute. Pot folosi alternativ acelasi text0caseta video$ dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de mar2eting a unei companii mici. *nul va cauta punctele forte$ iar celalalt punctele slabe.

"iecare elev ii va explica celuilalt tema lui$ raspunzand si la eventuale intrebari$ pana cand ambii inteleg ideea.

Secia didactico-metodic. www.artico.md


/arcina integranta : Perec&ea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. , cerinta inspirata ar fi : Gasiti asemanarile si deosebirile dintre po ar si oreion. sau +vand in vedere punctele forte si punctele slabe$ ce credeti despre politica de mar2eting ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?

12. TITLURI

(levii vor primi un material fara titlu sau subtitlu$ dar cu spatiul liber cuvenit acestora. (levii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. +sta va duce la titluri de genul Inima este o pompa a sangelui, Inima are patru incaperi, Arterele transporta sangele de la inima etc.

Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau0si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf.

/au puteti realiza aceasta activitate invers. +dica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. +cesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.

1 . 6R+I< DIAGRAME< DE!ENE

(levii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati$ de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. .i se va cere sa studieze textul pe perec&i si apoi sa realizeze o sc&ema0diagrama care sa rezume procesul descris de text.

1". REZUMATUL

Perec&ile de elevi vor rezuma punctele-c&eie ale textului. .e vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. 6itlurile$ (xplicatiile elevilor precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. +ceasta este asemanatoare cu 7.Puncte-c&eie de mai sus.

1(. 6OTRRI

(levii lucreaza in perec&i 5 fiecare perec&e va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea :
Cartonase-rezumat$ care au drept scop rezumarea punctelor-c&eie ale textului$ unele fiind adevarate$ altele false 5 (x :

Secia didactico-metodic. www.artico.md


#entriculul stang alimenteaza plamanul. +ctivitatea inimii se masoara in batai pe minut$ si daca esti intr-o forma fizica foarte buna$ probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media.
Cartonase-consecinta$ care contin urmari ale faptelor descrise in text. +ceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou$ unele sunt adevarate$ altele false. (x :

Daca ventriculul stang este blocat$ sangele nu mai a unge la cap. %ngrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. Perec&ile vor &otari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. +ceasta este o activitate foarte indragita$ care creeaza o atmosfera de oc.

1). PREZENTRILE EL*ULUI

%mpartiti in grupuri$ elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. +r fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita$ astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. 8u informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. (levii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus.

14. E#EMPLATE E#PLI,ATI*E %,ar=00> 199"' - pentr1 predarea aptit1dini0=r

*n exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. +ceasta strategie poate fi folosita in cazul ma oritatii materiilor$ de la matematica la lucru manual. %ncercati aceasta metoda in cazul calculelor$ lucrarilor scrise$ testelor cu intrebari si raspunsuri$ studii de caz$ eseuri$ lucru manual etc. ,feriti perec&ilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune 'corecte) si poate cateva mai putin bune sau c&iar unele care sa contina greseli des intilnite. (i pot avea exemple asemanatoare sau diferite. Dupa corectarea si discutarea lor$ fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. +ceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. (levii pot nota lucrarea$ fie in mod informal$ fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna.

(xemple pe perec&i : +ceasta strategie va fi explicata cu a utorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii:
"iecare perec&e de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 9 exemple rezolvate. (xemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite$ insa toate sunt corecte.

Secia didactico-metodic. www.artico.md

"iecare elev in parte isi alege doua dintre cele 9 exemple rezolvate. .e studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa ustifice partenerului sau metoda respectiva.

(levii explica si ustifica exemplele lor in fata partenerilor lor. Perec&ile convin asupra modului de rezolvare. Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra modului de rezolvare. (levii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare.

.e puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. +ceasta poate fi o activitate ulterioara.

/tudiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri. +cest lucru este valabil c&iar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate.

(xemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. (ste de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. +ceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui$ desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens umatatea dreapta a creierului$ pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune. 17. PREDARE DE ,TRE ELE*I 5 Pentr1 predarea de aptit1dini

(xplicatie : (levii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema$ de exemplu. /-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati$ elevul isi consolideaza propria intelegere.

Perec&i de intrebari: (levii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele ma ore. .a urmatoarea intalnire cu clasa perec&ile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ$ oferind feedbac2 si corectand raspunsurile.

Celule de invatare : "iecare elev citeste diferite fragmente$ prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu.

Secia didactico-metodic. www.artico.md


19. MOZAI,UL %?i@2aA' - O &et=da de inBatare .==peranta

:igsa! este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante.

4.

%mpartiti o tema in 9-3 subteme. De exemplu$ bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion$ po ar$ tuse magareasca si rubeola. (levii pot primi alternativ 9 intrebari-c&eie$ care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De exemplu$ tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului 8azist0Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor$ al clasei muncitoare$ al clasei mi locii si al bisericii.

;.

%mpartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi ec&ilibrate din punct de vedere al abilitatilor$ experientei$ etniei etc. 8u formati grupuri bazate pe prietenii0simpatii. .a inceput poate se vor plinge$ dar daca veti insista vor fi de acord in final. "iecare grup studiaza o boala sau o intrebare$ folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. +ceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. ' vezi studiul individual)

3. (levii vor forma acum grupuri noi. "iecare grup nou este un igsa! care are cate un elev din cele 9
grupuri initiale. %n cazul in care ramin elevi pe dinafara$ acestia vor fi considerati perec&i in cadrul grupului. +cum fiecare grup are un expert in cele 9 boli ale copilariei. 'Pot fi c&iar doi experti intr-o boala)

4. 8oul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor
'predare in perec&i). (i isi vor explica unii altora boala stiuta. +ceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului$ intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 9 teme. .i se poate cere de exemplu :
a. /a explice boala lor colegilor de grup$ folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta 'timpul de incubatie$ modalitati de transmitere etc) b. c. d. e. /a lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli /a lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli /a realizeze un pliant cu bolilor copilariei /a aran eze cele 9 boli in functie de:

Gravitate a posibilelor repercursiuni Cai de protectie %nvatarea cooperanta este foarte raspindita in /tatele *nite5 pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. *nii o folosesc de mult timp$ iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si <== de elevi implicati$ s-a demonstrat ca invatarea cooperanta c&iar da rezultate. (ste legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare$ de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. (ste bine pentru grupurile de 0e@at1ra$ pentru dezvoltarea de aptitudini sociale$ munca de ec&ipa si promovarea de oportunitati egale.

Secia didactico-metodic. www.artico.md

2:.

,ONTRO*ER!A A,ADEMI, - O &et=da de inBatare .==peranta .1 re310tate

eCtra=rdinare

+ceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista ; sau mai multe puncte de vedere contradictorii. >etoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau c&iar o sc&isma importanta.

(x.: Sunt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ?

(levii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. (i cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. 6rebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor$ pregatind cel mai convingator caz aplicabil situatiei in care se afla.

(levii sunt aran ati pe perec&i$ cu puncte de vedere opuse$ sau in grupuri de patru$ astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. "iecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.

(levii se anga eaza intr-o discutie desc&isa in care isi apara cu ferocitate pozitia$ ripostand la atacuri$ aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere.

(levii isi sc&imba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact$ complet si convingator. (ste bine sa-i instiintati pe elevi despre acest sc&imb$ astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. 6otusi$ daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte.

'"acultativ) (levii isi verifica argumentele unii altora. %ntegrare : (levii inceteaza de a mai uca rolul de avocati. (i vor incerca sa a unga la un consens in problema respectiva$ sintetizand cele doua pozitii.

+ceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea impaciuitoare. >ai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : &ttp:00!!!.clcrc.com0

21. N*+AREA INDI*IDUAL

"iecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. %n sc&imb$ elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. (levii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii.

Secia didactico-metodic. www.artico.md

/e va lucra pe perec&i sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. +cest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe carte. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vec&i si sa le aplice. +sta pentru a incura a o invatare profunda. +ltfel$ elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat$ fara a se gandi la ele sau a le intelege.

>unca elevilor e monitorizata de catre un conducator numit de catre ei sau de catre profesor. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu a utorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. ,ptional$ elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta$ in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare.

Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala$ sau c&iar inainte$ elevii vor primi un c&estionar care ii va a uta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. #ezi Geoff sau 6eac&ing 6oda? in legatura cu aceste c&estionare sau intocmiti-le singuri@

+ceasta nu este o metoda de predare usor de folosit$ dar este foarte apreciata in randurile elevilor 'daca se executa corect). Pentru mai multe detalii$ vezi capitolul referitor la aceasta din 6eac&ing 6oda?de Geoffre? Pett?.

22. O,6ELARI

+ceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. /a presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare$ actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai os:

Cum sa economisim? Rata Poate >odalitati dobanzii valoarea de sa retragere a creasca banilor dar sa si scada? Crearea unui cont de societate Cont bancar +ctiuni (tc

etc

Secia didactico-metodic. www.artico.md

%n cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese$ elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite udecati. :udecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-c&art$ tabla$ proiector. , astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot a uta la elucidarea neintelegerilor. (levilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document$ scopul este acela ca elevii sa invete continutul 'in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului. Cu toate acestea$ aplicand aceasta metoda$ elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare. +lte exemple pot include: Despre bolile copilariei A evaluandu-le aplicand diverse criterii$ cum ar fi metode de imunizare$ probabilitatea efectelor pe termen lung etc. Despre imprimante A acorzandu-le 4$ ;$ B sau 9 stele privind din perspectiva costului$ a vitezei etc. +ceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi CD&ic&?E precum si aprecieri de bunuri in reviste.

+ceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri.

2 . ,OMPETEN+A DE A ?UDE,A

8u toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. , parte se bazeaza pe abilitati. +ceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine$ ca aceea de a scrie un eseu$ un raport de laborator$ un program de calculator$ un meniu$ un plan de siguranta$ o politica de mar2eting etc.
(levii lucreaza fie cu toata clasa$ fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. +lternativ$ ei pot folosi criteriul de notare al unui examen$ dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu$ ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul.

(levilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. 'ex. eseuri exemplare). (ste de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat$ dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare$ dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.

(levii vor discuta exemplele date. %si vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. ,ptional$ pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel.

Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe$ notele etc. (ste bine daca aceasta soc&eaza elevul. De exemplu$ cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare @

Secia didactico-metodic. www.artico.md

+ceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.

2". ,OMPARA+IE DI ,ONTRA!T

Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. +ceasta este o metoda preferata pentru a a uta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese.

(levii lucreaza in perec&i sau grupuri restranse5 elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai os 'dar mult mai mare@)pe flip c&art sau coala +B. .ucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu: "ractii si procenta e 1elatiile lui Carol % si Carol %% cu Parlamentul ,smoza si difuzare +ctiuni si obligatiuni #irgula si punct si virgula (tc

Asemanari Energia cinetica B2. I&p102 +mandoua: Diferente (nergia cinetica.....dar impulsul..... %mpulsul.....dar energia cinetica.....

(. *n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxim. ;=0=2irea r=01ri0=r pentr1 &aCi&i3area parti.iparii. 6oate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perec&i sau in grupuri mici. Cu toate acestea$ unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. (ste indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului$ cum ar fi cele care urmeaza. (ste putin probabil sa folositi toate rolurile deodata. Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai os. Descrierile de roluri sunt pentru nivelul B sau adulti. %nsa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi.

Secia didactico-metodic. www.artico.md


+ceasta metoda este foarte indragita de elevi. /e obisnuiesc foarte repede cu ea. 8u va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. C&iar dupa prima punere in oc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament. +sigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. #eti preveni astfel situatii in care unii elevi devin pasageri. %n timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie sc&imbate.

De2.riere r=01ri E

Pr=Fe2=r10 F 1olul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da Profesorul. si sa il0o explici celuilalt0celorlalti elevi din perec&ea0grupul tau. #ei fi singurul din perec&e 0 grup care studiaza tema data$ asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica @ Daca te inpotmolesti$ poti cere a utorul profesorului. G

,=ntr=0=r10 F Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a a uns grupul tau. Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Deasemenea$ ei pot intocmi un c&estionar sau un test pe baza materialului. 1olul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. +veti la dispozitie sa spunem 3 minute pentru asta. Daca unul din coec&ipierii tai nu poate raspunde la o intrebareH g&ici a cui o sa fie vina ? G

!.rib10 F 1olul tau este sa faci un rezumat al punctelor-c&eie pe care le-a gasit grupul tau. +sigura-te ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. 6i se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a a uns grupul tau. + fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie @ G

Rep=rter10 F 1olul tau este sa rasfoiesti materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu a utorul acestora. De exemplu : Cine l-a sustinut pe Crom!ell si de ce ? /copul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-c&eie. +poi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. /e pot adauga intrebari sau se pot sc&imba cele existente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. 6e poti folosi de intrebari a utatoare pentru a-ti a uta grupul sa-si indeplineasca sarcina. G

Secia didactico-metodic. www.artico.md


Re2p=n2abi010 .1 B=.ab10ar10 F >aterialul contine un vocabular te&nic. 1olul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor te&nici. Poti intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. #a trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot explica fiecare termen te&nic. G

,=nd1.Gt=r10 F 1olul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica$ sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. #a trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de ec&ipa sa aiba maximum de eficienta. G

+ceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret ce a invatat. +ceasta verificare se face in timpul feedbac2-ului sau printr-un c&estionar sau test anuntat. Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului$ elevii vor lucra in strinsa legatura cu ,=ntr=0=r10 lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele. Puteri merge c&iar mai departe 'e putin riscant insa @) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe$ pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. (xista riscul$ bineinteles$ ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stan enitoare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca$ acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar.

1olurile de Rep=rter si ,=ntr=0=r etc va a uta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. +trageti atentia elevilor asupra acestui lucru. De exemplu$ cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde. Pe masura ce citesc$ ei se intreaba ,are inteleg bine asta ? si (ste important lucrul acesta ?. (i se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-c&eie. Prin urmare$ rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale$ ci modeleaza o buna practica de studiu.

(levii pot primi cartonase-rol cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. 1olurile se pot roti de la o lectie la alta.

,=&binatii de r=01ri eFi.iente E %ncercati sa dati fiecarui elev un rol.

Doi sau mai multi Pr=Fe2=ri *n !.rib si un ,=ntr=0=r

Secia didactico-metodic. www.artico.md


Doi sau mai multi Pr=Fe2=ri si un ,=ntr=0=r 'care nu este in acelas timp si profesor) Doi sau mai multi Pr=Fe2=ri$ un ,=ntr=0=r si un ,=nd1.at=r Doi sau mai multi Pr=Fe2=ri$ un Re2p=n2abi0 .1 B=.ab10ar10 si un ,=ntr=0=r 'care verifica materialul$ mai putin vocabularul) *n ,=nd1.at=r care este in acelas timp si Rep=rter$ un !.rib si un ,=ntr=0=r *n ,=nd1.at=r$ un Rep=rter$ un !.rib si un ,=ntr=0=r Et. 'Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra @)

De2.rierea 2ar.inii de 01.r1 E , lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul :

#erifica0revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie. /tabileste scopuri$ sarcini de lucru si intrebari etc. I@--JendifK--L.ocalizeaza informatia si resursele. %ntocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes. +pucati-va de lucru. %nregistrati progresul si intelegerea. %nregistrati un record. (valuati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru. #erificati nivelul de intelegere al grupului. Comunicati concluziile grupului si profesorului. Profesorul va testa cunostintele intregii clase.

2(. NG6E+A+I 5 DEZG6E+A+I

Pr=.ed1raE M (levii scriu pe un bileNel o Ontrebare asupra textului literar Pi se ridicQ On picioare. M .a comanda moderatorului Dezg&eNaNi$ elevii circulQ prin clasQ . M .a comanda Rng&eNaNi$ elevii se opresc$ gQsindu-Pi perec&ea. M RPi sc&imbQ bileNelele$ rQspunzOnd unul altuia la Ontrebarea de pe bileNel. M (valuarea se realizeazQ prin elevul-expert sau OnvQNQtorul$ care vor circula la perec&ile stabilite Pi vor asculta rQspunsurile$ acceptOnd sau corectOnd rQspunsurile elevilor.

2). METODA PLRIILOR G$NDITOARE

+cest nou tip de metodQ de predare A OnvaNare este un oc On sine. Copiii se impart On Pase grupe A pentru Pase pQlQrii. (i pot uca Pi cSte Pase Ontr-o singurQ grupQ. RmpQNirea elevilor depinde de materialul

Secia didactico-metodic. www.artico.md


studiat. Pentru succesul acestei metode este important OnsQ ca materialul didactic sQ fie bogat$ iar cele Pase pQlQrii sQ fie frumos colorate$ sQ-i atragQ pe elevi. Ca material vor fi folosite < pQlQrii gSnditoare$ fiecare avSnd cSte o culoare: alb$ roPu$ galben$ verde$ albastru Pi negru. "iecare$ bineOnNeles$ cQ rolurile se pot inversa$ participanNii fiind liberi sQ spunQ ce gSndesc$ dar sQ fie On acord cu rolul pe care Ol oacQ. "iecare culoare reprezintQ un rol. PG0Gria a0bG Meste obiectivQ asupra informaNiilor5 Meste neutrQ5

PG0Gria r=Hie MlasQ liber imaginaNiei Pi sentimentelor5 Meste impulsivQ5 Mpoate Onsemna Pi supQrare sau furie5 MreprezintQ o bogatQ paletQ a stQrile afective5

PG0Gria nea@rG MexprimQ prudenNa$ gri a$ avertismentul$ udecata5 MoferQ o pespectivQ OntunecoasQ$ tristQ$ sumbrQ asupra situaNiei On discuNie5 MreprezintQ perspectiva gSndirii negative$ pesimiste5

PG0Gria @a0benG MoferQ o pespectivQ pozitivQ Pi constructivQ asupra situaNiei5 Mculoarea galbenQ simbolizeazQ lumina soarelui$ strQlucirea$ optimismul5 Meste gSndirea optimistQ$ constructivQ pe un fundament logic5

PG0Gria Berde M exprimQ ideile noi$ stimulSnd gSndirea creativQ5 M este simbolul fertilitQNii$ al producNiei de idei noi$ inovatoare5

PG0Gria a0ba2trG M exprimQ controlul procesului de gSndire5 M albastru a rece5 este culoarea cerului care este deasupra tuturor$ atotvQzQtor Pi atotcunoscQtor5 M supraveg&eazQ Pi diri eazQ bunul mers al activitQNii5 M este preocuparea de a controla Pi de a organiza5

Secia didactico-metodic. www.artico.md


ParticipanNii trebuie sQ cunoascQ foarte bine semnificaNia fiecQrei culori Pi sQ-Pi reprezinte fiecare pQlQrie$ gSndind din perspectiva ei. 8u pQlQria On sine conteazQ$ ci ceea ce semnificQ ea$ ceea ce induce culoarea fiecQreia. Cele < pQlQrii gSnditoare pot fi privite On perec&i: pQlQria albQ A pQlQria roPie pQlQria neagrQ A pQlQria galbenQ pQlQria verde A pQlQria albastrQ Cum trebuie sQ se comporte cel care TpoartQE una din cele < pQlQrii gSnditoare:

PQlQria albQ 'povestitorul): Cel ce poartQ pQlQria albQ trebuie sQ-Pi imagineze un computer care oferQ informaNii Pi imagini atunci cSnd acestea i se cer. Calculatorul este neutru Pi obiectiv. 8u oferQ interpretQri Pi opinii. CSnd TpoartQE pQlQria albQ$ gSnditorul trebuie sQ imite computerul5 sQ se concentreze strict pe problema discutatQ$ On mod obiectiv Pi sQ relateze exact datele. GSnditorul pQlQriei albe este disciplinat Pi direct. +lbul 'absenNa culorii) indicQ neutralitatea.

PQlQria roPie 'psi&ologul) : PurtSnd pQlQria roPie$ gSnditorul poate spune aPa: E+Pa simt eu On legQturQ cuHE +ceastQ pQlQrie legitimeazQ emoNiile Pi sentimentele ca parte integrantQ a gSndirii. (a face posibilQ vizualizarea$ exprimare lor. PQlQria roPie permite gSnditorului sQ exploreze sentimentele celorlalNi participanNi la discuNie$ OntrebSndu-i care este pQrerea lor Tdin perspectiva pQlQriei roPiiE$ adicQ din punct de vedere emoNional Pi afectiv. Cel ce privePte din aceastQ perspectivQ nu trebuie sQ-Pi ustifice feeling-urile Pi nici sQ gQseascQ explicaNii logice pentru acestea.

PQlQria neagrQ 'criticul) : (ste pQlQria avertisment$ concentratQ On special pe aprecierea negativQ a lucrurilor. GSnditorul pQlQriei negre puncteazQ ce este rQu$ incorect Pi care sunt erorile. (xplicQ ce nu se potrivePte Pi de ce ceva nu merge5 care sunt riscurile$ pericolele$ grePelile demersurilor propuse. 8u este o argumentare ci o Oncercare obiectivQ de a evidenNia elementele negative. /e pot folosi formulQri negative$ de genul: TDar dacQ nu se potrivePte cuHE T8u numai cQ nu merge$ dar nici nuHE GSnditorul nu exprimQ sentimente negative$ acestea aparNinSnd pQlQriei roPii$ dupQ cum aprecierile pozitive sunt lQsate pQlQriei galbene. Rn cazul unor idei noi$ pQlQria galbenQ trebuie folositQ Onaintea pQlQriei negre.

PQlQria galbenQ 'creatorul) : (ste simbolul gSndirii pozitive Pi constructive$ al optimismului. /e concentreazQ asupra aprecierilor pozitive$ aPa cum pentru pQlQria neagrQ erau specifice cele negative. (xprimQ speranNa5 are

Secia didactico-metodic. www.artico.md


On vedere beneficiile$ valoarea informaNiilor P% a faptelor date. GSnditorul pQlQriei galbene luptQ pentru a gQsi suporturi logice P% practice pentru aceste beneficii Pi valori. ,ferQ sugestii$ propuneri concrete Pi clare. Cere un efort de gSndire mai mare$ Ueneficiile nu sunt sesizate Ontotdeauna rapid P% trebuie cQutate. %deile creative oferite sub pQlQria verde pot constitui material de studiu sub pQlQria galbenQ. 8u se referQ la crearea de noi idei sau soluNii$ acestea fiind domeniul pQlQriei verzi.

PQlQria verde 'gSnditorul) : /imbolizeazQ gSndirea creativQ. #erdele exprimQ fertilitatea$ renaPterea$ valoareaseminNelor. CQutarea alternativelor este aspectul fundamental al gSndirii sub pQlQria verde. (ste folositQ pentru a a unge la noi concepte Pi noi percepNii$ noi variante$ noi posibilitQNi. GSndirea lateralQ este specificQ acestui tip de pQlQrie. Cere un efort de creaNie.

PQlQria albastrQ 'moderatorul) : (ste pQlQria responsabilQ cu controlul demersurilor desfQPurate. ( gSndirea despre gSndirea nevoitQ sQ exploreze subiectul. PQlQria albastrQ este diri orul orc&estrei Pi cere a utorul celorlalte pQlQrii. GSnditorul pQlQriei albastre definePte problema Pi conduce OntrebQrile$ reconcentreazQ informaNiile pe parcursul activitQNii Pi formuleazQ ideile principale Pi concluziile la sfSrPit. >onitorizeazQ ocul Pi are On vedere respectarea regulilor. 1ezolvQ conflictele Pi insistQ pe construirea demersului gSndirii. %ntervine din cSnd On cSnd Pi de asemeni la sfSrPit. Poate sQ atragQ atenNia celorlalte pQlQrii$ dar prin simple inter ecNii. C&iar dacQ are rolul conducQtor$ este permis oricQrei pQlQrii sQ-i adreseze comentarii Pi sugestii.

PQlQria albastrQ V clarificQ PQlQria albQ V informeazQ PQlQria verde V genereazQ ideile noi Pi efortul PQlQria galbenQ V aduce beneficii creative PQlQria neagrQ V identificQ grePelile PQlQria roPie V spune ce simte despre

*n exemplu de OntrebQri 0 comportamente posibile On acest oc este:

PG0Gria a0bG

PG0Gria r=Hie

PG0Gria @a0benG

PG0Gria nea@rG

PG0Gria a0ba2trG

PG0Gria Berde

Secia didactico-metodic. www.artico.md


Ce informaNii avem? Ce informaNii lipsesc? Ce informaNii am vrea sQ avem? Cum putem obNine informaNiile ? PunSndu-mi Pe ce se Care sunt pQlQria roPie$ bazezQ erorile? uite aceste idei? Ce ne cum privesc Care sunt OmpiedicQ? eu lucrurileH avanta ele? .a ce riscuri ne /entimentul Pe ce drum o expunem? meu e cQH luQm? 8e permite 8u-mi place DacQ regulamentul? felul cum s-a Oncepem procedat. aPaH sigur vom a unge la rezultatul bun@ Putem sQ Wansa rezumQm? succesului Care e este dacQH urmQtorul Cum poate fi pas? altfel atacatQ Care sunt problema? ideile Putem face principale? asta Pi On alt /Q nu mod? pierdem GQsim Pi o timpul Pi sQ altQ ne explicaNie? concentrQm asupraH$ nu LcredeNi?

>arele avanta al acestei metode este acela cQ dezvoltQ competenNele inteligenNei lingvistice$ inteligenNei logice Pi inteligenNei interpersonale.

24. !INELG ' !istemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )

Citirea textului cu atentie5 %n timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:

a. pasa ele care confirma ceea ce stiau cu v 5 b. pasa ele care infirma ceea ce stiau cu 5 5 c. informatiile noi cu I 5 d. pasa ele pentru care au intrebari $neclaritati $confuzii cu 8 5

/ustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri5 1eflectie in perec&i5 1eflectie cu intreaga clasa.

+vanta e: Xsc&imb de idei5 Xstimularea gandirii critice5 Xdezvoltarea vocabularului 0 capacitatii de exprimare5 Xelevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte 0 convingeri.

27. ,ADRANELE

%mpartirea tablei in 9 parti egale5 /e propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut5 /e citeste textul5

Secia didactico-metodic. www.artico.md



/e formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran5 /e evalueaza rezultatele.

+vanta e: Xstimuleaza atentia si gandirea: Xscoate in evidenta modul propriu de intelegere5 Xconduce la sintetizare0esentializare. 29. J!TIU<*REAU !A !TIU<AM IN*ATATK

/e formeaza B grupe ce corespund celor B rubrici ale tabelului:


a. b. c. ceea ce stim0credem ca stim5 ceea ce vrem sa stim5 ceea ce am invatat.

(levii fac o lista cu :

a) ce stiu de a despre o anumita tema5 b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema5
/e citeste textul5 /e revine asupra intrebarilor 'coloana a%%-a) si elevii fac o lista cu:

a) raspunsurile la intrebarile din coloana %$ scriindu-le in coloana a %%%-a5 Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle si au aflat 5 Discutia finala va contine mesa ul central.

:. MOZAI,UL

/e imparte clasa in grupe de cate 9 elevi 5 /e numara pana la 9$astfel incat fiecare membru al celor 9 ec&ipe sa aiba un numar de la 4 la 95 /e imparte tema in 9 sub-teme 5 "iecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare 'elevii cu nr.4 Afisa nr.4$cei cu nr. ; Afisa nr. ;H) /e da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie$care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente5 6oti elevii cu nr. 4 se aduna intr-un grup$cei cu nr. ; in alt grupHsi se vor numi TexpertiE5 (xpertiiE citesc fragmentul care le revine $discuta intre ei$&otarasc modul in care vor preda5

/e refac grupele initiale si TexpertiiE predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat5 %nvatatorul ve raspunde intrebarilor la care TexpertiiE nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate.

Secia didactico-metodic. www.artico.md


+vanta e: Xani&ilarea Tefectului 1ingelmannE'lenea sociala$cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie)5 Xdezvolta interdependenta dintre membrii grupului5 Xamelioreaza comunicarea.

1. ,UBUL

/e anunta tema pusa in discutie5 /e imparte clasa in < grupuri5 Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate5 Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a. b. c. d. e. f. EdescrieE5 EcomparaE5 EasociazaE5 EanalizeazaE5 EaplicaE5 EargumenteazaE.

/e atribuie rolurile membrilor fiecarui grup


a. TcititorulE-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa

pe fata de deasupra5
b. Eascultatorul activE0EcercetasulE repeta sarcina$o reformuleaza

pentru a fi inteleasa de fiecare membru$adreseaza intrebari


c. d. invatatorului5 EinterogatorulEsolicita idei legate de modul de rezolvare a

sarcinii de la membrii grupului5


e. ErezumatorulEva fi TraportorulEgrupului$va trage concluziile$le va

nota si le va comunica intregii clase5


(levii vor lucra pe grupe'unii la tabla$altii pe caiete$altii pe foi)5 E 1aportorulE grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a

rezolvat cerinta5
/e aduc lamuriri$completari de catre invatatorul TconsultantE0EparticipantE0

TobservatorE. +vanta e: Xpermite diferentierea sarcinilor de invatare5 Xstimuleaza gandirea logica5 Xsporeste eficienta invatarii'elevii invata unii de la altii).

Secia didactico-metodic. www.artico.md

2.

INTELIGEN+ELE MULTIPLE

Conform teoriei lui -a!ard Gardner$exista si se manifesta Y tipuri de inteligente: a)verbala0lingvistica5 b)vizuala0spatiala5 c)corporala02inestezica5 d)logica0matematica5 e)intrapersonala5 f)interpersonala5 g)muzicala0ritmica5 &)naturalista.

Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim TinteligentiE doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematica$iar pe ceilalti ii numim TtalentatiE.Gardner considera aceste concepte TinteligenteE si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.
Constituirea ec&ipelor'se pot numi in diverse feluri $iar nr. lor poate fi mai

mic decat cel dat): XEactoriE5 XEcantaretiE5 XEpictoriE5 XEmatematicieniE5 XEscriitoriE: XEavocatiE0EacuzatoriE0E uratiE5 XEdansatoriE5
/e da tema5 (c&ipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme$dar in moduri

diferite'TactoriiEscriu roluri si le interpreteaza $EcantaretiiEpun versuri date pe o melodie$EpictoriiEreprezinta printr-un desen tema$EmatematicieniiE compun probleme despre tema respectiva$EscriitoriiEcompun un text0articol de ziar0poezie$EavocatiiEconstruiesc pledoaria pro0contra unui persona al temei0fapt sugerat de tema$EdansatoriiEpropun un dans tematic sau concep un oc pentru pauza mare legat de tema data)5
"iecare ec&ipa va prezenta intregii clase produsul muncii in ec&ipa.

+vanta e: Xatmosfera ludica5 Xsolicitarea abilitatilor fiecarui copil5

Secia didactico-metodic. www.artico.md


Xvalorizarea copiilor in cadrul colectivului.

. ,IOR,6INELE

/e scrie un cuvant0tema in mi locul tablei5 /e cere elevilor sa noteze toate ideile 0sintagmele care le vi in minte legate

de cuvant0tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul0tema initiala5 +vanta e: Xnu se critica ideile propuse5 Xpoate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi.

". TURUL GALERIEI

/e comunica sarcina de lucru5 /e formeaza grupurile5 (levii lucreaza in grup$pe o foaie de format mare'afis)-produsul poate fi

un desen0o caricatura0o sc&ema0scurte propozitii5


(levii prezinta in fata clasei afisul$explicand semnificatia si raspund

intrebarilor puse de colegi5


/e expun afisele pe pereti$acolo unde doreste fiecare ec&ipa5 .anga fiecare afis se lipeste cate o foaie goala5 /e cere grupurilor sa faca un tur $cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze

pe foaia alba anexata comentariile $sugestiile$intrebarile lor5


"iecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde

la intrebarile scrise de acestea pe foile albe. +vanta e: Xelevii ofera si primesc feed-bac2 referitor la munca lor5 Xsansa de a compara produsul muncii cu al altor ec&ipe si de a lucra in mod organizat si productive.

(. TE6NI,A LOTU!5;LOAREA DE NU;AR

/e da problema sau tema centrala care se va scrie in mi locul tablei0

plansei5
/e cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema

Secia didactico-metodic. www.artico.md


centrala5
%deile copiilor se trec in cele Y TpetaleE$de la + la -$in sensul acelor de

ceasornic5
Cele Y idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate YEpetaleE5

+vanta e: Xeste o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup5 Xse poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru autoevaluare.

). E#PLOZIA !TELAR

/e scrie problema in centrul unei stelute cu 3 colturi 5 %n varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:

L.e8 L.ine8 L1nde8 Lde .e8 L.and8


/e imparte clasa in grupuri5 /e lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari

multe si diverse5
/e comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.

.ista de intrebari initiale poate genera altele$neasteptate5 ,ptional$se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri. +vanta e: Xusor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii5 Xeste in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri5 Xobtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte.

4. METODA ;RI!,O

Propunerea spre analiza a unei situatii-problema: /tabilirea rolurilor:

.=n2erBat=r10M eC1berant10M

Secia didactico-metodic. www.artico.md


pe2i&i2t10M =pti&i2t105
Dezbaterea colectiva:

.=n2erBat=r10 apreciaza meritele solutiilor vec&i$fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri5 eC1berant10 emite idei aparent imposibil de aplicat in practica5 pe2i&i2t10 va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri5 =pti&i2t10 va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant.
/e trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.

+vanta e: Xrolurile se pot inversa$participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc$dar sa fie in acord cu rolurile pe care le oaca5 Xdezvolta competentele inteligentei lingvistice $logice$interpersonale. /pecific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor$dintre personalitatile lor$ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. +cest tip de interactivitate determina Tidentificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenatE$ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari. %nteractivitatea presupune atat cooperarea$cat si competitia $ambele implicand un anumit grad de interactiune. %oan Cerg&it afirma:Epedagogia moderna considera ca rutina excesiva$ conservatorismul'H)aduc mari pre udicii invatamantului.%n fond creatia $in materie de metodologie$inseamna o necontenita cautare$reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.E

7. ORGANIZATORUL GRA;I,

,rganizatorul grafic ca metodQ de OnvQNare activQ$ faciliteazQ esenNializarea unui material informativ care urmeazQ sQ fie exprimat sau scris sc&ematizSnd ideile. Poate constitui o grilQ de sistematizare a noNiunilor$ o gSndire vizualizatQ prin reprezentarea graficQ a unui material. +vanta ele aplicQrii metodei constau On aceea cQ elevii pot face o corelare Ontre ceea ce Ptiu Pi cea ce urmeazQ sQ OnveNe$ iar cadrele didactice pot stabili obiectivele lecNiei$ pot conPtientiza mai bine ceea ce vor sQ predea Pi ceea ce vor sQ evalueze Pi sQ descopere punctele tari Pi slabe ale elevilor pentru a le oferi spri in. 1eprezentarea vizualQ a unor noNiuni$ fenomene$ concepte Ol a utQ pe elev sQ recurgQ la informaNia

Secia didactico-metodic. www.artico.md


anterioarQ deNinutQ$ sQ analizeze$ sQ sintetizeze$ sQ evalueze Pi sQ decidQ ce va lua On considerare Pi ce va omite din tot ceea ce Ptie pentru a rezolva o problemQ0situaNie problemQ. ,rganizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structuratQ a informaNiei On cinci moduri.

9. 6ARTA ,ON,EPTUALA

+1G*>(86: - *tilizarea &artilor conceptuale in invatarea conceptelor$ duce la facilitarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte5 - Poate fi folosita in organizarea cunostintelor de a cunoscute si in pregatirea noilor asimilari5 - /e pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati$ a cercetarilor desfasurate in grup sau individual5 - Creeaza legaturi intre concepte. (laborand &arti conceptuale se desc&id perspective catre un proces de invatare activ si constient5 - 6eoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte. -artile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte5 - Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea $ cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica.. (le nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura5 - Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele elevului si nu numai$ iar sc&ematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi5 - (valuarea performantelor este usurata de aceasta te&nica pentru ca ea releva modul cum gandesc elevii si cum folosesc ceea ce au invatat.

":. METODA DELP6I

este o metodQ care combinQ creativitatea individualQ cu cea a grupurilor Pi a fost conceputQ pentru obNinerea de prognoze$ direcNionQri sau soluNii pentru probleme importante. Rn esenNQ$ aplicarea metodei Delp&i presupune:
fixarea temei5 Ontocmirea unui c&estionar5 completarea individualQ a c&estionarului 'pentru a nu se influenNa reciproc) analiza necriticQ a rQspunsurilor5 proiectarea actului didactic On funcNie de rQspunsurile primite5

Secia didactico-metodic. www.artico.md

completarea aceluiaPi c&estionar dupQ o perioadQ de timp 'comparSndu-se cu primul c&estionar)

>etoda Delp&i$ On varianta pedagogicQ$ se aplicQ On evaluarea iniNialQ pentru testarea copiilor On legQturQ cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de opNional. /copul principal este acela de a primi informaNii despre subiectul propus Pi de a realiza proiectarea didacticQ On concordanNQ cu ele. Principiul fundamental al metodei este feed-bac2-ul de opinie$ consultarea periodicQ a copiilor. +stfel$ prin ultima fazQ a derulQrii metodei Delp&i$ se poate constata On ce mQsurQ activitatea desfQPuratQ a rQspuns aPteptQrilor. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate OmbunQtQNi. /e poate de aplicat aceastQ metodQ atSt pe termen lung$ cSt Pi pe termen scurt.

+ aplica metode moderne de predare- evaluare nu OnseamnQ renunNarea la predarea sistematicQ a cunoPtinNelor. Rn perioada de reaPezare a OnvQNQmSntului romSnesc pe baze noi$ trebuie sQ se gQseascQ o linie de mi loc Ontre suprasaturarea informaNionalQ prin care pQcQtuia vec&iul sistem Pi deficitul informaNional On care se poate aluneca. +mbele situaNii sunt la fel de nocive pentru spiritul creator Pi inventivitate. *tilizarea metodei Delp&i faciliteazQ copiilor conPtientizarea propriului progres$ valorificQ originalitatea$ stimulSndu-i sQ exploreze noul$ fQrQ teama de a ePua.

"1. TE6NI,A )< <(

6e&nica <0B03 este asemQnQtoare brainstorming-ului. %deile noi OnsQ se scriu pe foile de &Qrtie care circulQ Ontre participanNi$ Pi de aceea se mai numePte Pi &et=da brainAritin@. 6e&nica se numePte <0B03 pentru cQ existQ:
< membri On grupul de lucru$ care noteazQ pe o foaie de &Srtie cSte B soluNii fiecare$ la o problemQ datQ$ timp de 3 minute 'OnsumSnd 4=Y rQspunsuri$ On B= de minute$ On fiecare grup)

Etape0e metodei <0B03:


&pGrNirea .0a2ei On grupe a cSte < membri fiecare. ;=r&10area pr=b0e&ei Pi eCp0i.area &=da0itGNii de 01.r1. (levii primesc fiecare cSte o foaie de &Srtie OmpQrNitQ On trei coloane.

De2FGH1rarea a.tiBitGNii On @r1p. Rn acestQ etapQ are loc o Ombinare a activitQNii individuale cu cea colectivQ. Pentru problema datQ$ fiecare dintre cei < participanNi$ are de notat pe o foaie$ B soluNii On tabelul cu B coloane$ Ontr-un timp maxim de 3 minute. "oile migreazQ apoi de la stSnga spre dreapta pSnQ a ung la posesorul iniNial. Cel care a primit foaia colegului din stSnga$ citePte soluNiile de a notate Pi OncearcQ sQ le modifice On sens creativ$ prin formulQri noi$ adaptSndu-le$ OmbunQtQNindu-le Pi reconstruindu-le continuu.

Secia didactico-metodic. www.artico.md



Ana0i3a 2=01Nii0=r Pi reNinerea celor mai bune. !e .entra0i3ea3G date0e obNinute$ se discutQ Pi se apreciazQ rezultatele

ABantaPe0e aplicQrii te&nicii <0B03 sunt urmQtoarele:


oferQ elevilor mai puNin comunicativi posibilitatea de a se exprima5 similar brainstorming-ului$ stimululeazQ construcNia de Cidei pe ideiE5 Oncura eazQ solidaritatea On grup Pi competiNia Ontre grupuri$ OmbinSnd munca individualQ cu cea de ec&ipQ5

are caracter formativ-educativ$ dezvoltSnd atSt spiritul de ec&ipQ cSt Pi procesele psi&ice superioare 'gSndirea cu operaNiile ei: analiza ideilor emise de ceilalNi$ comparaNia$ sinteza$ generalizarea Pi abstractizarea5 dezvoltQ imaginaNia$ creativitatea$ calitQNile atenNiei etc)5

De3aBantaPe0e
rezultQ din constrSngerea participanNilor de a rQspunde Ontr-un timp fix. pot exista fenomene de contagiune negativQ Ontre rQspunsuri elevii pot fi influenNaNi de soluNiile anterioare$ intrSnd Ontr-un bloca creativ

"2. A,*ARIUL %;i2/b=A0'

6e&nica CacvariuluiT 'fis&bo!l) presupune extinderea rolului observatorului On grupurile de interacNiune didacticQ.

/caunele din OncQpere se aPeazQ sub forma a douQ cercuri concentrice Onainte ca elevii sQ intre On OncQpere. (i OPi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc Y-4= minute pentru a discuta o problemQ controversatQ 'On prealabil au completat urnalele de activitate cu rQspunsuri la anumite OntrebQri legate de temQ).

%n discuNie$ clarificQ Pi consolideazQ5 discutQ aprins pe baza unor reguli evidente5 orice idee trebuie susNinutQ de dovezi5 sunt de acord cu antevorbitorul Pi aduc argumente suplimentare5 dacQ nu sunt de acord$ argumentez poziNia mea.

Cei din cercul exterior$ Ontre timp$ ascultQ ceea ce se discutQ On cercul interior5 fac observaNii 'scrise) referitoare la relaNii$ consens$ microclimat$ conflict$ strategii de discuNie5 ei completeazQ niPte fiPe de observare$ specifice.

(levii OPi sc&imbQ locurile 'cercul interior trece On exterior Pi invers) A rolurile de observator0observat se inverseazQ.

(ste indicat sQ se abordeze$ On discuNie$ o altQ temQ0problemQ. R=010 pr=Fe2=r101i poate fi foarte variat: observator$ participant$ consultant$ suporter$ arbitru$ reporter$ g&id etc. 6e&nica are$ prin urmare$ infinite variante.

ABantaPe:
OmbinQ elemente din Cte&nica mesei rotundeT$ dezbatere$

Secia didactico-metodic. www.artico.md



forum$ simpozion5 asigurQ un mediu controlat dar dinamic de discuNie5 permite sc&imbarea CprogramatQT a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.