Sunteți pe pagina 1din 2

A. Metodele interpretarii normelor juridice 1.

Metoda gramaticala Normei juridica prin analiza sintactica si morfologica a textului normei juridice (sensul cuv, modul de fol a ac in text, acceptiunea, conjunctiile, modul de imbinare a frazelor) Definitiile din faciliteaza sarcina interpretului, care pleaca de la premisa ca scrisa in omeneasca, imperfecta e

!. Metoda sistematica "riveste modalitatea de stabilire a sensului normei prin incadrarea sa in economia actului normativ din care face parte ori in ansamblul altor acte normative, asta pt ca norma e parte a unei institutii, a unei ramuri, a unui sistem de drept # interpretare tb sa se face subiectem materiam, cf sistemului dreptului

$. Metoda istorica (occasio legis) %rmareste sa explice intelesul normei juridice prin luarea in consideratie a ceea ce se c&eama occasio legia ' imprejurarile social jur care au stat la baza elaborarii si adoptarii legii "p cercetarea actelor preparatorii ale unui act normativ, a expunerii de motive, a interpelarilor, a amendamentelor propuse, a interventiilor cu ocazia dezbaterii, a reactiilor presei vremii, compararea cu reglementari anterioare

(. Metoda logica (ratio legis, mens legis) )mplica aprecieri rationale, prin aplicarea legilor logicii formale *ermeneutica juridica pleaca de la teoria generala a interpretarii si se sprijina pe pp logicii formale, pe legile fundamentale ale gandirii +ationamentele logice dau nastere unor reguli ale interpretarii , exceptio est strictissimae interpretationis -e fol o serie de argumente ale logicii formale , ./ab absurdum (stabilirea tezei de demonstrat prin informarea tezei contrare) ./ per a contrario (se bazeaza pe legea logica a tertului exclus ' 0ui dicit de uno, negat de altero ' fol cu prudenta) ./ a majori ad minus (0ui potesst plus, potesst minus ' exista 1, o singura exc , in timpul lui 2ustinian, femeia putea vinde bunul dotal, dar nu il putea ipoteca) ./ a fortiori (cu atat mai mult ' ratiunea legii e cu atat mai puternica in situatia nereglementata) ./ a pari (ubi eadem ratio, ibi idem ius ' analogia, dar asta nu se aplica in cazul exc, care sunt de stricta interpretare)

./ ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (observarea spiritului ) 3. 4nalogia 5and organul de aplicare nu gaseste o norma corespunzatoare pt a o aplica unei anumite situatii, face apel fie la o norma asemanatoare (analogia legis), fie la principiile de drept (analogia iuris) )n dr roman, cand jud nu gasea solutia, pronunta, sub juramant formula rem sibi non liquere, retragandu-se din judecarea cauzei 6 acum insa, judecatorul nu mai poate proceda astfel, /1, denegare de dreptate (se pronunta pe baza "7D, ridicand analogia la nivelul principiului pe care il aplica) %nele coduri prevad expres analogia, 55iv roman obliga numai jud sa se pronunte inclusiv cand nu gaseste solutia in )n dr penal nu e recunoscuta analogia ca metoda de interpretare ' exista pp legalitatiii incriminarii (nullum crimen sine lege) si pp legalitatii pedepsei (nulla poena sine lege). )n dr procesual penal insa, tacerea nu poate fi obstacol in calea infaptuirii justitiei, a.i. analogia isi va gasi aplicare (cu exc normelor care restrang liberul exercitiu al drepturilor sau a celor cu caracter exceptional)