Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

POLITICI COMERCIALE SECTORIALE ALE UNIUNII EUROPENE

Profesor :

Student :

Andra Maria GIN Adrian Ionut CUPRINS

Constantinescu

1. POLITICA TRANSPORTURILOR

2. POLITICA IN DOMENIUL ENERGIEI

3. POLITICA DE MEDIU

4. POLITICA AGRICOLA COMUNA

1.POLITICA TRANSPORTURILOR

1. Concepte de baza privind politica transporturilor Transportul este factorul cheie n economia moderna. Totusi, exista o permanenta contradictie ntre societate, care solicita tot mai multa mobilitate, si opinia publica, care este din ce n ce mai intoleranta fata de ntrzierile repetate si slaba calitate a unor servicii de transport. La cererea crescnda pentru transport, raspunsul Comunitatii nu poate fi dect construirea unei noi infrastructuri si deschiderea de noi piete .Sistemul de transport are nevoie de optimizare n vederea ndeplinirii exigentelor impuse de extinderea U si dezvoltarii dura!ile", se stipula n cadrul raportului Consiliului European de la Gteborg. Un sistem modern de transport trebuie sa fie durabil din punct de vedere economic, social si din punct de vedere al protectiei mediului. lanurile pentru viitorul transportului trebuie sa tina seama de importanta economica a acestei ramuri. Totalul c!eltuielilor de transport se ridica la aproximativ ".### bilioane euro, ceea ce nseamna mai mult de "#$ din %&'ul european. (ectorul are peste "# milioane de anga)ati. *cest lucru implica o infrastructura si te!nologii al caror cost pentru societate este att de mare nct nu permite nici o eroare de )udecata n aceasta privinta. #atorita faptului ca scala investitiilor n transport si rolul sau determinant n economie sunt n crestere, statele semnatare ale Tratatului de la$oma au adoptat o politica n domeniul transportului comun care are regulile sale specifice. 1.1. Aspecte spec f ce !"e do#en u"u tr!nsportur "or "! n $e" europe!n +ult timp, Comunitatea Europeana a fost incapabila, sau poate c!iar ostila, implementarii politicii comune de transport, stipulata prin Tratatul de la ,oma. *proape -# de ani, Consiliul de +inistri nu a putut sa transpuna n practica propunerile Comisiei. .e abia n %&'( statele mem!re au decis ca este necesar ca U sa legifereze si n acest domeniu. +ai trziu, Tratatul de la )aastricht/ a ntarit, din punct de vedere politic, institutional si bugetar, bazele politicii de transport; a nlocuit unanimitatea cu majoritatea calificata; a inclus conceptul de retea transeuropeana , ceea ce a facut posibil un progres pe planul infrastructurii transportului la nivel european, cu a)utorul resurselor puse la dispozitie de catre Comunitate.

0 *n decem!rie %&&+ Comisia a pu!licat prima Carta ,l!a cu privire la dezvoltarea politicii comune a transporturilor. Principiul director al documentului a fost deschiderea pietei transporturilor. .upa "# ani, acest obiectiv a fost, n general, ndeplinit, cu exceptia sectorului transportului feroviar. *cest prim real progres n politica de transport a determinat o scadere semnificativa a preturilor de consum, combinata cu cresterea calitatii serviciilor si cu o diversificare a cererilor, ceea ce a sc!imbat stilul de viata si obiceiurile de consum ale cetatenilor europeni. 0 ,l doilea progres al acestei politici a fost dezvoltarea unor tehnici moderne de interopera!ilitate la nivel european. roiectele lansate la sfrsitul anilor 12# aveau n vedere crearea unei retele transeuropene de trenuri de mare viteza si punerea la punct a programului de navigare prin satelit Galileo. 3n pofida succesului pe care l'a nregistrat desc!iderea pietei transporturilor n ultimii "# ani, realitatea arata ca pe piata interna nca se manifesta distorsiuni ale competitiei datorita armonizarii necorespunzatoare a legislatiei fiscale si sociale. *cest fapt determina disfunctionalitati frecvente la nivelul acestui sector dezvoltarea inegala a diferitelor tipuri de transport. *stfel, transportul rutier reprezinta 44$ din piata transportului de marfuri, comparativ cu 4"$ detinut de transportul maritim, 2$ detinut de transportul feroviar si 4$ detinut de transportul fluvial. redominanta transportului rutier este evidenta si n cazul transportului de pasageri/ el acopera 56$ din aceasta piata, n timp ce transportul aerian acopera 7$ din cerere, iar transportul feroviar detine circa 8$ din piata9 concentrarea principalelor drumuri, a cailor ferate si a aeroporturilor n interiorul orasului; poluarea mediului, avnd efecte negative si asupra sanatatii populatiei; gradul mare de producere a accidentelor rutiere.

:.POLITICA IN DOMENIUL ENERGIEI


+onopolurile companiilor energetice au resimtit de'a lungul timpului o presiune crescnda din partea problemelor de mediu si a intensificarii concurentei, la care s'a adaugat, la sfrsitul anilor ;8#, criza petrolului. Toate acestea au ridicat problema asigurarii resurselor energetice. Exista o mare diversitate de abordare a politicilor din domeniul energiei ntre cele "7 state ale Uniunii Europene, de la modelul francez <sistem centralizat= pna la cel britanic <sistem liberal= si cu elemente specifice, ca n .anemarca <preocuparea pentru mediu= sau n Grecia <interconectare dificila cu sistemul energetic al Uniunii Europene=.

2.1.

biectivele generale ale politicii !" n domeniul energiei

Cele mai importante o!iective ale politicii energetice se refera la/

#iguranta alimentarii cu energie n conditii de competitivitate, resurse sigure si diverse. (iguranta priveste att importurile de energie si materii prime, ct si livrarile catre consumatori. 3n perspectiva globala, cresterea populatiei duce la cresterea necesitatilor vitale de energie. #isteme de energie competitive, n conditiile liberalizarii preturilor, diversificarii surselor de alimentare catre consumatori si protectiei mediului. (istemele energetice trebuie sa spri)ine o economie competitiva si, n acelasi timp, sa fie competitive n interiorul lor. Protectia mediului, referitor la reducerea ploilor acide si a emisiilor gazelor cu efect de sera, prin introducerea celor mai performante te!nologii. > prima actiune s'a convenit la (ummitul de la ?@oto, privind reducerea cu 2$ a emisiilor de dioxid de carbon n atmosfera.

2.2. "lementele cheie ale politicii n domeniul energiei


Trebuie sa avem n vedere/ asigurarea resurselor sigure si diversificate9 asigurarea alimentarii cu energie la preturi corespunzatoare9 reducerea impactului asupra mediului9 utilizarea eficienta a energiei9 racordarea la politica de dezvoltare industriala9 dimensiunea sociala si de sanatate.

2.$. Programele specifice politicii energetice


.rogramele specifice domeniului energiei sunt/ a/ .rogramul 0 Cadru 1 2+33+ 4 +331/. rogramul tematic 5 $67 , ) #7U # 89:LT,$ #U$,;7L< este mpartit n doua subprograme% ' s7

"nergie. Scopul strategic al acestui su!program este dezvoltarea sistemelor si serviciilor de energie dura!ile pentru uropa / servicii energetice de calitate si cu costuri scazute, cresterea sigurantei si diversitatii furnizarii energiei, mbunatatirea competitivitatii indus'triale si reducerea impactului asupra mediului. &ediul si dezvoltarea durabila. Scopul strategic al acestui su!program este promovarea stiintei si a tehnologiilor de mediu n vederea mbunatatirii calitatii vietii si spri)inirii dezvoltarii economice, a competitivitatii si crearii de noi locuri de munca, n conditiile nde'plinirii obiectivelor privind managementul durabil al resurselor si al protectiei mediului.

'

!/

.rogramul 5 $67 75T L76 5T< . 5T$U U$:.," . ro'gramul a fost propus n aprilie :##: pentru perioada :##- 0 :##8. &ugetul programului este de :"7 milioane

euro. Programul va implementa strategia definita n 'arta (erde si se va concentra asupra energiilor regenerabile )programul *+,"-."-/ si economia de energie )program #*(" 2002/. c/ S,9 77 este unicul program al !niunii "uropene dedicat e1clusiv promovarii eficientei energetice si ncurajarii economiilor de energie n industrie, comert si sectorul domestic prin masuri de politica, informare, studii si actiuni pilot, precum si prin crearea unor agentii de management energetic la nivel local si regional. ,LT 5 $ 77 este programul care promoveaza sursele energie. :!iectivele specifice acestui program pot fi sistematizate astfel/ ' regenerabile de

d/

implementarea si completarea masurilor Comunitatii de dezvoltare a potentialului resurselor de energie regenerabila9 ncura)area armonizarii dintre produse si ec!ipament pe piata energiei regenerabile9 spri)inirea dezvoltarii unei infrastructuri ce va contribui la cresterea ncrederii investitorilor, mbunatatirea te!nologiilor energetice regenerabile si cresterea competitiei n acest sector9 mbunatatirea diseminarii informatiilor si a coordonarii la nivel local, regional, national, comunitar si pe plan international ducnd astfel la cresterea ncrederii investitorilor si a patrunderii pe piata9 cresterea capacitatii operationale la producerea de energie din surse regenerabile9 implementarea strategiei Comunitatii privind sursele regenerabile de energie.

' '

'

' ' e/

S=5 $6= este un program de cooperare si de promovare a politicilor n domeniul energiei condus de .irectoratul General pentru Energie si Transport al Comisiei Europene. *cesta finanteaza activitati de cooperare cu tarile din afara UE n domeniul formularii si implementarii unor politici energetice n beneficiul mutual al tuturor partilor implicate. Comunitatea s' a implicat n proiecte de cooperare n domeniul energiei ca urmare a crizei petrolului din anii A2# prin B rogramul de Cooperare Cnternationala n EnergieB care s'a transformat apoi n rogramul (D%E,GD. ,ctiunile finantate se refera la/ ' ' ' informari si cursuri pe politica energetica9 analize si prognoze n domeniul energetic9 dialoguri si sc!imburi de informatii pe politica energetica, n special prin organizarea de conferinte si seminarii9 suport pentru cooperarea regionala transfrontaliera9

'

' f/

mbunatatirea cadrului pentru cooperarea din industria energetica9.

6$ 5L76>T este un program voluntar unde organizatii publice sau private, mpreuna cu 'omisia "uropeana, ncearca sa mbunatateasca instalatiile de iluminat e1istente si sa proiecteze altele noi, utiliznd sisteme energetice de iluminat eficiente. GreenEig!t a fost lansat oficial la 5 februarie :### si se va desfasura timp de cinci ani <:###':##4=. :!iectivele programului 6reenLight sunt/ ' ' ' reducerea consumului energetic pentru iluminat n Europa9 reducerea emisiilor poluante si limitarea efectelor globale9 mbunatatirea calitatii conditiilor de munca.

-.POLITICA DE MEDIU

1. Principiile politicii de mediu


.rincipiile care stau la !aza politicii de mediu au fost formulate de primul pentru +ediu. *cestea se refera la/ rogram de *ctiune

principiul prevenirii poluarii, devenit principiu de baza n cel de'al patrulea program de actiune9 n procesul de adoptare a deciziei cu privire la un nou proiect trebuie avut n vedere impactul realizarii acestuia asupra mediului, nca din faza initiala9 e1ploatarea resurselor naturale, care produce un dezec!ilibru ma)or la nivelul ecosistemelor, trebuie redusa9 informatiile stiintifice legate de mediu trebuie aprofundate n vederea mbunatatirii deciziilor care trebuie adoptate n legatura cu actiunile9 principiul 2poluatorul plateste2, care presupune acoperirea costurilor legate de prevenirea si remedierea daunelor aduse mediului de catre poluator9

activitatile dintr3un stat membru nu trebuie sa cauzeze deteriorari ale mediului n alt stat; politicile de mediu din statele membre trebuie sa tina cont de inte3resele tarilor n curs de dezvoltare; prin intermediul organizatiilor internationale, Comisia Europeana si sta'tele membre trebuie sa initieze actiuni de promovare a problemelor legate de protectia mediului cu efecte globale9 responsabilitatea privind protectia mediului revine fiecaruia dintre noi, de aceea educatia ecologica este esentiala9 principiul subsidiaritatii/ masurile de protectia mediului trebuie adoptate la nivelul cel mai adecvat, tinnd cont de tipul de poluare, de actiunile necesare si de zona geografica ce trebuie prote)ata9 programele nationale de protectia mediului trebuie armonizate cu pro3gramul 'omisiei "uropene, avnd la baza un concept comun dezvoltat pe termen lung.

2.

biectivele politicii de mediu

.rincipalele o!iective ale politicii de mediu au n vedere/ Conservarea si protectia mediului% c! s mbunatatirea calitatii lui. Protectia sanatatii umane. Utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale. Promovarea masurilor internationale pentru rezolvarea problemelor de mediu regionale sau globale. Protectia de nivel nalt, lund n considerare diversitatea situatiilor din diferite regiuni ale Comunitatii. Acest o& ect $ se &!'e!'! pe pr nc p u" prec!ut e s pe pr nc p u" neces t!t !ct un pre$ent $e% ! co#&!ter surse c!re pro$o!c! deter or!re! #ed u"u s ! o&" (!t e ce"u respons!& " s! p"!te!sc!. Cer nte"e de protect e ! #ed u"u tre&u e s! f e nte(r!te )n def n re! s #p"e#ent!re! !"tor po" t c co#un t!re. Un mai bun acces la informatiile despre starea mediului oferit populatiei. Cu c*t pu&" cu" este #! & ne nfor#!t despre st!re! #ed u+"u % cu !t*t e" po!te s!+s !su#e #! & ne ro"u" s!u )n cee! ce pr $este co+respons!& " t!te! )n cre!re! po" t c de #ed u europene. D rect $! cu pr $ re "! !ccesu" "! nfor#!t ! despre #ed u pre$ede c! !utor t!t "e d n c!dru" st!te"or #e#&re tre&u e s! furn 'e'e !nu# te d!te despre st!re! #ed u"u tuturor cet!ten "or "or% "! cerere. Minimizarea diferentelor dintre standardele legate de mediu ale statelor membre luate individual. Un )n!"t n $e" de protect e ! #ed u"u c!re s! f e c*t de un for# pos & " + !t! te"u" pentru ! )ntrun cer nte"e pentru o de'$o"t!re dur!& "! s const ent! de #ed u. 4ntegrarea politicilor de mediu n politicile sectoriale. (e poate spune ca/ ' exista sectoare n care integrarea politicilor de mediu este avansata <sectorul industrial=, dar si sectoare n care integrarea nu s'a realizat <agricultura, turism=9 pentru a mbunatati performantele n procesul de integrare trebuie sa se prezinte obiective si masuri clare, pe ct posibil cuantificabile, sa se includa componente europene,

'

nationale si locale, sa se dezvolte indicatori de monitorizare a progreselor nregistrate n procesul de integrare, precum si indicatori de evaluare a eficientei acestui proces9 ' trebuie sa se dezvolte noi instrumente de politici, ca de exemplu/ utilizarea rezultatelor cercetarii, utilizarea studiilor de evaluare.

B. Instrumentele financiare , Cel mai important instrument financiar pentru mediu al Uniunii Europene este programul LI E !L"Instrument inancier pur l"Environement#. Scopul !cestu pro(r!# este de a contribui la dezvoltarea si implementarea politicii si legislatiei de mediu a Comunitatii. LIFE spr - n! pro ecte"e de protect e ! #ed u"u )n st!te"e #e#&re s c!nd d!te "! UE. Pro(r!#u" !re doua componente: L7? 5,TU$, 0 implementarea masurilor de conservare pentru protectia naturii9 L7? ) #7U 0 spri)inirea proiectelor demonstrative flexibile, eficiente si transferabile n alte zone, precum cele legate de calitatea apei, gestionarea deseurilor, planificarea utilizarii terenurilor, te!nologii nepoluante etc.

Sprijinul financiar LIFE este% )n pr #u" r*nd% destinat: pro ecte"or no$!to!re s !ct un "or pe sc!r! de#onstr!t $!% pro#o$*nd de'$o"t!re! sust nut! )n do#en u" !ct $ t!t ndustr !"e. pro ecte"or cu efect de#onstr!t $ s!u pro ecte"or de spr - n te/n c )n &enef c u" !utor t!t "or "oc!"e% )n $edere! f!c " t!r nte(r!r )n po" t c! p"!n f c!r 'on!"e% c! s )n p"!n f c!re! ut " '!r terenur "or% contr &u nd "! de'$o"t!re! s!n!to!s! ! #ed u"u . pro ecte"or pre(!t to!re ce contr &u e "! #p"e#ent!re! po" t c s "e( s"!t e de #ed u !"e Co#un t!t % )n spec !": + protect ! s ut " '!re! r!t on!"! ! 'one"or de co!st!. + reducere! deseur "or% )n spec !" ! ce"or to0 ce s per cu"o!se. + pre$en re! po"u!r !pe % nc"us $ tr!t!re! c!n!" '!r "or. + #!sur )#potr $! po"u!r s !c d f c!r !eru"u % c! s )#potr $! !c d '!r o'onu"u d n troposfer!. Pro(r!#u" LI1E este desc/ s tuturor perso!ne"or f ' ce s -ur d ce )nre( str!te )n UE s )n !nu# te t!r c!nd d!te 2Eston !% Un(!r !% Leton !% Ro#*n !% S"o$en ! s S"o$!c !3. LIFE III (2000-2004). Acest pro(r!# d spune de un &u(et tot!" de 456 # " o!ne euro% d n c!re 578 pentru co#ponent! NATURA s 578 pentru co#ponent! MEDIU. , Programul ISPA f n!nte!'! pro ecte #!r de nfr!structur! )n sectoru" protect e #ed u"u s !" tr!nsportur "or. 9n cee! ce pr $este protect ! #ed u"u % o& ect $u" ISPA este s! spr - ne t!r "e &enef c !re )n !" n ere! st!nd!rde"or UE d n do#en u" protect e #ed u"u . Din acest punct de vedere, ISPA se concentreaza asupra aplicarii directivelor de protectie a mediului care necesita mari costuri de implementare. Acestea se refera la urmatoarele domenii: furnizarea apei potabile9 tratarea apelor uzate9 gestionarea deseurilor solide si a deseurilor periculoase9

poluarea aerului.

Cmplementarea acestor directive este strns legata de mbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii cetatenilor si are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale si economice a tarilor beneficiare.

4.POLITICA AGRICOLA COMUNA

Sp!t u" europe!n ! fost conceput #ed !t dup! !" do "e! r!'&o #ond !" pentru econo# )nc! do# n!nt !(r co"e s pentru c!re !utono# ! !" #ent!r! const tu ! o preocup!re centr!"!. D n !ce!st! c!u'!%politica agricola comuna ! de$en t prima a a a constructiei comunitare !-un(*nd s! !&so!r&! p*n! s !st!' #! #u"t de -u#!t!te d n &u(etu" Co#un t!t . Cata cteva argumente care au stat la !aza crearii politicii agricole comune / *ctivitatea agricola nu poate fi comparata cu alte activitati eco3nomice . roductia din acest domeniu provine din mai multe sectoare si depinde de influente climatice si cicluri biologice care duc la fluctuatii considerabile n ceea ce priveste productia si care sunt greu de prevazut si de controlat n ciuda tuturor progreselor te!nice. Greutatile ntmpinate n ncercarile de a echilibra productia agri3cola, coroborate cu cererea constanta de hrana, ar putea duce la mari fluctuatii de preturi n cadrul !niunii, daca nu ar e1ista masuri de reglare a pietei. *semenea masuri au fost introduse pentru a preveni ca aceste variatii de pret sa fie impuse att producatorilor, ct si consuma'torilor. 5ara protectia corespunzatoare la granite, variatiile de preturi pe piata ar face sa scada preturile comune si ar duce, astfel, la mutari de pro3ductie. 3n plus, din cauza numarului ridicat de regiuni mai putin favorizate, masurile pentru diminuarea deficientelor structurale sunt cu att mai necesare, n scopul mentinerii nivelului de productie si a populatiei. 3n aceste zone, agricultura este cea mai importanta activitate econo'mica. Fara masuri de genul acesta, productia s'ar restrnge la zonele cele mai favorizate.