Sunteți pe pagina 1din 7

Tema Nr.

5 Piata si mecanismul functionarii ei


1. Piata: Esenta si tipuri

2. Cererea si factorii ce o determina

3. Oferta si factorii de influenta

4. Interactiunea dintre cerere si oferta. Echili rul pietii.

5. Pretul: teorie! tipuri! structuri

1.

Un rol important in economia modern ail ocupa piata cu mecanismele ei, studierea carora permite formarea relatiilor dintre productie si consum, strategia dezvoltarii economice. Relatiile dintre agentii economici. Piata reprezinta o categorie a economiei de schimb si reflecta sistemul de relatii de vinzare-cumparare intre diferiti agenti economici si un mechanism complex ce consta din cerere si oferta, concurenta, pretul. Piata este locul unde sunt effectuate tranzactiile dintre vinzatori si cumparatori, asemenea locuri pot servi bursa de marfuri, bursa de valori, iarmarocul, licitatia, tirgul. Piata include atit schimbul cit si productia, repartitia si consumul, adica toate componentele activitatii econimice (se mai numesc faze ale reproductiei).

"unctiile pietei:
1. . #. Piata intretine relatia permanenta dintre producatorii de bunuri si servicii si consumatorii acestora, asigura alocarea si utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane, si financiara, influentind deciziile agentilor economici cu privire la productie, repartitie, schimb si consum. !conomia nationala se echilibreaza prin piata, se autoregleaza prin piata. "tabileste independent volumul de productie, nivelul general al preturilor, nivelul ocuparii fortei de munca. $sigura echilibrul dintre cerere si oferta, realizind interesele agentilor economici, cu privire la utilizarea resurselor disponibile.

Tipurile de a#a ale pietii: !xista mai multe criterii de tipuri ale pietii%
1. Dupa obiectul tranzactiei de vinzare cumparare deosebim: Piata reala- care presupune cererea si oferta de bunuri si servicii care pot satisface imediat o necesitate sociala. Piata fictiva- este specific bursa, presupune o confruntare dintre cerere si oferta titlurilor de proprietate asupra bunurilor, fara ca aceasta sa fie present in momentul tranzactiei de vinzare-cumparere. Conform naturii economice a bunurilor ce fac obiectul tranzactiei deosebim: Piata bunurilor de consum personal final- consta in ansamblul de vinzatori- cumparatori a bunurilor destinate consumatorilor finali. Piata factorilor de productie- piata muncii, piata capitalului, piata pamintului, piata informationala, totalitatea tranzactiei in categoria data. In dependenta de bunurilor de productie ce fac obiectul pietei, deosebim: piata mijloace de productie; piata serviciilor; piata bunurilor de consum; piata de locuinte;

2.

3.

Trasaturile pietei:
1. &oncurenta libera dintre producatorii de marfuri si proprietarii de resurse' . (igrarea libera a capitalurilor dintr-o ramura in alta sau dintr-o regiune' #. Realizarea marfurilor la preturile de echilibru ce reflecta real corelatia dintre cerere si oferta' $istemul de piata asi%ura:
1. . #. *. +. ,. ) dezvoltare echilibrata proportionala a economiei nationale, contribuie la stabilirea unei corelatii dintre factorii de productie intre sferele si ramurile economice intre productie si consum. &umparatorii si vinzatorilor de marfuri, determina nivelul preturilor la produsele livrate si nivelul de utilizare a resurselor existente. "istemul de piata e capabil sa schimbe volumul si structura ofertei, adoptind-o la satisfacerea cererii. !conomia de piata presupune o suveranitate a consumatorului. &oncurenta impune firmele sa efectueze cheltuielile de productie reduse, sa aplice tehnologii moderne, sa introduca progresul tehnico-stiintific in scopul obtinerii unei productivitati inalte. "istemul de piata contribuie la distribuirea resurselor materiale si umane, concentrindu-le in acele domenii, unde este cea mai mare nevoie de ele.

-.

"istemul de piata bazat pe concurenta imbina interesele personale cu cele plublice.

2.

&ererea reprezinta o cantitate de bunuri sau servicii pe care consumatorii sunt predispusi sa o procure pe o

anumita piata, la un anumit pret, la un moment dat. .ipuri de cereri% (cererea poate fi)% 1. In dependent de modificarea cererii comparative cu nevoile , deosebim% &erere proportionala- cererea si nevoia se modifica in aceeasi proportie. &ererea degresiva- in cazul dat cererea se modifica mai incet decit nevoia. &ererea progresiva- cererea se modifica mai repede decit nevoile. &ererea regresiva- cererea scade cind nevoia creste. . In dependeta de bunurile ce fac obiectul cererii, deosebim% &erere p/u bunuri substituibile- care se inlocuiesc reciproc p/u a satisface o necessitate. &ererea p/u bunuri complementare- care se completeaza reciproc. &ererea p/u bunuri derivate- bunurile utilizate p/u producerea altor bunuri.

&ererea poate fi reprezentata% 0 1calitatea cantitatea cererii. Ta elar: 2- cererea P 13 4 5 0 1 # * &rafic:

2aca pretul scade, calitatea creste. &urba cererii reprezinta totalitatea combinatiilor dintre pret si cantitatea de bunuri cerute pe piata, intr-o anumita perioada de timp "unctionar% 67b8a9x 0 7 b8a9P b- marimea constanta a cererii sau acea parte a cererii care nu e influentata de pret.

0 7 5-#9P

a- coeficientul elasticitatii cererii care arata cum se modifica cererea la modificarea pretului cu o unitate.

Legea cererii caracterizeaza interdependenta inversa dintre cantitatea ceruta pentru bunul x si pretul pentru acest bun. &resterea pretului pentru un bun determina reducerea cantitatii cerute pentru acest bun si invers. P 0 - contractia cererii P 0 - extinderea cererii
Exceptii de la Legea cererii 1. !fectul :iffen- este specific bunurilor de prima necessitate si bunurile inferioare, care sunt accesibile pentru paturile vulnerabile si care au pondere inalta in totalul cheltuielelor acestora. !x. de bunuri inferioare% cartofi, orezul. &ererea pentru aceste bunuri care sunt relative ieftine va creste odata cu cresterea preturilor, deoarece celelalte bunuri sunt mai putin accesibile. . #. !fectul ;eblen- presupune ca consumatorii nu sunt independenti in alegerea lor si ca sunt determinate de dorinta de a se evidentia, de a se intrece intre ei, de a procura bunuri de prestigiu. !fectul "nobismului- conform careia consumatorii procurind bunuri ignoreaza factorul pret si se conduc de dorinta de a se evidentia.

Cererea poate sa se modifice:

&alitativ (modificarea cererii)' &antitativ (modificarea cantitatii cerute)'

odificarea cantitativa a cererii se reprezinta grafic prin deplasarea de-a-lungul curbei cererii si are loc ca rezultat al influentei factorului pret.
<a cresterea pretului de la P1 la P , cantitatea ceruta 0 , se reduce de la 0 la 0 , aceasta se reprezinta grafic prin deplasarea de-a lungul curbei cererii din puntul 1 in p.1.

odificarea calitativa a cererii are loc ca rezultat a unui sir de factor ice influenzeaza cererea (inafara pretului). $cesti factori poarta denumirea de conditii ale cererii.

Conditiile cererii sunt:


1. !enitul consumatorului(income) 1 intre venit si cerere exista o dependenta directa si anume cresterea venitului determina cresterea cererii si invers. = 2 :raficul aceasta modifica se reprezinta prin deplasarea curbei cererii in spatiu.

&resterea cererii se reprezinta prin deplasarea curbei cererii in sus in drepata de la 2 la 21. Reducerea cererii se reprezinta prin deplasarea curbei cererii la stinga in >os, in conditiile cind ceilalti factori sunt constanti. . "a#ele si impozitele se noteaza prin .. &resterea taxelor si impozitelor determina reducerea venitului disponibil al consumatorului si ca rezultat cererea se reduce. . 2 si invers.
"ransferurile sociale .R- pensii, a>utoare de soma>, burse care vin la oamenii care nu au o activitate de munca.

#.

.R 2 si .R 2
*. +. ,. -. Preferintele consumatorului- sunt difereri , in dependenra de oameni. $sezarea %eo%rafica- traditie si religie. &umarul de consumatori pe piata. 1 &resterea nr. de consumatori determina cresterea cererii pe aceasta piata si invers. Pro%nozele privind evolutia pietii- previziunele privind cresterea preturilor determina ma>orarea cererii actuale si invers.

(odificarea calitativ a cererii se reprezinta grafic prin deplasatea curbei cererii in spatiu/plan si anume% cresterea cereriideplasarea in drepta in sus. Reducerea cererii- deplasarea in stinga in >os.

3.

)ferta reprezinta cantitatea unui bun sau serviciu, pe care un agent economic producator este

dispus sa o vinda pe piata la un anumit pret intr-o anumita perioada de timp. 0 - cantitatea ofertei "- oferta &urba ofertei caracterizeaza combinatiile dintre nivelul pretului si cantitatea de bunuri oferite pe piata, intr-o anumita perioada de timp. )ferta poate fi prezentata% Ta elar: P * , 5 13 0 * , 5 &rafic :

"unctionar: 0 7 138P' 078' P78 =ntre pret si cantitatea oferita exista o interdependent directa care poarta denumirea de <egea ofertei.

Legea ofertei ne arata ca la cresterea pretului pentru un bun x creste cantitatea oferita pe piata din acest bun. $ceasta se explica prin rationamentul economic, conform careia un pret mai mare determina obtinerea unor vinzari mai mari, ceea ce stimuleaza cresterea volumului oferit pe piata.
)ferta se poate modifica% 1. Cantitativ- modificarea cantitatii ofertei ,?.aceasta mai are loc ca rezultat al influentei pretului. P 0 - extinderea ofertei P 0 - contractia ofertei $ceasta influenta se reprezinta prin deplasarea de-a lungul curbei ofertei.

Calitativ'( modificarea calitativa a ofertei)'- are loc ca rezultat al influentei altor factori inafara de pret.. $cestea sunt conditiile% &osturi de productie. &resterea costului de productie &P ", si invers determina reducerea ofertei &P "

6actorii care influenteaza modificarea ofertei% &ostul de productie poate fi redus in urma utilizarii noilor tehnologii @umarul de ofertanti- adica nr de producatori "chimbarea pretului la alte bunuri Politica fiscala- masurile intreprinse de stat &onditiile naturale si social politice.

Elasticitatea ofertei:
=n functie de prAt formele ofertei pot fi% )ferta elastica- cind un procent la un anumit pret , ii corespunde o modificare mare a ofertei. Oferta cu elasticitate unitara- are loc in cazul cind la un anumit procent de modificari ale pretului, oferta se schimba in mod similar. Oferta rigida- cind procentul modificarii este mai mic decit procentul modificarii pretului.

Elasticitatea poate fi determinata de urmatorii factori:


1. . #. *. costul de productie- cind costul creste are loc o scadere a elaticitatii ofertei si invers. gradul de substituire- cu cit gradul de substituire a factorilor de productie va fi mai mare, cu atit va fi mai mare si elasticitatea ofertei. posibilitati de sticare a bunurilor- cu cit posibilitatile de stocare a bunurilor sunt mai mari, cu atit elasticitatea bunului este mai mare. perioada de timp de la modificarea pretului.

Pretul 1 exprima cantitatea de bani pe care cumparatorul trebuie sa o plateasca pentru a obtine un bun
oarecare.

Principalele teorii cu privire la pret sunt:


1. "eoria valoarea munca 1 a fost elaborata de $dam "mith, presupune ca la temelia pretului se afla valoarea, a carei marime este determinate de cantitatea de munca, materializata si incorporate in fiecare din bunurile ce sunt schimbate. $ceasta teorie nu poate explica toate cazurile de formare a preturilor, nu poate lamuri cum se formeaza preturile la bunurile incorporale, la bunurile rare si altele. "eoria valoare utilitate' are o temelie subiectiva, iar marimea pretului este determinate de utilitatea si raritatea produsului respective. Portivit acestei teorii valoarea nu este o proprietate a bunurilor, care exista in sine, ea este o >udecata subiectiva a agentilor economici, cu privire la important ape care o au ei pentru bunurile si utilitatea acestora. "eoria pretului fara valoare- elaborata de $lfred (arshall , este o sinteza a tuturor avanta>elor teoriilor precedente si a raportului dintre cerere si oferta, potrivit acestei teorii ,pretul e determinat de mai multi factori% &ostul de productie Utilitatea marginala

#.

&ererea si oferta

*.

"eoria contemporana a preturilor' marimea si dinamica pretului sunt conditionate de asa factori ca% Utilitatea si raritatea acestui bun &ererea si oferta (oda "ituatia politica &alamitati naturale Puterea de cumparare a monedei

=n economiile mixte preturile se stabilesc sub influenta nu numai a unui factor ci, a inui numar de fatori interni si externi, care pot fi clasificati in% 1. raportul cerereii si ofertei . utilitatea si raritatea #. marimea si dinamica costurilor *. puterea de cumparare a monedei +. politica firmelor mari ,. interventia directa sau indirecta a statului, in formarea pretului.

"unctiile pretului:
6unctia de calcul si de masurare a cheltuielelor si rezultatelor activitatii economice. 6unctia de informare a participantilor la viata economica- adica pretul prin politica sa informeaza angentii economici, raportul dintre cerere si oferta care este pe piata. 6unctia de stimulare a producatorilor 6unctia de distribuire si redistrubuirea veniturilor

Tipurile de preturi:
1. . #. Preturi libere- care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte fara vreo influenta din partea statului sau a altor factori de constringere, cum ar fi monopolul. Preturi administrate- care se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte sub influenta statelor sau a marelor intreprinderi care domina piata. $ceste preturi nu reactioneaza la modificarile care au loc dintre cerere si oferta. Preturile mi#te- caracteristice economiilor contemporane si sunt formate sub influenta factorilor interni si externi.