Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 3, Analiz a matematic a, semestrul I, 20132014

1 Serii numerice
Un caz particular de siruri, date ca sume, prezint a importante particularit ati si aplicatii si va
studiat n cele ce urmeaz a.
1.1 Serii convergente. Serii divergente
n liceu au fost studiate si dou a tipuri de siruri cu propriet ati deosebite: progresiile aritmetice si
geometrice:
(r
n
) este o progresie aritmetic a de ratie r dac a r
n+1
= r
n
+ r, \:;
(r
n
) este o progresie geometric a de ratie dac a r
n+1
= r
n
, \:.
Acestor siruri li s-a atasat suma primilor : termeni, o
n
. Se arat a usor c a
pentru progresii aritmetice: o
n
= r
1
+ r
2
+ ... + r
n
=
_
r
1
+
(: 1) r
2
_
:
pentru progresii aritmetice: o
n
= r
1
+ r
2
+ ... + r
n
= r
1


n
1
1
.
Observ am c a n cazul progresiilor aritmetice sirul (o
n
) este divergent cu exceptia unui singur caz:
r
1
= r = 0 n vreme ce pentru progresiile geometrice sirul (o
n
) este convergent e dac a (1, 1) ,
r
1
R, e r
1
= 0, R. Mai mult, pentru (1, 1) , lim
n!1
o
n
=
r
1
1
.
n continuare, vom generaliza si vom ncerca s a r aspundem la ntrebarea: Dat un sir oarecare
(r
n
) , ce se poate spune despre sirul (o
n
), al sumei primilor : termeni din sir ?
Denitia 1.1 Fiind dat un sir de numere reale (r
n
), cuplul format din sirurile (r
n
) si (o
n
), unde
o
n
= r
1
+ r
2
+ ... + r
n
, pentru orice n N,
se nume ste serie de termen general (r
n
). Sirul (o
n
) se nume ste sirul sumelor partiale asociat
sirului (r
n
).
Vom nota o serie prin

n2N
r
n
sau
1

n=0
r
n
, sau r
0
+ r
1
+ ... + r
n
+ ... sau, simplu,

a
n
1
Denitia 1.2 1. Spunem ca seria
1

n=0
r
n
este convergenta daca sirul sumelor par tiale (o
n
) asociat
lui (a
n
) este convergent n R. n acest caz,
lim
n!1
o
n
= o
se nume ste suma seriei si o vom nota prin

n2N
r
n
sau
1

n=0
r
n
, sau r
0
+ r
1
+ ... + r
n
+ ...
2. Spunem ca seria
1

n=0
r
n
este divergenta daca sirul sumelor par tiale, (o
n
) , este divergent.
Observatia 1.3 1. Prin nota tia
1

n=0
r
n
vom n telege e seria cu termenul general r
n
, e suma
seriei, la ce anume se face referire reie sind din context.
2. Uneori seria nu va indexata de la 0, ci de la un numar natural :
0
:
1

n=n
0
r
n
. Convenim sa
notam tot prin o
n
suma termenilor pna la cel de rang :: o
n
= r
n
0
+ ...r
n
.
3. Faptul ca o serie este convergenta sau divergenta l vom numi natura seriei.
Exemplul 1.4 Seria
1

n=0
a
n
poarta numele de serie geometrica (termenul general al seriei
provine dintr-o serie geometrica n care primul termen are valoare a iar ra tia este egala cu ).
Am vazut ca aceasta serie este convergenta pentru orice astfel nct [[ < 1. Suma seriei este, n
acest caz,
1

n=0
a
n
=
a
1
.
Exemplul 1.5 Seria
1

n=1
1
:(: + 1)
este convergenta. Aceasta pentru ca sirul sumelor par tiale poate
scris:
o
n
=
1
1 2
+
1
2 3
+ ... +
1
:(: + 1)
=
_
1
1

1
2
_
+
_
1
2

1
3
_
+ ... +
_
1
:

1
: + 1
_
,
deci
o
n
= 1
1
: + 1
,
iar de aici vedem ca lim
n!1
o
n
= 1, adica sirul sumelor par tiale este convergent.
Exemplul 1.6 Ca o generalizare pentru exemplul anterior, daca termenul general al unei serii
1

n=0
r
n
poate scris sub forma
r
n
= c
n
c
n+1
, \: N
spunem ca seria
1

n=0
r
n
este o serie telescopica. Se observa ca sirul sumelor par tiale este dat de:
o
n
= c
1
c
n
si deci seria este convergenta daca si numai daca (c
n
) este un sir convergent, caz n
2
care
1

n=0
r
n
= c
1
lim
n!1
c
n
.
Exemplul 1.7 Seria
1

n=0
(1)
n
este divergenta. Sirul sumelor par tiale este dat de
o
2n
= 0, \: N iar o
2n+1
= 1, \: N.
Exemplul 1.8 Seria
1

n=1
1
:
, numita seria armonica deoarece ecare termen este media armonica
a termenilor nvecina ti, este divergenta. Sirul sumelor par tiale este dat de:
o
n
= 1 +
1
2
+ ... +
1
:
si am vazut n cursul precedent ca acesta este un sir divergent (are limita +).
Exemplele de mai sus prezint a si serii pentru care putem preciza si suma acestora. n general,
asemenea situatii sunt destul de rare, asa c a ne vom axa n special pe a stabili natura unei serii,
f ar a a g asi, efectiv suma seriei.
1.2 Propriet ati generale
Teorema 1.9 Daca unei serii i se adauga sau i se suprima un numar nit de termeni, atunci
natura seriei nu se schimba.
Demonstratie. S a presupunem c a dintr-o serie
1

n=0
r
n
am eliminat un num ar nit de termeni. Fie acestia
r
n1
, r
n2
, ..., r
np
, cu :
1
_ :
2
... _ :
p
. Atunci, pentru orice : _ :
p
avem T
n
= o
n
:, unde cu (o
n
) am notat
sirul sumelor partiale pentru seria initial a, (T
n
) este sirul sumelor partiale pentru seria nou obtinut a iar
: = r
n1
+ r
n2
+ ... + r
np
.
Num arul : ind o constant a, natura sirului (T
n
) nu va depinde de acesta. n consecint a, (T
n
) este convergent
dac a si numai dac a (o
n
) este convergent. n plus, n caz de convergent a avem
lim
n!1
T
n
= lim
n!1
o
n
:,
adic a suma seriei nou obtinut a se modic a cu suma nit a a termenilor care se elimin a.
Se rationeaz a similar pentru situatia n care ad aug am seriei un num ar nit de termeni.
Teorema 1.10 (conditia necesar a de convergent a) Daca
1

n=0
r
n
este o serie convergenta, atunci
lim
n!1
r
n
= 0.
Demonstratie. Fie o =
1

n=0
r
n
R. Din relatia evident a r
n
= o
n
o
n1
obtinem, prin trecere la limit a:
lim
n!1
r
n
= lim
n!1
o
n
lim
n!1
o
n1
= o o = 0.
3
Consecinta 1.11 Daca termenul general al unei serii nu este convergent la 0, atunci seria este
divergenta.
Observatia 1.12 Condi tia ca lim
n!1
r
n
= 0 este una necesara, nu si sucienta pentru ca seria
1

n=0
r
n
sa e convergenta. De exemplu, seria armonica
1

n=1
1
:
este divergenta, de si
1
:
0.
Analiznd din nou Exemplul 1.7, putem spune imediat ca
1

n=0
(1)
n
este divergenta, deoarece
termenul general nu are limita.
Teorema 1.13 (operatii cu serii) Consideram seriile
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
si numarul real nenul `.
1. Daca
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
sunt convergente, atunci
1

n=0
(r
n
+ j
n
) este convergenta si
1

n=0
(r
n
+ j
n
) =
1

n=0
r
n
+
1

n=0
j
n
.
2. Seriile
1

n=0
r
n
si
1

n=0
(`r
n
) au aceea si natura.
Demonstratie. 1. Notnd cu o
n
, T
n
, l
n
sirurile sumelor partiale pentru seriile
1

n=0
r
n
,
1

n=0
j
n
si, respectiv,
1

n=0
(r
n
+ j
n
) avem
l
n
= o
n
+ T
n
, \: N.
Din propriet atile sirurilor convergente, rezult a c a (l
n
) este convergent si c a lim
n!1
l
n
= lim
n!1
o
n
+ lim
n!1
T
n
,
ceea ce spune c a
1

n=0
(r
n
+ j
n
) =
1

n=0
r
n
+
1

n=0
j
n
.
2. Rezult a imediat din faptul c a pentru orice num ar real nenul ` un sir oarecare (r
n
) are aceeasi natur a
cu sirul (`r
n
) .
Observatia 1.14 Binen teles, daca
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
sunt serii divergente, se poate ntmpla ca se-
ria
1

n=0
(r
n
+ j
n
) sa e una convergenta. De exemplu, este cazul seriilor
1

n=0
(1)
n
si
1

n=0
(1)
n1
.
Dupa cum am vazut anterior, acestea sunt serii divergente, dar
1

n=0
_
(1)
n
+ (1)
n1
_
este con-
vergenta.
Consecinta 1.15 Daca
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
sunt serii convergente, atunci seria
1

n=0
(r
n
j
n
) este con-
vergenta si
1

n=0
(r
n
j
n
) =
1

n=0
r
n

1

n=0
j
n
.
4
Teorema 1.16 (Criteriul lui Cauchy) Seria
1

n=0
r
n
este convergenta daca si numai daca pentru
orice - 0 exista :
"
N astfel nct pentru orice : _ :
"
si orice j N

, sa avem
[r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
[ < -.
Demonstratie. O serie converge dac a si numai dac a sirul sumelor partiale, (o
n
) este convergent, ceea ce
este echivalent cu faptul c a (o
n
) este sir Cauchy, adic a
\- 0, :
"
N, \: _ :
"
, \j N : [o
n+p
o
n
[ < -.
Dar o
n+p
o
n
= r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
si demonstratia este complet a.
1.3 Serii cu termeni pozitivi
n aceast a parte ne vom ocupa de seriile cu termeni pozitivi. Aceste serii au proprietatea c a sirul
sumelor partiale este cresc ator:
o
n+1
o
n
= r
n+1
_ 0.
Astfel, o serie cu termeni pozitivi este convergent a dac a si numai dac a sirul sumelor partiale este
majorat. Altfel spus, pentru serii cu termeni pozitivi m arginirea sirului sumelor partiale este un
criteriu sucient pentru convergent a. Pe parcurs vom compara diferite serii cu unele a c aror natur a
este cunoscut a.
Teorema 1.17 (Criteriul de comparatie de speta I) Fie seriile cu termeni pozitivi
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
astfel nct r
n
_ j
n
pentru orice : N.
1. Daca
1

n=0
j
n
este convergenta, atunci si
1

n=0
r
n
este convergenta.
2. Daca
1

n=0
r
n
este divergenta, atunci si
1

n=0
j
n
este divergenta.
Demonstratie. Fie o
n
=
n

k=0
r
k
si T
n
=
n

k=0
j
k
pentru : N. Din r
n
_ j
n
pentru orice : rezult a c a
o
n
_ T
n
pentru orice : N.
1. Dac a
1

n=0
j
n
este convergent a, atunci T
n
este majorat, deci si o
n
este majorat si atunci
1

n=0
r
n
este
convergent a.
2. Dac a
1

n=0
r
n
este divergent a, atunci sirul S
n
este nemajorat si atunci nici sirul T
n
nu este majorat,
deci,
1

n=0
j
n
este divergent a.
Exemplul 1.18 1. Seria
1

n=1
1
:

, cu c < 1 este divergenta. Este sucient sa remarcam ca pentru


c < 1 avem
1
:

_
1
:
.
Dar seria
1

n=1
1
:
este divergenta si atunci, conform criteriului de compara tie I rezulta ca si
1

n=1
1
:

este divergenta.
5
2. Seria
1

n=1
1
:
2
este convergenta. ntr-adevar,
1
:
2
_
1
:(: 1)
\: _ 2
si cum seria
1

n=2
1
:(: 1)
este convergenta, rezulta ca si
1

n=1
1
:
2
este convergenta.
Mai departe, pentru orice c 2, seria
1

n=1
1
:

este convergenta.
Teorema 1.19 (Criteriul de comparatie cu limit a) Fie seriile cu termeni strict pozitivi
1

n=0
r
n
si
1

n=0
j
n
.
1. Daca exista lim
n!1
r
n
j
n
= ` (0, ), atunci cele doua serii au aceea si natura.
2. Daca lim
n!1
r
n
j
n
= 0, atunci daca
1

n=0
j
n
este convergenta rezulta ca si
1

n=0
r
n
este convergenta,
iar daca
1

n=0
r
n
este divergenta, atunci si
1

n=0
j
n
este divergenta.
3. Daca lim
n!1
r
n
j
n
= , atunci daca
1

n=0
r
n
este convergenta rezulta ca si
1

n=0
j
n
este convergenta,
iar daca
1

n=0
j
n
este divergenta, atunci si
1

n=0
r
n
este divergenta.
Demonstratie. Exercitiu!
Exemplul 1.20 Folosind acest criteriu, rezulta ca seria
1

n=1
sin
1
:
este divergenta. ntradevar,
considernd seria armonica
1

n=1
1
:
avem
lim
n!1
sin
1
n
1
n
= 1,
deci cele doua serii au aceea si natura. Stim nsa ca seria armonica este divergenta.
Exemplul 1.21 (seria armonic a generalizat a) Seria
1

n=1
1
:

, c R
se nume ste seria armonica generalizata. Ea este: convergenta daca c 1 si este diver-
genta n rest.
Pentru a demonstra ultima arma tie, am vazut mai sus ca seria este divergenta pentru c _ 1
si convergenta pentru c _ 2. Pentru a arata ca este convergenta daca c (1, 2), se poate aplica un
alt criteriu, numit criteriul condensarii.
6
Teorema 1.22 (Cauchy - Hadamard: criteriul r ad acinii) Fie seria cu termeni pozitivi
1

n=0
r
n
si ` = lim
n!1
n
_
r
n
.
1. Daca ` < 1, atunci
1

n=0
r
n
este convergenta.
2. Daca ` 1, atunci
1

n=0
r
n
este divergenta.
Demonstratie. 1. Fie ` < 1. Atunci exist a - 0 astfel nct ` +- < 1. Conform denitiei, ` = lim
n!1
n
_
r
n
.
Exist a atunci un num ar natural :
"
astfel nct
n
_
r
n
< `+- pentru orice : _ :
"
, adic a r
n
< (` + -)
n
pentru
orice : _ :
"
. Dar seria
1

n=n"
(` + -)
n
este convergent a, ratia ` + - ind subunitar a. Conform criteriului de
comparatie de prima spet a rezult a acum c a si
1

n=0
r
n
este convergent a.
2. S a presupunem acum c a ` 1. Aplicnd din nou denitia, avem:
1 < ` = lim
n!1
n
_
r
n
.
n consecint a, termenul general nu tinde la 0, deci seria este divergent a.
Observatia 1.23 Daca ` = 1 nu putem decide daca seria este convergenta sau divergenta. Pentru
ambele serii
1

n=1
1
:
si
1

n=1
1
:
2
avem ` = 1, dar prima este divergenta, iar a doua convergenta.
Teorema 1.24 (DAlembert: criteriul raportului) Fie seria
1

n=0
r
n
cu r
n
0 pentru orice
: N. Daca exista / = lim
n!1
r
n+1
r
n
, atunci:
1. Daca / < 1, seria
1

n=0
r
n
este convergenta.
2. Daca / 1, seria
1

n=0
r
n
este divergenta.
Demonstratie. Se foloseste proprietatea: dac a exist a lim
n!1
r
n+1
r
n
= /, atunci exist a lim
n!1
n
_
r
n
= /. Con-
cluziile sunt atunci imediate, din criteriul r ad acinii.
Observatia 1.25 1. Ca si n cazul criteriului radacinii, daca
/ = lim
n!1
r
n+1
r
n
= 1,
nu putem decide daca seria de termen general r
n
este convergenta sau divergenta. Acelea si doua
serii
1

n=1
1
:
si
1

n=1
1
:
2
sunt exemplu n acest sens.
2. Exista si situa tii n care nu putem aplica nici criteriul radacinii, nici criteriul raportului
pentru a deduce convergen ta unei serii. Seria
1

n=1
1
:
este un exemplu n acest sens.
Atunci cnd folosind criteriul raportului nu putem preciza natura unei serii, putem utiliza
urm atorul criteriu:
7
Teorema 1.26 (Criteriul lui Raabe - Duhamel) Fie seria
1

n=1
r
n
, cu r
n
0, pentru orice :.
Daca exista lim
n!1
:
_
r
n
r
n+1
1
_
= j, atunci
1. daca j 1, seria este convergenta;
2. daca j < 1, seria este divergenta.
Observatia 1.27 Criteriul Raabe - Duhamel este mai general dect cel al raportului. Daca exista
lim
n!1
r
n+1
r
n
= ` ,= 1, atunci
lim
n!1
:
_
r
n
r
n+1
1
_
=
_
+, daca ` < 1
, daca ` 1,
ceea ce conduce la concluziile criteriului raportului.
Exemplul 1.28 Sa se studieze natura seriei
1

n=1
1 3 5 ... (2: 1)
2 4 ... (2:)

1
2: + 1
.
Avnd n vedere forma termenului general, vom ncerca sa aplicam criteriul raportului cu limita.
Calculnd
r
n+1
r
n
, ob tinem
r
n+1
r
n
=
(2: + 1)
2
(2: + 2) (2: + 3)
,
raport care are limita 1, deci din criteriul raportului nu putem trage o concluzie.
Aplicam mai departe criteriul lui Raabe-Duhamel:
:
_
r
n
r
n+1
1
_
= :
6: 5
(2: + 2) (2: + 3)

3
2
.
Fiindca limita este subunitara, seria este divergenta.
Exemplul 1.29 Sa stabilim natura seriei
1

n=1
a
n
1 +
1
2
+ ... +
1
n
, n func tie de parametrul real a 0.
Din nou, apelam mai nti la criteriul raportului cu limita:
r
n+1
r
n
= a
_
1 +
1
2
+ ... +
1
n
_
_
1 +
1
2
+ ... +
1
n
_
+
1
n+1
= a
1
1 +
1
(n+1)(1+
1
2
+:::+
1
n
)
a,
avnd n vedere ca 1 +
1
2
+ ... +
1
:
+.
Astfel, daca a 1 seria este divergenta iar daca a < 1, seria este convergenta. Pentru a = 1
nu putem trage o concluzie din criteriul raportului, a sa ca ncercam sa aplicam criteriul lui Raabe
- Duhamel. Notnd 1 +
1
2
+ ... +
1
:
= a
n
, avem:
:
_
r
n
r
n+1
1
_
= :
1
(: + 1) a
n
0
deoarece
:
: + 1
1 iar a
n
+. Astfel, conform criteriului lui Raabe - Duhamel, seria este
divergenta pentru a = 1.
8
1.4 Serii cu termeni oarecare
Pentru serii care nu au termeni pozitivi nu mai putem aplica criteriile din sectiunea precedent a.
Ne vom referi n continuare la un caz particular.
1.4.1 Serii alternate
Denitia 1.30 Spunem despre o serie de numere reale
1

n=1
r
n
ca este o serie alternata daca
r
n
r
n+1
< 0 pentru orice : N, adica daca termenii sai alterneaza ca semn.
Orice serie alternat a poate pus a n una din formele:
1

n=1
(1)
n1
r
n
sau
1

n=1
(1)
n
r
n
cu r
n
_ 0 pentru orice : N. Seriile
1
1
2
+
1
3
... +
(1)
n1
:
+ ... sau
1 + 2 3 + 4 ...
sunt serii alternate.
Teorema 1.31 (Criteriul lui Leibniz) Daca (r
n
) este un sir descrescator cu limita 0, atunci
seria alternata
1

n=1
(1)
n
r
n
este convergenta.
Exemplul 1.32 Seria
1

n=1
(1)
n
:
este o serie convergenta. Tot convergenta este si seria
1

n=1
(1)
n
sin
r
:
,
pentru orice r _ 0, sirul
_
sin
r
:
_
ind, de la un rang ncolo, descrescator.
1.4.2 Serii absolut convergente. Serii semiconvergente
Dac a avnd dat a o serie cu termeni oarecare
1

n=1
r
n
studiem seria modulelor,
1

n=1
[r
n
[ , se remarc a
faptul c a putem obtine att serii convergente, cum este cazul pentru
1

n=1
(1)
n
:
2
, ct si serii diver-
gente, cum este cazul pentru
1

n=1
(1)
n
:
. Se pune problema dac a exist a o leg atur a ntre convergenta
seriei modulelor si convergenta seriei initiale.
Denitia 1.33 Fie seria cu termeni oarecare
1

n=1
r
n
.
1. Spunem ca seria
1

n=1
r
n
este absolut convergenta daca seria
1

n=1
[r
n
[ este convergenta. n
acest caz, notam
1

n=1
r
n
(C).
2. Spunem ca seria
1

n=1
r
n
este semiconvergenta daca
1

n=1
r
n
este convergenta iar seria
1

n=1
[r
n
[
este divergenta. n acest caz, notam
1

n=1
r
n
(oC).
9
Seria
1

n=1
(1)
n
:
este un exemplu de serie semiconvergent a, n vreme ce
1

n=1
(1)
2
:
2
este un exemplu
de serie absolut convergent a.
Teorema 1.34 Daca
1

n=1
r
n
este absolut convergenta, atunci
1

n=1
r
n
este si convergenta.
Demonstratie. Aplic am criteriul lui Cauchy. Seria
1

n=1
[r
n
[ ind convergent a, satisface conditia Cauchy:
\- 0, :
"
N, : _ :
"
, \j N : [r
n+1
[ + ... +[r
n+p
[ < -.
Dar atunci, pentru orice : _ :
"
si j N,
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ _ [r
n+1
[ + ... +[r
n+p
[ < -.
Deci, seria
1

n=1
r
n
ndeplineste conditia Cauchy, de unde este convergent a.
Observatia 1.35 1. Reciproca acestei teoreme nu este adevarata: seria
1

n=1
(1)
n
:
este conver-
genta, fara a absolut convergenta.
2. Pentru seriile cu termeni pozitivi cele doua no tiuni sunt echivalente.
3. Deoarece seria modulelor ata sata unei serii cu termeni oarecare este o serie cu termeni poz-
itivi, putem studia absoluta convergen ta folosind criteriile stabilite pentru serii cu termeni pozitivi.
n felul acesta, ecare criteriu de convergen ta de la serii cu termeni pozitivi devine un criteriu de
convergen ta pentru serii cu termeni oarecare.
4. n general, daca seria
1

n=1
[r
n
[ este divergenta, nu se poate spune nimic despre natura seriei
1

n=1
r
n
.
10