Testul 8 1Consiliul al UE 1.

1Expuneti modul de organizare a consiliului si configuratiile acestuia Consilul este instituitia care reprezinta interesele statelor membre ale UE. Consiliul este compus din cte un reprezentant la nivel ministerial al fiecrui stat membru, mputernicit s angajeze guvernul statului membru pe care l reprezint i s exercite dreptul de vot.Acesta se reune te n zece forma!iuni diferite, n func!ie de subiectele dezbtute. "e exemplu, forma!iunea Afaceri Externe cuprinde mini trii afacerilor externe, forma!iunea #usti!ie i Afaceri $nterne pe cei ai justi!iei i afacerilor interne etc. %oate lucrrile Consiliului sunt pregtite sau coordonate de Comitetul &eprezentan!ilor 'ermanen!i (Coreper), alctuit din reprezentan!ii permanen!i ai statelor membre care lucreaz la *ruxelles i asisten!ii acestora. Activitatea acestui comitet este la rndul ei pregtit de peste +,de comitete i grupuri de lucru alctuite din delega!i din statele membre. Consiliul se ntrunete n edin public atunci cnd delibereaz i voteaz un proiect de act legislativ. .n acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizat n dou pri, consacrate deliberrilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activitilor fr caracter legislativ. /a moment sint expuse +- configuratii ale consiliului si anume0 Consiliul Afaceri 1enerale Afaceri Externe Afaceri Economice i 2inanciare #usti!ie i Afaceri $nterne (#A$) 3cuparea 2or!ei de 4unc, 'olitic 5ocial, 5ntate i Consumatori Competitivitate (pia intern, industrie, cercetare i spaiu) %ransporturi, %elecomunica!ii i Energie Agricultur i 'escuit 4ediu Educaie, %ineret, Cultur i 5port Consiliul Afaceri Generale asigur coerena lucrrilor diferitelor formaiuni ale Consiliului. Acesta pregtete reuniunile Consiliului European i urmrete aducerea la ndeplinire a msurilor adoptate, n colaborare cu preedintele Consiliului European i cu Comisia. Consiliul Afaceri Externe elaboreaz aciunea extern a Uniunii, n conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European, i asigur coerena aciunii Uniunii.
1.2Analizati competentel Consiliului Ue

Consiliul adopt, cel mai frecvent mpreun cu 'arlamentul European acte legislative
Atribuiile Consiliului

Adopt acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n 6codecizie7 cu 'arlamentul European8 Contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este domeniul economic8 Elaboreaz politica extern i de securitate comun pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul European8 .nc9eie acorduri internaionale n numele Uniunii8 Aprob, mpreun cu 'arlamentul European, bugetul Uniunii. Consiliul poate actiona in fata CE# al UE alte institutii ale Ue pt incalcarea dr UE sau abtinerea de a actiona.
Consiliul 9otrnd cu majoritate simpl poate solicita Comisiei s efectueze toate studiile pe care acesta le consider oportune pentru realizarea obiectivelor comune i s i prezinte orice propuneri corespunztoare. .n cazul n care Comisia nu prezint nicio propunere, aceasta comunic motivele Consiliului.

Consiliul stabilete salariile, indemnizaiile i pensiile preedintelui Consiliului European, ale preedintelui Comisiei, ale .naltului &eprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, ale membrilor Comisiei, ale preedinilor, membrilor i grefierilor Curii de #ustiie a Uniunii Europene, precum i ale secretarului general al Consiliului. Consiliul stabilete, de asemenea, toate indemnizaiile care in loc de remuneraie.
Consiliul 9otrnd cu majoritate simpl adopt, dup consultarea Comisiei, statutul comitetelor prevzute de tratate.(comitetul regiunilor si comitetul economic si social European 5e pronunta asupra admiterii noilor state membre

+.: &olul presedentiei Consiliului

'reedinia formaiunilor Consiliului, cu excepia celei Afaceri Externe, este asigurat de reprezentanii statelor membre n cadrul Consiliului dup un sistem de rotaie egal, n condiiile stabilite n conformitate cu %ratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Consiliul Afaceri Externe, care, odat cu intrarea n vigoare a %ratatului de la /isabona, este prezidat de .naltul &eprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate. Presedintia este responsabila pentru aplicarea acestui regulament de procedura si asigura buna derulare a dezbaterilor. $n acest scop, presedintia poate, cu exceptia cazurilor in care Consiliul decide altfel, sa adopte orice masura adecvata necesara pentru ca timpul disponibil in cursul reuniunilor sa fie folosit in cel mai bun mod posibil, in special0 (a) sa limiteze, pentru dezbaterea unui anumit punct, numarul de persoane din fiecare delegatie prezente in sala de reuniune si sa decida daca sa autorizeze sau nu desc9iderea unei sali suplimentare8 (b) sa stabileasca ordinea in care se trateaza punctele si durata discutiilor care le sunt consacrate8 (c) sa organizeze timpul alocat pentru dezbaterea unui anumit punct, in special limitand timpul in care participantii pot lua cuvantul si stabilind ordinea interventiilor lor8 (d) sa solicite delegatiilor sa prezinte in scris propunerile lor pentru modificarea unui text in discu!ie inainte de o anumita data insotite, daca este cazul, de o scurta explicatie8 (e) sa solicite delegatiilor care au pozitii identice sau similare privind un anumit punct, text sau parte a unui text s o aleaga pe una dintre ele pentru a exprima pozitia lor comuna in cadrul reuniunii sau in scris inainte de reuniune. 2Evolutia comunitatilor europene pina la crearea UE; 2.1Identificati etapele si caracteristicele unificarii institutionale Cele trei comunitati;CEC3,CEE si EU&3A%34,au functionat separate din +<,= pina in +<>?,cind a intrat in vigoare %ratatul de 2uziune a executivelor,semnat la = apriliel +<>,."e la acest moment,comunitatile desi ramin distincte din punct de vedere juridic(fiecare avind propria personalitate jur.)vor avea ca institutii commune Comisia Europeana(2ormate din fuziunea $natei Autoritati cu Comisia CEE),Consiliul Comunitatilor Europene,Curtea Europeana de #ustitie si Adunarea 'arlamentara. 2.2Analizati particularitatile Comunitatilor Europene intre anii 1958-198 Criza scaunului gol! "upa intrare in vigoare(in +<,=) a tratatelor CEE si CEEA,statele membre ale comunitatilor cunosc o dezvoltare virtiginoasa a comertului intre ele care a crescut anual aproape cu :-@ respectiv dind si marind profitul si veniturile budgetare.Ca reactie de raspuns /a A ianuarie +<>5tocB9olm (5uedia) este semnat Conven!ia Asocia!iei Europene a /iberului 5c9imb (AE/5), care include Austria, "anemarca, Corvegia, 'ortugalia, 5uedia, Elve!ia i &egatul Unit.$nsa aceasta asociatie din urma nu sa soldat cu succes asteptat. $n pofida faptului c %ratatul CEE a evitat reglementarea integrrii politice, apelurile spre o cooperare n acest domeniu ntre statele

membre au continuat i pe parcursul anilor >- ai secolului al DD;lea. 'erioada respectiv se caracterizeaz printr;o tensiune existent ntre 're edintele 2ran!ei, C9arles de 1aulle, concepnd un model inierguvernamental al cooperrii europene, i Comisie, care, sub conducerea 're edintelui su, Ealter Fallstein, a adoptat o pozi!ie dinamic ntru promovarea mai departe a procesului de integrare. %ensiunea s;a soldat cu criza din +<>,, cnd a venit timpul, conform prevederior de tranzi!ie ale %ratatului, de a modifica modalitatea de votare n cadrul Consiliului 4ini trilor prin trecerea de la sistemul unanim la cel al majorit!ii calificate. n urma obiec!iilor prezentate de 're edintele de 1aulle viznd reforma institu!ional specificat mai sus i combinat cu propunerea de a rezolva conflictul politicii agricole, a fost imposibil atingerea unui compromis n cadrul Consiliului. n urma acestor evenimente, 2ran!a a refuzat s participe la lucrrile de mai departe ale Consiliului i a adoptat politica Gfotoliului golG. Aceast situa!ie a durat din iulie +<>, pn n ianuarie +<>> i s;a finalizat cu Compromisul de la /uxemburg sau Acordurile de la /uxemburg. Aceste acorduri n esen! constituiau o n!elegere privind dezacordul vizavi de modalitatea de votare n cadrul Consiliului. 3 n!elegere privind dezacordul nu a rezolvat problemele practice ale sistemului de votare, motiv pentru care se poate considera c opinia francez a prevalat. 5tatele membre se strduiau s ajung la un acord comun n cadrul ntru; nirilor, iar efectul pledrii pentru Gun interes importantG pentru un stat era tratat drept veto, pe care alte state membre trebuia s;l respecte. Hotarea cu o majoritate calificat a devenit o excep!ie i nu o norm, iar revenirea la interguvernamentalism a afectat considerabil dinamica dezvoltrii Comunit!ii n anii posteriori. Urmtorul salt al Comunit!ii a venit o dat cu aderarea noilor state n +<?:. Cumai dup modificarea politicii 4arii *ritanii, n +<>+, cea din urm a depus cererea de aderare la Comunitate. Att n +<>+, ct i n +<>?, cnd 4area *ritanie a depus cea de a doua cerere de aderare, dreptul de veto a fost aplicat de 're edintele 2ran!ei, de 1aulle. Aceste decizii se bazau pe ferma convingere a liderului francez c locul potrivit pentru 4area *ritanie este n CommonIealt9 i nu parte a Europei continentale. &edresarea situa!iei a avut loc numai dup demisia lui de 1aulle, iar cererea de aderare a 4arii *ritanii a fost acceptat n +<?: mpreun cu cea a "anemarcei i $rlandei. $n urma unui referendum na!ional, care s;a exprimat mpotriva statutului de membru al Comunit!ii, Corvegia, a crei cerere a fost la fel acceptat, nu a ratificat %ratatul de aderare. Urmtoarele state care au aderat la Comunitate au fost 1recia, n +<=+8 'ortugalia i 5pania, n +<=>8 Cre terea numrului statelor membre ale Comunit!ii, precum i nivelul de dezvoltare diferit al acestora, au catalizat anumite dificult!i n aplicarea politicilor comunitare, motiv pentru care era necesar adaptarea lor la noile realit!i i cerin!e. Aspectul principal avea totu i un caracter economic n +<=,, membrul Comisiei din partea 4arii *ritanii, /ord CocBnled, a sc9i!at Carta Al"# ce constituia n sine un orar pentru completarea pie!ei interne sau unice. Acest act con!inea o list a barierelor care trebuia s fie lic9idate pn n +<<J. %oate acestea au dus la semnarea la /uxemburg, la +? i J= februarie +<=>, a Actului Unic European (AUE) ce constituia, n pofida criticii,cea mai important revizuire a tratatelor din momentul adoptrii lor. "e i Actul Unic European nu a introdus anumite modificri scontate de ctre diferite comitete i rapoarte pe parcursul anilorK?-;=-,importan!a sa se bazeaz pe reformele institu!ionale i reformele substan!iale, inclusiv i n domeniul politic. 2.$Estimati particularitatile%pietei interioare a AUE%&s o"iecti&elor 'pietei commune%sta"ilita prin tratatul de la (oma "in categoria reformelor substan!iale face parte, n primul rnd, modificarea art. =a CE (actualul art.+=) care stipuleaz c Comunitatea trebuie s adopte masuriK pentru stabilirea progresiv a pie!ei interne pn la data de :+ decembrie +<<J fr a aduce prejudiciu altor prevederi aie %ra; tatului. /a fel, se stipuleaz c pia!a intern trebuie s cuprind un spa!iu fr frontiere interne n cadrul cruia se asigur libera circula!ie a mrfurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului

"in con!inutul AUE este evident caracterul dominant al obiectivelor economice fa! de cele politice. Clauzele privind politica regional, mediul ambiant, cercetarea i reforma institu!ional erau privite ca fiind subsidiare scopului de baz al Actului ; lic9idarea barierelor dintre statele membre n calea stabilirii pie!ei interne. Ca i in cazurile precedente, pozi!ia 4arii *ritanii, de exemplu, era ferm ; %ratatul CEE era menit drept o cart a libert!ii economice. Aceast tez a fost confirmat de 4argaret %9atc9er n discursul su de la *ruges. 3ricum, elaborarea i adoptarea AUE a avut la baza cre terea numrului de state membre, dar l nivelul diferit de dezvoltare care au generat unele dificult!i n formularea i aplicarea poii;tidbr comunitare in procesul integrrii economice, astfel c acesta din urm trebuia adaptat ia noile cerin!e conditiile n care era din ce n ce mai dar ca nu se putea evita cooperarea poltica