Sunteți pe pagina 1din 3

Evaluarea comportamentala.

Stabilirea terapiei comportamentale, ca o parte majora a practicii clinice, a atras dupa sine un numar de schimbari n conceptualizarea tulburarilor, alegerea tratamentul lor si n evaluarea tratamentului. Sarcina centrala a evaluarii comportamentale este de a identifica relatiile functionale ntre problemele prezente, influentele cognitive si cele ale mediului. Aceasta implica cercetarea asociatiilor antecedente, concurente, contextuale si consecintele care influenteaza aspectele clinice. Evaluarea comportamentala a depins foarte mult de observatia directa, naturalista, aceasta mpreuna cu compromiterea evaluarii, au condus la evaluari ale observatiei detaliate, concentrate psihometric, ca o tehnica de strngere a datelor. Chiar si pe perioada scurta a internarilor n sectie de psihiatrie comportamentul copiilor este urmarit atent si trecut n foaia de observatie n evolutie, iar n epicriza se raporteaza totdeauna observatia pe sectie , alaturi de examenul psihic si psihologic. Electroencefalograma este necesara, n primul rnd, pentru depistarea disfunctiei cerebrale minime ce confera un grad de vulnerabilitate pentru bolile psihice! pentru diagnosticul diferential al manifestarilor critice functionale, pavorului nocturn, automatismului ambulator nocturn, enurezisului, cu epilepsia. Alte examinari paraclinice care se impun n urma examinarii clinice psihiatrice sunt selectate n functie de caz" explorari imagistice cerebrale, examen oftalmologic #fund de ochi, acuitate vizuala$, teste cito%genetice, enzimatice, imunologice, examenul lichidului cefalorahidian, dozari hormonale, aminoacizi urinari, test &'(, &)S, (*+,, etc. *atele obtinute din interviu, examinare psihica, somatica, neurologica, psihologica, electroencefalografica, alte examinari paraclinice, sunt sistematizate si se face sinteza diagnostica a cazului n tipare nozologice actuale, n conformitate cu clasificarea -.S #'C*%/0$, sau cu cea adoptata de psihiatrii americani #*S. '($. *e regula, diagnosticul psihiatric cuprinde" pe prima axa diagnosticul fenomenologic, cel al afectiunii psihice care a determinat internarea, sau consultul cu mentiunea ca ar putea fi mai multe diagnostice de acest gen! a doua axa diagnostica cuprinde afectiuni sau disfunctii neurologice asociate! a treia enumera bolile somatice concomitente! a patra descrie structura de personalitate pe care apare tulburarea actuala #daca este vorba, evident, de o dizarmonie de personalitate$! ultimul diagnostic vizeaza mediul n care traieste copilul, de exemplu Conflict familial , sau .ediu policarentat . 1umai formulnd astfel concluzia diagnostica finala putem avea o imagine completa, unitara, asupra copilului care are nevoie de o interventie terapeutica adecvata.

*izarmonii de personalitate Istericul are ca trasatura caracteristica un anumit tip de imaturitate afectiv% comportamentla. *izarmonia este mai frecvent ntlnita la femei. *e mic, acest copil este capricios, egoist, foarte sensibil la laude, sugestionabil, declansnd crize dramatice de afect n situatii conflictuale. *egajat n orice ambianta, se produce bine n public. Este ghidat de un egocentrism exagerat, tulbura linistea pentru a atrage atentia asupra lui, nestatornic n atitudini si pareri, incapabil de o activitate sistematica, sustinuta, mergnd

mereu pe linia minimei rezistente. *aca manifesta staruinta, o face numai pentru a atrage atentia. +eactiile sunt imprevizibile, avnd scopul de a impresiona anturajul. Are tendinte mitomanice, nclinatii spre reverii pentru a%si razbuna vanitatea stirbita, ajungnd, uneori, pna la acuzatii calomnioase credibile, vrnd sa para mai mult dect este n realitate. Exista trasaturi megalomanice, un caracter de poza al comportamentului, o psihologie de actor. Comportamentul pare artificial, lipsit de autenticitate, histrionic, cu dorinta de a obtine un beneficiu material, sau moral. Slaba capacitate pulsionala generala se tradeaza prin frigiditate, aspiratii homosexuale, incapacitate fundamentala de a realiza satisfactii sexuale. Exista o incapacitate de reprezentare a trairilor celuilalt, apreciere inadecvata a valorilor umane. Senzitivul este dominat de o sensibilitate excesiva n raport cu el si cu altii, fragilitate mare emotionala, vulnerabilitate la stress #decompensari$, fiind permanent certat cu el si cu lumea. 2raieste o stare de provizorat, de asteptare dureroasa, acumuleaza situatii de stress, putnd sa ajunga chiar la decompensari psihotice, atunci cnd exista o infirmitate de care se rusineaza #caracter de prevalenta$. Apaticul, introvertul sufera de un defect de vointa #abulie$, cu dificultate de a trece la actiune. Timopatul poate fi euforic, sau depresiv. Timopatul euforic are o dispozitie vesela, nepasatoare n raport cu greutatile vietii. *e mic este neascultator, zgomotos, parnd instabil. 3n scoala este hiperactiv, entuziast, dovedind initiativa si ndemnare. Sunt superficiali, putini eficienti, inconsecventi, sociabili, prietenosi, glumeti. ,egaturile afective sunt superficiale, trecatoare, la ntmplare. Se simt acasa chiar si n prezenta strainilor. 4rimesc cu indiferenta reprosurile, observatiile, abordeaza lumea fara conventionalism, cu reactii foarte vii la contrarieri #dar care se sting repede$. Are tendinte toxicofilice. Timopatul depresiv este pesimist, nencrezator n viata si n oameni. Selecteaza aspectele neplacute, este dezgustat, orgolios, mereu ranit, ajungnd la o atitudine de mndrie ce poate fi luata drept ngmfare. Are accese de hiperactivitate, tropism spre consumul de alcool pentru acoperirea anxietatii si durerii morale. Paranoicul se contureaza dupa adolescenta, cu un orgoliu excesiv determinat de hipertrofia eu%lui si un exces nejustificat al stimei de sine. Este nencrezator n oameni, pe care i socoteste rai si perversi. 4ersevereaza n propriile convingeri, are idei prevalente inaccesibile contraargumentarii, cauta n fiecare experienta argumente pentru opiniile sale. 'nsuccesul nu l descurajeaza, este justificat. 1u si poate modula sentimentele. Excitabilul este dificil de mic. Se remarca prin reactii coleroase nsotite de agresivitate, neastmpar, fiind capriciosi, voluntari, obraznici, opunnd rezistenta masurilor educative. Sunt turbulenti n orice colectivitate, cu mare sugestibilitate la influente negative. Au manifestari clastice, agresive frecvente, fara a tine seama de urmarim, crizele epuizndu%se repede, avnd control critic. 'ntercritic sunt sociabili, prietenosi, cu un intelect satisfacator. 1u reusesc sa traga concluzii din experientele negative, punnd adesea probleme medico%legale. Explozivitatea este trasatura dominanta. Instabilul are un infantilism psihic volitiv, cu incapacitatea amnarii vointelor de moment, permanenta schimbare a intereselor si intentiilor. Sunt activi, n miscare permanenta, lasnd impresia vioiciunii psihice. 2rec repede de la o activitate la alta, se plictisesc usor, motivatia actelor este subordonata impulsurilor. Sunt sociabili, prietenosi, au un intelect bun, dar sunt superficiali n gndire, hedonici. Emotiile sunt vii, de scurta

durata, sunt iritabili, cu tendinte la afecte scurt%circuitate, nclinati spre demonstrativ. 2raiesc n prezent. ,a adult timia este preponderent depresiva, n situatii conflictuale, dezvoltnd manifestari caracteriale % fugi patologice, betii, risipirea bunurilor, vagabondaj, prostitutie. Astenicul dispune de o slabiciune iritativa si constanta a sistemului nervos central #excitabilitate plus epuizare$. Copil timid, distant de jocuri si bucurii, si subapreciaza fortele, se socotesc nendemnatici, slabi, nehotarti, stngaci, obtuzi n miscari si n joc. .imica este insuficient de expresiva, vorbirea monotona, sunt sensibili, impresionabili. Se epuizeaza rapid la efort, stimularile obisnuite devin supraliminare pentru ei, suporta greu zgomotele, frigul, caldura, durerea, se inhiba usor n situatii emotionale. +andamentul lor scolar este scazut, lozinca generala fiind nu pot . Sunt instabili comportamental, cnd timizi, retrasi, nehotarti, cnd iritabili, plngareti. Somatic sunt, de regula, deficitari. -bosesc repede, viata este o povara, totul se face cu efort. Au tendinta la introspectie patologica, slabiciune pulsionala n viata sexuala. 1eputinta lor nu este liniara, uneori sunt capabili de efort valoros, dar au o mare nevoie de gratificatie. Psihastenicul are ca tulburare fundamentala pierderea simtului realului, o incapacitate de natura dinamica a psihicului de a cuprinde realitatea n totalitatea ei, datorata tensiunii psihice negative, slabei energii responsabile de sinteza datelor, de unificarea atitudinii si sentimentelor n fata lumii. Se pierde practic posibilitatea de a actiona deliberat si adaptat situatiilor concrete, n favoarea unor activitati de tip automat, obsesiv, fobic, care necesita o tensiune minima. *e mic, psihastenicul este impresionabil, fricos, are manifestari nozofobice, hipocondriace, anxietate constitutionala, dispozitie obsesiv%anxioasa lipsita de continut, care premerge obsesiei, ca un sentiment de jena, disconfort psihic. 'ntelectul bun si foarte bun i permite o gndire abstracta, dar marcata de indicizie si fara aplicabilitate practica. Exista izolare existentiala, nencredere n sine, dezvolta un sistem de scrupule. Este incapabil de a lua decizii.