Psalmii

Psalmii exprima in esena dorina de cunoatere, de ptrundere in tainele lumii nconjurtoare si de depaire a lor. In acest sens, divinitatea argheziana este un ideal absolut ctre care tind filosofii si poeii: Ideea lui egel, !oina lui "chopenhauer, #emiurgul lui $minescu, %e&a lui %acedons&i, %arele 'nonim al lui (laga. )riginalitatea lui 'rghezi nu sta deci in nazuina spre absolut, identificat numai la modul propriu de a concepe drumul cunoaterii si, mai ales, in drama sf*ietoare declanata de neputina cunoaterii totale. +rebuie sa artam de la nceput ca Psalmii nu constituie un ciclu de poezii independent, unitar din punct de vedere editorial si indestructibil, ca ,astelurile lui 'lecsandri, de pilda, cum au crezut exegeii mai vechi ai lui 'rghezi, pe baza celor noua psalmi din Cuvinte Potrivite, plus unul in Alte Cuvinte Potrivite -din ediia !ersuri, .undaii/. ,oetul a continuat sa scrie si sa publice psalmi pana in anii din urma, nc*t astzi avem o imagine modificata despre acest aa0zis ciclu. Mai nti, numrul lor total este de 18, dintre care 3 au titluri mai dezvoltate 1 Psalmul mut, Psalm de tineree, Psalmul de taina 1 si au fost publicaii de0a lungul a 23 de ani de activitate literara. In al doilea r*nd, Psalmii nu se configureaz ca o unitate in cadrul poeziei argheziene, ca un ciclu al poeziei filosofico0religioase, cum se spune curent, pentru ca nu se difereniaz vizibil de alte poezii argheziene prin tema si ideatica: ,salmul de taina este o poezie erotica, in timp ce poezii purt*nd alt titlu, numeroase, s0ar fi putut numi 4psalmi56 unde poem amplu din 789: se intituleaz Psalmistul. "e poate observa deci ca titulatura de 4,salmi5 e oarecum convenionala si nu semnifica nimic in privina coninutului si unit;ii - ". <ioculescu arata ca unii psalmi au avut iniial, in periodice, alte titluri 1 Reproche divin, 24 stiluri etc. 06 ceea ce demonstreaz ca poetul insui nu a gsit psalmii ca pe un veritabil ciclu. Poezia de meditaie a lui +. 'rghezi este mult mai ampla si mai bogata dec*t ,salmii, nc*t o antologie cu aceasta tematica nu se poate in nici un caz rezuma la ei. =umai din punct de vedere stilistic se poate spune ca Psalmii constituie o faeta artistica diferita de alte stiluri argheziene6 e ceea ce remarca si ,ompiliu <onstantinescu: 4expresia e nesigura in asprimea ei6 imaginea joaca pe trupul ideii fiind ori prea lunga, ori zv*rlita sumar ->/ discursivitatea aforistica a versului alterneaz cu retorica plastica5 - P. Constantinescu, Tudor Ar hezi, !d "undaii , #$4%/. 'm putea aduga ca stilistic Psalmii se aseamn intr0un fel cu "crisorile lui $minescu si cu =opile lui %acedons&i, integr*ndu0se unui stil de poezie filozofico0sociala cu rdcini in retorica romantica. ,oezia argheziana de meditaie exprima chinul dramatic al unui spirit nsetat de cunoatere, deschis impetuos spre infinitul lumii, dar, in acelai timp,

incapabil de a gsi caile si mijloacele pentru a realiza acest vis. 'rghezi este un poet al percepiei materiale, poetul celei mai ascuite sensibilitati senzoriale, si din acest unghi de vedere poezia sa de meditaie conine un paradox: psalmistul vrea sa cunoasc divinitatea prin contact direct, sa aud -4&reau sa vor'e(ti cu ro'ul t)u mai des5/, sa pipie -4&reau sa te pipai si sa urlu* ++ !ste ,--/. =evoia certitudinii materiale, printr0un gest de cunoatere senzoriala, vine in contradicie cu ins;i esena, abstracta si metafizica, a ideii de absolut. PSALM .unt vinovat ca am rvnit Mereu numai la 'un oprit. C)ci am dorit de 'unurile toate. M/am strecurat cu noaptea in cetate .i am pr0dat/o/n somn si/n vis, Cu 'ratu/ntins, cu pumnu/nchis Pasul pe murmur, t)cut, C)lca lin, ca/n lut. .tea ul nopii, des1a(at cu stele, Ad)postea 1aptele mele .i adormea str)2eri/n ulii R)z)mai pe suii. 3ar cnd plecam calare cu tro1ee, "urasem si cate/o 1emee Cu parul de tutun, Cu duda titii nea ra, cu ochii de l)stun. 3spitele u(oare si 'la2ine 4/au 1ost si nu sunt pentru mine. 3n 'lidul meu, ca si in cu etare, 5eprins/am ustul otr)vit si tare. M) scald in heata si m) culc pe stei, 6nde da 'ezna eu 1ream)t scntei, 6nde/i t)cere scutur catu(a, 5o'or cu lanurile u(a. Cnd m) )sesc in pisc Prime2dia o caut si o isc Mi/ale poteca strmta ca sa trec, 5ucnd in crca muntele ntre . P)catul meu adev)rat ! mult mai reu si neiertat. Cercasem eu cu arcul meu, .a te r)storn pe tine 5umnezeu , Tlhar de ceruri, mi 1)cui solia .a/ti 2e1uiesc cu vulturii t)ria.

5ar eu, rvnind in taina la 'unurile toate, Ti/am auzit cuvntul zicnd ca nu se poate.7 Psalmul rzvrtirii fie, cel mai violent, culmin*nd cu imaginea titanului care fura de la zei nsi 4tria5. 0ipostaza t*lharului ce prad; noaptea cetatea, sfid*nd supunerea si asceza cerute imperios credinciosului. ,rintre 4bunurile oprite5, 4furate5 de psalmist se afla si femeia 0poetul se ipostazaz; ca un revoltat, dur si nverunat, iubind primejdia si cut*nd0o, aleg*ndu0i c;ile dificile, zdrobind obstacolele ce0i stau in cale 0ca un titan isi sfar*m lanurile, sfideaz, oprelitile si ia in spate un munte ntreg. 4In aceasta ipostaz; de lupttor pentru cunoatere, eroul arghezian e vzut uria si mitologic. $l a dob*ndit statura unui 'tlas duc*nd pe umeri pm*ntul in locul cerului5 - %. ,etroveanu, +. 'rghezi, $.,.?/ 0imaginea unui lupt;tor primitiv, arca pentru care divinitatea devine un v*nat, cel mai dificil

,osted b@ =azA