Sunteți pe pagina 1din 8

Fratea Vera Grupa1, Anul II Asisten Social Facultatea de Fiolosofie i tiine Social- Politice Universitatea Alexandru Ioan Cu a!

Iai

Sracia
1.Semnificatia problemei in societate.
Saracia ca pro"le#a sociala este ca o rana cu radacini adanci care afectea a fiecare di#ensiune a culturii si societatii$ Pe lan%a #entinerea unui nivel sca ut de venituri printre #e#"rii unei co#unitati, saracia inlcude li#itarea accesului la servicii ca educatia, sanatatea, luarea deci iilor precu# si lipsa facilitatilor co#unale ca apa, , dru#urile, transportul si co#unicatiile$ &ai #ult,'spiritul saraciei' per#ite #e#"rilor aceleiasi co#unitati sa creada si sa i#partaseasca senti#ente ca disperarea, lipsa de speranta, apatia si ti#iditatea$Saracia, la fel ca si factorii care contri"uie la aparitia si #entinerea ei, repre inta o pro"le#a sociala si, de aceea, solutia tre"uie sa fie una sociala$ (efini)ia opera)ional a srciei presupune sta"ilirea unui pra% a"solut *+n func)ie de nevoile u#ane de "a , sau relativ *+n func)ie de #odul de via) o"i-nuit +n societatea respectiv, care deli#itea popula)ia srac de restul popula)iei$(efini)ia opera)ional +n ter#eni a"solu)i. lipsa resurselor necesare pentru satisfacerea nevoilor de su" isten)$(efini)ia european! a srciei. / consider# c sunt srace acele persoane, fa#ilii sau %rupuri ale cror resurse *#ateriale, culturale sau sociale, sunt at0t deli#itate +nc0t +i exclud de la acele standarde #ini#e de via) care sunt recunoscute drept accepta"ile +n societ)ile +n care triesc! *Consiliul 1uropean,(ece#"rie 1234,$(efinirea srciei +n ter#eni relativi, ca o situa)ie de deprivare relativ #ultipl,.#aterial, social, cultural *educa)ional,, politic, de #ediu fi ic de via)$ Prin acu#ularea de avanta5elor, indivi ii a5un% s fie exclu-i din societatea +n care triesc$Saracia este unul dintre factorii cei #ai i#portanti si #ai frecventi,la noi indicele de saracie fiind dintre cele #ai crescute din lu#e$ n Romnia, cele mai afectate grupuri sunt : Copiii +n fa#ilii srace, +n institu)ii sau /copiii str ii! repre int cate%oria cea #ai afectat de srcie$ Situa)iile care au "eneficiat de aten)ia factorilor de deci ie au fost cele de tipul /copilul a"andonat! -i +ntr-o propor)ie #ai #ic /copilul cu 6andicap$ 7a-terile nedorite sau insuficient asu#ate, c0t -i #ortalitatea infantil au intrat prea pu)in +n vi orul autorit)ilor care ela"ore direc)iile de interven)ie +n pro%ra#ele sociale deoarece acestea sunt #ai pu)in aflate +n sfera de interes a 8ccidentului$ Copiii care triesc +n fa#ilii +n care se cu#ulea deprivarea financiar cu cea social sunt expu-i

de a%re%rii fa#iliale -i, i#plicit, ne%li5rii, violen)ei sau a "u urilor$ (ac +n #ediul rural, #unca +n a%ricultur nu le ofer copiilor posi"ilitatea de a studia acas, copiii care provin din fa#ilii care locuiesc +n condi)ii i#proprii, +n locuin)e inadecvate sau i#provi ate, nici #car nu dispun de acest spa)iu #ini#al pentru a putea studia$ Aceste condi)ii inadecvate de locuire, de supraa%lo#erare -i #ultifunc)ionalitate a unui spa)iu -i a-a foarte #ic, lipsit de utilit)i pu"lice conduce la de#otivarea participrii -i a perfor#an)elor -colare$ Vrstnicii constituie un se%#ent destul de i#portant, nu datorit ratei de srcie, ci datorit nu#rului foarte #are de pensionari de la nivelul +ntre%ii )ri$ Pro"le#ele specifice ale acestei cate%orii se accentuea din cau a lipsei unor servicii speciali ate de asisten)$ 8 alt pro"le# a v0rstnicilor este aceea c veniturile lor au fost reduse fapt ce a creat o dependen) fa) de serviciile #edicale -i sociale datorit i#posi"ilit)ii de a--i #ai acoperi c6eltuielile ilnice$9ntruc0t #a5oritatea v0rstnicilor nu de)in resurse suficiente pentru o via) decent, ei nu pot participa activ la via)a pu"lic, cultural -i social, nu pot lua deci ii asupra propriei vie)i -i nu +-i pot per#ite serviciile sociale de +n%ri5ire +n func)iile de nevoile individuale$Un risc alar#ant de #ar%inali are +l constituie v0rstnicii care locuiesc sin%uri$ Persoanele fr locuin for#ea acel se%#ent al popula)iei care triesc la periferia localit)ilor, +n #a5oritatea ca urilor$1i sunt persoane care au locuit c0ndva +n case na)ionali ate, +n c#ine de nefa#ili-ti care ulterior au fost afectate +n ti#p -i prsite$:a periferia localit)ilor, accesul la aceste spa)ii de locuit este /li"er!, +ns exist -i situa)ii +n care aceste spa)ii sunt controlate de stucturi de tip #afiot$ &ini#a lor posi"ilitate de a se inte%ra +n co#unitate este afectat de lipsa actelor de identitate sau a actelor de proprietate asupra spa)iilor de locuit$ Aceste persoane fr locuin) au acces doar pe pia)a infor#al a #uncii, cee ce duce la de%radarea strii de sntate, la venituri insuficiente sau accidente de #unc$ Accesul la serviciile #edicale le este restic)ionat din cau a lipsei asi%urrilor de sntate$ Romii Situa)ia ro#ilor constituie, pro"a"il, exe#plul cel #ai su%estiv +n +n)ele%erea #ecanis#elor care au %enerat srcia extre#$ 9ncep0nd cu anii ;3<, efectele cele #ai ne%ative ale cri ei socialiste -i-au pus a#prenta asupra popula)iei de ro#i$ 9n +ncercarea de a inte%ra popula)ia ro# +n siste#ul -colar -i econo#ic, re%i#ul co#unist a provocat efecte -i asupra oportunit)ii lor de inte%rare social$ Adaptarealor fra%il la #odernitate, ca ur#are a inte%rrii lor pe pia)a #uncii, s-a spul"erat odata cu excluderea #asiv din siste#ul econo#iei for#ale$ Pierderea locurilor de#unc a +nse#nat at0t pierderea unor venituri constante -i a "eneficiilor sociale asociate, c0t -i a"andonul -colar -i insecuritate econo#ic$ Astfel, au fost accentuate srcia -i #ar%inali area social de ctre #entalitatea sensi"il diferit +n se%#entul de ro#i$Factorii care contri"uie la cre-terea vulnera"ilit)ii acestei etnii sunt . nivelul sc ut de educa)ie -i de calificare profesional, po i)ia #ar%inal pe pia)a #uncii, lipsa acu#ulrilor #ateriale

trans#isi"ile %enera)iei viitoare *locuin)a, p#0ntul,, nu#rul #are de copii, stereotipurile ne%ative ale celorlalte %rupri etnice -i discri#inarea$ 2. I !"#I$I%&R!& %&'(!)!*R %&R! &' PR*+)!,!I. Sursele structurale ale pro"le#ei Geografice: a#plasare %eo%rafic *lipsa unor resurse naturale proprii,= dependen)a de i#portul resurselor naturale= pia) relativ #ic de desfacere$ Politice: insta"ilitatea politic /cronic! -i lipsa voin)ei politice de a i#ple#enta inte%ral politicile necesare$ Sociale.condi)iile de #unc nesatisfctoare, accesul li#itat la servicii pu"lice,ineficien)a siste#ului de asisten) social, pensii #ici -i neac6itate la ti#p=

'S )& &P&RI#I&

capacitate *sca uta, a siste#ului econo#ic de a oferi locuri de #unca= capacitate *sca uta, de producere a unor "unuri si servicii prin efort propriu$ Cau e culturale*apartenenta la #inoritati etnice,analfa"etis#ul,nivel de educatie sca ut,$ >elationarea *a"senta le%aturilor de fa#ilie,#ediu de%radat,

Cau e le%ate de situatia indivi ilor afectati de aceasta pro"le#a. de or%ani ari personale *dependenta de alcool,dro%uri,,stil de viata neadaptat exi%entelor pietei #uncii= adaptarea la situatia de saracie= nivel sca ut de aspiratii= lipsa de oportunitati pentru tineri= cultura saraciei= discri#inare pe diferite te#eiuri= deficiente de sociali are= #ediu social incitant la co#porta#ente si stiluri de viata contra-productive= cu#ulari de deprivari si lipsuri=

-.P*)I#I%I .I PR*/R&,! S*%I&)! *P!R&0I*"&)! Pro%ra# social .Co#"aterea saraciei in #ediul rural Grup tinta .Fa#iliile sarace$ 8 ?A7SA P17@>U @8AI!,acest pro%ra# vi ea a co#"aterea saraciei in #ediul rural ,in special fa#iliile cu #ulti copii,care duc un #od de viata la li#ita saraciei$ Infiintarea acestui pro%ra# ur#areste cresterea calitati vietii in aceste fa#ilii$Beneficiarii acestui pro%ra# vor dispune de a5utor .alocatii sociale ,rec6i ite,6ainute ,pentru copii ,accesul la educatie ,sanatate,ener%ie electrica,apa curenta$ Acest pro%ra# a5uta la di#inuarea saraciei si a exclu iunii sociale,care a devenit in ulti#ul ti#p o pro"le#a destul de%rava pentru >o#ania$ Strate%ia /1uropa C<C< pentru o cretere inteli%ent, ecolo%ic i favora"il inclu iunii! este docu#entul strate%ic la nivel european care +i propune /o cretere inclu iv! a societii europene, iar sta"ilirea unor inte la nivel european pentru creterea %radului de ocupare i de reducere a nu#rului de persoane aflate +n srcie sunt o"li%aii necesar de atins p0n +n anul C<C<$ Pentru aceasta este necesar ca fiecare dintre Statele &e#"re s contri"uie la atin%erea acestor inte prin politicile pe care fiecare i le de volt la nivel naional Platforma european pentru combaterea srciei i excluziunii sociale. un cadru european pentru coe iune social i teritorial! apro"at de Co#isia 1uropean, este un instru#ent care are ca scop reali area unui an%a5a#ent co#un +n r0ndul Statelor &e#"re, instituiilor europene i actorilor i#plica)i +n lupta +#potriva srciei i exclu iunii sociale$ Prin acest docu#ent se are +n vedere %sirea de solu ii pentru reducerea "u%etelor pu"lice i pentru creterea eficienei prin noi #etode participative care s se adrese e co#"aterii srciei$ Una din aceste #etode se refer la /Pro#ovarea a"ordrii parteneriale i a econo#iei sociale!$9n contextul le%islativ la nivel na)ional, conceptul de econo#ie social este pre ent +n Planul na)ional antisrcie -i pro#ovarea inclu iunii sociale, apro"at prin DG nr$3C2EC<<C, capitolele II -i IV$ Actul nor#ativ, cu #odificrile -i co#pletrile ulterioare, define-te o"iective strate%ice i#ediate dar i pe ter#en #ediu F lun% *C<<C-C<1C,$ &inisterul &uncii, Fa#iliei i Proteciei Sociale, +n cadrul proiectului co-finanat din Fondul Social 1uropean prin Pro%ra#ul 8peraional Sectorial (e voltarea >esurselor U#ane /1cono#ia social, #odel inovator pentru pro#ovarea inclu iunii active a persoanelor defavori ate!, +i propune reali area pre#iselor pentru de voltarea unui siste# sustena"il de econo#ie social +n >o#0nia ca soluie pentru inclu iunea social a %rupurilor defavori ate i de cretere a oportunitilor de ocupare pentru persoanele cele #ai afectate de riscul de exclu iune social 11 *"/2uri infiintea3a Reteaua "ationala &ntisaracie 4in Romania

Confederatia Caritas >o#ania = Fundatia pentru (e voltarea Societatii Civile F F(SC = Centrul de Asistenta pentru 8r%ani atii 7e%uverna#entale F C17@>AS = Federatia Paritate >o#ania F PA>>8 = 8r%ani atia 7ationala a Persoanelor cu Dandicap din >o#ania F 87PD> = Fundatia &A@CA C<<< = Asociatia Cetatea lui Bucur G Centre = Societatea P6oenix Carita = I>SCA Gifted 1ducation = Fundatia SHner%etica$ Planul national antisaracie si promo5area inclu3iunii sociale

/ (eoarece saracia este #ai de%ra"a un concept uni-di#ensional,este i#perativ necesara a"ordarea #ulti-di#ensionala a feno#enului de exclu iune sociala ca factor i#portant in procesele de de or%ani are sociala$ (incolo de di#ensiunea reala actuala exclu iunii sociale F a carei cunoastere este neindoielnic i#portanta dar care per#ite tratarea situatiilor este deci #ai de%ra"a o a"ordare de tip reactiv F este foarte i#portant sa cunoaste# sursele exclu iunii sociale in vederea unei a"ordari de tip preventiv in sensul eli#inariiE di#inuarii factorilor %eneratori de exclu iune sociala$ (ocu#entul cel #ai i#portant si #ai cuprin ator in acest sens este repre entat de /Planul 7ational Anti-saracie si Pro#ovare a Inclu iunii Sociale!*P7Ainc, ela"orat in cadrul Co#isiei Anti-saracie si Pro#ovare a Inclu iunii Sociale *CASPIS, si apro"at de Guvernul >o#aniei$ P7Ainc este conceput ca un instru#ent al procesului de de voltare sociala, avand ur#atoarele functii. l Un instru#ent de constienti are colectiva a pro"le#elor societatii ro#anesti si a directiilor constructiei sociale=al de voltarii culturii actiunii anti-saracie si de pro#ovare a unei societati inclu ive$ Pro#ovarea unui concept articulat de politica sociala,cristali at intr-un nu#ar de principii funda#entale$ Un plan de actiune %lo"ala,#ultisectoriala *pe principalele sectoare ale vietii sociale,,#ultinevelare *nivel national,5udetean,local, de prevenire F o"li%a a"sortia saraciei si exclu iunii sociale si de pro#ovare a inclu iunii sociale$P7Ainc este conceput ca un instru#ent de actiune %lo"ala,care sa sti#ule e articularea planurilor de actiune sectoriale si locale$ 8fera un cadru de referinta pentru i#plantarea in intrea%a activitate pu"lica a o"iectivului de voltarii unei societati prospere si inclu ive$

l l

Un instru#ent de #onitori are a eforturilor %uverna#entala de prevenireo"li%a a"sortia saraciei si de pro#ovare a inclu iunii sociale$

6$ S%*P'RI, *+I!%#IV! .I I"#!RV!"0II S%*P') programului :>educerea saraciei in #ediul rural= 1li#inarea for#elor de exclu iune sociala din sfera serviciilor de sanatate= Pro#ovarea inclu iunii pe piata #uncii= >eali area calificarii cerute pe piata #uncii= Cresterea initiativei,dorintei de afir#are,opti#is#ului= I#plicarea activa a statului in pro"le#ele sociale= Cresterea calitatii vietii$ *biecti5e - spri5inirea fa#iliilor sarace pentru plata c6eltuielilor de incal ire a locuintei pe perioada de iarna= - i#"unatatirea conditiilor de locuire a populatiei din #ediul rural prin investitii in infrastructura de "a a= - sti#ularea #asurilor active de co#"atere a so#a5ului,cu accent pe crearea de locuri de #unca si consecutiv,cresterea nu#arului de salariati$ - cresterea oportunitatilor de an%a5are prin pro%ra#e de alfa"eti are si apoi de consiliere si calificare in populatia de ro#i - pro#ovarea unui siste# inte%rat de servicii de asistenta sociala intrucat actualul siste#,in ciuda ulti#elor evolutii po itive,inca este fra%#entat= - acordarea unui spri5in #aterial pentru persoanele cu pro"le#e de sntate - parteneriate +ntre autorit)ile locale -i co#unitatea ro# pentru accesarea fondurilor U$1$

,eto4e 4e inter5enie pentru combaterea saraciei Cursuri de calificare pentru %rupurile vulnera"ile

Cresterea nr$locurilor de #unca Cresterea nivelului de educatie in rindul populatiei tinta 9nfiin)area centrelor speciale de adpostire -i cosiliere a victi#elor$ 1fecturea de ca#panii #ass-#edia pentru con-tienti area %ravit)ii pro"le#ei -i pentru responsa"ili area societ)ii $ Spri5inirea 87G-urilor de ctre stat +n de#ersurile pe care le fac, pentru a co#"ate acest feno#en$

7.!V*)'#I& PR*+)!,!I.%*"%)'(II.
Saracia nu vine niciodata sin%ura$ 1a este aco#paniata de violenta, "oala, cri#inalitate, exclu iune si ine%alitate$ Indicatorii care #asoara %radul de ine%alitate in distri"utia veniturilor nationale, adica diferenta intre cat de #ult casti%a cei "o%ati si cat de putin cei saraci, ne arata clar ca in >o#ania, ine%alitatea este o "oala %rava$ Iar ine%alitatea insea#na econo#isire redusa, forta de #unca sla" pre%atita, initiativa antreprenioriala redusa, #o"ilitate sociala di#inuata, consu#atori saraci, a"andon scolar$ Srcia -i excluderea social repre int o consecin) a disfunc)ionalit)ilor celor trei surse din "unstarea social *pia)a #uncii, fa#ilia -i siste#ul de protec)ie social,, aprute +n ur#a transfor#rilor sociale$ >educerea saraciei tre"uie sa fie o prioritate a oricarei %uvernari din >o#ania$ @arile sarace pier4 influenta e8terna si sunt a4esea marginali3ate c6iar in deci ii i#portante care le privesc direct pentru ca sunt lipsite de dina#is#ul si capacitatea econo#ica cerute de #arile deci ii internationale$ Saracia nu este nicio4ata o alegere, ci o situatie 4isperata in care a9ung tot mai multi oameni ramasi fara optiuni.Saracia a"soluta va continua, cel putin +n viitorul previ i"il, sa ra#0na una dintre cele#ai i#portante a#enintari la adresa securitaii u#ane. Cea #ai eficient #odalitate de a preveni srcia -i cea #ai eficient #etod de a o co#"ate este participarea social$

+ibliografie: Saracia pro"le#a %lo"ala*ed$, @ratat de etica, traducere coordonata de Vasile Boari si >aluca &arincean, Poliro#, Iasi,122I$ 6ttp.EEJJJ$scri%roup$co# 6ttp.EEJJJ$##uncii$ro 6ttp.EEro$JiKipedia$or% 6ttp.EEJJJ$scri"d$co#