Sunteți pe pagina 1din 2

Subiectul 1

Unitati morfostructurale:platform valaha

Platforma Valaha Platforma valaha este situata in Sudul Romaniei, fiind caracteristicapentru Campia Romana si pentru jumatatea de Sud a Podisului Getic. Pentru aceasta unitate fundamentul este dat de Platforma Valaha care reprezinta partea terminal nordica a Platformei Moessice. Fundamentul prezinta o inclinare usoara de la S spre N intrand sub Carpatii Meridionali. In Sud, pe Dunare, fundamentul este situat la cateva sute de m, iar pe actualul spatiu al Podisului Getic se gaseste la circa 8000-9000 m. Cuvertura sedimentara s-a depus in mai multe cicluri insa pentru relieful actual prezinta importanta doar depozitele de varsta cuaternara care s-au depus in fostul lac getic. In aceasta unitate de platforma sunt specifice la zi roci sedimentare neconsolidate, in special de tipul argilelor la care se adauga pietrisuri si nisipuri (nisipuri de Fratesti, Mostistea). Cel mai bine reprezentate sunt loessurile si depozitele loessoide care in partea de E a Campiei Romane ating grosimi de 30-40m (Baragan). Argilele sunt depuse in mediul lacustru, iar loessurile in mediul subaerian. Structura geologica este de tip tabular cu strate sedimentare orizontale insa in cazul loessurilor este vorba despre o structura specifica depozitelor de origine eoliana, in timp ce in cazul nisipurilor de la V de Olt sau a celor de pe dreapta raurilor Buzau, Calmatui si Ialomita, se dezvolta structuri incrucisate fiind vorba de un relief pe nisipuri, de dune.

Intrebarea 2

Trasaturi morfografice ale muntilor josi si mijlocii(sub 2000 m)


In muntii josi si mijlocii cu altitudini sub 2000 de metri trasaturile poarta amprenta principalelor trasaturi tectono-structurale. a). Culmile montane imbraca aspecte diferite, diferentiate dupa lungime, forma, inclinare. Se grefeaza in lugul unor anticlinale. Se constata o adaptare de relief la structura geologica. Culmile montane pot fi: lungi sau scrute; largi sau inguste; situate la acelasi nivel altitudinal. Culmile montane sunt caracteristice ariei cristaline: M. Suhard, M. Bistritei, dar cea mai mare repr. o au in flis: Culmea Gosman, Muntele Lung(Tarcau). b). Varfurile montane sunt situate in lungul culmilor functionand ca martor de rezistenta litologica. Imbraca o gama larga de aspecte: - varfuri ascutite (piramide) conditionate de roci dure - varfuri rotunjite (cupola) apar in muntii cristalini: vf. Giumalau sau in aria de flis

c). Versantii ocupa peste 75% din intreaga arie montana si imbraca o gama variata de aspecte, caracterizati prin lungime, inclinare, forma. - versanti lungi sau scurti - versanti slab sau puternic inclinati - versanti liniari - versanti concavi - versanti convexi d). Vaile sunt diversificate in functie de structura geologica, astfel pot fi : - vai sinclinale - vai diagonale - vai transversale De asemenea, se pot intalni si vai tectonice, instalate pe linii tectonice (falie). Vaile carpatice pot fi dupa forma: - vai inguste (vai mici in care elementele constitutive sunt slab conturate, prezinta albii minore, sunt lipsite de terase) - vai largi (care prezinta albii majore bine dezvoltate insotite de terase. In diferite conditii, cand traverseaza structuri si roci dure imbraca aspecte particulare: - prezenta defileelor (defileele sunt ingustari pronuntate ale vailor cu declivitati mari fiind frecvente in toate ariile morfostructurale cu roci cristaline: D. Oltului) - prezenta cheilor cheile sunt sectoare inguste de vale cu versantii foarte apropiati si puternic inclinati. Ele se dezvolta pe roci calcaroase: Cheile Bicazului, Cheile Nerei. Rar, se dezvolta chei si pe roci metamorfice: Cheile Bistritei (Zugreni). e). Pasurile si trecatorile pasurile sunt ariile coborate dintre doua maxive montane prin care se asigura trecerea. Trecatorile sunt locuri joase de trecere intre doua unitati fizico-geografice traversate de doua cursuri de apa. De exemplu: Turnu Rosu- Cozia, Toplita-Deda. Prezenta pasurilor si trecatorilor deosebesc Carpatii de alte lanturicu caracter alpin. De asemenea, Carpatii sunt intens populati si umanizati. f). Depresiunile intramontane Carpatii se caracterizeaza prin multitudinea depresiunilor intramontane. Sunte peste 300 de depresiuni, de la cele foarte mici de tip butoniera, pana la depresiuni foarte mari, tectonice si de baraj vulcanic sau tectono erozive (Comanesti).