Criza economic mondial

Jurcsik Vierka-Ludmila Afaceri Internaionale, gr I, Anul II

Marea criz economic a fost perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproduciei, ntre anii 1929-1933, caracterizat printr-o scdere dramatic a activitii economice mondiale.

nceputul marii crize economice n Statele Unite este de obicei asociat cu prbuirea bursei de aciuni din ziua de mari (aa-numita Marea neagr) 29 octombrie 1929.

Lume adunat n faa bursei de la Wall Street dup crahul bancar din 1929

Criza economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate, ct i n cele mai puin dezvoltate, ale cror economii depindeau n cea mai mare msur de exporturile de materii prime. Nivelul comerului mondial a sczut rapid, la fel cum au sczut de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri.

Oraele din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea.

Activitatea n construcii a fost practic oprit. Zonele rurale au suferit de pe urma scderii preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%.

Mineritul i exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatic scdere, deoarece cererea sczuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri n alte sectoare erau cele mai reduse.

Odat cu terminarea Primului Rzboi Mondial relaiile economice naionale i internaionale s-au confruntat cu probleme ca: dispariia unor resurse umane i de producie, emiterea banilor fr acoperire, haos n relaiile economice, supraproducie/respectiv scderea dramatic a cererii speculaii la burs

Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt, care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal.

Programul a fost adoptate ca rspuns la Marea criz economic, i s-a concentrat asupra a ceea ce istoricii numesc "cele 3 R": Relief, Recovery, Reform (Asisten, Recuperare/Revenire i Reform)

Asisten pentru omeri i sraci, Recuperare a economiei la nivel normal i reforma sistemului financiar pentru a preveni repetarea depresiei.

Pentru combaterea somajului, noul guvern a infiintat o organizatie care angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de copaci, ecologie, etc), tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Se estimeaza ca aproximativ doua milioane de americani au fost inrolati in acest program.

In ceea ce priveste agricultura, Congresul a aprobat legea numita Agricultural Adjustment Act, prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului (avand in vedere scaderea preturilor din perioada anterioara, scadere care a dus la falimentul agriculturii). Intre 1932-35, venitul fermierilor americani a urcat cu 50% iar pana in 1940, se estimeaza ca aproximativ 6 milioane de fermieri au primit un astfel de ajutor.

Industria a beneficiat de o organizatie prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a noi locuri de munca insa, NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari.

Toate aceste masuri (si multe altele), au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat insa in 1935, productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in 1929, in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Doar in 1940 se poate spune ca economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza.

Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara actuala a intrat in faza acuta in septembrie 2008.

Prerile despre cauzele declanarii crizei sunt imparite: unii sunt de parere c actuala criz a nceput n urma unor publicaii n pres despre instabilitatea bncilor americane, fapt care a dus la pierderea credibilitaii bancilor, iar alii consider ca bancherii sunt cei responsabili pentru declanarea crizei deoarece au avut interesul de a ncasa rezervele statului. Acestea sunt doar preri, dar in fond cauzele sunt mult mai complexe fiind atat de natur macroeconomic ct i microeconomic.

Inceputul crizei a dus la o masiv scdere a ncrederii att la nivelul sectorului de afaceri, ct i la nivelul consumatorilor, ambele rspunznd prin restrngerea cheltuielilor.

Criza financiara si economica din America sa extins rapid in restul lumii. Europa a intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze economia.

Criza s-a agravat n 2008, ntruct bursele de valori din lume s-au prbuit sau au intrat ntr-o perioad de instabilitate acut. Un numr mare de banci, creditori i companii de asigurare au dat faliment n perioada ce a urmat.

Actuala criz financiar pe care o traverseaz economia mondial relev mpletirea unor cauze comune, tradiionale ale fenomenelor de criz economico-financiar, n general, cu altele netradiionale, specifice.

Printre cauzele tradiionale principale ale crizelor economico-financiare menionm: perioada de boom a creterii creditrii n proporii foarte mari; creterea puternic a preurilor activelor, mai ales pe piaa imobiliar; creditarea n proporii necontrolate a agenilor economici mai puin sau deloc solvabili (este vorba de debitorii ipotecari sub-prime).

n ceea ce privete cauzele netradiionale particulare ale crizei financiare declanate n octombrie 2008 menionm, n primul rnd, amploarea i profunzimea crizei sub-prime care vizeaz: un apetit exagerat pentru profit care a alimentat creterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc; guvernarea neadecvat a corporaiilor i stimulente manageriale necorespunztoare n instituiile financiare;

Efectele asupra economie au fost resimite la nivel mondial, dar diferit de la un stat la altul n funcie de reglementarile si nivelul de dezvoltare al acesteia. Guvernele au luat msuri anticriza att individual pentru protecia economiei naionale, ct i la nivel colectiv (la nivelul Uniunii Europene).

Cel mai important efect, pn n prezent, reprezint falimentul unor instituii bancare i de credit din SUA i din rile membre ale UE ca urmare a intrrii n incapacitate de plat i a imposibilitii de recuperare a creanelor mai ales n domeniul imobiliar.

Criza economica din ultimii 4 ani a determinat nu numai o scadere a veniturilor, ci si o restrangere a cheltuielilor populatiei, efectul fiind o crestere a economiilor cu aproximativ 15,6 miliarde euro intre 2009 si 2012.

Daca in 2008, cheltuielile banesti totale ale populatiei insumau 39,1 miliarde euro, in 2012, acestea au scazut la 37,4 miliarde euro. In lei, cheltuielile au crescut de la 143,9 miliarde, la 166,4 miliarde, insa intre timp, preturile s-au majorat cu 22,4%, ceea ce inseamna ca, in mod real, cheltuielile exprimate in lei au scazut cu 5,5%

In medie, un roman a inregistrat in T4.08 venituri banesti lunare de 173 euro, si cheltuieli banesti de 158 euro, suma din care 98 euro au reprezentat cheltuielile de consum. In T4.12, veniturile exprimate in euro au fost cu 6,2% mai mici decat in T4.08, cheltuielile totale au scazut cu 5,1%, iar cheltuielile de consum cu 5,5%.

Per total, intre 2009 si 2012, populatia a economisit 15,6 miliarde euro. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a economiilor intre 2007 si 2012 se poate observa in graficul de mai jos.

Guvernul rus ar putea aloca peste 200 de miliarde de ruble (6 miliarde dolari) in bugetul din 2013 pentru masuri anticriza, de sustinere a companiilor locale in cazul inrautatirii in continuare a conditiilor din economia mondiala, a declarat ministrul de Finante Anton Siluanov

Business ethics and OECD principles: What can be done to avoid another crisis (Gurra OECD president) (http://www.oecd.org). http://www.wall-street.ro/tag/masuri-anticriza.html#ixzz2VGIbQT3B http://businessday.ro/04/2013/efectelecrizei-ii-populatia-si-a-restranscheltuielile-in-ultimii-4-ani-si-aeconomisit-156-miliarde-euro/ http://www.revista22.ro/consecintelecrizei-financiare-globale-5498.html