Curs 9 Fabr cabinelor auto Elem componetete ale cabinei se execut prin deformare plastic la rece cu procedeie clasice

sau neconvenionale pe pres sau instalai speciale De regul semifabricatul sunt laminate cu grosime e la 1...2 mm Piesele aambutisate sunt sudate prin pct cu laser sau mediu de gaze protector realiz nd subansamble care la r ndul lor se constiuie din componete ale caroserie cabinei un ex !n fig "#$ %n general se evit !mbinrile la 9&' dac totusi aceste apare vori fi mascate cu colare sau scuturi !nainte de !mbinare reperele componente si subansamblele sunt fixare !n dispozitive speciale care le asigur o bun poziionare si !mpiedic deformare controlul final si cel pe faza se execut pe mac(ete Elem care formeaz carcasele la cote dimensionale se !mbin cu sudur !n pct )udarea este urmat de etansarea !mbinrilor Pt a reduce zgomotele transmise de la calea de rulare pe podeaua cabinei se aplic peste stratul de antifon plci fono*izolante Dup operai de etansare si antifonare la !mbinrile profilului parbrizelor si !n zonele care prezint denivelri se aplic c(it poli esteric care dup uscare se slefuieste cu ( rtie abaraziv Carcasele splate cu ape si uscate cu aeer cald sunt introduse !n cabina de vopsire unde se aplic emailurile uscarea se face !n cuptor %mbinarile prin sudur !n mediul gazos protector se execut dup ce carcasele sunt scoase din dispozitivul de asamblare Dup efectuarea sudurilor !mbinrile si suprafee ext sunt rtusate cu masini de slefuit +ceast operaie este urmat de montarea aripilor # u,ilor# balamalelor# msti radiator etc -nsonorizarea se face prin aplicarea unui paste antifonic cu grosime de 1 mm Cap 6 Comportamentul n exploatare a caroseriei 6.1 Tipuri de deterioare a sasiului Deteriorarea sasiului apare de obicei !n urma unui coliziuni dar se poate !ntmpla ca !n urma coloziuni sasiul s nu se deformeze De obicei direcia impactului ofer indici cu privire asupra tipului de deformare a sasiului care trebuie cutat )a observat aproximativ "&. dintre coliziuni au ca efect deteriorarea pri fronatale a autov /&. deteriorarea pri posterioar si 1&. pri central Deoarece partea central este cel mai puin probabil s fie deteriorat !n coliziun este normal ca acesta s fie prima cercetat si dac este nedeteriorat va prezenta referin pt msurri ulterioar asupra seciuni central a sasiului pot apare / tipuri de deformai dar nu toate deterioaz lon0eroanele - deformaia romboidal1 aceast repr o abatere de la coaxilitate care apare atunci c nd fora impactului a det ca una dintre lon0eroane sa se deplaseze axial fa de cellalt provoc nd o deplasae a caroseriei fa de sasiu. 2ezultat a impactului asupra unei colt a autov deformarea romboidal se observ !n spaiul inegal dintre bara din spate si panoul din spate a autov. %n partea de desubt partea romboidal se manifest prin deformarea buloanelor de fixare a caroseriei pe o singur parte a autov lovit. Deasemenea imediat dup accident un alt indiciu asupra acestui tip de deformare este faptul ca stratul de praf si noroi depus pe sasiu va fi fisurat !n dreptul !mbinri dintre traverse si lon0eroane !n locul unde are loc deformare. +cest tip de deformare apare la cadrele dreptung(iulare care au formele si construcia lor det acest tip de deformare - rsucire: acesta apare de obicei la autov care !n urma accidentelor se !nbordat observ nduse ridicare !n plan vertical a unui lon0eron fa de celalt. 3n ve(icul are sasiul rsucit nu mai st perfect orizontal pe sosea. +celas efect !l poate avea si un arc moale sau rupt - ndoirea lonjeroanelor n sus sau jos1 deformaia poate avea loc la unul sau la ambele lon0eroane vizual !ndoirea !n plan vertical a lon0eroane vizual

!ndoirea !n plan vertical a lon0eron se manifest prin deformaia a plafonului caroseriei si prin ne !nc(idere a usilor. De asemenea lon0eronul se cuteaz la partea superioar dac este lovit de sus !n 0os sau invers. %n mod obisnuit !n urma coliziunilor lon0eroanele se deplaseaz mai de grab !n 0os de c t !n sus - ndoirea lateral a lonjeroanelor1apare atunci c nd o parte sau ambele a lon0eronului sunt !ndoite spre interior sau ext a autov !n fc de direcie de impact semnele acestui !ndoire sunt cutele care apare pt int sau !n ext lateral a lon0eronului. Dac toate stifturile sunt aliniate de alungul axei de simetrie a autov atunci seciunea central nu prezint !ndoire lateral Dac !n urma testelor sa dovedit c sec central nu este deformat se trece la cercetarea extremiti sasiului Dac partea frontal a autov este evident deteriorat se trece la verificarea pri din spate de obicei !n urma defor lon0eroanelor se cuteaz !n faa curburi din spate si de asupra pni din fa Principalele defor care pot apare pe partea fa se localizeaz de obicei !n zona bordului 4de a lungul liniei parbrizului5 zone !n care se pot remarca si eventuale cute ale lon0eroanelor Deasemenea va apare si o deformare locasului pt suspensie care va avea form eliptic !n locul unei circulare 6.2 utilaje pt lucrrile ndreptare a caroseri si cabine metalice %ndreptarea 4redresare5 cabinelor se caroseriei se realizeaz prin unei fore si const !n efectuarea de !ntindere presare si lovirea prii deformare pn la obinerea dimensiuni si forme constructive iniiale Pt !ndreptarea cabinei si caroseri au fost realizate standuri complexe care sunt de 2 tipuri * platform * cadrul spaial )tandul platform4fig 6."5 este constituite din cadru fix o instalaie (id pt acionarea cilidric (idro*static axiale set de dispozitive de asezare*fixare 4ancorare5 a caroserie autov si altele Cadrul standului serveste pt a fix autov reparat pt instalarea suporturilor de aplicare a forelor de te( de deformare a sist de !ntindere cu cablu sau lan si altor dispozitive Pe stand se poate redresa fie toate autov fie fr puntea spate sau suspensi fa ori numai caroseria