Sunteți pe pagina 1din 2

1951-2002 Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului (CECO) a fost fondata in 1951 (Tratatul de la Paris), de ran?a, !

ermania de "est, #talia, $el%ia, &u'embur% ?i Olanda pentru a parta(a resursele de o?el ?i )arbune ale statelor membre, pre*enind astfel un nou ra+boi european, - repre+entat apli)area unul plan de+*oltat de e)onomistul fran)e+ .ean /onnet, fa)ut publi) de ministru de e'terne fran)e+ 0obert 1)2uman, - fost promo*at intens de 1tatele 3nite, CECO a de*enit funda?ia pentru Comunitatea E)onomi)a Europeana (redenumita ulterior Comunitatea Europeana ?i in final 3niunea Europeana prin Tratatul de la /aastri)2t) , Tratatul de la Paris a intrat in *i%oare la 24 iulie 1952, ?i spre deosebire de Tratatul de instituire a Comunita?ii Europene, a a*ut o durata limitata la 50 de ani, #n )onse)in?a, CECO a in)etat sa e'iste la 24 iulie 2002, iar responsabilita?ile ?i bunurile sale au fost preluate de CE, 1pre deosebire de )ealalta or%ani+a?ie europeana )reata in 1959 dupa model inter%u*ernamental (Consiliul Europei), CECO a fost )reata )a or%ani+a?ie suprana? ionala, Ca prim-ministru ?i ministru de e'terne, 1)2uman, a )ontribuit la transformarea politi)a fran)e+a departe de politi)a %aullista de o)upa?ie permanenta sau de )ontrol a unor par?i din teritoriul %erman, )um ar fi 0u2r sau 1aar, #n )iuda ultra-na?ionalistilor de opo+i?ie, %aullisti ?i )omunisti, -dunarea fran)e+a a *otat o serie de re+olu?ii in fa*oarea noii sale politi)i de inte%rare a !ermaniei intr-o )omunitate, -utoritatea #nterna?ionala pentru 0u2r s-a s)2imbat in )onse)in?a, Prin)ipiile dire)toare ale lui 1)2uman au fost morale, ba+ate pe e%alitatea statelor (demo)ra?ie interna?ionala)nu puterea politi)ii de dominatie, 6e)lara?ia lui 1)2uman )are a )reat CECO are diferite s)opuri 7 1-ar mar)a na?terea unei Europe unite 1-ar fa)e imposibila ideea de ra+boi intre statele membre 1-ar in)ura(a pa)ea in lume 1-ar transforma Europa )u 8 pas )u pas 9 pro)es , du)and la unifi)area Europei demo)rati)e, in)lu+and atat Europa de Est ?i Europa de "est, despartite de Cortina de ier, 1-ar )rea prima instituie supranationala prima a%entie din lume anti-)artel 1-ar )rea o pia?a uni)a pe intre% teritoriul Comunita?ii -)est lu)ru, in)epand )u se)torului )arbunelui ?i al o?elului, ar re*itali+a intrea%a e)onomie europeana prin pro)ese de )omunitate similare, -)easta ar imbunata?i e)onomia mondiala ?i ?arile in )urs de de+*oltare, )um ar fi -fri)a, #n primul rand, a fost destinat pentru a pre*eni ra+boiul in *iitor intre ran?a ?i !ermania ?i alte tari,prin abordarea )au+ei prin)ipale a ra+boiului, CECO a fost )on)eput in primul rand )u ran?a ?i !ermania in minte7 8 3nirea natiunilor din Europa ne)esita eliminarea *e)2ii opo+itii a ran?ei ?i !ermaniei, Ori)e a)?iune intreprinsa trebuie sa se refera, in primul rand la a)este doua ?ari, 9 #nustriile )arbunelui ?i o?elului fiind esen?iale pentru produ)?ia de muni?ii, 1)2uman )redea )a prin unirea a)estor doua industrii in ran?a ?i !ermania in )adrul unui sistem ino*ator suprana?ional, )are a in)lus, de asemenea, un anti-)artel el ar putea :fa)e ra+boiul, nu numai de ne)on)eput, dar pra)ti) imposibil, : in )ontinuare, s)opul lui 1)2uman a fost

Cu resurse sporite, Europa *a fi in masura sa urmareas)a reali+area uneia din sar)inile sale esen?iale, ?i anume, de+*oltarea )ontinentului afri)an, Cartelurile industriale au a*ut tendin?a de a impune :pra)ti)ile restri)ti*e: pe pie?ele na?ionale, in timp )e CECO a asi%urat )re?terea produ)?iei ne)esare pentru ambi?iile lor in -fri)a, -rti)olul 100 Tratatul de la Paris, )are a stabilit CECO a fost semnat la 1; aprilie 1951 de )atre :)ele ?ase interior:7 ran?a, !ermania de "est, #talia, $el%ia, &u'embur% ?i ?arile de .os, CECO a fost prima or%ani+a?ie interna?ionala )are s-a ba+at pe prin)ipii suprana? ionale ?i a fost, prin instituirea unei pie?e )omune pentru )arbune ?i o?el, destinata sa e'tinda e)onomia, )re?terea for?ei de mun)a, ?i sa ridi)e ni*elul de trai in )adrul Comunita?ii, Piata, era de asemenea destinata, sa ra?ionali+e+e pro%resi* distribu?ia produ)?iei la ni*el inalt in a)ela?i timp, asi%urarand stabilitate ?i o)uparea de for?e de mun)a, Pia?a )omuna pentru )arbune a fost des)2isa la 10 februarie 1954 ?i pentru o?el, la 1 mai 1954,&a data de 11 au%ust 1952, 1tatele 3nite ale -meri)ii a fost prima ?ara (in afara de membrii CECO ) sa re)unoas)a )omunitatea ?i a de)larat )a s-ar intele%e a)um )u CECO pri*ind problemele )arbunelui ?i o?elului,Pre?edintele /onnet a raspuns ale%and <as2in%ton 6C primul lo) pentru CECO )a pre+enta e'terna, Titlul dele%atiei primului buletin a fost:Catre o !u*ernul ederal al Europei:, &a ?ase ani dupa Tratatul de la Paris, Tratatele de la 0oma au fost semnate de )atre )ei ? ase membri CECO, )reand Comunitatea E)onomi)ea Europeana (CEE) ?i Comunitatea Europeana a Ener%iei -tomi)e (CEE- sau :Euratom:), -)este )omunita?i s-au ba+at, )u unele a(ustari, pe CECO, Tratatele de la 0oma au fost in *i%oare pe durata nelimitata, spre deosebire de Tratatul de la Paris, )are a e'pirat dupa )in)i+e)i de ani, -)este doua )omunita?i noi au lu)rat la )rearea unei uniuni *amale ?i, respe)ti* )omunitatea ener%iei nu)leare,Tratatelor de la 0oma au fost %rabite )2iar inainte )e de !aulle, a preluat puterea si a pro)lamat 0epubli)a a )in)ea, #nalta -utoritate (prede)esorul la Comisia Europeana) a fost un )orp e'e)uti* format din noua membri )are au %u*ernat )omunitatea, ran?a, !ermania ?i #talia au numit doi membri fie)are -utoritatii ?i trei membrii mai mi)i, fie)are, -)esti opt membri numeau la randul lor, o a noua persoana )are sa fie Presedintele #naltei -utoritati, #n )iuda faptului )a este numit de )omun a)ord de %u*ernele na?ionale, a)?ionand impreuna, membrii si-au luat an%a(amentul sa nu repre+inte interesul lor na?ional si au fa)ut un (uramant de a apara interesele %enerale ale Comunita?ii in ansamblul sau, Prin)iupiul ino*atiei -utoritatii a fost )ara)terul sau suprana?ional, Ea a a*ut o arie lar%a de )ompeten?a pentru a asi%ura )a obie)ti*ele tratatului au fost indeplinite ?i )a pia?a )omuna a fun)?ionat fara probleme, #nalta -utoritatea ar putea emite trei tipuri de instrumente (uridi)e7 de)i+ii, le%i )are au fost in intre%ime obli%atoriu= re)omandari, )are au a*ut obie)ti*e obli%atorii, dar metodele au fost lasate la latitudinea statelor membre= ?i de a*i+e, )are nu a a*ut ni)i o for?a (uridi)a, Pana la fu+iune in 19>?, autoritatea a*ut )in)i pre?edin?i, urmat de un pre?edinte interimar pentru ultimele +ile,