Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica

Transformatorul electric

Prejbeanu Liliana Grupa 111IE

Cuprins
Cuprins...................................................................................................................................................2

Introducere
In aceasta lucrare voi vorbi despre transformatorul electric. Transformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune,curent) energiei electrice de curent alternativ in scopul adaptarii energiei la caracteristicile functionale diferitilor consumatori. Transformatorul electric este format din 2 parti componetnte principale: circuitul magnetic si circuitul electric. circuitul magnetic este format din: coloane si juguri iar cel electric este format din infasurarile electrice. oi prezenta materialele utilizate la realizarea sistemelor magnetice si anume tabla electrote!nica,care laminata va deveni tola."a randul ei si tola are anumite calitati ca de e#emplu factorul de umplere a fierului. $in punct de vedere al modului de laminare % tolele pot fi laminate la cald sau la rece. $in punct de vedere al continutului de siliciu % tolele pot fi aliate cu siliciu sau fara siliciu, ca element de aliere. $e asemenea voi prezenta si materialele special pentru utilizate pentru constructia miezurilor magnetice si anume table groasa,sticla. &na din clasificarile sistemelor magnetice este data de modul de realizare precum si de dispunerea in spatiu a acestora. 'mintesc ca circuitele electrice sunt reprezentate de dou( sau mai multe )nf(*ur(ri. Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din tensiumle transformatorului. +lementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului magnetic al transformatorului parcurs de flu#ul magnetic. . ,ruparea de doua sau mai multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina ."ocul in care bobinatorul incepe rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. $e asemenea si conductoarele de bobinaj prezinta o larga clasificare.

Noiuni generale despre trans or!atoare

"rans or!atorul electric este o ma*in( electromagnetic( static( de curent alternativ, care transform( o energie electromagnetic( primar( de anumi.i parametrii (u1,i1) )ntr%o energie electromagnetic( secundar( de al.i parametrii (u2,i2), frecven.a r(mane ins( constant( (f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u%tensiunea *i i%curentul, sufer( prin transformare sc!imb(ri inverse, astfel dac( tensiunea se mic*oreaz(, curentul se m(re*te *i invers."a baza func.ion(rii transformatorului st( principiul induc.iei electromagnetice. #in punct de vedere constructiv$ trans or!atorul are dou% p%ri principale& 1' circuitul !agnetic% reprezentat de miezul de fier *i construit din tole de o.el electrote!nic pentru reducerea pierderilor )n fier/ (' circuitele electrice% reprezentate de dou( sau mai multe )nf(*ur(ri din Cu sau 'l, realizate )n jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic. Inf(*urarea care prime*te energia de la o surs( se nume*te inf(*urare primar(, iar cea care cedeaz( energia unei re.ele sau unui consumator se nume*te inf(*urare secundar(. $up( cum tensiunea )nf(*ur(rii secundare este mai mare sau mai mic( decat cea a )nf(*ur(rii primare, transformatorul este ridic(tor sau coborator de tensiune. 0c!ematic un transformator monofazat, care are dou( )nf(*ur(ri este reprezentat )n ig) 1) *u

i1 N1 u1

N( u( i2

i( +s

*,1 -,(
Figura 1 .che!a "rans or!atorului electric !ono a+at

u1 % tensiunea de alimentare a primarului/ i1 1 curentul din primar, cand )n secundar avem legat( impedan.a de sarcin( zs/ u( 1 tensiunea la bornele secundarului rezultat( prin induc.ie electromagnetic(/ i( 1 curentul din secundar/ -,1$-,( 1 flu#urile de sc(p(ri ale primarului *i secundarului/ N1$N( 1 num(rul de spire a )nf(*ur(rii primare respectiv secundare. $up( num(rul de faze putem avea transformatoare monofazate, trifazate sau speciale (e#:tri% !e#afazate). /olul circuitului !agnetic: 1. Concentrarea liniilor de c2mp 2. 0ustinerea )nfasurarilor -. Transmiterea cuplului , fortelor 3. Transmiterea caldurii 3

/egi!ul no!inal al trans or!atorului& este regimul definit de ansamblul valorilor m(rimilor )nscrise pe pl(cu.a indicatoare a transformatorului *i care caracterizeaz( func.ionarea )n condi.ii prescrise (regimul de sarcin( pentru care a fost proiectat). #atele no!inale ale unui trans or!ator sunt: puterea no!inal%0.N ( ')% reprezint( puterea aparent( la bornele circuitului secundar/ tensiunea no!inal% pri!ar%0U1N( )%reprezint( tensiunea aplicat( )nf(*ur(rii primare )n regim nominal/ tensiunea no!inal% secundar%0U(N( )%este tensiunea rezultat( la bornele secundare, la mersul )n gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea &14 / raportul no!inal de trans or!are0 1% este raportul )ntre tensiunea primar( *i cea secundar( la mersul )n gol/ curentul no!inal 2pri!ar 3i secundar'0 curentul de linie I14,I24(')/ tensiunea no!inal% de scurtcircuit0usc%tensiunea aplicat( unei )nf(*ur(ri cand cealalt( este legat( )n scurtcircuit, iar )n )nf(*urarea alimentat( curentul are valoare nominal(/ recvena no!inal%% 567z )n +uropa, 86 )n 'merica de 4ord/ randa!entul%9/ sche!a 3i grupa de cone4iuni) In func.ie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare : 0trans or!atoare de putere 1folosite )n transportul *i distribu.ia energiei/ 0trans or!atoare speciale de putere%folosite pentru alimentarea cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc. 0trans or!atoare pentru reglarea tensiunii5 0autotrans or!atoare5 0trans or!atoare de !%sur%5 0trans or!atoare pentru 6ncerc%ri de i+olaie de 6nalt% tensiune.

.iste!ul !agnetic
Parti co!ponente$e4e!ple$!ateriale$utili+ate la reali+area siste!elor !agnetice$!ateriale speciale utili+ate pentru constructia !ie+urilor !agnetice$clasi icarea siste!elor !agnetice Un siste! !agnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile transformatorului.:ugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care nu are infasurari si care serveste la inc!idere a circuitului magnetic. 7ugurile trans or!atoarelor pot i& % juguri laterale % juguri frontale. :ugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi coloane ( Fig) (), jugul lateral are o parte laterala a carei a#a este perpendiculara pe a#a coloanei.

Figura ( E4e!ple de siste!e !agnetice cu juguri laterale

a) 0istem magnetic monofazat in manta/ b) 0istem magnetic monofazat cu coloane si in manta/ c) 0istem magnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu cinci coloane) :ugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane diferite (Fig) 8).

Figura 8 10coloane5 (0juguri rontal5

E4e!ple de siste!e !agnetice cu juguri rontale& a) 0istem magnetic monofazat cu coloane/ b) 0istem magnetic trifazat plan cu coloane. In ig) 9 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug.

Figura 9 For!e tipice ale sectiunilor prin jug

#in punct de vedere constructiv coloanele se clasi ica ast el& %coloana cu tesere plana/ %coloana cu tesere radiala/ %coloana cu tesere in evolventa. Coloana transformatorului asamblata din pac!ete paralelipipedice de tole (grup de tole de aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana 2Fig) :') Coloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, dispuse practic in directii radiale formand sectiunea circulara transversala a coloanei reprezinta coloana cu tesere radiala 2Fig) ;' Coloana unui sistern magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, deformate in asa fel incat, in sectiunea transversala, a coloanei, toate tolele sa aiba forma de evolventa si impreuna sa formeze practic cilindru circular drept, reprezinta coloana cu tesere in evolventa 2Fig) <')

Figura : E4e!ple de coloane cu tesere plana

a' % sectiune transversala in trepte fara canale de racire/ b' % sectiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale/ c' % secfiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale si transversale

Figura ; Coloana cu tesere radiala

Figura < Coloana cu tesere evolventa

Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in consolidarea jugurilor frontale, a jugurilor laterale si a coloanelor. "a transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate prin presare cu grinzi de lemn (Fig)=), iar la cele de putere mare cu ajutorul unor grinzi din otel laminat cu profil & (Fig)>), sau cu ajutorul unor grinzi sudate(Fig)1?).

Figura = @ie+ul unui trans or!ator de putere 1;? AB$ cu grin+i de jugde le!n)

Figura > @ie+ul unui trans or!ator de 1??? AB putere$cu grin+i din otel pro ilat)

Figura 1? @ie+ul unui trans or!ator tri a+at 21? @AB$ ;8C1;$ : DA$ :? E+' din tole cu cristale orientate$ ara gauri pentru suruburi.

<entru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie buloane de strangere (Figura 11), fie benzi din otel (Figura 1().

Figura 11 I+olatia de strangere a buloanelor

a' % suruburi cu rondele individuale/ 1) % rondela de strangere de otel/ 2) % rondela de prespan/ -) % tub izolant/ b' % perec!ea de buloane cu rondela comuna intr%o parte/ 1) - rondela de strangere de otel pentru un bulon/ 2) % rondela de prespan/ -) % rondela de otel sub piulita/ =

3) % rondela de prespan/ 5) % rondela de strangere de otel pentru doua suruburi/ 8) % tub izolant.

Figura 1( Presarea coloanelor trans or!atoarelor de putere cu ben+i din otel 210otel ero!agnetic$ ( 0 centura de carton$ 8 0 centura de otel')

"a constructiile moderne tennocontractabile (Fig)18).

sunt

utilizate

benzi

de

strangere

cu

fibre

de

sticla

Figura 18 Presarea coloanelor trans or!atorului de putere cu ben+i din sticla 2otel$centura din banda de sticla'

"a transformatoarele cu puteri mici si mijlocii strangerea tolelor serealizeaza cu ajutorul unor pene de lemn introduse intre cilindrul electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig) 19.).

Figura 19 Presarea coloanei trans or!atorului 1 0 cilindru i+olant5 ( 0 barele de sprijin5 8 0 !ie+ul)

@ateriale utili+ate la reali+area siste!elor !agnetice

In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se realizeaza din tabla electrote!nica, care reprezinta in fapt un material magnetic moale (adica, un material cu ciclu de !isterezis ingust). "aminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (6.85 mm/ 6.56 mm/ 6.-5 mm/ etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor prin curenti turbionari indusi de campurile variabile caracteristice aplicatiilor de curent alternativ.In prezent se fabrica o mare varietate de tole magnetice, proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si caracteristicile principale ale masinii electrice, sortimentul cel mai potrivit aplicatiei concrete.$in punct de vedere al calcului de proiectare a unei masini, calitatea unei tole este reprezentata de urmatoarele elemente: >

a' Pierderile speci ice 2FCDg' la !agneti+are in ca!p alternativ sinusoidal, pierderi care au loc prin !isterezis si prin curenti turbionari. "a tolele uzuale de grosime 6.5 mm si la 56 7z, pierderile prin !isterezis reprezinta apro#imativ 86%;6? din pierderile totale, in functie de gradul de aliere cu siliciu. "a frecventa constanta a campului de magnetizare, pierderile totale sunt apro#imativ proportionate cu patratul inductiei magnetice, rezultand o curba de pierderi p=f(B) parabolica. <entru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de obicei valorile pierderilor la 56 7z, corespunzatoare inductiilor de 1 T si 1.5 T notate cu <16@56 si <15@56.In mod similar, pentru tolele destinate transformatoarelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau 1.; T, notate <15@56 si <1;@56.<entru aplicatii care implica frecvente diferite de 56 de 7z, furnizorii de tole includ in cataloage curbe complete din care se poate deduce dependenta pierderilor specifice totale cu inductia si frecventa. <entru frecvente de 366...2566 7z se elaboreaza sortimente speciale, de grosime redusa (6.1%6.15%6.26 mm) si cu un procent de siliciu mai ridicat, in vederea reducerii pierderilor prin curenti turbionari. b' Caracteristica de !agneti+are a tolei, adica dependenta inductie%camp, BG 2E', la magnetizare alternativa sinusoidala. A tola este cu atat mai buna cu cat are o caracteristica de magnetizare mai ridicata, adica cu cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp e#terior imprimat.Tolele destinate masinilor electrice rotative se caracterizeaza prin trei puncte principale, prin valorile inductiei B25,B56,B166 corespunzatoare campurilor de e#citatie de 25, 56 si 166 '@cm. 'ceste valori se pot verifica pe esantioane standard, de pilda prin metoda cadrului +pstein (0T'0 ;;5=%;5) si reprezinta obiecte de garantie pentru un anumit sortiment de tabla.Tolele destinate transformatoarelor de putere se caracterizeaza de obicei numai prin inductia Bg corespunzatoare campului de = '@cm. c' Factorul de u!plere 2i!pachetare' a ierului , notat Cfe este raportul dintre lungimea totala efectiva a fierului dintr%un pac!et de tole si lungimea totala(geometrica) a pac!etului. +ste un factor subunitar care depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafetei, precum si de grosimea peliculei izolante, care poate fi de natura organica (lacuri electroizolante de acoperire) denumite de tip C- sau anorganica (o#izi de fier, fosfati etc.), denumita de tip C5. 'lte proprietati ale tolei, cum sunt duritatea superficiala sau rezistenta electrica a izolatiei, desi nu fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta importanta din punct de vedere al caracteristicilor de functionare ale masinii sau din punct de vedere al te!nologicitatii fabricatiei. Tolele magnetice se pot clasifica: din punct de vedere al dependentei proprietatilor magnetice cu directia de laminare, tolele pot fi: 0 cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator) 0 cu cristale neorientate (pentru masini electrice rotative). In directia de laminare proprietatile magnetice sunt mai bune decat in directia perpendiculara. Denomenul este urmarit in mod deosebit in fabricatia tolelor de transformator, unde campul de e#citatie are o directie constanta, dar devine nedorita in cazul masinilor electrice rotative, unde este necesara o izotropie a proprietatilor magnetice datorita solicitarii materialului dupa toate directiile. $in acest motiv, standardele de tole neorientate limiteaza de obicei anizotropia magnetica din punct de vedere al pierderilor. Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variante: b' cu te4tura 0nor!ala a' cubica) <entru a intelege dependenta proprietatilor magnetice in functie de directia de laminare este necesara legatura cu coeficientii cristalografici a lui Euller. 0e cunoaste ca monocristalul de fier se magnetizeaza in mod diferit in directii diferite. 'stfel, din ig) 1:, unde este prezentat un monocristal de fier, rezulta ca se poate vorbi de trei directii principale de magnetizare,si anume: % directia de !agneti+are usoara, de%a lungul muc!iei (1) 166, % directia de !agneti+are !edie, de%a lungul diagonalei suprafetelor laterale (2) 116/ % directia de !agneti+are grea, de%a lungul diagonalei cubului (-) -11.

16

Figura 1: #irectiile de !agneti+are usoara 21??'$ !edie 211?'$ si grea 2111'$ pentru cristale de ier)

In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse !aotic ig)1; a'. $ispunerea cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in ig)1; b') $e aceea, acest gen de tabla se numeste te#tura sau cu cristale orientate. +ste bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se fabrica si tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in special pentru masini electrice).

Figura 1; #ispo+itia cristalelor de ier in tabla silicioasa:

a) % laminata la cald/

b) % laminata obisnuit, laminata la rece/ c) % cu te#tura cubica sagetile indica directiile de magnetizare usoara.

$in analiza figurilor 1: si 1; se vede ca o asemenea tabla are permeabilitatea magnetica cea mai mare atunci cand directia flu#ului magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea este mai mica la trecerea flu#ului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica pentru valori intermediare ale ung!iului dintre directiie de laminare si de trecere a flu#ului. In realitate, dispunerea cristalelor nu este e#act cea aratata in ig)1;)b' si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile muc!iiior cristalelor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusacantitatea de cristale neorientate in aceasta directie, cu atat te#turarea tolei se considera, mai buna, iar caracteristicile electromagnetice principale (permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai favorabile. Arientarea cristalelor in tabla cu te#tura cubica este ilustrata in ig1; Per!eabilitatea !agnetica a acestei table este mare atat in cazul trecerii flu#ului in directia laminarii cat si in cazul trecerii in directie transversala pe aceasta.<ermeabilitatea magnetica a tablei sub un ung!i de 35F fata de directia laminarii, adica de%a lungul diagonalei suprafetei laterale a cubului, corespunde apro#imativ permeabilitatii tablei cu te#tura normala in directie perpendiculara pe directia laminarii. Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu te#tura cubica poate sa fie utilizata cu succes pentru fabricarea de masini rotative. Totusi,ea prezinta avantaje importante si in cazul utilizarii pentru transformatoare de putere. 'vantajul cel mai important fata de tabla laminata la rece cu te#tura normala este acela ca nu mai este necesara imbinarea la 35F a jugurilor cu coloanele. $e asemenea devine posibila utilizarea tablei laminate la rece pentru e#ecutia miezurilor pentru transformatoare mici, transformatoare de masura si altele, impac!etate din tole stante sub forma de ", T, + etc. Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu te#tura cubica are pierderile in fier de 1.85 ori mai mici decat acelasi transformator avand miez din tabla cu te#tura normala iar curentul de magnetizare este de doua ori mai mic. Eiezurile au fost impac!etate din tole sub forma, de I.

11

In tabelul ()()1 se prezinta principalele caracteristici magnetice si te!nologice ale tablelor de dinam (cu cristale neorientate) fabricate in tara:
G?HContinutul orientativ de siliciu Dactor de spatiu,min. ,rosimea GmmH 0imbolul calitate $e <ierderi de magntizare. GI@CgH InductiaJmagnetica minima, t

'nizotropia pierderilor,?,ma#

in c.a. la un camp, G'@cmH

4A1-5%56 4A 156%56 2.= 4A1;6%56 2.5 4A266%56 6.56 2 4A2-6%56 1.; 4A286%56 1.46- 66%56 1 4A-86%56 1 4A2-6%85 2 4A286%85 6.85 1.; 46-66%85 1.4A- 86%85 1

IT 1.-5 1.56 1.;6 2.66 2.-6 2.86 -.66 -.86 2-6 2.86 -.66 -.86

1.5 T -.-6 -.56 3.66 3.;6 5.-6 8.66 8.=6 =.16 5.-6 8.66 8.=6 =.16

B25 1.3> 1.56 1.51 1.52 1.53 1.55 1.5= 1.5= 1.52 1.53 1.55 1.5=

B56 1.86 1.86 1.81 1.82 1.83 1.85 1.8= 1.8= 1.82 1.83 1.85 1,8=

BIAA 1.;1 1.;1 1.;2 1.;1.;5 1.;8 1.;8 1.;= 1.;1,;5 1.;8 1.;;

L13 L13 5 L13 5 M12 6.>; 16 L12 16 L12 16 L12 16 L12 16 L13 5 L12 6.>; 16 L12 16 L12 16

4r.deJindoiri alternate min.

;,85 ;.85 ;.85 ;.;6 ;.;6 ;,;5 ;.;5 ;,;5 ;.;6 ;,;5 ;.;5 ;.;5

Hbservatii& 1' Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izolatie. "a epruvete izolate factorul de spatiu se poate considera de minim 6.>8. (' @asa speci ica nu se garanteaza.. aloarea ei este luata in considerare la calculul pierderilor la magnetizare si a factorului de spatiu. alorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla. $in punct de vedere al marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei valori ale inductiilor (B25, B56 .I B166 ) dar se garanteaza numai o valoare apierderilor (de obicei p35@56), determinarile fiind efectuate pe esantioane +pstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la 225 FC timp de 23 ore. In tabelul ()()1 se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de transformator fabricate in tara noastra. 0imbol de calitate ,rosimea, <ierderi la 56 7z GmmH GKg] 1.;T 1.2= 1.-8 1.-= I@ Inductia la=66'@m T

,A =3%2= ,A =>%2= ,A >2%-6

6.2= 6.2= 6.-6

6.=3 6.=> 6.>2

1=6 1.;; 1.;;

12

Easa specifica GKg@mm

,A >5%2= ,A >;%-6 ,A 161 %-5 ,A 168%2= ,A 16;%-6 ,A 111 %-5

6.2= 6.-6 6.-5 6.2= 6,-6 6.-5

6.>5 6.>; 1.61 1.68 1.6; 1.11

1.3= 1.51 1.55 1.88 1.8= 1.;-

1.;5 1.;5 1.;5 1.;5 1.;5 1.;5

#in punct de vedere al !odului de la!inare % tolele pot fi laminate la cald sau la rece. Cu e#ceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o valoare limita/ continut de siliciu peste o anumita limita), in prezent s%a generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje te!nologice. 'stfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai buna, ceea ce perrnite obtinerea unui factor de impac!etare superior. $e asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei rezulta in limite mai restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul laminarii la rece pentru acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici. $ezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca dispersia de fabricate din punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai mari. Tablele electrote!nice fabricate la C.A.0. Targoviste sunt laminate la rece. #in punct de vedere al continutului de siliciu % tolele pot fi aliate cu siliciu (in proportie de 6,5...6.-5 ? sau c!iar mai mult), sau fara siliciu, ca element de aliere. Continutul de siliciu are o importanta majora pentru proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor specifice totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti turbionari. Adata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila asupra capacitatii de magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari ) 'lierea tolelor cu siliciu prezinta deci un aspect contradictoriu in ceea ce priveste proprietatile magnetice de baza ale acestuia. 0e vorbeste in aceste conditii despre o tola mai NbunaN atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi specifice mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de aliere. <roiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceasta e#primare ca fiind impropie, deoarece un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o aplicatie data si aceasta corelare are atat aspecte te!nice, cat si aspecte economice. In timp ce continutul de siliciu in tabla laminata la cald este de 3%3,5 ?, rezultand prin aceasta o rezistenta specifica de 6.8%6.85 o!miO mm @m, continutul de siliciu in tabla laminata la rece este de numai 2.5%-.5 ?. 'ceasta situatie este impusa de greutatile de laminare a tablei cu continut mare de siliciu. $in aceasta cauza, rezistenta specifica a tablei scade pana la 6.35%6.5 o!miO mm@m. <ierderile datorita curentilor Doucault sunt invers proportionale cu rezistenta specifica. $e aceea, pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 56 7z si 15666 ,s, aceste pierderi sunt egale cu 6.35, respectiv 6.8 I@Cgf. 'ceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa compensata de scaderea brusca a pierderilor prin !isterezis. 'stfel, la cele mai bune sorturi de tabla silicioasa cu cristale orientate, pierderile prin !isterezis in directia laminarii sunt aproape de doua ori mai mici decat la ung!iuri cuprinse intre 55F si >6F. <ierderile !isterezis prezinta mai putin de 56 ? la incercarea in directia In minimi, in raport cu directia perpendiculara pe aceasta. In trecut, tolele erau izolate cu !artie si cu lac (email). 'semenea transformatoare mai e#ista inca in e#ploatare. "a ora actuala metodele si te!nologia de izolare a tolelor a evoluat. Cea mai mare raspandire o are carlitul (o izolatie ceramica realizata printr%un tratament termic si c!imic al suprafetei tolei). In afara de izolatia pe baza de !artie, lac si o#id se utilizeaza in prezent izolatii rezistente la temperatura care permit recoacerea miezurilor la o temperatura de =66 FC. $in acest punct de vedere cea mai buna izolatie o reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr%un tratament termic si c!imic al suprafetei tolei. 0e folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, sticla, silicat fero%manganic,silicat de magneziu. &rmarea faptului ca grosimea stratului izolant este foarte mica (cativa microni) iar 1-

suprafata tolei, in urma procesului de laminare la rece se obtine neteda, coeficientul Cpe este de peste 6.>5. In cazul tablei silicioase laminate la rece izolate cu carlit CDe este 6.>8%6.>;.'vantajele sunt evidente pentru tabla de 6.- mm izolata cu !artie groasa de 6,6- mm, coeficientul de izolatie este 6.=3%6.=5, iar izolata cu lac de 6.=>%6.>.Data de o grosime data, daca se aplica un singur strat de lac in ambele parti, grosimea create cu 6.615%6.62 mm.

@ateriale speciale utili+ate pentru constructia !ie+urilor !agnetice

Tabla groasa de 6,-5 mm are utilizarea cea mai larga, folosindu%se pentru confectionarea tolelor taiate sau stantate pentru miezuri normale.$e remarcat faptul ca in prezent s%a asimilat fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand grosimea de 6.6- mm si care este utilizata in radiote!nica si in sisteme electronice.$upa cum s%a aratat, marimea continutului de siliciu ar contribui la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbionari si ar micsora magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Dragilitatea crescanda insa C& marimea continutului de siliciu il limiteaza la 3,5 ? pentru tolele laminate la cald si la -5 ? pentru cele laminate la rece. 0%a incercat o solutie prin adaos de nic!el (5.5 ?) putand astfel mari putin si continutul de siliciu (16.11). Earirea continutului de siliciu nu este insa sutlcient de mare, dar continutul de nic!el scumpeste aliajul. Pezultate mai bune s%au putut obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea partiala a siliciului (12...13), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. 'liajele astfel elaborate, laminate la cald, deci izotrope, au caracteristici magnetice superioare celor care contin numai siliciu si nefiind anizotrope, au aplicatie universala .Tendinta merge spre obtinerea unor astfel de aliaje in producfie de serie si caracteristici superioare.A categorie noua de materiale te!nice cu proprietati deosebite o reprezinta sticlele metalice. .ticla obisnuita este un material silicatic care, nu a cristalizat in timpul racirii din stare lic!ida pana la temperatura ambianta. 'lte substante, in special cele ale caror molecule au tendinta spre polimerizare, pot de asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara sa cristalizeze. 0pre deosebire de sticlele anorganice silicatice si o#idice si de sticlele polimerilor organici, care se obtin ca materiale solide amorfe conditii obisnuite de racire materialele metalice nu au putut fi obtinute in stare de sticla decat de curand, prin aplicarea unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion de grade pe secunda pentru a evita cristalizarea. <roducerea sticlelor metalice in conditii aceptabile industrial si sub forma unor produse utilizabile te!nic constituie o realizare recenta care a avut ca rezultat aparitia unei noi clase de materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta clasa de materiale cumplet noua % sticlele metalice % imbiba proprietatile caracteristice metalelor (maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de magnetizare) cu proprietati caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la coroziune). $e la descoperirea lor, acum aproape 32 de ani, sticlele metalice au trecut de la simple curiozitati de laborator la situatia de produse te!nice asupra carora se efectueaza un numar impresionant de studii fundamentale si aplicative.0pre deosebire de materialele metalice obisnuite policristaline, sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lic!idele,cu o distributie aproape intamplatoare a atomilor. $in aceasta cauza ele nu prezinta caracteristicile structurale obisnuite pentru metalele si aliajele cristaline, ci sunt materiale omogene, atat la scara macroscopica, cat si la scara microscopica. $esi ordinea la lunga distanta, specifica cristalinitatii este absenta in sticlele metalice, o ordine la scurta distanta de natura topologica si c!imica este prezenta. Interactiunile puternice e#ercitate la scurta distanta intre atomii constitutivi produc o gama de proprietati si comportari unice manifestate de sticlele metalice.'bsenta cristalinitatii in sticlele metalice conduce la o asociere de proprietati mecanice, ductilitate si duritate neintalnita in materialele metalice cristaline. 'stfel, aliajele fierului produse sub forma de sticla metalicaN, au rezistenta de rupere la tracfiune de apro#imativ -56 da4@mm2 si duritati vicKers apro#imativ 1666 da4@mm2, depasind cele mai mari valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritati e#treme, sticlele metalice sunt materiale tenace si nu fragile, ruperea lor fiind precedata de deformari plastice considerabile/ ele se deformeaza plastic manifestand 13

ductilitate sub eforturi de indoire, forfecare si compresiune.0tructura omogena a sticlelor metalice le confera rezistenta la coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si rezistenta la oboseala neintalnita in aliaje cristaline. 0ticlele metalice ce contin metale magnetice cu De, Co,4i,sunt materiale feromagnetice, cu usurinta de magnetizare comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice de tip permalloQ. 'bsenta cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de anizotropia magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la magnetizarea si demagnetizarea materialelor magnetice clasice.

Clasi icarea siste!elor !agnetice 'nsamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrote!nica sau din alt material feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa localizeze in el campul magnetic util al transformatorului se numeste sistemul magnetic al transformatorului (circuit magnetic). #upa !odul de reali+are siste!ele !agnetice pot i& % 0istem magnetic tesut/ % 0istem magnetic cu intrefier/ % 0istem magnetic rulat. 0istemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si jugurile, tesute plan, se asambleaza incrucisat ca o constructie unitara ( ig) 1<).

Figura 1< .iste! !agnetic tesut

0istemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate separat, iar la asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza cu dispozitive speciale de strangere sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic cu intrefier 2 ig)1=).

Figura 1= .iste! !agnetic cu intre ier

0istemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare din tabia electrote!nica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat 2 ig) 1>).

Figura 1> @ie+uri !agnetice din otel la!inat la rece& a' For!a dreptunghiulara5 b' For!a circulara)

#upa dispunerea in spatiu siste!ele !agnetice se clasi ica in& % .iste!e !agnetice plane % .iste!e !agnetice in spatiu) 15

0istemul magnetic la care a#ele longitudinale ale tuturor coloaneior si jugurilor sunt dispuse intr%un singur plan, reprezinta sistemul magnetic plan 2 ig) (?).

Figura (? .iste! !agnetic plan

a) b) c) d) e) f)

sistem magnetic monofazat cu coloana/ sistem magnetic monofazat in manta/ sistem magnetic cu coloana si in manta/ sistem magnetic trifazat plan cu coloane/ sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci coioane)/ sistem magnetic trifazat in manta.

0istemul magnetic la care a#ele longitudinale ala coloanelor sau ale jugurilor sunt dispuse in planuri diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu ( ig) (1).

Figura (1

Figura ((

a)0istem magnetic trifazat simetrie in stea b)0istem magnetic trifazat simetrie in triung!i

Figura (8 .iste! !agnetic si!etric tri a+at in triunghi :?DAB$:???A .

18

Circuitul electric
In asurarile trans or!atoarelor) Parti constructive ale in asurarilor) Eateriale utilizate la realizarea infasurarilor. <arti constructive ale infasurarilor. Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din tensiumle transformatorului. <entru un transformator polifazat, infasurarea este ansamblul infasurarilor de faza, prin infasurare de faza intelegandu%se faza unei infasurari polifazate. Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o anumita coloana. Transformatorul trebuie calculat si e#ecutat astfel incat marimile sale de baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie m concordanta cu valorile prescrise de norme. In acelasi timp, infasurarile trebuie sa asigure transformatorului o rigiditate dieleclrica suficienta, precum si stabilitate dinamica si termica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la supratensiunile care apar in e#ploatare. +lementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului magnetic al transformatorului parcurs de flu#ul magnetic. ,ruparea de doua sau mai multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina ."ocul in care bobinatorul incepe rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. A infasurare poate fi bobinata la dreapta sau la stanga.0ensul bobinarii este esential la realizarea grupei de cone#iuni cerute de beneficiar.

Figura (9 .ensul de depanare la bobinele pentru trans or!ator5 a' la dreapta5 b' la stanga)

$epanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face atunci cand incepe din stanga, respectiv din dreapta sablonului privit din partea tamburului de pe care se desfasoara conductorul 2 ig) (:' )

Figura (: Bobinarea la stanga si la dreapta& 1 0 !osorul cu sanna5 ( 0 sablonul de bobinaj5 8 I bobinatorulJ

1;

Considerand ca observatorul este situat la e#tremitatea sablonului unde se gaseste inceputul infasurarii, sensul de bobinare reprezinta sensul in care este rulat conductorul pe suprafata sablonului mentionat.A alta definitie este cea prezentata in continuare: bobinarea se considera la stanga cand privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens invers acelor de ceasornic ( ig)(:) iar la dreapta cand rotirea spirelor se face in sensul rotirii acelor de ceasornic 2 ig)(;')

Figura (; Bobins Kla dreaptaK

@ateriale utili+ate la reali+area in asurarilor

<entru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din aluminiu. Conductoarele pot avea sectiune rotunda sau sectiune dreptung!iulara. 'stfel, pentru valorile sectiunilor mai mici ca 5%8 mm (la transformatoarele mici) se alege conductor rotund, care de regula, este izolat numai cu email tereftalic (+T) pentru cupru si cu !artie pentru aluminiu.$aca valoarea sectiunii este mai mare ca 8 mm patrati, atunci se alege conductor dreptung!iular(profilat),care este izolat cu email tereftalic peste care se dau si doua straturi de fibra de sticla (tip <+20) pentru transformatoarele uscate (racite cu aer), si izolat cu !artie pentru transformatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1@2 sau 1@- suprapus') #upa natura i+olatiei (0T'0 165;6%=-) conductoarele de bobinaj se clasifica in: % conductoare emailate/ % conductoare cu izolatie de !artie/ % conductoare cu izolatie din fire te#tile/ % conductoare cu izolatie din fire de sticla. Direle te#tile utilizate pentru izolarea conductoarelor pot fi din matase, bumbac sau bumbac in amestec cu fire sintetice.Direle de sticla utilizate pentru izolarea conductoarelor sunt fire de tip te#til, din sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fire te#tile sau fire de sticla se poate aplica peste conductoarele de cupru emailate in prealabil. #upa !aterial$ conductoareie de bobinaj se clasi ica in& % conductoare de bobinaj din cupru/ % conductoare de bobinaj din aluminiu. #upa or!a sectiunii$ conductoarele de bobinaj se clasi ica in& % conductoare de bobinaj cu sectiune rotunda/ % conductoare de bobinaj cu sectiune dreptung!iulara. #upa grosi!ea i+olatiei$ conductoarele ernailate si cele cu i+olatie din ire de sticla se clasi ica in trei grade de i+olatie& 0 gradul 1 0 cu izolatie simpla5 0 gradul ( 0 cu izolatie dubla5 0 gradul 8 0 cu izolatie tripla)

1=

"a conductoarele de bobinaj cu izolatie din !artie si fire te#tile, nu se prevede gradul de izolatie, ci se arata cate infasurari sau impletituri se aplica peste conductor. #upa indicele de te!peratura$ conductoarele de bobinaj se clasi ica in cinci clase& % cu indice de temperatura 165/ % cu indice de ternperatura 1-6/ % cu indice de temperatura 155/ % cu indice de temperatura 1=6/ % cu indice de temperatura 226. #upa !odul de i+olare$ conductoarele de bobinaj se clasi ica in doua grupe& % izolate prin emailare/ % izolate prin infasurare sau impletire. .i!boli+area condudoarelor de bobinaj e!ailate se ace dupa anu!ite principii de si!boli+are) .i!boli+area cuprinde$ in ordine$ si!bolurile pentru& % materiaiul conductorului, % forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptung!iulara)/ natura izolatiei/ % caracteristica de baza (E, 0, T)/ % caracteristica secundara (unde este cazuR &, ', D, s, b)/ % gradul de izolatie (1, 2, -)/ - indicele de temperatura (165, 126, 1-p, 155, 1=6 sau 226).

1>

Conclu+ie
In aceasta lucrare am prezentat notiuni generale despre transformatorul electric. 'u fost prezentate componentele principale: circuitul magnetic si circuitul electric cat si datele nominale ale unui transformator In tratarea subiectului circuitului magnetic au fost prezentate partile componente, e#emple, materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice,materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice si de asemenea a fost facuta o clasificarea sistemelor magnetice. <entru circuitul electric au fost prezentate infasurarile transformatoarelor, partile constructive ale infasurarilor si materiale utilizate la realizarea acestora. "ucrarea pune un accent ridicat asupra circuitului magnetic, facand doar o prezentare generala asupra componentelor, fara o detaliere amanuntita)

26

Bibliogra ie
G1H +.<otolea ,,Calculul regimurilor de functionare ale sistemelor electroenergeticeS +ditura Te!nica,Bucuresti 1>;; G2H C.,!ita ,,+lemente fundamentale de masini electriceS +ditura <rintec!,Bucuresti 2662 G-H TTT.TiKipedia.org@TiKi@Transformator G3H !ttp:@@ TTT.scritube.comSUTransformator !ttp:@@TTT.google.ro@urlVsaWtXrctWjXYWXesrcWsXsourceWTebXcdW5XvedW6C+oZDj'+XurlW!ttp ?-'?2D?2Ditee.elt!.pub.ro?2D[prejblil?2Dtransformatorul ?2526electric.docXeiW\T+v&8z1Cca,QT<!tICoCTXusgW'DZjC47K\DY2>% $+:r$P3sI$oT3Ki'pt4'XbvmWbv.82>22361,d.b,Z

21