CUPRINS

I. DREPTUL TRATATELOR........................................................................ 1. Definiia, elementele eseniale i accesorii ale tratatelor. Denumirea i clasificarea tratatelor.................................................................................................. 2. Procedura de incheiere i intrarea in vigoare a tratatelor................................ 3. Inregistrarea i aplicarea tratatelor.................................................................. 4. Interpretarea tratatelor..................................................................................... II. EFECTELE, MODIFICAREA I NCETAREA TRATATELOR. REZERVELE TRATATELOR...................................................................... 1. Rezervele la un tratat i efectele lor............................................................... 2. Efectele tratatelor fa de statele tere............................................................. 3. Condiiile de valabilitate i de nulitate a tratatelor.......................................... 4. Modurile de modificare i incetare a tratatelor................................................

I. DREPTUL TRATATELOR
PLAN: 1. Definiia, elementele eseniale i accesorii ale tratatelor. Denumirea i clasificarea tratatelor 2. Procedura de ncheiere i intrarea n vigoare a tratatelor 3. nregistrarea i aplicarea tratatelor 4. Interpretarea tratatelor 1. Definiia, elementele eseniale i accesorii ale tratatelor. Denumirea i clasificarea tratatelor Tratatul este actul juridic care exprim acordul de voin intre dou sau mai multe state sau alte subiecte in scopul de a crea, a modifica, a stinge drepturi i obligaii in raporturile dintre ele. Dreptul tratatelor constituie totalitatea normelor care il reglementeaz: incheierea, aplicarea, respectarea, interpretarea, modificarea, nulitatea i cazurile de incetare a tratatelor. Dreptul tratatelor este parte component a D.I.P. Convenia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor prevede c tratatul este acord incheiat in scris intre state i guvernat de dreptul internaional, fie c este consemnat intr-un instrument unic sau in dou sau mai multe instrumente conexe i oricare ar fi denumirea sa. El se poate incheia ins i intre state i alte subiecte de D.I.P. i intre acestea din urm. Scopul incheierii sale este de a produce efecte juridice. Elementele eseniale ale tratatului sunt: Prile tratatului - trebuie s fie subiecte de drept internaional. Nu sunt considerate tratate actele incheiate intre state i personae fizice sau juridice strine. Voina prilor trebuie s fie liber exprimat, fr vicii de consimmant. Obiectul tratatului - care trebuie s fie licit i posibil.

Tratatul s produc efecte juridice, stabilirea unor norme de conduit obligatorii sau crearea, codificarea, stingerea unor drepturi ori obligaii intre pri. Guvernarea tratatului de ctre normele de D.I.P. Elementele accesorii ale tratatului sunt: a. Termenul - un eveniment viitor i sigur de care depinde intrarea in vigoare sau ieirea din vigoare a unui tratat. b. Condiia - un eveniment viitor i nesigur de care depinde inceperea sau incetarea executrii obligaiilor. In conformitate cu Convenia de la Viena din 1969 denumirea generic de tratat se utilizeaz pentru a desemna totalitatea actelor juridice din aceast categorie indiferent de denumirile particulare pe care acestea le pot primi intr-un caz sau altul. Practica convenional enumr o varietate de denumiri ale tratatelor ca: Tratatul este folosit pentru desemnarea unei inelegeri solemne precum sunt tratatele de pace, de alian, de neutralitate. Convenia este inelegerea pin care se reglementeaz relaiile dintr-un domeniu special al relaiilor internaionale. Ex. Convenia de la Viena din 1969, 1982. Acordul este o inelegere intervenit mai ales in domeniul economic, comercial, financiar, cultural. Pactul este o inelegere intervenit in domenii concrete ale relaiilor politice dintre state i cu caracter solemn. Ex. Pactul Briand-Kellogg. Protocolul poate fi un act accesoriu la un tratat preexistent incheiat pentru al modifica, prelungi, interpreta dar i o inelegere de sine stttoare. Declaraia este document multilateral prin care se fixeaz reguli de conduit, modaliti de aciune sau punct de vedere comune ce urmeaz a deveni reguli de conduit, principii. Carta este acordul prin care se constituie o organizaie internaional. Statutul este acordul de constituire a unei organizaii.

Tratatele pot fi clasificate dup mai multe criterii distincte: 1. Din punct de vedere al coninutului lor material: a. Tratate legi al cror obiect const in a stabili o regul de drept obiectiv valabil. b. Tratate contracte vizeaz realizarea unor operaiuni juridice constand in prestaii reciproce intre prile contractante, fiecare dintre ele urmand totodat obiective diferite. 2. Dup numrul prilor: a. Tratate bilaterale incheiate intre dou subiecte. b. Tratate multilaterale la care particip mai mult de dou subiecte. 3. Dup obiectul pe care l reglementeaz: a. Tratate politice. b. Tratate economice. c. Tratate speciale. Ex. acorduri in transport, in comunicaii, juridice, ocrotirii sntii.

4. Din punct de vedere al procedurii de ncheiere: a. Tratate formale. b. Tratate simplificate. 5. Dup durat: a. Tratate cu termen pe 5, 10, 20 de ani. b. Tratate fr termen. Ex. tratate de pace, tratate de dezarmare. 6. n dependen de nivelul ncheierii: a. Tratate interstatale. b. Tratate interguvernamentale. c. Tratate interdepartamentale.

2. Procedura de ncheiere i intrarea n vigoare a tratatelor Incheierea tratatelor reprezint ansamblu de activiti desfurate, proceduri care trebuie indeplinite i reguli care trebuie observate pentru ca tratatul s se formeze, s devin obligatoriu pentru pri, s intre in vigoare. Autoritile competente s incheie tratate sunt prevzute de constituia i legislaia fiecrui stat, respectiv in actele constitutive ale organizaiilor internaionale. In general puterea executiv preedintele, prim-ministru, ministru afacerilor externe, au competena pentru negocierea i semnarea iar parlamentele pentru exprimarea consimmantului de a deveni parte la tratat prin ratificare sau aderare. Incheierea unui tratat presupune mai multe etape ca: a. Elaborarea textului tratatului. b. Exprimarea consimmantului prilor contractante de a fi legate prin tratat. Elaborarea textului tratatului presupune unele sub faze ca: Negocierea se desfoar intre reprezentanii statelor special abilitai in acest sens, fie prin funciile pe care le indeplinesc in stat, fie pr in imputernicirile conferite de deplinele puteri ce le-au fost eliberate. In cursul acesteia negociatorii indeplinesc o serie de proceduri, acte care duc la formarea textului tratatului. Scopul negocierii este realizarea acordului de voin asupra textului tratatului i adoptrii lui. In cazul tratatelor bilaterale initiative negocierilor revine statului sau ambelor state. In cazul tratatelor multilaterale conferina reprezentanilor statelor este convocat pe baza unui acord preliminar dintre statele interesate care conine prevederi referitoare la locul, data, ordinea de zi, a conferinei. In cazul elaborrii tratatelor bilaterale fiecare parte ii prezint proiectul su, iar in cazul negocierilor ambele proiecte se pun de acord. Pentru participarea la negocieri persoanele respective trebuie s dispun de depline puteri un document emis de autoritatea competent a unui stat prin care sunt desemnate una sau mai multe personae imputernicite s reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau semnarea unui tratat. Verificarea deplinelor puteri se face inainte de inceperea negocierilor. Dup ce s-a czut asupra textului se trece la adoptarea acestuia. In cazul tratatelor

bilaterale pe baz unanimitate iar in cazul tratatelor multilaterale cu o majoritate de 2/3 din numrul statelor prezente. Dup adoptarea textului se parcurge autentificarea sa prin : a. Parafarea care const in inscrierea iniialelor numelui imputerniciilor statelor pe textul negociat. b. Semnarea ad referendum a textului cu confirmarea ulterioar din partea executivului sau altei autoriti abilitate a statului. c. Semnarea definitiv este o modalitate de autentificare atunci cand tratatul urmeaz s fie ratificat sau aprobat. d. Semnarea actului final al unei conferine in care este consemnat textul tratatului. e. Adoptarea unei rezoluii speciale a organizaiei internaionale. Din momentul in care textul tratatului a devenit autentic i definitiv statele semnatare urmeaz s-i exprime consimmantul de a deveni pri prin mijloacele juridice ca: semnarea, schimbul instrumentelor care constituie un tratat, ratificarea, aprobarea, acceptarea i aderarea. Semnarea are dou funcii autentificarea textului i exprimarea consimmantului de a deveni parte la tratat. Schimbul instrumentelor care constituie un tratat la fel este o modalitate de exprimare a consimmantului statelor atunci cand: 1)Instrumentele prevd c schimbul lor va avea acest efect. 2)Este stabilit pe o alt cale c aceste state conveniser ca schimbul de instrumente s aib acest efect. Ratificarea constituie actul juridic prin care un stat ii exprim consimmantul prin intermediul autoritilor sale competente de a fi legat printr un tratat internaional semnat de reprezentanii si. Ratificarea poate fi fcut sub forma unor acte de drept intern (legi, hotrari, decrete). Convenia de la Viena din 1969 prevede cazurile cand un stat ii exprim consimmantul de a ratifica un tratat: a. Cand tratatul prevede c acest consimmant se exprim prin ratificare.

b. Cand este stabilit c statele participante la negocieri conveniser asupra cerinei ratificrii. c. Cand reprezentantul acestui stat a semnat tratatul sub rezerva ratificrii. d. Cand intenia statului de a semna tratatul sub rezerva ratificrii rezult din deplinele puteri ale reprezentantului su ori a fost exprimat in cursul negocierilor. Drept documente ce confirm efectuarea ratificrii servesc instrumentele de ratificare. Acestea de regul cuprind trei pri: a. Introductiv in care se indic autoritatea statului care a ratificat tratatului. b. Dispozitiv unde este reprodus textul tratatului cu enumerarea eventual a rezervelor ei. c. Partea final care conine angajamentul statului de a respecta i aplica cu bun credin tratatul. Aprobarea reprezint o modalitate de exprimare a consimmantului statului de a fi parte la acelea tratate care nu necesit s fie ratificate dar care prevd aprobarea lor. Potrivit reglementrilor interne ale fiecrui stat sunt supuse aprobrii sau acceptrii de ctre guvern tratatele care nu implic angajamentele politice majore sau nu se refer la domenii eseniale ale exercitrii suveranitii de stat. Aderarea este un act unilateral de drept intern al unui stat prin care el ii exprim consimmantul de a deveni parte la un tratat pe care nu l -a semnat. Aderarea se refer numai la tratatele multilaterale. Actul de aderare poate imbrca forma instrumentelor de aderare, instrumentelor de ratificare sau notificare. Momentul din care tratatul internaional devine obligatoriu pentru prile contractante poart denumirea de intrare in vigoare. Tratatele care nu necesit ratificare sau aprobarea lor intr in vigoare: a)La momentul semnrii. b)La scurgerea unui anumit termen dup semnare. c)La data indicat in tratat.

Ordinea intrrii in vigoare a tratatelor ce urmeaz s fie supuse ratificrii este determinat de caracterul lor. Tratatele bilaterale intr in vigoare la data s chimbului instrumentelor de ratificare sau la scurgerea unui anumit termen de la data efecturii schimbului instrumentelor de ratificare. Tratatele multilaterale intr in vigoare: a)La data acumulrii la depozitar a unui numr de instrumente de ratificare. b)La scurgerea unui timp de la data acumulrii la depozitar a unui numr de instrumente de ratificare. c)La data transmiterii unui numr de instrumente la depozitar cu indicarea concret a statelor ale cror instrumente de ratificare necesit s fie depuse in mod obligatoriu. Dup intrarea lor in vigoare tratatele sunt trimise la secretariatul general al O.N.U. spre inregistrare sau clasare sau publicare. Publicarea i inregistrarea oficial a tratatelor are loc i la nivel naional.

Structura unui tratat este: 1. Preambul in care se indic prile contractante ale tratatului, motivele care au determinat incheierea lui, scopul i obiectul. 2. Partea dispozitiv in care sunt cuprinse articolele i care constituie coninutul de baz al prevederilor sale. Articolele unor tratate poart uneori scurte denumiri. 3. Partea final care precizeaz data i locul semnrii, limba sau limbile in care au fost redactat textul, modalitile de intrare in vigoare, durata i valabilitatea tratatului. O rspandire tot mai larg in practic o capt anexele. Ele apar astfel ca o parte distinct a textului tratatului. Prin utilizarea acestora se urmrete completarea, detalizarea i interpretarea coninutului tratatului. 3. nregistrarea i aplicarea tratatelor Tratatele care nu sunt afectate de nulitate trebuie aplicate cu bun credin. Inclcarea unui tratat d natere la rspunderea internaional a statului care a

comis o astfel de inclcare. In scopul prevenirii unor astfel de situaii de -a lungul istoriei au fost stabilite in textul acestora modaliti de executare a lor. Ex. 1)Jurmantul religios 2)Luarea de ostatici 3)Ipoteca 4)Gajul financiar asupra venitului. In prezent garantarea executrii tratatelor se face prin procedure specifice in cadrul organizaiilor internaionale. Executarea tratatelor presupune dobandirea forei juridice i in planul dreptului intern. Executarea obligaiilor prevzute de tratate presupune luarea msurilor necesare in sensul aplicrii lor de ctre autoritile administrative sau judectoreti. Problema care se pune este dac tratatele produc direct efect in dreptul intern sau sunt necesare anumite acte pentru introducerea lor in dreptul intern. Exist in acest sens diverse soluii care depind de prevederile constituionale ale fiecrui stat:promulgarea, urmat de publicare sau emiterea de legi speciale pentru declararea tratatului ca lege intern. Statele nu pot invoca legislaia intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat, indiferent de modalitile de introducere in ordinea juridic intern. Regula general de aplicare a tratatelor este pe tot teritoriul statelor pri. Sunt situaii in care statele pot decide c un tratat nu se aplic unei pri din teritoriul: a) Clauza federal b) Clauza colonial. Unele tratate stabilesc regimuri juridice pentru spaii sau zone geografice aflate dincolo de limitele suveranitii statelor pri. In ceia ce privete aplicarea in timp a tratatelor regula general este neretroactivitatea tratatelor dac din cuprinsul lor nu reiese o intenie diferit. O alt discuie se impune in cazul tratatelor succesive: 1.Regula potrivit creia dac se incheie un nou tratat asupra aceleiai materii intre aceleai pri noul tratat se va aplica dac:

a. Din dispoziiile sale rezult intenia prilor de a inlocui vechiul tratat. b. Dispoziiile noului tratat sunt incompatibile 2. Tratatele mai importante prevd c in caz de conflict cor prevala dispoziiile lor. 3.Articolul 30 din convenie stabilete alte dou reguli: a. Cand un tratat precizeaz c este subordonat unui tratat anterior sau posterior sau c nu trebuie considerat ca fiind incompatibil cu cellalt, dispoziiile acestuia din urm se vor aplica cu precdere. b. Cnd toate prile la tratatul anterior sunt pri i la tratatul posterior tratatul anterior nu se aplic dect n msura n care dispoziiile sale sunt compatibile cu cele ale tratatului posterior. 4.Cnd prile la tratatul posterior nu includ toate prile la tratatul anter ior se aplic regula dup care cnd toate prile la tratatul anterior sunt pri la tratatul posterior, tratatul anterior se aplic numai n msura n care prevederile sale sunt compatibile cu cele ale tratatului posterior. ntre statele pri la ambele tratate i un stat parte la un tratat se aplic tratatul la care ambele sunt pri. 5.Dispoziiile particulare ale tratatelor bilaterale se aplic cu precdere fa de dispoziiile tratatelor generale indiferent dac primele sunt anterioare sau posterioare celorlalte. n legtur cu raportul dintre legea intern i tratat n deosebi n caz de conflict ntre acestea se pun o serie de probleme n dependent de fiecare sistem al statelor: a. n sistemul englez se d prioritate legilor i precedentelor judiciare interne. b. n Germania, Austria tratatele sunt asociate cu legile interne iar n caz de conflict se d prioritate celei mai recente c.Constituia francez, olandez dau prioritate tratatului. d.Constituia Republica Moldova acord valoare egal tratatului i legii interne cu excepia drepturilor omului. Articolul 4 al constituiei precizeaz: Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile omului se interpreteaz i se aplic n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului cu

pactele i cu tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte prioritate o au reglementrile internaionale.

4. Interpretarea tratatelor Interpretarea unui tratat reprezint operaiunea intelectual prin care se determin sensul unui cuvnt sau al unei expresii, se lmuresc exprimrile ambigue sau obscure ale unei dispoziii. Interpretarea tratatelor are ca scop aplicarea lor corect i respectarea acestora n spiritul i litera lor. n dreptul internaional interpretarea tratatelor i la valoarea interpretrii efectuat de organele respective. Literatura i legislaia internaional prevede modurile i regulile de interpretare a tratatelor internaionale.

Modurile de interpretare a tratatelor sunt: 1)Interpretarea internaional. 2)Interpretarea intern. In dependen de autoritatea competent s interpreteze un tratat potrivit primului mod poate fi: a. Interpretarea fcut prile contractante ale tratatului poart denumirea de interpretare autentic. Ea poate fi expres care se face prin clauze interpretative inscrise in cuprinsul tratatului i interpretare tacit adic ceia care decurge din practica concordant a statelor in aplicarea prevederilor unui tratat internaional. b. Interpretarea jurisdicional care este efectuat de tribunalele arbitrare sau instanele de judecat internaionale. c. Interpretarea fcut de ctre organizaiile internaionale. Interpretarea intern a tratatelor poate consta dintr-o interpretare guvernamental intern fcut de autoritile publice guvernamentale, de regul competente in domeniul relaiilor externe sau dintr-o interpretare jurisdicional intern efectuat de ctre instanele de judecat ale statelor pri. Interpretarea intern nu se impune decat organelor statului in cauz i nu altor state pri la tratat.

Regulile de interpretare a tratatelor internaionale potrivit Conveniei de la Viena: 1.Regula bunei credine const in aceia c interpretarea s aib in vedere ceia ce prile au avut de gand s spun in realitate i pornindu-se de la elementele interseci ale tratatului i aplicand metodele de interpretare atunci cand textele nu au un ineles clar cuvintele folosite vor fi interpretate in sens uzual. 2.Regula de interpretare prin context potrivit creia s fi avut in vedere fraza in care figureaz termenul respectiv, alineatul in care se gsete termenul in cauz o anumit parte a textului tratatului sau chiar textul tratatului in intregul su. 3.Regula sensului obinuit al termenilor tratatului ceia ce inseamn c la interpretare trebuie reinut semnificaia uzual a cuvintelor afar de cazurile cand acestea sunt utilizate intr-un sens special. 4.Regula interpretrii n lumina obiectului i scopului su . Aceasta presupune raportarea interpretrii la sensurile i scopurile pe care prile le-au avut in vedere la incheierea tratatului in cauz. 5.Regula sensului clar care inseamn c nu trebuie interpretate dispoziiile unui tratat care au sens clar. 6.Regula efectului util. Ea cere ca interpretarea oricrui termen sau a oricrei dispoziii a tratatului s se fac astfel incat s produc un efect util asupra aplicrii tratatului dar nu s l fac nul.

7.Regula ne admiterii termenilor tratatului n sens absurd . Convenia de la Viena din 1969 prevede i unele mijloace complimentare de interpretare: lucrrile pregtitoare i imprejurrile in care a fost incheiat tratatul.

II. EFECTELE, MODIFICAREA I NCETAREA TRATATELOR. REZERVELE TRATATELOR

PLAN: 1. Rezervele la un tratat i efectele lor 2. Efectele tratatelor fa de statele tere 3. Condiiile de valabilitate i de nulitate a tratatelor 4. Modurile de modificare i ncetare a tratatelor 1. Rezervele la un tratat i efectele lor Potrivit Conveniei de la Viena rezerva este o declarative unilateral, oricare ar fi coninutul sau denumirea sa, fcut de un stat atunci cand semneaz, ratific, accept sau aprob un tratat ori ader la acesta prin care urmrete s exclud sau s modifice efectul juridic al unor dispoziii din tratat cu privire la aplicarea lor fa de statul respectiv. Rezervele sunt folosite atunci cand un stat care este de acord cu marea majoritatea prevederilor tratatului nu este satisfcut de una sau mai multe clauze i refuz pe aceast cale s fie legat de acele clauze. Rezervele se pot formula numai in cazul tratatelor multilaterale. Condiiile in care se pot face rezerve au variat in timp. In dreptul internaional clasic rezervele nu erau admise dac afectau integritatea regulilor de fond ale tratatelor i numai dac erau acceptate de toate celelalte pri ale tratatului. Conform Conveniei de la Viena ultima regul se aplic numai pentru tratatele cu un numr redus de state.

Condiiile stabilite conform Conveniei de la Viena sunt: 1) Condiiile de form: a. S fie exprimate in scris i comunicate statelor contractante i altor state care au dreptul s devin pri la tratat. b. Pot fi formulate la momentul semnrii, ratificrii, aprobrii, acceptrii, aderrii. Rezervele formulate la semnare trebuie reconfirmate la exprimarea consimmantului de a fi legat prin tratat. c. Problema acceptrii sau respingerii rezervelor. Dac un tratat multilateral general permite in mod expres formularea de rezerve nu este nevoie de acceptarea ei de ctre celelalte state dac tratatul nu prevede necesitatea acceptrii. Ne formularea de obiecii timp de 12 luni de la comunicarea rezervei echivaleaz cu o acceptare. Acceptarea i respingerea nu necesit reconfirmarea, dar retragerea obieciei trebuie fcut in scris. 2) Condiiile de fond: a. S nu fie interzis expres de tratat. b. S nu se refere la anumite dispoziii de la care tratatul interzice expres efectuarea de rezerve. c. S nu fie incompatibile cu obiectul i scopul tratatului. n urma formulrii de rezerve ntre statul rezervatar i celelalte state pri se por stabili mai multe grupuri de raporturi juridice n funcie de atitudinea acestora din urm: 1.Cele intre statul rezervatar i statele pri care au acceptat rezervele. Aceste raporturi sunt guvernate de tratat, dispoziiile articolelor aspra crora s-au fcut rezerve fiind aplicabile aa cum acestea au fost modificate de sensul rezervelor. 2.Cele intre statul rezervatar i statele pri care au formulat obiecii. Acestea din urm pot:

a. S refuze ca restul dispoziiilor tratatului, neafectate de rezerve s se aplice intre acestea i statul rezervatar. b. S refuze aplicarea in totalitate a tratatului intre ele i statul rezervatar. O rezerv autorizat in mod expres de un tratat nu are nevoie s fie acceptat ulterior de celelalte state contractante cu excepia cazurilor cand tratatul prevede aceasta. Statele pot formula nu numai rezerve la un tratat internaional dar i declaraii interpretative fa de unele din prevederile acestuia. Spre deosebire de rezerve care urmresc modificarea unor raporturi juridice create prin tratat, declaraiile interpretative se limiteaz s precizeze numai anumite poziii de principiu ale statelor in cauz fa de tratatul multilateral sau fa de unele clauze ale acestuia. 2. Efectele tratatelor fa de statele tere Regula general ne spune c tratatele produc efecte fa de pri nu i pentru teri. Teri sunt statele care nu sunt legate prin tratat. Articolul 34 al Conveniei de la Viena prevede c un tratat nu creeaz nici obligaii, nici drepturi pentru un stat ter fr consimmantul su. Prin expresia efecte fa de teri se ineleg numai drepturi i obligaii ce pot rezulta dintr-un tratat anume fa de teri adic avantaje sau dezavantaje. Regula c tratatele produc efecte numai fa de ter cunoscut ca regula efectului relativ decurge din principiul egalitii suverane a statelor care admite c un grup de state incheind tratate ar putea s impun obligaii sau drepturi pentru alte state i ar duce la inlturarea suveranitii i egalitii in drepturi ale statelor. Condiiile prin care statele pot dobndi drepturi n temeiul unor tratate la care nu sunt pri sunt: a. Dac prile la un tratat ineleg s confere un drept fie statului ter sau unui grup de state cruia acesta aparine fie tuturor statelor. b. Dac statul ter consimte. Conform articolului 36 consimmantul este prezumat in lipsa unei indicaii contrare deci poate fi tacit.

Condiiile prin care pentru state pot rezulta obligaii din tratate la care nu sunt pri sunt: a.Prile la tratat s fi ineles s creeze o asemenea obligaie prin dispoziiile tratatului. b.Statul ter s accepte in mod expres i in scris. S-a apreciat c prin realizarea acestor condiii se creeaz de fapt un acord collateral intre statele pri i teri. In doctrin se mai susine c anumite tratate care creeaz regimuri juridice obiective fac excepie de la regimul relativ: - prin care se stabilesc regimuri teritoriale; - prin care se creeaz un anumit regim pentru ci de comunicaii international; - tratate multilaterale prin care se infiineaz organizaii internationale; - prin care se fixeaz statute de neutralitate; Potrivit regulii generale care decurge din principiul suveranitii exclude categoric impunerea in sarcina unor state tere a unor obligaii fr consimmantul lor, totui se invoc posibilitatea existenei unor tratate care s stabileasc obligaii pentru statele tere fr consimmantul lor. Ex. acordul de la Postam din 1945, cel de la Londra prevede pentru statele tere obligaia de a pedepsi criminalii de rzboi. Convenii privind genocidul stabilesc obligaii valabile pentru intreaga comunitate internaional. 3. Condiiile de valabilitate i de nulitate a tratatelor Un tratat pentru a fi valabil trebuie s fie licit atat din punct de vedere a regulilor sale de incheiere cat i din punct de vedere al coninutului, obiectului i scopului su. Aceasta presupune ca tratatul: S fie incheiat in modul cuvenit de ctre subiectele de drept internaional. S reprezinte rezultatul unei inelegeri autentice dintre pri ceia ce inseamn c acordul de voin al prilor s nu fie afectat prin vicii de consimmant.

S nu contravin in intregime sau in parte principiilor fundamentale i normelor imperative ale dreptului internaional. In dependen de gradul de ilegalitate a tratatului international cunoatem dou tipuri de nulitate: relativ i absolut. Sunt sancionate cu nulitate relativ viciile de consimmant rezultand din: 1. Violarea vdit a unei norme de importan fundamental a dreptului intern privitoare la competena de a incheia tratate. 2. Eroarea. 3. Dolul care const in conduita frauduloas a unei pri contractante prin care se urmrete determinarea altei pri contractante s-i dea consimmantul pentru incheierea tratatului. 4. Coruperea reprezentantului unui stat participant la negocierea incheierii tratatului pentru a accepta incheierea lui in anumite condiii. Prin nulitate absolut se sancioneaz viciile de consimmant rezultand din: 1.Constrangerea exercitat asupra reprezentantului unui stat prin acte sau ameninri indreptate impotriva libertii sau integritii fizice a acestuia, reputaiei sale. Tratatul incheiat in aceste condiii este lipsit de orice efect juridic. 2.Constrangerea exercitat asupra unui stat participant la incheierea unui tratat internaional prin ameninare sau folosirea forei. De nulitate absolut sunt lovite i tratatele care contravin normelor imperative ale dreptului internaional atat cele in vigoare in momentul incheierii lor cat i cele aprute mai tarziu pe parcursul aplicrii acestora. Nulitatea absolut poate fi invocat de orice stat parte la tratat nu neaprat de statul victim precum i din oficiu de ctre o instan internaional. Dispoziiile unui tratat nul nu au for juridic. Dac tratatul este lovit de nulitate in virtutea contradiciei sale cu o norm imperativ de drept internaional prile lui sunt obligate s elimine in msura posibilitilor consecinele oricrui act indeplinit pe baza unuia asemenea tratat.

4. Modurile de modificare i ncetare a tratatelor De regul tratatele conin clauze exprese privind procedura de modificare pe calea unor amendamente care se adopt in unanimitate sau cu o majoritate de 2/3. In practic modificarea tratatelor poart denumirea de amendare sau revizuire. Amendarea se face cand modificarea este de mic importan sau parial. Revizuirea se face cand modificarea este substanial i extins la pri mari ale tratatului. Aceast deosebire tehnic nu are relevan din punct de vedere juridic. Modificarea se face numai prin acordul prilor. De regul modificrile parcurg pentru a intra in vigoare aceleai etape prevzute pentru incheierea tratatelor. In cazul tratatelor bilaterale este necesar acordul ambelor pri pentru modificare. In cazul tratatelor multilaterale exist mai multe posibiliti: Modificarea nu poate interveni decat prin acordul tuturor statelor pri. Modificarea poate interveni cu acordul majoritii statelor pri. In acest caz tratatul poate s prevad: - opozabilitatea modificrilor pentru toate statele pri indiferent dac nu au votat pentru modificare; - opozabilitatea modificrilor numai pentru statele care au votat pentru aceasta ceia ce creeaz regimuri juridice diferite. Regimurile juridice diferite sunt: 1. Intre prile care au acceptat modificrile se aplic prevederile tratatului modificat. 2. Intre prile care au respins modificrile se va aplica tratatul iniial. 3. Intre prima i a doua categorie se aplic tot tratatul iniial. O problem se ridic legat de modificarea Cartei ONU mai ales in cadru eforturilor de reform a organizaiei. Prin incetarea unui tratat internaional se inelege c acesta i-a pierdut fora sa juridic in raporturile dintre participanii si, el ne mai producand in continuare drepturi i obligaii pentru pri. Tratatele ii pot inceta efectele lor prin mai multe modaliti:

1. Denunarea. In acest caz se face distincie intre tratatele bilaterale care in cazul denunrii pune capt tratatului, iar in cazul tratatelor multilaterale denunarea capt caracterul retragerii i nu pune capt tratatului in cauz. Potrivit art. 56 al Conveniei de la Viena un tratat cate conine dispoziii cu privire la stingerea i denunarea sa sau la retragerea din el nu poate fi obiectul unei denunri sau retrageri. De la aceast regul sunt dou excepii: - atunci cand poate fi stabilit intenia prilor de a admite posibilitatea denunrii sau retragerii. atunci dreptul de denunare sau retragere poate fi dedus din natura tratatului. Organul competent pentru a denuna un tratat este prevzut de dispoziiile constituionale ale fiecrei pri in mod firesc el fiind acela cruia ii aparine competena de a angaja statul pe plan internaional. 2. Abrogarea este un caz stingere a tratatelor internaionale care solicit voina unanim a prilor. 3. Anularea este o modalitate de renunare unilateral a unui stat de la tratatul incheiat de acesta. Anularea unui tratat poate avea loc in cazurile strict determinate cum ar fi: - Violarea substanial a tratatului de ctre una dintre prile sale; - Apariia unei norme imperative de drept internaional cu care tratatul nu este in concordan; - Schimbarea fundamental a imprejurrilor in care a fost incheiate tratatul; 1. Dispoziia uneia dintre prile contractante ale tratatului ca subiect de drept internaional. 2. Executarea complet a prevederilor tratatului. 3. Expirarea termenului de valabilitate a tratatului. 4. Survenirea unei condiii rezolutorii expres prevzute in cuprinsul tratatului. 5. Reducerea numrului de participani la tratatul multilateral sub numrul necesar pentru intrarea in vigoare a acestuia. O situaie intermediar in raport cu incetarea definitiv a tratatului o constituie suspendarea adic incetarea provizorie

a aplicrii tratatului sub influena diferitelor imprejurri. Suspendarea este admis dac tratatul o prevede expres i prile contractante sunt de acord cu ea.

Bibliografia: 1. Balan O, Burian A, Drept internaional public, Vol. II, Chiinu, F.E.-P. Tipografia Central, 2003. 2. Geamnu G., Drept internaional public, ed. Didactic i pedagogic, vol.2, Bucureti, 1981. 3. Popescu D., Coman F, Drept internaional public, ed. MI, Bucureti, 1993. 4. Diaconu I., Curs de drept internaional public, ed. ansa, Bucureti, 1993. 5. Miga-Beteliu R., Drept internaional public. Introducere in dreptul internaional public, ed. ALL. Educaional, Bucureti, 1997. 6. Popescu D., Nstase A., Drept internaional public, ed. ansa, Bucureti, 1997. 7. Niciu M., Drept internaional public, ed. Chemarea, vol.1 Iai, 1993. 8. Convenia privind tratatele internaional de la Viena din 1969. 9. Legea privind modul de incheiere, aplicare, ratificare i denunare a tratatelor, conveniilor i acordurilor internaionale din 18.03.1993.