Sunteți pe pagina 1din 40

MUN}II

F~G~RA{ULUI
Moldoveanu
2544 m

volumul 1

cel mai detaliat ghid


actualizat n martie 2012
trasee, refugii [i marcaje noi

6 volume:
536 pagini [i h`r]i mari anexate
nc multe poze i informaii pe romania-natura.ro
peste 100 descoperiri: lacuri, pe[teri, forme de relief
con]ine harta F`g`ra[ului an 2012 (115 x 58 cm)

Revista

Natura
Romniei

v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a Romniei.


Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.
Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise
\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii


(tiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural romnesc.
Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro)


caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

copiaz` GRATUIT
toate numerele [i ghidurile
revistei Natura Romniei
de la www.romania-natura.ro
Negoiu
2535

coperta 1 / first cover


Moldoveanu, cel mai nalt pisc din Romnia;
vedere de pe versantul sudic,
de deasupra confluen]ei Buda - Izvorul Mircii .
foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

Leaspezi
2517

Vedere de pe Muntele Marginea (traseul 57).

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

Toate revistele [i ghidurile se pot


printa pentru a fi luate la drum.
Uit-te zilnic pe www.romania-natura.ro,
ghidul t`u de \ncredere.
Descoperi mereu informaii i imagini noi.

ISSN 2067 - 3752


editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
(muntiicarpati@romania-natura.ro;
021.683.51.03)

Reproducerea oric`rui material din revist`,


n scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` n general doar responsabilitatea autorilor.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

volumele 1-6, anii 2008 - 2012


I

Trasee [i poteci .............................................. pag. 7


Creasta, parcurgere de la vest la est ........... pag. 10
Parcursuri pe versantul nordic .................... pag. 20
Parcursuri pe versantul sudic ...................... pag. 25
Surse de ap` n zona crestei principale ..... pag. 103
Lacurile din masiv .................................... pag. 105
Recordurile speologice ale masivului ....... pag. 114
Pe[terile de la Piscu Negru ....................... pag. 116
Halou ......................................................... pag. 129
Pe Negoiu, de Anul Nou ........................... pag. 130
Pe[terile de pe Vrfurile Lespezi [i C`l]un pag. 143
Pe[teri din Romnia situate la peste 2000
metri altitudine ........................................... pag. 162
Cele mai lungi cavit`]i n [ist ...................... pag. 164
Cele mai denivelate cavit`]i n [ist .............. pag. 167
Hart` Mun]ii F`g`ra[ului, anul 2012 .......... pag. 169
II
Masivul, imagini explicate, de la vest la est

pag. 4

III
Masivul, imagini explicate, de la est la Olt
Cu bicicleta pe Moldoveanu (2544 m) ........

pag. 4
pag. 54

IV
Pe[teri din Mu[eteica ..................................... pag. 4
Mu[eteica, geomorfologie ............................ pag. 37

V
Creasta Arp`[elului, iarna .............................. pag. 4
Moldoveanu, iarna ........................................ pag. 22
Mu[eteica, iarna ............................................ pag. 26
C`ldarea Grohoti[ului ................................... pag. 34
Cabana Podragu - cabana Valea Smbetei ... pag. 43
Muchia T`r]a [i circuitul Podr`gel ............. pag. 48
Vrful Dara ................................................... pag. 63
Pe[tera din Fereastra Mare a Smbetei ......... pag. 80
Pe[tera din Muntele Dara .............................. pag. 81
VI

Carstul Prislop - Co]i ...................................... pag. 4


Traversare Mun]ii Iezer - Mun]ii F`gra[ului pag. 17
Valea/ Canionul lui Stan ............................... pag. 28
h`r]i mari, \n plus fa]` de cele 6 volume
- harta Mun]ilor F`g`ra[ului, anul 1910, 62 x 48 cm
- harta Pe[terii 1 din Mu[eteica, 37 x 36 cm
- harta Pe[terii 1 de la Piscu Negru, 51 x 30 cm
- harta Pe[terii 3 de la Piscu Negru, 38 x 23 cm
- harta Pe[terii 4 de la Piscu Negru, 38 x 22 cm
- harta Pe[terii din Valea Co]ilor, 50 x 76 cm
- pe[terile de Vrful Lespezi, pozi]ionarea intr`rilor,
50 x 44 cm
- pe[terile de Vrful Lespezi, pozi]ionarea galeriilor,
67 x 49 cm
- Pe[tera 5 de pe Vrful Lespezi, 46 x 45 cm

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Aceast` monografie a Mun]ilor F`g`ra[ului are leg`turi am`nun]ite \ntre


descrierea traseelor, h`r]i, imagini [i explica]iile de pe imagini: pentru ca s` pute]i
preg`ti [i studia vizual de acas` traseele, ca s` v` orienta]i u[or \n teren, apoi s`
revizualiza]i locurile str`b`tute. Ghidul - plin de nout`]i [i multe imagini
\n premier` - este cel mai complet dedicat masivului.
Pozele din cele 6 volume pot fi \nlocuite \n viitoarele edi]ii cu variante surprinse
\n condi]ii mai generoase de lumin` [i \mbog`]ite cu imagini care s` ajute [i mai
mult la cunoa[terea masivului. Textele vor fi mereu completate [i actualizate.
Pute]i s` v` aduce]i contribu]ia la edi]iile urm`toare, inclusiv prin descrierea
variantelor de iarn` sau a parcursurilor alpine. Orice hart` (topografic`, geologic`
etc.) sau schi]` care pot completa prezent`rile vor fi introduse \n edi]iile viitoare.
folosi]i volumul \mpreun` cu h`r]ile mari [i imaginile din celelalte tomuri despre masiv
Vi[tea
2527

Moldoveanu
2544

autori

text
Ic` Giurgiu

principalii autori ai
fotografiilor
Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

(Bucure[ti)

Mihai [i Diana
Barbu

(Bucure[ti)

au colaborat

Gabriel
Silv`[anu

(Bucure[ti)

Vasile
Bouaru

Dinu
Boghez

(R`d`u]i)

(Rmnicu
Vlcea)

Trestian
G`v`nescu
Cristian
Megulete

C`t`lin
Pobega

(Bucure[ti)

Alin T`nase (Timi[oara)

Florin Gheorghiu (Vaslui)


Cristina Laz`r (Bucure[ti)
Eugen Vldreanu

(Rmnicu
Vlcea)

(Bucure[ti)

Diana
Oprescu

(Pite[ti)

Dan Alexe

(Ploie[ti)

hart`

Floriana
Boghez

Leontin
{uteu

(Bucure[ti)

(Oradea,
anul 2005),

Marius Radu, Oana Mu[at


(Bucure[ti)

Ic` Giurgiu

(Bucure[ti, anii 2006-2012)

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Robert
Gergely

(Baia Mare)

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Trasee [i poteci
Prezentare
general`
a masivului

Despre Mun]ii F`g`ra[ului se public`


mult, dar de pu]ine ori adev`rat, la zi, dup` documentare ampl` \n teren. S-a scris
destul [i se mai scrie - f`r` jen` - cu "preten]ii", de c`tre persoane care doar copiaz` ce au adus nou al]ii (necitnd sursele!) sau chiar de cei care nu au c`lcat pe

extras din Victor Tufescu, Claudiu


Giurc`neanu, Ion Mierl` - Geografia
Romniei - manual pentru clasa a XII-a,
Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1993
Vedere din satelit a Mun]ilor F`g`ra[ului. Se disting clar picioarele/ culmile care pornesc spre
sud din creasta principal`; aceste culmi sunt mult mai dezvoltate ca areal fa]` de cele nordice
[i acoper` fiecare mai mult teritoriu dect alte masive montane de la noi. |nspre sud-est este
Masivul Iezer-P`pu[a; se vede culmea de leg`tur` a acestora cu Mun]ii F`g`ra[ului.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

extras din Romania, tourist map, ONT Carpa]i, 1989


teritoriul lor! Din cauza aceasta, \ncep`torii [i cei nu foarte avansa]i \n ale muntelui deosebesc greu (uneori prea trziu,
alteori niciodat`) valoarea de impostur`.
Lucr`ri turistice sau alpine valoroase
ap`rute \n ultimii 40 de ani - crea]ii pe care le-am folosit pentru drumurile mele
(v` mul]umesc domnilor autori) - sunt \ns` pu]ine (vezi anexa 1, la sfr[itul acestui material; regret dac` nu am descoperit unele texte [i de aceea nu le-am citat).
Acestor lucr`ri valoroase li s-au ad`ugat articole - cu subiect turistic [i speologic (parte din anexa 2) - elaborate de
membri ai Clubului Emil Racovi]` Bucure[ti. |n Buletinul Clubului Emil Racovi]` Bucure[ti, apoi \n revistele Turist
Club, Cercet`ri Speologice, Mun]ii Carpa]i, Drume]ie \n Romnia, Invita]ie \n

Carpa]i, Natura Romniei am inserat - \n


calitate de redactor coordonator - [i alte
materiale descriptive [i imagini provenite de la cunosc`tori ai masivului, articole
care \ntregesc informa]ia despre Mun]ii
F`g`ra[ului (vezi anexa 2). Sumarul publica]iilor de mai sus a fost deschis celor
care au dorit s` transmit` nout`]i (ceea ce
nu s-a \ntmplat la lucr`rile men]ionate
\n prima anex`). Acum, sumarul revistei
Natura Romniei este [i el deschis oric`rei persoane care dore[te s` actualizeze
cuno[tin]ele despre Mun]ii F`g`ra[ului.
Site-ul www.romania-natura.ro permite aducerea la cuno[tin]` c`tre public a
unor informa]ii actuale. Pot apare astfel
"\n fa]`" - att ct le permite timpul disponibil sau dup` ct` vreme doresc s` aloce pentru informarea celorlal]i - oamenii
care umbl`, noteaz` [i sunt de \ncredere
8

prin datele oferite. De fapt, numai un


mod de comunicare [i dialog ca Internetul poate actualiza operativ, de mai multe
ori pe an, cuno[tin]ele montane; altfel,
pn` se editeaz` \n stil clasic o lucrare,
pn` se pune \n vnzare [i se cump`r` tip`ritura, datele utile (de multe ori esen]iale pentru siguran]a grupului care parcurge un traseu) pot fi de mult dep`[ite
(cabanele ard, marcajele se modific`, drumurile forestiere au existen]` uneori efemer`, refugiile se distrug ct ai bate din
palme, defri[`rile schimb` radical aspectul unor zone etc.).
Mun]ii F`g`ra[ului (70 km lungime,
40 km l`]ime) constituie - din punct de
vedere turistic, alpin, speologic, geologic, biologic etc. - pentru cel pu]in zeci
de ani \nc`, un imens teritoriu de explo-

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


rat. Sigur c` este amuzant fa]` de aceste
multe necunoscute ale naturii din imediata noastr` apropiere ca s` cite[ti prin
pres` despre ispr`vile expedi]ionarilor romni prin lume, persoane care nu
au f`cut absolut nimic \n domeniul descoperirii \n Romnia (unde un vast teritoriu montan [i nu numai montan a[teapt`
s` fie cunoscut), persoane care nu se \ntorc niciodat` cu rezultate pe care le pot
face publice.

Turism

Semnele turistice din Mun]ii F`g`ra[ului, cu mult sub 50% fa]` de necesarul
pentru lungimea re]elei de marcaje - inconstante ca densitate de aplicare - pot fi
v`zute pe multe trasee doar atunci cnd
nu este z`pad` mare pe pietrele sau arborii pe care au fost aplicate.
T`bli]ele indicatoare sunt cu mult
mai pu]ine dect o impune complexitatea masivului; stlpii de orientare sunt insuficien]i [i, din p`cate, num`rul lor scade din an n an.
Timpii de parcurs pe care \i indic`m
sunt orientativi; au fost da]i \n general
pentru persoane cu condi]ie fizic` [i cuno[tin]e montane de nivel mediu; ace[ti
timpi pot cre[te sau scade, uneori foarte
mult, \n func]ie de starea noastr` fizic`
din ziua respectiv`, greutatea bagajului,
evolu]ia meteo, compatibilitatea echipamentului personal cu realit`]ile de moment.
La descrierea traseelor, cnd ne referim la perioada de iarn` \n]elegem - pentru altitudinile de peste 2000 de metri un interval care poate debuta \n octombrie [i se termin` la sfr[it de iunie. Ninsori cad, nu de pu]ine ori, [i nu \ntotdeauna \n cantit`]i modeste, \ntre lunile mai [i
septembrie, sporind sau aducnd imediat
dificult`]ile sezonului rece. Aversele de
ploaie sau desc`rc`rile electrice pot crea
disconfort [i stres dac` nu reu[im s` ajungem la sau s` mont`m ad`posturi convenabile.
Perioadele de var` [i iarn` din Mun]ii
F`g`ra[ului au fost \n ultimii 30 de ani de
obicei capricioase din punct de vedere al
evolu]iei meteo; prognozele vremii pentru zona montan`, anun]ate pe canalele
largi de informare, sunt de cele mai multe
ori \n neconcordan]` cu realitatea din teren. {i, am p`]it-o/ v`zut-o de attea ori,
se poate \ntmpla ca de pe crestele cele
mai \nalte \n jos, pn` pe la 1700 metri

altitudine s` fie frig [i z`pad`, iar [i mai


jos cald [i vnt lips`.
Harta pe care o al`tur`m este foarte
util` pentru cunoa[terea destul de bun` a
masivului. Pentru unele detalii (referitoare n special la muchiile nordice ale masivului) trebuie s` apel`m la bibliografie,
dar nu vom g`si/ primi nici acolo, \ntotdeauna, chiar tot ce am dori.
Nu uita]i, majoritatea apelor din
Mun]ii F`g`ra[ului (lacuri, cursuri de suprafa]`, izvoare) sunt poluate cu reziduuri animaliere, dejec]ii umane, gunoaie
diverse sau numeroase elemente toxice
depuse din atmosfer` (aceastea, uneori,
\n cantit`]i deloc neglijabile).

Dac` a]i avea la dispozi]ie m`car cte


o s`pt`mn` de timp frumos \n fiecare an
pentru a v` afla \n Mun]ii F`g`ra[ului [i
a]i putea repeta aceast` pl`cere timp de
peste 30 de ani, pe m`sura trecerii timpului - mai experimenta]i [i \n]elep]i - a]i
putea spune: "ce noroc s` vedem attea
locuri, ce departe suntem s` fi cunoscut
\ntreg masivul".
Nu vrem s` \n]elege]i exagerat dificult`]ile acestor mun]i; v` atragem aten]ia doar asupra marii sale frumuse]i, \ncercnd s` v` convingem c` - \n ce s-a
scris pn` acum despre masiv - foarte
multe suprafe]e importante nici nu au
avut cum s` fie ct de ct detaliate din
punct de vedere al turistului.
Preten]ia ca cineva, la un moment
dat, s` fie perfect cunosc`tor a tot ce ar
trebui spus despre ace[ti mun]i este absurd`. Se schimb` mult, de la un an la al-

tul, starea marcajelor, refugiilor, cabanelor, chiar [i a potecilor sau p`durilor. Sis-

tem romnesc informa]ional la zi, complet, credibil, despre zona montan` de la


noi \nc` nu exist`. Doar eforturile nonprofit ale unor persoane particulare ncearc` s` completeze acest uria[ gol de
informa]ie.
Nu se poate tip`ri (\nc`) nici o carte
care s` spun` "tot" despre Mun]ii F`g`ra[ului.
Cump`r`torii actuali de informa]ie
turistic` vor, de cele mai multe ori, date
ct mai concentrate, h`r]i ct mai mici,
pre] de achizi]ionare nesemnificativ. Ne
fur`m c`ciula nu doar nou` - romnilor care mergem pe munte sau doar la munte dar nici nu vrem s` oferim str`inilor ceea
ce ei \[i produc constant, de zeci de ani,
singuri: planuri [i ghiduri detaliate cu
Masivul F`g`ra[ului.
9

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


Acest text are ambi]ia de a v` prezenta ct mai multe despre masiv, inclusiv
date [i descrieri inedite, dar nu v` poate
spune - acum - \nc` tot; viitoarele edi]ii
pot fi [i mai atractive. Sursele bibliografice citate sunt importante, din ele ave]i,
\n func]ie de starea Dvs. de s`n`tate, de
grupul cu care merge]i [i de perioada
aleas`, mai mult sau mai pu]in de re]inut.
Iar dac` sim]i]i c` v` sunt necesare [i alte
l`muriri, nu ezita]i s` ni le cere]i, prin email sau telefon.
Ve]i fi tenta]i s` calcula]i etapele excursiilor bazndu-v` pe popasuri la cabane [i/ sau refugii. Nu vrem s` v` \ndep`rt`m de aceste posibilit`]i de oprire, dar,
aten]ie: pre]urile pentru cazare [i alimente s-ar putea s` v` fie inabordabile uneori;
condi]iile de dormit s-ar putea alteori s`
v` dezam`geasc` enorm, s` nu v` permit`
relaxarea; timpul pe care \l ve]i consuma
pentru a cobor\ din creasta principal` la
cabane sau a urca de la cabane \n creast`
v` poate fura multe dintre cele mai frumoase momente ale zilelor senine.
Nu are rost, totu[i, s`-i bomb`nim
prea mult pe pu]inii cabanieri; gndi]i-v`
dac` Dvs., \n locul lor, a]i proceda altfel.
Nu exist` cadru stimulativ care s`-i ajute
s` ne satisfac` dorin]e fire[ti (curat, lini[te, ieftin). {i nici nu am constatat c`
vandalii de pe mun]i pot fi sanc]iona]i.
Starea refugiilor este incert` pentru a
v` odihni cu adev`rat. Dac` refugiile sunt
jalnice, nu str`inii care trec prin masiv
sunt de vin`!

V` sf`tuim s` nu l`sa]i acas` cortul!

Pute]i astfel s` v` opri]i \n locuri frumoase, lini[tite, v` pute]i ordona programul


f`r` a depinde de al]ii. Ap` se g`se[te \n
masiv chiar [i \n imediata apropiere a
crestei principale, \n foarte multe locuri.
Iar dac` nu vre]i ca talpa cortului s` se \n]epe (de la iarba mu[cat` de oi, crengu]e
de afin sau pietricele), ceea ce duce la infiltrarea apei chiar [i pe locurile unde pare uscat, atunci pune]i izoprenele sub
cort [i nu \n`untrul lui!

De unde e mai bine s` \ncepem parcurgerea crestei principale a F`g`ra[ului?


Dinspre est sau dinspre vest? Dup` experien]a noastr`, nu sensul conteaz` ci calitatea colegilor [i a echipamentului.

Dac` iubi]i natura, la fiecare excursie


pe care o face]i \n Mun]ii F`g`ra[ului ie[i]i cu ochii larg deschi[i din potecile
marcate, pe m`sura preg`tirii Dvs.: ve]i
avea ce vedea. Iar modific`rile de semne
turistice [i problemele pe care le \ntlni]i

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


pe actualele trasee sau pe c`ile f`r` marcaje v` rug`m s` ni le semnala]i; pentru c`
apar mereu modific`ri, noi le vom transmite - prin intermediul revistei [i al siteului ei (www.romania-natura.ro) - celor
interesa]i de munte. Dac` dumneata ai
beneficiat de ceea ce au comunicat antemerg`torii, de ce s` nu aju]i la continuarea comunic`rii?
Recomandare: experimenta]i sau \ncep`tori \n ale muntelui, folosi]i, dac`
ave]i autoturism, drumul transf`g`r`[an
[i c`ile forestiere paralele lui pentru a sosi
\n imediata vecin`tate a muntelui, pentru
a descoperi zone superbe; nu l`sa]i (de
preferat) ma[ina nep`zit`, uita]i acas`
sursele de zgomot [i fum. V-ar place, \n
locuin]a Dvs., s` g`si]i frunze putrede pe
podea sau s` ]up`ie o vulpe prin camere?
Nici muntele nu se va bucura de gunoaie,
g`l`gie, mirosuri str`ine puternice!
*
|n caz de situa]ie extrem` pe munte
pute]i apela 112 - gratuit, din orice re]ea
- sau dispeceratul salvamont, la
0725.82.66.68 [i 0 - salvamont.

Harta

Harta care \nso]e[te acest ghid a fost


construit` pe planul publicat \n aprilie
2005 de Leontin {uteu, din Oradea.
Acest document are ca fundal un caroiaj
pentru localizarea pozi]iei cu ajutorul
GPS-ului.
Am adus h`r]ii realizat` de Leontin
{uteu sute de modific`ri/ actualiz`ri/
complet`ri: a fost cu siguran]` mai u[or s`
plec de la un plan corelat GPS, pe care
am pus corecturi [i ad`ugiri, pentru c` celelalte elemente erau deja la locul lor.
Dintre \nscrisurile surs` au fost eli-minate p`r]i pe care le-am considerat nerelevante sau cele care ocupau spa]iu inutil
(exemplu: Vf. Coco[ 2004 metri a devenit
Coco[ 2004). Au fost corectate unele toponime.
Toponimia vrfurilor a fost mult \mbun`t`]it` [i completat`. Nume de v`i au
fost ad`ugate pe re]eaua hidrografic`. Au
fost prelungite drumurile forestiere, acolo unde era cazul.
A fost mult completat` [i corectat`
re]eaua de marcaje existent` pe harta din
2005; re]eaua de poteci nemarcate a fost
[i ea completat` [i corectat`. Au fost scoase lacuri care nu exist` \n teren [i au fost
ad`ugate lacuri care pot fi v`zute. Am
eliminat [i diferitele forme de diacritice
din acela[i cuvnt/ toponim.

Oricine str`bate masivul ne poate


transmite modific`ri/ \mbun`t`]iri/ actualiz`ri pe care le consider` necesare pentru ca harta [i ghidul s` arate mereu mai
proaspete. Toate persoanele care aduc corec]ii vor fi explicit men]ionate (\n ghid [i
pe www.romania-natura.ro). Pentru c`
ghidul se difuzeaz` (gratuit) prin Internet, asta \nseamn` c` harta [i ghidul pot
primi [i pot comunica rapid informa]ie
nou` (de mai multe ori pe an!).

Nordul h`r]ii

Leontin {uteu, realizatorul edi]iei


2005 a h`r]ii F`g`ra[ului ne spune cum a
reprezentat nordul geografic.
Folosind SRTM (pseudoproiec]ie latitudine - longitudine) ca fundal al h`r]ilor, se [tie c` pentru planurile care acoper` distan]e de doar zeci de kilometri se
poate considera direc]ia nord geografic ca
fiind paralel` cu laturile verticale ale h`r]ilor. Caroiajul GPS are, \n zona Mun]ilor
F`g`ra[ului, azimut de 358,4 grade (din
360) fa]` de axa N-S geografic.

Fotografii

Au fost utilizate imagini surprinse \n


diverse anotimpuri, provenite \n general
de la buni cunosc`tori ai acestor mun]i.
Din banca de poze avut` la dispozi]ie nu
au fost folosite dect un num`r redus de
vederi, \ncercndu-se doar prezentarea
geografic` a masivului. La unele fotografii

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


realizate artistic au fost schimbate titlurile, tot pentru a oferi informa]ie.
Cunoa[tem multe persoane care au
realizat imagini deosebite \n/ cu ace[ti
mun]i, poze care au \n acela[i timp con]inut informativ [i artistic. Sper`m c`
viitoarea edi]ie a ghidului s` fie [i mai
bogat` la capitolul fotografii.

CREASTA,

parcurgere vest-est
(marcaj band` ro[ie)
1. halta Valea M`rului (350 m)
- Chica Pietrelor (1606 m)

Timp de parcurgere: 6 ore. Iarna sunt


locuri unde z`pada viscolit` \ngreuneaz`
\naintarea.
Traseul debuteaz` din lini[tita gar` de
pe malul Oltului (aici, stlp indicator a c`rui semnalare nu trebuie s` o respect`m!).
Parcurs recomandat la urcare numai pe
vreme cu suficient` vizibilitate, c`ci starea
precar` a marcajului (semne pu]ine [i rare)
ne poate uneori exaspera, mai ales dac` nu
dispunem de suficient sim] de orientare.
Este de presupus c` vom avea bagaj greu
iar diferen]a de nivel pe care trebuie s` o
\nvingem (1250 metri) poate s` par` mai
important` dac` nu avem siguran]` c` \naint`m pe poteca bun`.
Din gar` trebuie s` pornim de-a lungul liniei ferate, spre amontele Oltului.
Avem de mers cam 1,5 km pn` cnd
ajungem la Valea Strmba (traversat` de
calea ferat` pe un pod). Pe Culmea P`ului, pe lng` locuin]ele de la baza ei, porne[te drum, apoi potec` lat` spre \n`l]imi.
Dup` case, se urc` prin vegeta]ie mai
rar`; \ntr-o poian` g`sim o stn` p`r`sit`
(spre dreapta ei, cum urc`m, izvor). De la
stn` mergem spre dreapta (sud-est), urcnd pn` pe piciorul de munte din fa]`,
\mp`durit; pe el, la stnga, poteca devine
clar`, apar semnele turistice. Dup` ce trecem de p`dure (locul A, vezi harta), spre
dreapta se \nal]` stnc`riile Strmbanului
(imagini 3620, 3625, 3630 - volumul 3),
toponim pe care \l \n]elegem dac` vom
c`lca pe marginea lor din dreapta (\n sens
de urcare). Tot din zona A se vede, spre
sud-vest, muchia care coboar` la Olt, peste Bulz (imaginea 3625), muchie marcat`
10

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


tot cu band` ro[ie (traseu 2).
La ie[irea din p`dure (A) r`mne s`
alegem (marcajul este "timid") dac` ne
\ndrept`m pe plaiul cu arbori din stnga
stncilor Strmbanului sau dac` - trecnd prin scurte perii de p`dure cu conifere - mergem pe poteca ce ]ine marginea spectaculosului abrupt dinspre Valea
Curp`nului.
Dincolo de Strmbanu ajungem pe
Chica Pietrelor (imagini 20, 30, 3620,
3625, 3630 - volumele 2 [i 3), la o prim`
\ntlnire cu spectacolul peisajului calcaros, roc` ce creeaz` \n multe p`r]i ale masivului, \n special pe versantul sudic, forme ample [i de detaliu extrem de atr`g`toare [i interesante. Dincolo de Chica
Pietrelor coboar` spre nord-vest marcajul
cruce ro[ie, pn` \n localitatea Turnu Ro[u (3 ore, traseu 16).

2. halta Valea Fratelui (350 m)


- Chica Pietrelor (1606 m)

Timp de parcurgere, pn` dup` Chica


Pietrelor: 6 ore (imaginea 3625 - volumul
3). Din halt` mergem spre amonte (3,3
km; Cristea, 1975), traversnd Oltul, pn` la pode]ul peste calea ferat`, din dreptul kilometrului 357 al liniei Piatra Olt Sibiu. Poteca \ncepe s` urce pe Dealul
Cet`]ii, din versantul stng geografic al
Rindiboului.

3. Chica Pietrelor - {aua Suru


(2110 m)

Timp de parcurgere: 3 ore. |n luna


mai \ntlnim pe aceast` por]iune cmpuri
\ntinse de brndu[e dar [i acumul`ri
groase [i incomode de z`pad`. Suntem \n
drum spre cota 2000 a masivului. |n dreptul Vf. Prislop (1820 metri) se las` spre
dreapta culmea pe care se ajunge, prin
afini[uri, f`r` semne de marcaj aplicate \n
teren, \n {aua Prislop, la nord de Z`noaga
Cinenilor (traseu 49; imagini 40, 3610 volumele 2, 3).
Marcajul de creast` trecea, din dreptul temeliei fostului refugiu turistic, spre
est, peste T`taru, cobornd \n {aua Apa
Cump`nit` (1807 metri). Semnele sunt
acum deviate pe versantul sudic (\nceputul se afl` pe o momie), pornind pe poteca ciob`neasc`, evitnd urcarea vrfurilor. Marcaj aplicat doar pe pietre. Pe potec` va fi destul de mult` z`pad`, inclusiv
\n mai, \n timp ce traseul ini]ial, pe creast`, este dezgolit de nea.
|n {aua Apa Cump`nit` parcursul se
\mbin` cu drumul care suie dinspre sud,
pe Muchia Co]i (triunghi albastru, traseu

51), numit de localnici Memorialul Praporgescu (general care a condus pe aici


b`t`lii ale primului r`zboi mondial [i a decedat pe munte). |n [a, izvoare cu scurgere spre ambii versan]i ai crestei, locuri bune de cort.
De la Apa Cump`nit` se desprinde
c`tre est o re]ea de poteci ciob`ne[ti, c`tre locuri frumoase, pe la sud de Mun]ii
Cocorciu [i Micl`u[, permi]ndu-ne s`
descoperim coastele povrnite ale acestuia din urm` (imagini 32, 33 - volumul 2),
care arat` ca un co[ vulcanic. (La stna de
sub Cocorciu, unde este [i loc de cort,
am cunoscut un cioban angajat s` bat` ur[ii. Pentru c` oamenii de la stnele din jur
nu voiau s` se pun` r`u cu autorit`]ile omornd ur[ii care se n`r`veau la oi, solu]ie adoptat` tacit \n alte p`r]i ale masivului - au preferat s` g`seasc` pe cineva dintre ei care nu se sfiia s` a[tepte \n noapte,
pe c`r`rile mamiferului [i s`-l snopeasc`
cu bta, "doar att ct s` nu mai treac` cteva s`pt`mni pe la oile noastre".)
|nainte s` ajungem \n zona Moa[a,
trebuie s` c`ut`m spre stnga triunghiul
albastru care coboar` spre refugiul Suru
(1-1 ore; traseu 17). Dup` Vf. G`vanu
(2153 m), \ncepe din {aua Suru un alt triunghi, ro[u, care duce tot la refugiul Suru
(1-2 ore, traseu 17). Pe vizibilitate sc`zut`, \nceputul celor dou` marcaje cu triunghi este greu de g`sit, trecerea de la
netezimea zonei de creast` la potecile
care coboar` putnd crea bjbieli.
Not`. Domnul Gheorghe Tampa, din
Media[: "Semnalez un traseu vechi, netrecut pe nici o hart` a masivului, cu marcaje ici-colo, din triunghiuri de metal. De
lng` Chica Fedele[ului, de pe creasta
masivului, se coboar` pe versantul vestic
al Muntelui lui Schiau, apoi pe Valea lui
Ionel [i, pe drum forestier, se ajunge la
Sebe[ul de Sus."
Din creasta principal`, din dreptul Vf.
G`vanu (2153 m) putem ajunge, \n aproximativ 45 minute, pe Vf. Micl`u[, pe
potecile trasate de oi.

4. {aua Suru (2110 m) - Lacul


Avrig (2011 m)

Timp de parcurgere (urcnd [i Vf. Suru): 3-4 ore. Pe timp de iarn` suntem deja
\n zona unde pot apare probleme serioase
pentru \naintare: cmpuri de ghea]`, z`pezi viscolite, fe]e cu pericol de avalan[`.
Din {aua Suru putem ocoli Vrfurile
Suru [i Capul Surului pe poteca din sud,
pe deasupra obr[iilor Prului Suru.
(C`ldarea Suru este larg`, foarte frumoas`, sunt locuri de cort, iar spre confluen]a
11

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


Suru - Budislavu apare o succesiune de
cascade mari, cu bazine importante la baza lor. Aten]ie la vipere. Imagini 33, 3520
- volumele 2, 3) Parcurgerea crestei Suru
- Capu Surului - {aua Ro[iile ofer` priveli[ti care merit` "ocolul".
Bibliografia citeaz` surse de ap` care
traverseaz` poteca care ocole[te C`ldarea Surului; dar, aten]ie, sunt [i veri \n
care izvoarele dispar din potec`, eventuala reaprovizionare necesitnd coborre
pe urma lor pn` la noile locuri de apari]ie la suprafa]`.
Cnd poteca ajunge la sud de Vf. Budislavu, putem s` privim \n cotloanele
piramidei Ciortea - Capu Gemenilor Grohoti[u (imagini 45, 70, 80 - volumul
2). (Toponimul Capu Gemenilor va fi \n]eles [i apreciat dac` suim spre acest pisc
dinspre Muchia Veme[oaia; o falie adnc`, a[a cum g`sim [i pe alte piscuri din
masiv, desface partea superioar` a muntelui; imagini 101, 102 - volumul 2.) Pn`
\n {aua Avrigului (Porti]a Avrigului) vom
tot cobor\, descoperind \nti la dreapta
ademenitoarea c`ldare cu Lacul Budislavu (traseu 52; imagini 80, 89, 90, 3603 volumele 2 [i 3), apoi, la stnga, c`ldarea
cu Lacul Avrig (imagini 110, 120, 3600,
3601 - volumele 2 [i 3); [i vom decide unde punem cortul.
Acum mult timp a fost abandonat traseul de creast` care suia din Porti]a Avrigului (2178 m) peste Turnul Lacului,
spre Ciortea I (imagini 45, 80 - volumul
2), cobornd de acolo spre {aua Grbova
(parcurs \ntr-adev`r delicat cnd bagajul
este greu sau vremea nu e senin` [i stabil`).

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


Din zona de v`rsare a Lacului Avrig,
debutul punctului albastru spre cabana
Brcaciu (2-3 ore; traseu 19) este destul de greu de g`sit pe cea]` (constatare:
{erban Ovidiu, Arad).

5. Lacul Avrig (2011 m) - Scara


(2306 m) - {aua Sc`rii (2146 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore. De la


Lacul Avrig urc`m spre [aua de la est de
Vf. Grbova (por]iune periculoas` iarna),
unde sosim iar \n creasta principal` (punctul B). Din B putem s` urc`m u[or pe
Ciortea [i s` ajungem mai departe pe Capu Gemenilor (imagini 45, 70, 3600 - volumele 2 [i 3) (trecnd prin scurte por]iuni unde, dac` avem bagaje voluminoase,
le putem trage/ asigura cu o cordelin`),
apoi pe Muchea Veme[oaia (traseu 52).
La sud de punctul B, locuri de cort;
posibilitate de a merge de aici \n c`ld`rile
vestice ale Muntelui Boiu/ Boia/ Capu Bilei (imagini 3515, 3570 - volumul 3) sau
de a cobor\ pe Valea Scara, c`tre obr[ia
Topologului (traseu 54).
Dup` ce trecem de Vf. Grbova, \nainte de a \ncepe urcu[ul pe Scara, spre stnga se desprinde crucea ro[ie, c`tre cabana
Brcaciu (2-3 ore). Urmeaz` ascensiunea
pe Vf. Scara. (Nu uita]i, organismul lucreaz` cu mai bun randament dac` program`m pauzele dintre etapele de mers
\nainte de urcu[uri sus]inute [i nu pe vrfuri, \nainte de coborri. Dac`, la urcare,
greutatea bagajului ne \mbolde[te s`-l l`s`m din spate pentru a face pauz`, nu uita]i, apela]i \nainte de asta la o solu]ie interesant`: v` \ntoarce]i cu fa]a spre vale,
f`r` s` da]i jos rucsacul, v` odihni]i circa
30 de secunde, timp \n care scutura]i
u[or minile [i picioarele, apoi porni]i iar
ascensiunea.)
De pe Vf. Scara (imaginea 3510 - volumul 3), continuarea pn` spre Vrfurile
Negoiu [i C`l]un se dezv`luie bine privirii. Iar dup` Vf. Puha (2176 m), \n {aua
Sc`rii (2146 m) vine din dreapta, de pe
versantul sudic, de la obr[ia Rului Topolog, marcajul cruce albastr` (traseu 54),
care trece pe versantul nordic, c`tre cabana Negoiu (2-3 ore; traseu 23) (iarna,
drumul dintre {aua Sc`rii [i cabana Negoiu prezint` de obicei, \n amonte de
Cascada {erbota, \n zona unde trece peste ap`, mari acumul`ri de z`pad`, de[i la
altitudine imediat mai mare stratul este
nesemnificativ).
La est de {aua Scara este refugiul
Scara (ap` la 5 minute mai jos de refugiu,
spre vale).

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

6. {aua Sc`rii (2146 m) - {erbota (2327 m) - Negoiu (2535 m)

Timp de parcurgere: 6-7 ore; traseu


nerecomandat iarna. Din {aua Sc`rii pn` pe Vf. {erbota nu sunt probleme deosebite de orientare sau efort fizic. Pe {erbota, cu pu]in mai jos de vrf, sose[te dinspre nord (traseu 22), de la cabana Negoiu, banda albastr` (imaginea 3510, volumul 3; nu uita]i, pe por]iunea de deasupra cabanei Negoiu, dup` ce ie[im din p`dure, se pot declan[a u[or avalan[e pe
acest traseu turistic).
|ntre {erbota (2327 m) [i Vf. S`r`]ii
(2365 m) trebuie s` trecem pe Custura
S`r`]ii, loc cu faima turistic` de "cel mai
dificil din masiv" (imagini 3510, 160, 170,
180 - volumele 2 [i 3). Dac` acum 35 de
ani calificativul era destul de potrivit (potec` nu foarte bine b`tut`, unele lespezi
instabile, rucsaci la]i [i jo[i \nspre spate),
\ntre timp lucrurile s-au mai schimbat.
Rucsacii au deveni mai compac]i [i mai
\nal]i spre partea superioar` a corpului,
poteca s-a c`lcat bine, lespezile instabile
[i-au cam stopat balansul. Dar nu \nseamn` c` pasajul nu trebuie abordat cu
aten]ie; o cordelin` de vreo 10 metri ne
ajut`, dac` e cazul, s` l`s`m sau s` tragem rucsacii cu ea, pe por]iuni scurte, unde ne sim]im nesiguri cu bagajele \n spate. Dac` ave]i probleme \n Custura S`r`]ii \nseamn` fie c` sunte]i obosi]i, fie c`
bagajul e prea greu, fie c` sta]i r`u cu condi]ia fizic`. Se pierde timp \n Custur`
cnd vin grupuri din ambele sensuri, producndu-se blocaje pe potec`.
Custura S`r`]ii este dublat` de o potec` marcat` acum cu band` galben` (\nainte era band` albastr`), pe la sud de ea
(imaginea 3510, volumul 3), cale care se
desprinde chiar de pe Vf. {erbota. Aceast` variant` are [i ea cobor[uri [i urcu[uri
[i este doar un pic mai lejer` dect parcursul pe Custura S`r`]ii; marcajul are
lipsuri; aceast` potec` se apropie mult
sau jonc]ioneaz` \n unele locuri cu traseul
custurii; \n perioadele cu circula]ie turistic` intens` ofer` o binevenit` solu]ie de
descongestionare a por]iunii dintre {erbota [i Vf. S`r`]ii.
Dup` Vf. S`r`]ii (2365 m) urmeaz`
{aua Cleopatra unde se \ntlnesc triunghiul albastru, care sose[te de la cabana
Negoiu (dinspre nord, traseu 21), cu triunghiul ro[u care vine de la sud, de pe
Izvorul Negoiului (traseu 56). Locuri de
cort \n c`ldarea de la sud de Custura S`r`]ii.
(Drumul din {aua Cleopatra pn` la
cabana Negoiu poate dura \n jur de 2-3
12

ore. Iarna, traseu extrem de \n[el`tor,


ghea]a care poate apare \n por]iunea lui
median`, pe o pant` cu \nclinare mare,
putndu-[i modifica mult \n timpul zilei
coeficientul de alunecare. E adev`rat, \n
anumite perioade ale iernii, urcu[ul de la
cabana Negoiu pn` pe vrful cu acela[i
nume nu pune probleme! Mai mult, \n
zona peretelui pe sub care se iese \n {aua
Cleopatra putem \ntlni forme foarte
spectaculoase, s`pate de vnt \n z`pad`.)
Urmeaz` urcu[ul pe Negoiu (2535 m), al
doilea vrf al ]`rii (imaginea 3500).

Dincolo de cota 2500 metri, \n Romnia se ridic` urm`toarele piscuri: 1.

Moldoveanu (Mun]ii F`g`ra[ului), 2544


metri; 2. Negoiu (F`g`ra[ului), 2535; 3.
Vi[tea Mare (F`g`ra[ului), 2527; 4. Parngul Mare (M. Parng), 2519; 5. Lespezi (F`g`ra[ului), 2517; 6. Peleaga (Retezat), 2508; 7. Vn`toarea lui Buteanu
(F`g`ra[ului), 2507; 8. C`l]un (F`g`ra[ului), 2505; 9. Omu (Bucegi), 2505; 10.
P`pu[a Mare (Retezat), 2504; 11. Bucura
(Ocolit) (M. Bucegi), 2503; 12. Dara (F`g`ra[ului), 2500 m.

Custura S`r`]ii, iarna


C`t`lin Pobega

(Bucure[ti)

Echipa: Corina Drosino, C`t`lin Pobega. Dup` mult` ploaie [i vreme urt`,
cerul \nstelat de deasupra cabanei Brcaciu ne d`dea speran]e mari pentru \ndreptarea vremii. Pe 31 decembrie 2005,
la ora 8 p`r`seam cabana, avnd la noi
doar echipament de iarn`, folie de supra-

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


vie]uire, ap`, pu]in` mncare, ciocolat`
[i... trepied.
Ajun[i \n creast` dup` doar o or`, neam dat seama c` z`pada este foarte bun`
pentru mers; soarele prevestea o zi frumoas` (f`r` nori) iar vntul rece ]inea
temperatura foarte jos; a[a c` nu ne-am
putut ab]ine de a \ncerca un vis mai
vechi: parcurgerea crestei de la Vf. Scara
pn` pe Vf. Negoiu.
Am trecut de vrfurile crenelate ale
Mzgavului, am urcat {erbota, am parcurs Custura S`r`]ii [i apoi, epuiza]i, am
ajuns pe Piciorul Negoiului, unde am
prins un apus superb.
Custura S`r`]ii am hot`rt s` o facem
matematic, doar coborrea de pe Vf. {erbota am f`cut-o pe sud, urcnd apoi din
nou la linia crestei. Ne-ar fi fost mult mai
u[or s` coborm \n sud, \n vale, s` trecem
valea [i apoi s` urc`m pe un picior pe Negoiu, dar amndoi am decis c` vrem Custura (imagini 160, 170, 180 - volumul 2).
A fost obositor din cauz` c` a trebuit
s` st`m concentra]i permanent; nu se vedea stnca, z`pada o acoperea complet.
Au fost por]iuni unde am stat cu mult`
grij` s` cur`]`m cu pioletul z`pada, pentru a g`si prize sigure. Ne a[teptam unul
pe altul, mergeam cu schimbul \n fa]` [i
pentru siguran]` c`lcam pe acelea[i urme. |nainte de a m` c`]`ra m` uitam ce
am \n spate [i \mi calculam locul unei
eventuale c`deri; \mi spuneam \n permanen]`: "o singur` gre[eal` e prea mult". O
dat` intra]i pe custur` era dificil s` te mai
\ntorci. E un fel de creast` sudic` a Pie-

trei Craiului, dar cu multe urechi de iepure, ca pe Creasta Arp`[elului, turnule]e care trebuiau suite [i apoi coborte.
La final de zi am ajuns pe Vf. Negoiu,
de unde ne-am sunat prietenii r`ma[i la
Brcaciu ca s` le spunem c` suntem bine
[i c` vom cobor\ spre cabana Negoiu, pentru a \nnopta acolo. Am cobort la lumina
frontalelor, pe urmele l`sate de cei care
au urcat pe Vf. Negoiu de la caban` (pe
valea dintre Muchia Tunsului [i Muchia
{erbotei), pe urmele unei vechi avalan[e.
Picioarele mergeau deja singure, din cauza oboselii [i deshidrat`rii.
La 9 seara deschideam u[a cabanei
Negoiu. Am avut surpriza s` fim r`spl`ti]i cu o camer` de [ase paturi, s` ne l`f`im doar noi. Trecerea dintre ani ne-a
prins dormind, ratarea [ampaniei [i artificiilor fiind surclasat` cu brio de realizarea unui vis frumos, la sfr[it de 2005.

7. Negoiu (2535 m) - Porti]a


Negoiului (2180 m, la vest de
Lacul C`l]un)

Timp de parcurgere: 1-2 ore; traseu expus pericolelor pe timp de iarn`.


De pe Negoiu \ncepem s` coborm spre
sud-est. Dup` 10-15 minute ajungem la o
bifurca]ie (punctul C): c`tre dreapta, potec` spre Strunga Doamnei, pe band` galben` (apar [i semne band` albastr`); c`tre \nainte mergem spre Strunga Dracului (imaginea 3380, volumul 3/ pasaj, n
unele momente ale anului scos total din
circuitul turistic din cauza distrugerilor
pe care le fac c`derile de pietre), pe band` ro[ie. Pentru cei cu bagaje grele [i nu
prea \ncnta]i de locuri mai acrobatice,
recomand`m drumul spre Strunga Doamnei (imaginea 223, volumul 2). Locuri
frumoase de cort \n c`ld`rile de la sud de
Negoiu.
Din punctul C mai urc`m pu]in [i,
spre stnga, coboar` traseul prin Strunga
(Hornul) Dracului, unde, pe unele por]iuni, sunt lan]uri. {i la coborre [i la urcare, cea mai comod` pozi]ie de avansare
prin Strunga Dracului este cu fa]a la perete, ]inndu-ne, cnd este cazul, de lan]uri. Dac` avem bagaje grele, sunt cteva
platforme spre care putem s` le l`s`m cu
cordelina, noi avansnd f`r` ele \n spate.
La baza hornului, pe care \l coborm sau
urc`m \n circa 15-40 minute, func]ie de
bagaj, stare fizic`, vreme [i intersect`ri cu
al]i turi[ti, poteca este apropiat` de orizontal`. Pasaje ceva mai expuse urmeaz`
pn` vine din dreapta (D) poteca marcat`
cu band` albastr`, dinspre Strunga
13

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


Doamnei. Din D mai avem circa 10 minute pn` \n (E), acolo unde jonc]ion`m cu
traseul cruce ro[ie, care sose[te din
Strunga Ciobanului (imagini 160, 220,
221, 3421 - volumele 2 [i 3). De aici, \n
curnd sosim \n Porti]a Negoiului (C`l]unului), deasupra Lacului [i refugiului
C`l]un/ Toma Boerescu (imagini 3422,
3451, volumul 3).
Din C, drumul prin Strunga Doamnei c`tre Porti]a Negoiului are cobor-[uri
[i urcu[uri. Trebuie s` fim aten]i, pe
vreme cu vizibilitate redus`, pentru ca
spre baza vlcelului (pe care \ncepem din
C s` coborm) s` o lu`m la stnga, pe
marcaj, [i nu s` pierdem \n continu-are
din altitudine. Apoi, mai departe, dup` ce
am ocolit Vf. dintre Strungi (imaginea
223), dac` vremea este opac` trebuie s`
nu gre[im poteca, l`sndu-ne "fura]i" de
firul ce tot coboar` spre dreapta, c`tre
baza Muntelui Lespezi, pe band` albastr`, dep`rtndu-ne de Strunga Doamnei.
Ultima parte a pote-cii c`tre Strunga
Doamnei este ascendent`; din strung`
coborm spre punctul D, unde \ntlnim
traseul care vine de la Strunga Dracului.

8. Porti]a Negoiului (2180 m)


- {aua Capra (2315 m)

Timp necesar: 4-5 ore; iarna pot apare probleme serioase la parcurgere. Din
Porti]a Negoiului ne l`s`m c`tre Lacul
C`l]un (imagini 3420, 3422, 3451, volumul 3 [i 5001, pagina 15).

Cel mai scurt traseu turistic din Romnia se afl` pe partea de est a Lacului

C`l]un (imaginea 5001, pagina 15), \ntre


poteca de creast` marcat` cu band` ro[ie
[i refugiul C`l]un; are aplicat punct ro[u
[i se \ntinde pe aproximativ 30 metri lungime. Este bine ca pe aceast` por]iune
marcajul s` fie foarte des, c`ci pe negur`
[i vnt, din poteca de creast` nu vezi refugiul [i nici nu te po]i face auzit pn` la
el, la zgomotul rafalelor ad`ugndu-se
zbaterea valurilor de pe lac.

Iat` [i alte trasee foarte scurte: Mun]ii Predealului, cabana Trei Brazi - cabana
Poiana Secuilor, band` galben`, 10-20 minute; Mun]ii F`g`ra[ului, cabana Valea
Smbetei - chilia din Muchia Dr`gu[ului,
cruce albastr`, 10-25 minute; Mun]ii F`g`ra[ului, monumentul Nerlinger - Porti]a Frun]ii - C`ldarea Pietroas`, punct ro[u, 15-20 minute, accesibil doar vara;
Mun]ii F`g`ra[ului, Vf. Vi[tea Mare - Vf.
Moldoveanu, 421 metri lungime, punct
ro[u, 10-20 minute; Mun]ii Ceahl`u,

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


5000 Negoiu [i strungile din jurul s`u, pe unde
sunt poteci turistice c`tre Lacul [i refugiul C`l]un.

Vrful
dintre
Strungi
2476

Strunga
Dracului

Negoiu
2535

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

Strunga
Ciobanului

l
l
l
l
l
l

l
l
l
l
l
l

l
l
l

Strunga
Doamnei

14

5001 Lacul C`l]un [i refugiul de pe malul s`u, v`zute de pe Vrful Lespezi


(2517 m). Cu s`geat` ro[ie, cel mai scurt traseu turistic din Romnia.

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

15

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


5003 Pe creasta principal` a Mun]ilor F`g`ra[ului;
vedere de pe Vrful Lespezi (2517 metri).

Iezerul
V`iuga

Caprei

2443

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

2417

Vn`toarea
Lep[i]a
Turnul

Pisica

Paltinului

lui Buteanu
2507

Capra

2391

2494

2372
Netedu
2351

Paltinu
2398

Curm`tura Lutul Ro[u - [oseaua Dur`u


spre cabana Izvorul Muntelui - traseul turistic dinspre satele Izvoru Alb, Secu spre
cabana Dochia, punct galben, 10-15 minute; Mun]ii Bucegi, ramifica]ie din poteca Schiel spre banca Maria Thereza,
cruce ro[ie, 20 minute; Mun]ii Bucegi, ramifica]ie din traseul Babele - Piatra Ars`
(band` galben`) spre cantonul Jepi, triunghi ro[u, 10 minute; Mun]ii Bucegi, ramifica]ie din traseul Piatra Ars` - Babele
(band` galben`) spre cabana Caraiman,
punct albastru, 10-15 minute; Mun]ii Z`-

rand, {aua Cazacu - Vf. Fntna Rece


(punct albastru), 15 minute.
Mul]i sunt tenta]i s` pun` cortul \n
preajma refugiului C`l]un, pe malul lacului (loc \mbietor ca perspective), ne[tiind c` acolo cam sufl` puternici [i permanen]i curen]i de aer. Am descoperit
\ns` locuri frumoase, mult mai ferite de
vnt, pe stnga potecii care suie de la C`l]un c`tre L`i]el, dup` ce urc`m 5-10 minute (imagini 3422, volumul 3 [i 5001,
pagina 15). C`ldarea glaciar` C`l]un ne
16

poate p`c`li pe timp de var` cu turbulen]ele care se formeaz` aici: am pierdut


o dat`, dup` o noapte de bivuac, mai bine
de jum`tate de zi \n jurul cortului aflat \n
apropiere de lac, pentru c` ni se p`rea c`
vntul este mult prea sup`r`tor ca s` continu`m mersul pe creast`. Ne miram c`
veneau turi[ti de pe culmi, din ambele
sensuri [i treceau repede mai departe!
P`c`li]ii eram noi, \ncep`tori pe atunci \n
cunoa[terea masivului, care nu [tiam c`
vntul turbat b`tea doar \n C`ldarea C`l]un!

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


Urmeaz` urcu[ul pe L`i]el, apoi traversarea platoului de pe Vf. Lai]a/ Laita
(imaginea 3410, volumul 3). Pe acest platou, vara, am avut una dintre cele mai
interesante p`]anii din ace[ti mun]i: cele
95 de kilograme ale mele, plus alte 35 ale
rucsacului, nu au fost suficiente ca s` pot
avansa prin vntul cu rafale, pe o lung`
por]iune, dect \n patru labe; dac` \ncercam s` merg \n picioare curentul m`
r`sucea [i m` trntea violent. Al]i prieteni, \ntr-un an ulterior, \n Curm`tura
Br`tilei, au fost prin[i de o tornad`! Vntul \i t`v`lea [i rostogolea pe cei mai mici.
Gabriel Micl`u[, ajungea cu rucsacul din
spate la 130 de kilograme, dar a fost ]intuit la sol de tornad` [i \nvrtit pe loc pn` cnd a fost tras afar` de acolo de Gabriel Silv`[anu, venit \n ajutorul lui! Desigur, astfel de dezl`n]uiri ale vremii sunt
destul de rare, dar atunci furia vntului
poate culca (am v`zut a[a ceva \n multe
locuri din mun]ii no[tri) p`duri \ntregi la
p`mnt; sau, vntul \n vitez` poate crea
\n codri "c`r`ri" [erpuite, cu arbori trnti]i, toate crengile lor fiind rupte de pe
trunchiuri din cauza izbiturii de p`mnt.
Dup` ce am urcat (trecnd o zon` cu
lan]uri) pe Lai]a/ Laita [i o dep`[im, ajungem \n {aua Doamnei (de unde putem cobor\ spre nord, f`r` marcaj, \ntr-o
c`ldare pietroas`, cu ceva locuri de cort;
mai jos, ajungem la Lacurile Doamnei)
(imagini 3350, 3360, 3370, volumul 3).
Pe marcajul de creast`, poteca va trece apoi pe lng` claia de piatr` numit`
Turnul Paltinului (exist` aici o zon` cu
lan]uri) (imagini 590, 3380, 3390, volumele 2 [i 3; vezi [i imaginea 5003, la pagina 16). De aici, spre sudul masivului,
punct albastru c`tre cabana Piscu Negru,
traseul 62. Apoi ajungem la o ramifica]ie:
pe band` albastr`, spre nord-est, avem
potec` c`tre Lacul Blea (-1 ore) (imagini 610, 620, volumul 2); spre est continu` banda ro[ie, pe marginea abruptului
sub care se afl` Lacul Blea. Pe aceast`
din urm` por]iune a marcajului, spre sud
este C`ld`ru[a Lung` a Caprei, cu lacuri

[i locuri lini[tite (imagini 3290, 3320,


3330, volumul 3).
Dup` ce ocolim pe la sud Vf. Iezerul
Caprei (2417 m; imaginea 640, volumul
2; imaginea 5003, pagina 16) sosim \n {aua Capra (2315 m): c`tre nord coborm la
Lacul Blea (triunghi albastru, -1 or`;
traseu 26), c`tre sud se ajunge pe malul
Lacului Capra (15 minute), iar c`tre est
urc`m (cruce albastr`, -1 ore; traseul
30) pe Vn`toarea lui Buteanu.

9. {aua Capra (2315 m) - Fereastra Zmeilor (2180 m) - {aua


Podragu (2307 m)

Timp de parcurgere: 5-6 ore; traseu


extrem de periculos iarna. |n 15 minute,
spre sud, coborm la Lacul Capra (imagini 670, 680, 690, 700, 710, volumul 2).
Loc de pus cortul. Perspectiv` deosebit`
spre Vf. Mu[eteica (2442 m), aflat spre
sud-est, de pe care, vara, dup` ce la Lacul
Capra este deja \ntuneric, pleac` ultima
gean` de lumin`. (Iar dac` a[tept`m seara
pe Vf. Mu[eteica, trziu dup` ora 9, n zilele lugi de var`, cnd locurile din jur sunt
\ntunecate, lumina dispare [i de pe acest
ultim loc, brusc.)
|n apropierea lacului se g`sesc dou`
monumente (imaginea 670, volumul 2),
\n amintirea celor care au pierit \n avalan[e. Riscul plec`rilor bru[te [i dezastruoase ale z`pezii exist` real; uneori ele sunt
declan[ate chiar de c`tre victime, nu neap`rat imprudente (cum ne explic` "cunosc`torii" din massmedia), ci poate prea
dornice s` spere \n "nu s-o \ntmpla tocmai acum". Ciudat, "speciali[tii" nu apeleaz` [i la cifre cnd se vorbe[te de avalan[e, pentru c` procentele arat` clar: mor
oameni la munte, dar mai mul]i pier \n
ora[e, c`lca]i de ma[ini pe trotuare!
De la Capra, spre est, urmeaz` un urcu[ care ne scoate pe marginea C`ld`rii
Vrtopel (Fundul Caprei; imagini 361,
364, volumul 2), garnisit` cu z`pad` mare
pe potec`, uneori [i \n iulie - august. De
cealalt` parte a c`ld`rii, acolo unde ne duce marcajul, ajungem la Fereastra Zmeilor
[i imediat apoi la Porti]a Arpa[ului (imagini 751, 3270, n volumele 2 [i 3). Este
un loc bun de popas, att pentru a privi,
dintr-o parte [i alta, de-a lungul culmii
masivului (prin Fereastra s`pat` \n calcare) ct [i pentru a descoperi vizual largi
zone interesante, c`tre nord [i sud. Pe
partea de nord a crestei se duce potec`
c`tre Lacul Podr`gel (imagini 3220,
3240, volumul 3) [i mai departe la cabana
Podragu (cruce albastr` pn` n {aua dintre lacuri, apoi band` albastr` pn` la ca17

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


bana Podragu; 3-4 ore; urmeaz` urcu[uri [i cobor[uri accentuate, dar merit`
ajuns la Lacul Podr`gel; traseu 36). Pe
partea sudic` a masivului se las` triunghiul galben, c`tre refugiul salvamont (20
minute; ap` \n apropiere de refugiu, \ntrun vlcel priporos) [i mai departe spre
drumul transf`g`r`[an (1 ore).
Din Porti]` (imaginea 3272, volumul
3), continu`m pe creast`, peste locul numit La Trei Pa[i de Moarte, nume care
sper` s` ne fac` a crede ct de pl`cute
sunt ultimele clipe ale vie]ii. Urmeaz` un
ocol al Muntelui Arpa[ul Mic (imaginea
3270, volumul 3), pe partea lui nordic`, [i
apoi, pe creast`, sosim la monumentul
Nerlinger (N pe hart`), deasupra ospitalierei [i spectaculoasei c`ld`ri a Lacului
Buda (imagini 810, 820, 830, 831, 3251,
n volumele 2 [i 3). Aici, spre sud, sunt
]inuturi bine apreciate - an de an - de
turi[tii str`ini (explorate din punct de
vedere speologic de Clubul de Speologie
Emil Racovi]` Bucure[ti). Cu toate c`
str`inii campeaz` mult [i mul]i la Lacul
Buda, \n urm` nu r`mn niciodat` (ne fac
\n necaz!) gunoaie, [an]uri s`pate \n jurul
cortului sau vetre de foc; o "palm`" puternic` pentru romni.
Dup` ce vom trece de Vf. Mircii (imagini 860, 870, 880, volumul 2), urmeaz`
cobor[ spre Lacul Podul Giurgiului (imagini 890, 900, volumul 2) (refugiu); undele reci ale acestuia, uneori sprijinite pe
z`pad` sau ghea]` \n toiul verii, sunt tocmai bune pentru \notul a nu tocmai pu]ini germani sau al]i turi[ti nordici. De la
lac suim \n {aua Podragu (imaginea 890,
volumul 2); de acolo, c`tre nord, pe triunghi ro[u (traseu 35) se coboar` la cabana Podragu (- ore); c`tre sud, pe triunghi albastru, mergem la baza V`ii Podu
Giurgiului (1 ore; traseu 68).

10. {aua Podragu (2307 m) Vi[tea Mare (2527 m) - Moldoveanu (2544 m)

Timp de parcurgere: 4-5 ore pn` pe


Vi[tea Mare, iar de aici \nc` aproximativ
30 minute pn` pe Moldoveanu (imagini
860, 870, volumul 2; 5004, 5005, la paginile 18, 19). Traseu cu probleme pe timpul iernii.
Por]iune de creast` fotogenic`, pe care urc`m [i coborm. Peisaj spectaculos la
nord de culme, cu ruperi mari de pant`,
locuri extrem de atractive spre sud, mai
domoale la privire. Din {aua Orz`nelei,
triunghi ro[u c`tre sud, la Podul Giurgiului (2-3 ore; traseu 69).
Mul]i turi[ti prefer` s` \[i lase bagaje-

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Moldoveanu
2544

Vi[tea Mare
Valea

2527

Orz`neaua
Mare

{aua
Orz`neaua

5004 Pe creasta principal` a Mun]ilor F`g`ra[ului; Moldoveanu, cel mai nalt pisc din Romnia.
n primul plan, stnga, pere]i din versantul stng geografic al V`ii Buda.

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

le pe Vi[tea Mare (imagini 550, 1180,


3120, volumele 2 [i 3), mergnd pn` pe
cel mai \nalt pisc din ]ar` f`r` greutate \n
spate. Chiar dac` nu ave]i \n plan s` continua]i pe mun]ii de la sud de Moldoveanu (imagini 973, 972, volumul 2), profita]i de ocazie, dac` vremea permite, \ncerca]i s` descoperi]i oferta de peisaj dinspre miaz`zi [i s` compara]i lungimea culmilor care se pierd \n zare, c`tre sud, cu a
altor creste montane pe care le cunoa[te]i. {i poate ve]i \n]elege ce mare de
mun]i frumo[i ocolim dac` mergem doar
pe creasta principal` a F`g`ra[ului. De pe
Moldoveanu, spre sud, este punct ro[u
c`tre localitatea Br`det, pe Valea Vlsan
(traseu 70).

11. Vi[tea Mare (2527 m) Porti]a Vi[tei (2310 m) - Fereastra Mare a Smbetei (2188 m)

Timp de parcurgere: 3-4 ore; iarna,


traseu greu, cu probleme. Coborm, \n
circa 30 minute, \n ({aua) Porti]a Vi[tei
(imaginea 1015, volumul 2). C`tre nord,
marcaj triunghi ro[u (traseu 37), spre ora[ul Victoria: 6-8 ore. Spre sud, alt traseu,
tot cu triunghi ro[u, pe Valea Rea, c`tre
localitatea Slatina (traseu 74).
Din Porti]a Vi[tei pornim iar c`tre est,
pe coastele sudice ale Mun]ilor Hrtopu
Ursului (2454 m) [i Galbenele/ G`lbenele (2436 m). |ntre Galbenele [i G`l`[escu Mare este {aua Vi[ti[oara (imaginea 3083, volumul 3), de unde se poate
cobor\ c`tre sud la Lacul Mioarelor de sub
G`l`[escu (imagini 1026-1029, volumul
18

2), iar c`tre nord (vara), printr-un horn


care pleac` abrupt, la Lacul Vi[ti[oara
(imagini 3085, 3086, volumul 3).
Apoi, \ntre cele doi Mun]i G`l`[escu,
ajungem \n Fereastra R`corele (2297 m;
imaginea 3070, volumul 3) (pn` la Curm`tura R`corele, pe traseul punct albastru, aflat n nord imediat, nu este marcaj).
Spre est fa]` de G`l`[escu Mic sosim \n
Fereastra Mic` a Smbetei (refugiu)
(2196 m; imagini 3070, 3075, volumul 3),
de unde coboar` band` albastr` spre cabana Valea Smbetei (se face o or` pn` la
Crucea Ciobanului [i \nc` pe att pn` la
cabana Valea Smbetei). Vedem din Fereastra Mic` cabana Valea Smbetei [i, pe
malul drept geografic al Prului Smb`ta,
mai jos de caban`, stncile calcaroase de
la Piatra Caprei.
Pe creasta principal`, c`tre est, dup`

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Moldoveanu
2544

Vi[tea
Mare
2527

5005 Moldoveanu, cel mai nalt pisc din Romnia, v`zut din amonte de confluen]a Izvorul Mircea - Buda.

foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

Muntele Sl`nina/ Budru (2268 m; imaginea 3071, volumul 3), coborm \n Fereastra Mare a Smbetei. De aici, c`tre nord,
pleac` triunghi ro[u spre cabana Valea
Smbetei. Coborm pe el circa 1 or`, pn`
la o confluen]` de poteci, la Crucea Ciobanului: din stnga vine marcajul dinspre
Fereastra Mic` a Smbetei, din dreapta
sose[te punctul ro[u. Mai avem de aici 1
or` pn` la cabana Valea Smbetei. Din
Fereastra Mare a Smbetei, c`tre sud, ne
putem l`sa \n Valea Izvorul Bndei.
Din Fereastra Mare a Smbetei, spre
sud, g`sim ap` la 5 minute.

12. Fereastra Mare a Smbetei


(2188 m) - Curm`tura Mogo[ului
(2344 m) - Curm`tura Zrnei
(1923 m)

Timp de parcurgere: 3-4 ore; traseu


dificil iarna. Dup` circa 30-45 minute de
la pornire, de la sud de Vf. Cheia Bndei
pleac` spre nord marcaj punct ro[u (pe el
avem 1-1 ore pn` la Crucea Ciobanului, apoi \nc` 1 or` pn` la cabana Valea
Smbetei). Dup` Vf. Cheia Bndei pleac`
spre nord, c`tre localitatea Lisa, marcaj
punct albastru (5 ore). Mai mergem \nc`
19

30-45 minute pe creast` [i sosim \n Curm`tura Mogo[ului (situat` la vest de Vf.


Urlea) de unde, spre est, peste Vf. Urlea
(imagini 1211, 1212, volumul 2; 3050,
3051, volumul 3), se desprinde triunghi
albastru, c`tre fosta cabana Urlea (2-3
ore; traseu 43; imagini 3052, 3053, volumul 3). Ceva mai departe de aici, din
Curm`tura Urlei (Porti]a Lacului, 2336
metri) se las` c`tre Lacul Urlea (imagini
1240, 3051, volumele 2 [i 3), care pare
foarte jos fa]` de noi, marcaj punct albastru (30-40 minute).
Apoi, pe creast`, pn` la Vf. Fundu
Bndei, dac` vremea este senin`, avem

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


panorame largi [i profunde. La sud-est de
Vf. Fundu Bndei se deschide larga C`ldare Hrtoapele Leaotei (imagini 1280,
1290, volumul 2), unde se afl` numeroase
[i pitore[ti lacuri: aici am descoperit

oglinda cerului situat` la cea mai mare altitudine \n Carpa]i (2335 metri; imaginea 1300, volumul 2) [i \nc` patru dintre
primele opt lacuri situate la cele mai mari
\n`l]imi din Romnia.

La est de Vf. Fundu Bndei p`r`sim


succesiunea de relief stncos, alpin; zona
de creast` a masivului \mbrac` de aici forme mai lini[tite, abrupturile reg`sindu-se
doar pe mun]ii care se desprind c`tre sud
[i nord. Din Curm`tura Zrnei (refugiu)
se duce un marcaj spre nord (punct ro[u,
3-4 ore; traseu 44), c`tre fosta caban`
Urlea.

13. Curm`tura Zrnei (1923


m) - Curm`tura Br`tilei (2122 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore. Urc`m


la \nceput, apoi coborm spre Curm`tura
Br`tilei (refugiu). Lacurile din ambele
curm`turi, dac` au ap`, nu o recomand`m
pentru b`ut sau preparatul mesei.
Curm`tura Br`tilei este traversat` de
marcajul triunghi ro[u, care vine dinspre
sud, din Mun]ii Iezer [i duce \n nord
(parcursul 46), la comuna Dejani. Spre
sud, pn` pe Vf. Ro[u (Mun]ii Iezer),
avem de parcurs 8-9 ore; cu 2 ore mai devreme de finalul acestei ramuri, \n Curm`tura Oticului sunt locuri foarte bune
de cort (ap` \n apropiere). C`tre nord, coborrea \n Dejani ia 6-7 ore.
Traseul dintre Curm`tura Br`tilei [i
Curm`tura Oticului nu este recomandat
pe vreme cu vizibilitate redus`. Poteca
este destul de bine conturat` pe alocuri,
dar are doar stlpi de mult rugini]i, a[eza]i la schimb`rile ei de direc]ie. Unde
poteca nu este clar`, urm`m creasta.
Din Curm`tura Br`tilei se coboar` c`tre nord, pe o potec` abrupt`, circa 10 minute, pn` la izvor (identificabil [i pe \ntuneric; \nti auzim zgomotul prului,
apoi localiz`m locul de apari]ie).

14. Curm`tura Br`tilei (2122


m) - {aua Lerescu - Rud`ri]a
(1050 m)

Timp de parcurgere: 6-7 ore. Dup` ce


ocolim pe la sud Vf. Berivoiu Mare, suntem \n preajma "refugiului" Berevoiescu
(spre el pleac` din creast` marcajul punct
albastru). Ad`postul este distrus, dar lo-

curile din preajm` sunt frumoase.


Acum nu mul]i ani, vara, \n cortul pus
\n apropierea refugiului, un tr`snet a curmat via]a a doi turi[ti. Din p`cate, nimeni
nu [tie \nc` o protec]ie total` contra desc`rc`rilor electrice. Am petrecut \n cort,
\n diverse masive, zeci de nop]i cu fulgere
lovind \n imediata noastr` apropiere; am
sim]it uneori pe c`r`ri cum o parte din
sarcina electric` se scurge [i prin corpul
nostru. Cnd desc`rc`rile erau chiar "pe
noi", ne opream, l`snd la c]iva zeci de
metri obiectele metalice din bagaje, care
ar fi putut atrage necazuri. |mi amintesc
de n`zdr`v`niile f`cute de fulgere, dup`
cum povestesc cei care lucreaz` la releele
TV de pe mun]i (Co[tila, Parng), [i n
aceste condi]ii [ansele de a lua mereu decizia potrivit` par nule
Spre est de refugiul Berevoiescu, pe
creast`, ajungem \n [aua de deasupra
obr[iei V`ii Lu]ele Mici. Oricare turist ar
fi putut, \naintea noastr`, nu doar observa c` la sud de creast` sunt lacuri, dar ar
fi [tiut [i num`rul lor dac` ar fi cobort
pn` acolo. Noi am fost curio[i (vezi articolul care enumer` lacurile, n acest volum) [i, ca peste tot \n masiv, nu am regretat.
Pe creast`, mai departe c`tre r`s`rit,
vom cobor\ \n curnd sub 2000 metri altitudine; muntele r`mne frumos \n continuare, iar Lacul de baraj Pecineagu adaug` un plus de atrac]ie peisajului. Masivul Piatra Craiului se ridic` spre soare r`sare (imaginea 1540, volumul 2).
De pe Vf. Comisul (1883 m, refugiu
n apropiere), un marcaj triunghi albastru
se las` c`tre nord, \n Valea Sebe[ului (parcursul 47), iar traseul cu punct ro[u porne[te spre Rud`ri]a. Continu`m apoi tot
pe creast` (uneori cu greut`]i de orientare), pn` \n {aua Lerescu, la ramifica]ia
band` ro[ie (nord) - band` ro[ie (est; direc]ie nerecomandat`)... De aici, spre
nord, banda ro[ie se duce \n Valea Lerescu (numit` mai spre aval Rud`ri]a), de
unde mai avem 2,7 km pn` la cantonul
forestier Rud`ri]a. |ntre Valea [i {aua Lerescu marcajul este greu de identificat
continuu, la urcare sau coborre.
De pe Muntele Lerescu, traseul care
f`cea leg`tur` cu T`ma[ul Mare, spre
sud-est, are cteva zone cu defri[`ri extinse care creeaz` mari probleme de orientare.

15. Rud`ri]a (1050 m) - cabana


Plaiul Foii (849 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore, drum forestier. |n apropiere de Plaiul Foii campa20

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

rea la cort, de[i tentant`, poate na[te cereri de taxare din partea localnicilor/ "localnicilor" sau poate fi afectat` de trecerea necontrolat` a animalelor domestice;
nu insista]i \n a crede c` Dvs. ave]i dreptate, gndi]i-v` mai bine c` sunt attea alte perimetre unde v` pute]i instala f`r`
probleme.

Parcursuri
pe versantul
nordic
16. Turnu Ro[u (350 m) - Chica Pietrelor (1550 m)

Timp de parcurgere: 3-4 ore; iarna


poate avea por]iuni periculoase. Marcajul
cruce ro[ie, care pornea din localitatea
Turnu Ro[u (\nceputul lui era greu de g`sit), suind pe culmea din malul stng geografic al V`ii Satului (potec` frumoas`),
ajungnd pe creasta principal` a masivului pe Culmea Ple[ei (aflat` la est de Chica Pietrelor), a fost deviat.
Acum semnele pleac` din Turnu Ro[u pe drumul forestier de pe Valea Satului, cale de vreo 5 km, apoi trec pe la m`n`stirea Turnu Ro[u (biseric` interesant`,
\nalt` doar de vreo trei metri, pictat` [i pe
exterior; imaginea 10, volumul 2). |nc`
2 ore mai sunt necesare de la m`n`stire
pn` pe creasta principal`. Mai sus de
m`n`stire, pe la 1000 metri altitudine, se
afl` Avenul Ro[u.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

17. gara Sebe[ Olt - Sebe[ul de 21. gara Porumbacu de Jos


Sus (450 m) - refugiul Suru (1450 (400 m) - cabana Negoiu (1546
m) - {aua Suru (2110 m)
m) - Piatra Prnzului - Vf. Negoiu
Timp de parcurgere: 4-5 ore pn` la (2535 m)
refugiul Suru, \nc` 2 ore apoi pn` pe
creast`. |ntre refugiu [i creast`, iarna sau
pe vizibilitate proast` pot apare probleme de orientare (vezi [i www.romanianatura.ro/node/15). Marcaj triunghi ro[u.
Dup` ce trecem prin comuna Sebe[ul
de Sus, la sud de ea, de lng` podul de
piatr` peste Rul Moa[a, \ncepem s` urc`m pe Piscul Moa[ei. Pe acesta, dup`
1000 metri altitudine, vine dinspre stnga triunghiul albastru, marcaj la \nceputul
c`ruia ajungem din ora[ul Avrig (traseu
18). Mai sus de refugiul Suru avem de
ales s` urc`m pe creast` pe triunghi albastru sau ro[u (al doilea marcaj pune [i el
probleme de orientare pe vizibilitate sc`zut`).
Variant`: de la sud de comuna Sebe[ul de Sus, mergem pe drumul forestier
de pe Valea Moa[ei, apoi urc`m, pe punct
ro[u, pn` la refugiul Suru.

18. gara Avrig (370 m) - cabana


Poiana Neam]ului (706 m) - cabana Brcaciu (1550 m)

Timp de parcurgere: 14 km pn` la


Poiana Neam]ului, apoi 2-3 ore pn` la
cabana Brcaciu. Marcaj cruce ro[ie. Dup` circa 8 km din Avrig este cabana Ghiocelul (pn` aici, drum asfaltat); apoi, dup` 1 kilometru, se desprinde c`tre dreapta triunghiul albastru spre refugiul Suru.

19. cabana Brcaciu (1550 m)


- Lacul Avrig (2011 m)

Timp de parcurgere: 3-4 ore. Marcaj punct albastru. Peisaje frumoase \n


orice anotimp; \n perioada de iarn`, aten]ie, pericol de avalan[e.

20. cabana Brcaciu (1550 m)


- cabana Negoiu (1546 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore. Marcaj


punct ro[u. Pe timp de iarn`, posibile dificult`]i de avansare/ pericole la trecerea
firelor de ap`, din cauza acumul`rilor de
z`pad`.

Timp de parcurgere: 5 km drum pietruit pn` \n Porumbacu de Sus (458 m


altitudine); apoi drum forestier, 15 kilometri (se poate parcuge cu autoturismul); de la cap`tul amonte al drumului
forestier avem 2-3 ore pe potec` pn` la
cabana Negoiu; de acolo \nc` 3-4 ore
pn` pe Vf. Negoiu. Marcaj triunghi albastru.
Poteca c`tre cabana Negoiu are serpentine suficient de potrivite pentru ca vara sau iarna - urcu[ul s` nu fie extenuant din cauza bagajului.
De la cabana Negoiu \n sus traseul este me[te[ugit ales, oferind panorame interesante. Dincolo de succesiunea de pode]e peste afluen]ii care coboar` din versantul estic al Muntelui {erbota, trecem
pe sub Cascada S`r`]ii (este pe dreapta
potecii), apoi \ncepem s` urc`m mai accentuat. (Este por]iunea unde iarna se
poate depune ghea]` dur`, greu accesibil` chiar [i cu col]ari. Dar, \n unele luni
hivernale, problemele dispar [i putem
ajunge pe Negoiu f`r` echipament tehnic
deosebit. Decizia de continuare a urcu[ului pe timp de iarn` [i, dac` este cazul,
hot`rrea momentului de \ntoarcere, trebuie s` apar]in` unei persoane experimentate. Am v`zut cum din versan]ii
Muntelui {erbota se las` pe potec` p`turi
de z`pad` gata s` se rup` \n avalan[e; nu
de mult, chiar \n aceast` zon`, cineva a
pierit \ntr-o avalan[`.)
La cap`tul urcu[ului ajungem la Piatra Prnzului (nimeni nu o poate indica
cu precizie; dup` fiecare iarn` locurile \[i
schimb` cu ceva aspectul, masele de z`pad` [i ghea]` mi[c` chiar [i blocuri de
mari dimensiuni); aici se desprinde, c`tre
stnga, crucea ro[ie c`tre Strunga Ciobanului (imagini 220, 221, volumul 2). Tot
de aici, triunghiul albastru ne duce, peste
[i printre blocuri, \n {aua Cleopatra [i
apoi pe Vf. Negoiu.
Pe vremea cnd eram \ncep`tor \n ale
Mun]ilor F`g`ra[ului, m-am p`c`lit vara
dormind la cabanele de pe versantul nordic sau \n preajma lor, \n cort. Te trezeai
diminea]a, bucuros c` e senin. Strngi bagajele, urci [i cnd ajungi \n creast` s-a
pus cea]a! Mergi pe poteca de creast`;
dac` e[ti cu fa]a spre est, pe partea stng`
a corpului ]i-e r`coare, pe partea lui
dreapt` te \ncinge soarele (exemplu, imaginile 3050, 3280, volumul 3). |n fine,
spre sear`, \ncepi s` cobori iar spre o
21

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


caban`. Te la[i spre vale [i, pe culme, cea]a se risipe[te! Mai sunt cteva ore de
lumin` [i ratezi panoramele profunde [i
apusul de soare! Iar \n diminea]a urm`toare o po]i p`]i la fel. Iat`, pentru perioada de var`, un motiv pentru care recomand s` merge]i cu cortul [i s` campa]i,
dac` vremea este bun`, la mare altitudine
sau chiar pe culme (g`sirea apei nu constituie \n general o problem`).

22. cabana Negoiu (1546 m)


- Vf. {erbota (2327 m)

O variant` foarte frumoas` de a ajunge


pe creasta principal` este culmea marcat`
cu band` albastr`. Timp de parcurgere: 23 ore.
Acesta este un traseu periculos pe
vreme cu z`pad`; prima lui por]iune, puternic ascendent`, nu "]ine" neaua; nu are
rost s` mai fie [i alte victime surprinse de
avalan[e pe acolo. Timp de parcurgere: 23 ore.

23. cabana Negoiu (1546 m)


- {aua Scara (2146 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore. Marcaj cruce albastr`.


Iarna, \n amonte de Cascada {erbota,
unde traseul trece peste vale, pot fi mari
acumul`ri de z`pad` (cu poten]ial pericol
de avalan[`), de[i la altitudine mai ridicat` stratul este nesup`r`tor.

24. cabana Negoiu (1546 m)


- Cascada {erbota

La vest de caban`, pe o potec` frumoas` \n orice anotimp, prin p`dure, merit` s` ajungem la baza cascadei. Timp
necesar: 30-45 minute. De la cascad` tra-

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


seul continua pe Culmea Puha, spre nord,
dar a fost de mult abandonat.

25. Piatra Prnzului - Strunga


Ciobanului - Porti]a Negoiului
(2180 m)

Timp de parcurgere: 2-3 ore. Marcaj


cruce ro[ie. Crenelurile Strungii Ciobanului sunt vizibile de la mari distan]e
(imagini 130, 160, 3421, volumele 2 [i 3),
de la diferite altitudini, dinspre est [i
vest. Reperarea lor ne poate apoi permite
s` identific`m peisajul \nconjur`tor. Acest
traseu urc` pn` \n strung`, apoi coboar`.
Mai multe por]iuni au lan]uri, binevenite \n orice anotimp. Nu este un traseu de
parcurs iarna.

spre Cr]i[oara, dup` 5 km pe asfalt apare


\n preajma bornei kilometrice 12, pe stnga drumului, intrarea pe o potec` cu band` albastr`, care duce \n 30 de minute
foarte aproape de Vama Cucului, la kilometrul 6 (Sorin Bezdedeanu, www.alpinet.org).

27. hotel Blea Cascad` (1234


m) - Valea Doamnei - Lacul Blea
(2027 m)

(Hotelul este la 55 km de ora[ul F`g`ra[ [i la 63 km de Sibiu.) Timp de parcurgere: 3-4 ore. Marcaj cruce ro[ie.
Iarna pot apare dificult`]i mari la parcurgere.

28. hotel Blea Cascad` (1234


26. Arpa[u de Jos (420 m) - ho- m) - Vf. Netedu (2351 m) - Lacul
tel Blea Cascad` (1234 m) - La- Blea (2027 m)
cul Blea (2027 m) - {aua Capra Timp de parcurgere: 4-5 ore; iarare por]iuni periculoase. Marcaj ban(2315 m) sau {aua Paltinu (2350 na albastr` (fost triunghi ro[u). |n dreptul
d`
m)
muchiei coborte din Vf. V`iuga se des-

Timp de parcurgere: 16 km din Arpa[u de Jos (prin localitatea Cr]i[oara, aflat` la 4 km sud de [oseaua Sibiu - Bra[ov)
pn` la cabana Vama Cucului; apoi, 12 km
pn` la Blea Cascad`, pe drumul transf`g`r`[an. De la hotelul Blea Cascad` putem p`r`si [oseaua [i s` urc`m pe poteca
marcat` (triunghi albastru); sau putem
sui spre Lacul Blea cu telecabina.
De la Lacul Blea (imagini 610, 620,
volumul 2), pn` pe creast`, \n {aua Capra, potec` larg`; timp necesar: 30-60 minute. Tot de la lac, spre vest, band` albastr` pn` \n {aua Paltinu. Pe timp de iarn`
aceste poteci pot prezenta serioase dificult`]i [i pericole.
Cnd coborm de la Blea Cascad`

prinde, c`tre sud, poteca marcat` (punct


albastru) spre Vf. Vn`toarea lui Buteanu.

29. hotel Blea Cascad` (1234


m) - Cascada Blea

Timp de parcurgere: ore; aten]ie


pe timp de iarn`, posibile pericole de avalan[`. Marcaj punct ro[u.

30. Lacul Blea (2027 m) C`ldarea V`iugii - Vn`toarea lui


Buteanu (2507 m)
Timp de parcurgere: 2-2 ore; nerecomandat iarna. Marcaj punct albastru [i
band` albastr` pn` \n {aua V`iugii (\ntre
Vrfurile V`iuga, la vest [i Capra, la est),
apoi cruce albastr` pn` pe Vn`toarea lui
Buteanu.

31. {aua Capra (2315 m) - Vn`toarea lui Buteanu (2507 m)

Timp de parcurgere: -1 ore; aten]ie


pe timp de iarn`. Marcaj cruce albastr`.

22

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


32. Victoria (640 m) - cabana
Turnuri (1520 m) - cabana Podragu (2136 m)

(Victoria este ora[ situat la 9 km spre


sud fa]` de gara Ucea de Jos; prin Ucea de
Jos trece [i [oseaua Sibiu - Bra[ov.) Timp
de parcurgere din Victoria: 10 km drum
forestier; apoi, pe potec` frumoas`, \nc`
3-3 ore pn` la cabana Turnuri; de la cabana Turnuri, 2-3 ore pn` la cabana Podragu. Marcaj triunghi ro[u. Exist` variante ale potecii pentru perioada de iarn`.
|n apropierea fostei cabane Arpa[ sunt
mai multe drumuri forestiere [i indicatoare \n general insuficiente pentru a ne
l`muri imediat asupra variantei de urmat.

Din traseul Victoria - cabana Turnuri


se desprinde c`tre stnga poteca cu triunghi albastru, c`tre Boldanu (traseu 33,
pe care nu l recomand`m). Aceast` por]iune este pu]in umblat` [i are semne puse
nesatisf`c`tor; la fel de incomod` este [i
poteca dintre Boldanu [i cabana Turnuri,
pe care de asemenea nu o recomand`m.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

33. fosta caban` Arpa[ - La {ipot (1470 m)

La aproximativ 7 km sud de ora[ul


Victoria, distan]` parcurs` pe traseul marcat cu triunghi ro[u, se desprinde c`tre
stnga poteca cu triunghi albastru, care
suie pe Culmea T`r]a. Timp de parcurgere: 2-2 ore. |n apropierea fostei cabane Arpa[ sunt mai multe drumuri forestiere, iar indicatoarele sunt \n general insuficiente pentru a ne l`muri imediat asupra variantei de urmat. Nu recomand`m

parcurgerea acestui traseu.

34. Victoria (640 m) - La


{ipot (1470 m) - Muchia T`r]a
- cabana Podragu (2136 m)

Marcaj band` albastr`. Timp de parcurgere: 2-3 ore pn` la {ipot (fost punct
albastru); apoi 4-5 ore pn` la Podragu;
traseu nerecomandat iarna, foarte dificil
vara pe vreme nefavorabil`.

35. cabana Podragu (2136 m)


- {aua Podragu (2307 m)

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

grafic dreapt` (stnga cum urc`m) a obr[iei de vale. La baza abruptului (imaginea
3122, volumul 3) vom reu[i s` ne d`m
seama care este direc]ia pe care g`sim poteca, insuficient marcat`. Traseu periculos sau inaccesibil iarna.

38. Smb`ta de Jos (420 m) Smb`ta de Sus - cabana Popasul Smb`ta (700 m) - cabana
Valea Smbetei (1401 m) - Fereastra Mare (2188 m)

(Din ora[ul F`g`ra[, de pe [oseaua [i


linia C.F.R. Bra[ov - Sibiu, sunt 15 kilometri pn` \n localitatea Smb`ta de Jos.)
Timp de parcurgere: 17 km pn` la cabana Popasul Smb`ta; apoi, 2-3 ore pn` la
cabana Valea Smbetei; de la cabana Valea
Smbetei, 1 or` pn` la Crucea Ciobanului (1750 m); de la Crucea Ciobanului \nc` 1-1 ore pn` \n Fereastra Mare a
Smbetei (imagini 3073, 3074, 3071, volumul 3). Marcaj triunghi ro[u. Iarna, de
la cabana Valea Smbetei pn` \n Fereastra Mare a Smbetei, traseul poate fi foarte periculos.

Timp de parcurgere: -1 ore. Marcaj


triunghi ro[u. Pe timp de iarn` traseul
poate fi foarte periculos.

urc`m abrupt, prin p`dure, pn` la baza


stncilor albe. Apoi marcajul se duce c`tre
amontele v`ii [i ajunge la Crucea Ciobanului, dup` alte 1-1 ore. Iarna, traseul
are por]iuni expuse, periculoase.

38 bis. cabana Valea Smbetei - chilia din Muchia Dr`gu[u- 42. cabana Valea Smbetei
(1401 m) - Curm`tura R`corele
lui
36. cabana Podragu (2136 Cruce albastr`, 15-25 minute.
(2290 m) - Valea Vi[ti[oara - Vi[tim) - Lacul Podr`gel - Porti]a Ar[oara (650 m)
Timp
pa[ului (2175 m)
39. Crucea Ciobanului - sub foarte greude parcurgere: 7-8 ore; traseu
[i periculos pe timp de iarn`.
Timp de parcurgere: 3-4 ore. MarMarcaj punct albastru. Vi[ti[oara este o
caj band` albastr` pn` n {aua dintre La- Vf. Cheia Bndei

curi, apoi cruce albastr` pn` la Porti]a Arpa[ului. Traseu foarte periculos pe timp
de iarn`. Traseul punct ro[u de la Lacul
Podr`gel c`tre nord are debutul incert.

Timp de parcurgere: 1-2 ore. Marcaj


punct ro[u. Periculos iarna.

40. Crucea Ciobanului - Fereastra Mic`

mic` localitate aflat` la 3 km de Popasul


Smb`ta [i la 8 km de Victoria. Traseul pe
por]iunea inferioar` a V`ii Vi[ti[oara este
distrus de intemperiile muntelui (vezi
romania-natura.ro/node/15).

76. Lisa - Muntele Tr`snita


(2077 m) - Ca]avei (2267 m) Rezistoarele (2332 m) - {aua BnPunct ro[u, 15-20 minute, accesibil
41. cabana Valea Smbetei dea
doar vara.
(1401 m) - Piatra Caprei - C`lda- Lisa este localitate situat` la sud-est
de Smb`ta de Sus.
rea din nord de Fereastra Mare a fa]`Timp de parcurgere: 7-8 ore. Traseu
37. Victoria (640 m) - Valea Vi[- Smbetei
realizat de Salvamont Victoria [i TransLa circa 650 metri aval de cabana Vatea Mare - Porti]a Vi[tei (2310 m) lea Smbetei, se desprinde un traseu spre mont F`g`ra[. Marcaj punct albastru. Vezi
descrierea traseului la www.romania36 bis. monumentul Nerlinger - Porti]a Frun]ii - C`ldarea
Pietroas`

Timp de parcurgere: 8-9 ore. Marcaj


triunghi ro[u. Pe vizibilitate redus`, dup` ce ie[im din p`dure (aici refugiu), trebuie s` ne orient`m c`tre marginea geo-

Timp de parcurgere: 1-1 ore. Marcaj band` albastr`. Periculos iarna.

dreapta cum coborm, triunghi albastru,


c`tre Piatra Caprei (zon` calcaroas` doar
par]ial explorat` speologic). Circa -1 ore
23

natura.ro/node/556.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

43. Voila (423 m) - Breaza (610 78. Cop`cel - M`lini[ (600 m)


m) - fosta caban` Urlea (1533 m) - Pietriceaua - Scoar]a (1997 m) - Vf. Urlea (2473 m) - Curm`tura Curm`tura }iganului (1895 m) Mogo[ului (2344 m)
Belia Mare

Timp de parcurgere: 14 km pn` \n


localitatea Breaza (la sud de Breaza este
cabana Breaza); apoi, 3-4 ore pn` la
fosta caban` Urlea; de la fosta caban` Urlea, \nc` 3-4 ore pn` \n Curm`tura
Mogo[ului. Marcaj triunghi albastru.
Aten]ie: marcajul triunghiul albastru
de pe Valea Brezcioara ne poate \ncurca,
din cauza unor pode]e care pot fi luate de
ape; pe Valea Pojorta, la est de Urlea, triunghiul ro[u este pe potec` nesigur` din
cauza copacilor pe care i doboar` precipita]iile, pantei [i noroiului; f`r` dificult`]i
nea[teptate r`mne traseul punct ro[u,
care urc` la fosta caban` Urlea din Valea
Brezcioara, peste Col]ii Brezei. Iarna, mai
sus de fosta caban` traseul poate pune
probleme serioase de \naintare.

Cop`cel este localitate situat` la sud


de ora[ul F`g`ra[. Marcaj punct ro[u.

79. cabana Piscul Alb - Muntele Pietriceaua


Marcaj punct albastru.

47. Sebe[ - Valea Sebe[ - Muntele Comisul

Sebe[ este localitate situat` la 15 km


sud sud-est de ora[ul F`g`ra[.
Timp de parcurgere, din Sebe[: 7 ore.
Marcaj triunghi albastru.

80. Valea Sebe[ului - Curm`44. fosta caban` Urlea (1533 tura }iganului (1895 m)
m) - Curm`tura Mo[ului (2200 Marcaj cruce ro[ie.
m) - Curm`tura Zrnei (1923 m)
Timp de parcurgere: 3-4 ore; tra81. M`rgineni - Plaiul cel Maseu periculos iarna. Marcaj punct ro[u.
re - Nimaia - V`carea Mic` (1510
m) - V`carea Mare (1721 m)
45. Curm`tura Mo[ului (2200 M`rgineni este localitate situat` la
m) - Lac Urlea - Porti]a Lacului sud-est de ora[ul F`g`ra[. Marcaj triunghi
galben.
(2336 m)
Timp de parcurgere: 1-2 ore; iarna,
traseu periculos. Marcaj punct albastru,
greu de reperat pe cea]`.

46. Dejani - Curm`tura Br`tilei (2122 m)

Recea este localitate aflat` la 13 km


sud sud-vest de ora[ul F`g`ra[; la 2 km
sud de ea ajungem \n comuna Dejani.
Timp de parcurgere, din Dejani: 6
ore. Marcaj triunghi ro[u. (vezi descrierea traseului n volumul 6; inclusiv leg`tura cu Mun]ii Iezer, prin {aua Oticu)

77. Recea - m`n`stirea Berivoi


- Berivoi - Piciorul B`trn - Culmea Scoar]a

Recea este localitate situat` la sud de


ora[ul F`g`ra[. Marcaj band` albastr`.

82. Prul Fntnele - Vf. Nimaia (1540 m) - Prul Cenu[a


(Brsa Gro[etului)
Marcaj cruce galben`.

48. Muchii nordice


Unele dintre muchiile nordice poart`
marcaje turistice. De la nivelul lor descoperim muchiile vecine, toate cu atrac]ii
de peisaj [i relief, \n toate anotimpurile.
Pe muchiile care nu au semne turistice,
cteva case de vn`toare/ refugii, unele
avnd surse de ap` \n apropiere, permit s`
plec`m spre partea superioar` a parcursului, indiferent de anotimp, a[teptnd vremea senin`, de la o baz` pl`cut` (cam toate au sob`, dar nu stric` s` avem la noi topor sau fer`str`u coad` de vulpe), eventual doar cu bagajul strict necesar.
24

Multe muchii nordice au ie[iri incomode sau foarte grele \n creasta principal`; pe vreme f`r` vizibilitate [i iarna, pericolele sporesc considerabil.
Trebuie s` [tim unde s` ne oprim ascensiunile pe aceste muchii (func]ie de
echipament, experien]` tehnic`, interesul [i priceperea coechipierilor, starea z`pezii/ vremii); orice munte sau zon` montan` str`b`tut` ne aduce satisfac]ii, nu
trebuie s` trecem, dac` nu suntem preg`ti]i, pe pasajele de alpinism. Dar nu \nseamn`, dac` iubim natura, s` ignor`m
parcurgerea acestor creste. V` sf`tuiesc s`
fi]i de obicei trei sau patru \n grup, a[a v`
descurca]i mai u[or [i la eventualele \ntlniri cu animalele s`lbatice.

48.1 Muchia Tunsului, la est


de cabana Negoiu

Iat` ce povestea Dan Alexe (Internet, pagin` acum inaccesibil`).


16 iunie 2004. Pe la 11 seara coborm \n Porumbacu, apoi o lu`m spre Porumbacu de Sus (6 km). Pe la 1,30 noaptea facem tab`r` aproape de confluen]a
cu Valea Tunsului.
17 iunie. Sosim imediat la confluen]a
cu V. Tunsului, lng` c`su]a nr. 22. Dup`
20 minute ajungem la un canton \nchis.
Drumul forestier e \n bun` stare. Z`rim
culmea din stnga, spre care vom urca.
Dup` 1 ore sosim la cap`tul drumului.
|n 1999 am suit pe culmea din dreapta
(S`r`]ii), plin` de b`l`rii [i poteci de animale. Acum vom urca \n stnga. Lu`m
ap`, aici s-ar putea s` fie ultima surs`. Suim abrupt, direct pe fa]a din stnga. Ie[im pe culme; potecu]`, marcaj forestier;
probabil suntem \n Curm`tura la M`r
(1026 m).
Mai departe se urc` tot abrupt, apoi
ocolim ni[te vrfule]e, pe poteca din

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


dreapta [i ie[im iar pe culme. Z`rim c`tre est Culmea Doamnei, apoi cea a Blei. Z`pad` pe culoare. Intr`m pe potec`
larg`, marcaj H ro[u, borne silvice. Spre
stnga se las` un drum n`p`dit de vegeta]ie. Urcu[ abia perceptibil. Dup` 4 ore
sosim la casa de vn`toare Tunsu (1450
m), \ntr-o poian` (La L`cu]) plin` cu
[tevie: priciuri, o mic` sob` d`r`p`nat`,
f`r` geamuri, destul de curat (ntre timp,
acest ad`post a fost d`rm`t...).
Merg s` caut izvorul. Din sudul poienii se trece prin [tevie [i apoi se coboar`
pe o potecu]` \n serpentine, care se pierde mai jos dar apare iar. Pe la ora 14 plec`m spre Furca Tunsului.
Potec` vizibil`. |n etajul jnepenilor
suntem ghida]i tot de potec`, iar la afini[uri urc`m direct, \n serpentine scurte.
Furca se las` greu de cucerit. Momi pe
vrful ei; privim prin binoclu la cabana
Negoiu. Continu`m pe creast`, spre Vf.
Fier`str`ul. Vremea ne joac` feste, suntem la un pas s` renun]`m, cobornd c`tre Valea S`r`]ii (aten]ie, pe versantul c`tre Valea S`r`]ii circul` ur[i - not`, Ic`
Giurgiu).
G`sim o potec` (brn`) care ocole[te
mai multe vrfuri; ele sunt u[or de urcat
\ns` unele sunt mai dificil de cobort.
Suntem \ncnta]i de priveli[te. Podeiu ne
p`c`le[te, ni se pare c` suntem pe el, dar
nu-i a[a. {ei domoale. Pe la ora 19 suntem
lng` momia de pe Podeiu: Custura
Ciobanului [i Negoiu ni se dezv`luie. Z`pad` mult` \n vestul custurii. Coborm
pe piciorul estic, ocolind ]ancuri [i accidente stncoase, trecem pe lng` vlcelul
pe care s-ar putea cobor\ c`tre C`ldarea
Strunga Ciobanului. Mai coborm ceva pe
culme [i apoi pe fe]e abrupte. La 8 seara
sosim lng` marcajul cruce ro[ie [i mont`m tab`ra.

48.2 Muchia Albota, la est de


Vn`toarea lui Buteanu

Cas` de vn`toare, pe la 1600 m altitudine. (Dan Moisa, Cluj-Napoca, alpinet.org)

48.3 Muchia Z`noaga, la est


de Vi[tea Mare

Cas` de vn`toare, la marginea superioar` a p`durii; izvor pe potec`, la nord de ea.

48.4 Muchia Dr`gu[ului, la


est de Muchia Z`noaga

Marcaj punct ro[u. Acces: de pe drumul dintre complexul turistic Smb`ta [i


localitatea Vi[ti[oara mergem spre sud, direct spre muchie; de la sud de Popasul
Smb`ta, potec` marcat` (n septembrie
2010, debutul ei era grav avariat de lucr`rile forestiere); la nord de cabana Valea
Smbetei, potec` marcat` (cu ie[irea din
amonte foarte dificil`, prin jnepeni[, din
cauza ruperilor provocate de avalan[e).
Caban` de vn`toare \n zona de deasupra
cabanei Valea Smbetei (aten]ie, aici, posibile \ntlniri cu ur[i). Marcajul punct ro[u se termin` nspre sud la jonc]iunea cu
traseul 42, punct albastru.

Parcursuri pe
versantul sudic
49. Cineni (350 m) - Muchia
Z`noaga - creasta principal`

Timp de parcurgere: 6-8 ore; pe timp


de iarn` poate avea zone dificile. Marcaj
cruce ro[ie.
Pe [oseaua Rmnicu Vlcea - Sibiu, cu
ma[ina (curse de autobuz Bucure[ti - Sibiu) sau de la sta]ia CFR Cineni (\n
amonte) ajungem la podul peste Olt, pe
malul drept al rului, peste ap` de localitatea Cineni. (Dou` biserici pictate la
exterior - cu vopsele din plantele ce cresc
pe aici - vechi din 1733 [i 1807, construite \n stil brncovenesc.)
Dup` ce trecem Oltul pe malul s`u
stng geografic, ca s` intr`m pe linia marcajului trebuie s` pornim chiar de la cap`tul podului c`tre amontele lui, pe strada ce duce la biserica veche. |ntreb`m
din om \n om, de[i nu \ntotdeauna explica]iile vor fi utile, pe unde ie[im pe fa]a
sudic` a Muntelui Plea[a, pe care va trebui s`-l urc`m c`tre nord. Pn` pe vrful
Plea[a este mai greu cu orientarea, marcajul ba apare, ba dispare, drumuri [i c`r`ri
sunt mai multe, noroc c` locurile nu sunt
\mp`durite prea tare [i, dac` nu-i iarn`,
mai d`m [i mult mai sus de cte cineva cu
treburi. Traseul este mult mai simplu de
parcurs \n coborre, poteca te "trage \n
jos".
O dat` ajun[i pe Muntele Plea[a va
trebui s` ]inem calea de pe fa]a sa estic`.
Vom intra \n p`dure [i vom avansa astfel o
bun` bucat` de drum. Dincolo de p`dure
25

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


peisajul cap`t` mare profunzime (imaginea 40, volumul 2); spre r`s`rit se vede
zona crestei din preajma Lacului Budislavu. Imediat \n fa]a noastr`, stnc`rii de
calcar apar din plai, pe fa]a lui estic`, pe
locuri f`r` p`dure; la poalele uneia, lng`
un izvor puternic, ajungem la stna Piatra
Alb`. (La vest de stn`, pe cealalt` fa]` a
muntelui, locuri s`lbatice stau ascunse
prin p`duri, pe malul dinspre sud-est al
V`ii Curp`nului. Sunt acolo ]inuturi de
vn`toare [i localnicii vorbesc [i de pe[teri \nc` necercetate.) Am f`cut pn` aici
vreo 3-4 ore din Cineni.
De la stn` continu`m s` urc`m pl`cut [i vom trece printr-o p`dure \ntunecat`, unde drumul este lat, printre conifere. Mergem pe fa]a de est a Z`noagei
Cinenilor, apropiindu-ne dup` codrul
des de locuri mai \nierbate, pn` ajungem
\n {aua Prislop (1600 m). Au trecut 1-2
ore de la stna Piatra Alb`. Mai avem pn`
\n creasta principal` a F`g`ra[ului \nc` 11 ore (sau poate mai mult dac`... afinele
sunt coapte).
Din {aua Prislop (imaginile 30, 3610,
volumele 2 [i 3) coboar` la dreapta, spre
apa Co]ilor, drum larg, \n serpentine, care
ne scoate la stna de pe malul stng geografic al V`ii Co]i, sub traseul 50, marcat
cu triunghi albastru, pn` la care nu avem
mult de urcat, prin locuri foarte frumoase. La vest de {aua Prislop este bazinul
de formare a V`ii Curp`nului (cu abrupturi, pr`p`stii), ap` cu numeroase [i frumoase cascade [i repezi[uri. Din creasta
principal` ne-au fost necesare dou` zile
pentru a ajunge pe firul apei pn` la drumul forestier din partea sa inferioar`.
(Trebuie cisme [i o cordelin` de 20 metri.
Se doarme \n p`dure.)

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

50. Cineni (350 m) - Valea


Satului - {aua Apa Cump`nit`
(1807 m)

Timp de parcurgere: 8-10 ore; iarna


putem \ntlni zone cu pericol de ava-lan[`. Marcaj punct albastru, apoi triunghi
albastru.
Din Cineni pornim pe Valea Satului/
Co]ilor, pe drumul forestier care o \nso]e[te mult \nspre amonte; intr`m chiar
pe direc]ia acestuia trecnd podul peste
Olt. Dup` ce ie[im din Cineni se poate
\ntmpla ca drumul s` fie rupt de ape
(uneori \n mai multe locuri).
Dup` ce am parcurs cam 6 km, vreme
\n care am trecut cinci poduri peste ap`,
ajungem \ntr-o zon` de l`rgire important`
a v`ii (L). Drumul forestier continu` s`
urce \n lungul V`ii Satului, iar o parte din
serpentinele lui se v`d sus de tot \n stnga, pe coasta muntelui (M); cam la 4 ore
de la plecare, pe dreapta drumului, ajungem la o cas` forestier` p`r`sit`, cu izvor
lng` ea (locul se nume[te Ob`d`ri]a).
De la cap`tul drumului, dac` mergem pe
el (circa 1200 m altitudine), spre dreapta,
o potec` abrupt` prin p`durea de pe malul stng geografic conduce \n circa 45 minute la drumul care merge spre stna din
Valea Co]i; din locul unde ie[im \n drum
mai facem 30 minute pn` la stn`.
Din zona de l`rgire a v`ii (L; ne aprovizion`m cu ap`), de unde marcajul
punct albastru urmeaz` o ramifica]ie spre
dreapta a drumului, pe serpentine largi,
prin p`dure deas`, ie[im dup` 45 minute
la 1075 m altitudine, pe interfluviul dintre V`ile Boia Mic` [i Co]i (Satului), \n
{aua La Ciungi (C). Din dreapta noastr`
coboar` marcajul triunghi albastru, care
\ncepe din Greble[ti, localitate de pe malul stng al Oltului, din aval de Cineni.
Urc`m spre amontele interfluviului, pe
triunghi albastru; poteca continu` s` fie
larg`, frumoas`. Pe la 1350 m apar primii
bolovani de calcar. Dup` aproximativ 2
ore de la plecarea din vale iat`-ne la circa
1500 metri altitudine (belvedere spre
est, zona Ciortea), de unde drumul nostru, \n general larg, p`r`se[te interfluviul
pe care l-a urmat pn` aici [i continu` numai pe versantul stng geografic al V`ii
Co]i. |nti coborm, urc`m iar [i iat`-ne
dup` 30 minute la stna din Valea Co]i
(circa 1500 m altitudine). Am l`sat \ntre
timp la dreapta poteca marcat` cu triunghi albastru, care se duce prin p`durea
de conifere de pe Muchia Co]i.
Stna din Valea Co]i este situat` pe
malul stng geografic al apei, amonte de
confluen]a cu un important afluent de pe

aceea[i parte, la poalele Piciorului Boului.


De la stn` urc`m \n amonte, pe drumul
larg prin p`dure. Dup` cteva minute acesta trece dincolo de ap`, suind \n serpentine largi \n {aua Prislop (vezi traseul
49; imaginea 3610, volumul 3), pe sub un
perete cu blocuri [i forme albe de calcar.
Pu]in mai sus de locul unde drumul
pe care am venit trece prul, \ndreptndu-se spre {aua Prislop, pe malul stng
geografic al V`ii Co]i, la circa doi metri altitudine relativ` se deschide mica intrare
\n Pe[tera Izvorului din Valea Co]ilor
(marcat` cu 2011/3).
Continu`m s` urc`m pe lng` ap`,
cnd pe un mal, cnd pe cel`lalt, dup`
cum ni se pare mai comod. L`s`m \n stnga trei v`i afluente. La 100 m amonte de
ultima confluen]` apare pe dreapta un
grohoti[ dominat de un col] de stnc`.
Urcnd pe grohoti[, cam la 20 de metri
fa]` de albie ajungem la intrarea Pe[terii
din Valea Co]i (1600 m altitudine; imaginile 3610-3612, volumul 3). De la stn`
pn` aici am f`cut 30 de minute.
|ntre Pe[tera Izvorului din Valea Co]i
(2011/3) [i Pe[tera din Valea Co]i, Prul
Co]i \[i pierde \n 2-3 locuri o parte din
debit, \n talveg. De la Pe[tera din Valea
Co]i continund s` urc`m pe malul stng
geografic dep`[im zona cu cascade, apoi
urc`m tot spre dreapta, pn` ce ie[im \n
golul alpin, pe serpentine largi cu iarb`,
marcate cu triunghi albastru. De la pe[ter` pn` \n {aua Apa Cump`nit` (1807
m), unde vom \ntlni marcajul de creast`,
facem 40 minute. La sud-est de {aua Apa
Cump`nit` un refugiu din lemn ne poate
servi pentru popas.

51. Cineni (350 m) - Greble[ti - traseul Praporgescu

Marcaj triunghi albastru; nu este simplu de parcurs iarna. Pe Muchia Greble[tilor, \n primul r`zboi mondial, oastea romn` a f`cut un drum alpin, iar c`tre vest,
pe Muchia Z`noaga (traseul 49), este altul, conturat - se pare - de germani; drumurile acestea ne dau acum u[urin]a parcurgerii unor trasee cu frumuse]i deosebite.
Din Cinenii Mici, de pe malul stng
al Oltului, pornim pe drumul c`tre Greble[ti, vreo 4 kilometri. Acolo, pe uli]a de
lng` [coal`, \ncepem s` urc`m din greu,
pn` \n spinarea unei creste luminoase,
cu gospod`rii de var`, unde vom ]ine \nspre amonte numai versantul estic. Dup`
5 ore de la traversarea podului peste Olt
ajungem \n {aua La Ciungi (C, vezi traseul 49). Iar la cap`tul a 8-9 ore de la \n26

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


ceputul drumului ajungem \n {aua Apa
Cump`nit` (aici, izvoare spre nordul [i
sudul crestei), pe culmea principal` a masivului, dup` ce am trecut de refugiul din
lemn care poate ad`posti 6-8 persoane.

52. Cineni (350 m) - Greble[ti - Muchia Veme[oaia

Traseu nemarcat, dificil iarna, poate


mai tentant la coborre, venind de la Lacul Budislavu (de sub creasta principal` a
masivului). Din Cinenii Mici, de pe malul stng al Oltului pleac` spre sud-est un
drum auto c`tre localitatea Boi[oara, din
}ara Lovi[tei. Dup` 7 km din Cineni se
desprinde la stnga drumul forestier pe V.
Boia Mare.
O scurt`tur` pentru picior \ncepe dup` ie[irea din localitatea Greble[ti, \naintea podului care traverseaz` apa Boia; urm`m poteca de pe prundul rului. Pentru
numele Boia exist` atest`ri documentare
din 1 septembrie 1393 [i 31 august 1394,
\ntr-un hrisov al lui Mircea cel B`trn (vezi cartea lui Costea Martinoiu, Toponimia }`rii Lovi[tea).
Dup` 3 ore de cnd am pornit din
gara Cineni sosim la confluen]a cu Boia
Mic`, ce vine din stnga. Aici se afl` o cas` forestier` cu etaj [i spa]iu mare de locuit, devenit` proprietate privat` [i deschis` primirii de oaspe]i. Lumin` de la
grup electrogen.
Mergem vreo 5 km \n amonte pe Boia Mic`, trecem de o cas` veche [i cnd
drumul coboar` spre firul apei, prindem
ramifica]ia din dreapta. Pe acest drum
dep`[im un foi[or de vn`toare, trecem
firul unui pru, de dou` ori, [i dup` \nc`
o serpentin` prindem o potec` de oi. Suntem pe Muchia Tmpului (Cmpului),
pe care suim, uneori brutal, pn` la stna
Rebegei, de sub Muntele Olanu, la cap`tul a 4 ore de mers de la confluen]a celor
dou` ape Boia. Tot acolo ajungem dac`
pornim de la confluen]a celor dou` Boia,
pe Boia Mare, cam 1 km (\nainte s` ajungem la p`str`v`ria p`r`sit` de pe dreapta
drumului), pn` \ntr-o poian`. Spre stnga, trecem Boia prin ap` c`tre \nceputul
de potec` fr`mntat de copite. Urc`m pe
firul unui pria[, apoi spre stnga, pe poteca clar`, \n serpentine lungi.
Pe sub umbra fagilor b`trni, \ntr-o
or` de sui[ zdrav`n ajungem \n Poienile
La Arsuri, de unde mai avem 30 minute
pn` la stna Arsuri. (Tot aici am fi ajuns
dac` urmam lungul drum de pe V. Boia
Mare, cale de peste 20 km.) Mai avem de
urcat pe plai \nc` o or`, pn` la stna din
{aua Rebegei (1430 m); aici vine [i pote-

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


ca ce am fi urmat-o dinspre V. Boia Mic`.
|ncepem acum urcu[ul c`tre stna Pro]ap
(1537 m).
De la stna Pro]ap suim spre stna de
la Izvorul Iepii, apoi spre Vf. Copii lui
Mietoiu (peste 1800 metri). Suntem pe
creast`; urmeaz` Vrfurile Ol`nelul [i
Olanu (1944 m). Trecem de Veme[oaia
(creast` lung`, interesant`; imaginile 40,
30, 31, 33, 34, volumul 2) [i ajungem pe
Muntele Galbena. Au trecut 4 ore de la
stna Pro]ap. Dac` \ntlni]i vreun cioban
pe Galbena \ntreba]i-l de fntni]a acoperit` cu lespezi, situat` chiar sub creast`.
De pe Galbena porne[te spre stnga,
de-a coasta, potec` lat`, cu lespezi, pe care ajungem (1 ore) la Lacul Budislavu,
\n c`ldarea glaciar` cu marmote. {i tot de
pe Galbena mergem pe piscurile din jurul
Ciortei, toate frumoase [i spectaculoase.
Iar de pe Capu Gemenilor (imaginea 101,
volumul 2), dac` ne l`s`m \n c`ldarea de
la est de el [i suim pe cealalt` parte a ei,
ajungem pe Muntele Boia, \n cap`tul
Culmii Sfntu Ilie.

53. Fa]a Sfntu Ilie

Traseu nemarcat, foarte interesant pe


vreme cu vizibilitate mare; iarna apar probleme de parcurgere.
Acces: 1) De pe creasta principal` a
masivului, de la sud de Vf. Grbova, spre

sud-vest, pn` pe creasta de la sud de Vf.


Boia. 2) De pe Culmea Veme[oaia, anume de pe Muntele Galbena (vezi traseul
52) sau de pe Capu Gemenilor, prin c`ldarea glaciar` de la est de Capul Gemenilor, pn` pe creasta de la sud de Vf.
Boia.
De pe creasta de la sud de Vf. Boia
(imaginea FSF1, pagina 27) avem panoram` spre vest pn` aproape de Turnu
Ro[u, iar spre est pn` la Moldoveanu.
Pornim spre sud: trecem peste Mzgavu
[i Pietriceaua (sub ea \ntlnind o barier`
de piatr`). Continu`m pe Titescu [i ajungem la Vrfurile Fe]ei Sfntu Ilie; sub piscul de 2009 m g`sim izvor. Spre stnga,
unde \ncep s` apar` p`durile de brad, se
adnce[te V. Topologului, de la care poteci frumoase [i niciodat` \ndeajuns cunoscute de cei care nu merg la stne se ridic`
spre crestele seme]e ale masivului.
Noi continu`m c`tre dreapta, pe culmea din versantul drept geografic al Topologelului. Din Vf. Leul cobor[ul devine mai rapid; ajungem \ntr-o [a adnc`,
la limita p`durii de brad, de unde aria codrului este aproape nesfr[it`. Vom \ntlni alc`tuiri de lemn, h`r`zite a fi troi]e,
arareori terminate. Trecem pe la stnele
din Z`noaga [i apoi - mult mai la sud de
cadrul h`r]ii [i de Golul Cl`bucetului
(1542 m) - de cele din Poiana Lung`. De
acolo, drumul acum ravenat, coboar` tare
c`tre vest, spre ima[ul satului Podeni.
Urmeaz` satul Spinul - la vest de Podeni,

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


apoi localitatea Peri[ani (la sud de satul
Spinu), unde ajungem dup` aproximativ
14 ore de la pornirea de sub Vf. Grbova,
din creasta principal` a masivului.
Din Peri[ani ne \ndrept`m spre vest,
pe V. B`ia[ului, travers`m Oltul [i ajungem \n gara Cornet, pe lng` schitul ctitorit \n 1666. (vezi [i romanianatura.ro/node/333)

54. Valea Topolog - {aua Sc`rii (2146 m)

La 19 km nord de ora[ul Curtea de


Arge[ este localitatea S`l`trucu. De aici
\ncepe, \n amontele Topologului, marcaj
cruce albastr`, drum de vreo 34 de kilometri (nu \ntotdeauna accesibil cu autoturismul, din cauza exploat`rilor forestiere), pn` la locul de na[tere a rului:
confluen]a (la 1338 metri altitudine) Praielor Scara (dinspre vest) [i Izvorul Negoiului (dinspre est).
Topologul, lipsit \n partea inferioar` a
v`ii de apele dirijate \n scopuri energetice, las` la vedere \n albie multe cove]i de
mari dimensiuni, bine lustruite, tocmai
bune pentru b`l`ceal` pe timp de var`,
pu]inul de ap` crescndu-[i repede temperatura.
De la obr[ia Topologului, pe afluentul Scara, ne trebuie 3-4 ore pn` \n
creast`; iarna, pericol de avalan[e.

FSF1 C`ldarea de la obr[ia V`ii superioare a Grohoti[ului.


(traseu 53; vezi [i http://www.romania-natura.ro/node/333).

foto: Dinu Boghez

27

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

55. Lacul Vidraru (830 m) Muntele Marginea - Valea Topolog (1338 m)

Pe malul drept geografic al Lacului de


baraj Vidraru, de la cabana Cump`na (Valea Cumpenei, imaginea 332, volumul 2),
\ncepe triunghiul ro[u, spre Vf. Cl`bucet
(1717 m). Apoi, la vest de Muntele Marginea (imagini MA 1-4, pagina 28), \ncepe coborrea spre Topolog; din locul de
unde vom sosi \n vale mai sunt vreo 30 de
minute pn` la obr[ia Topologului (confluen]a Scara - Negoiu). Timp de parcurgere: 6-8 ore.
Dup` ce trecem de Vf. Cl`bucet [i intr`m pe drumul forestier care vine din Valea Topolog (din amonte de cabana forestier` Iedu) mergem pe acesta pn` la indicatorul din imaginea MA2 (1580 m altitudine), de unde ncepe coborrea marcajului spre Topolog.
Pe Culmea Marginea - Florea - Podeanu este un drum forestier, cu cteva
ramifica]ii. Acces: din comuna S`l`truc
urc`m 16 km calea forestier` de pe V. Topolog, pn` la 940 m altitudine, apoi mergem \nc` 17 km pe drumul care se duce
spre dreapta. Traseu greu pe timp de iarn` (evident, doar pe jos sau pe schiuri).

56. Valea Topolog (1338 m)


- la est de Vf. S`r`]ii

MA1 Vedere de la sud, spre Muntele Marginea (1792 m; trasee 55, 57).

fotografii: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete

MA2 Vedere de la sud, spre Muntele Marginea, c`tre


indicatorul unde se separ` traseele 55 [i 57.

Timp de parcurgere: 3-4 ore; iarna, pericol de avalan[e. Marcaj triunghi


ro[u.
Deasupra Cascadei Negoiului (imaginea 224, volumul 2), locuri deosebite
pentru campare, \n preajma lacurilor Negoiului; l`snd pe cineva la cort, putem s`
h`l`duim cteva zile prin stnc`riile [i
c`ld`rile din apropiere.

MA3 Indicatorul din imaginea MA2, spre traseul 57.

MA4 Indicatorul
din imaginea MA2,
spre traseul 55.

28

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

57.0 De pe Topolog pe Mun]ii


Marginea [i Lespezi
Ic` Giurgiu, Cristian Megulete
(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`"
Bucure[ti)
Pornind din Curtea de Arge[, ne vom
ndrepta spre Rul Topolog (traseul turistic 54, vezi harta masivului) de unde vom
sui pe un drum forestier pe Mun]ii Marginea, Florea [i Podeanu, apoi pe Vrfurile
Lespezi (2517 metri) [i C`l]un (2505 m)
de pe creasta principal` a Mun]ilor F`g`ra[ului.
Din ora[ul Curtea de Arge[, traversndu-l de la sud c`tre nord, dup` ce l`s`m n
dreapta [oseaua care merge la Cmpulung Muscel, mai parcurgem 2 kilometri
pe drumul spre barajul Vidraru [i la prima
intersec]ie (f`r` indicatoare rutiere) facem stnga, c`tre localitatea S`l`trucu,
pe [osea asfaltat`. Fie c` suntem aici la
470 metri altitudine.
Dup` 12,9 kilometri ajungem la ramifica]ia c`tre localitatea {uici [i mergem
spre dreapta. La kilometrul 25,5 de la
pornirea din Curtea de Arge[ sosim la o
ramifica]ie a drumului: spre stnga se
porne[te c`tre Cineni, localitate de pe
malul Oltului (drum n stare proast`); noi
continu`m c`tre dreapta [i la kilometrul
28,1 se termin` satul S`l`trucu de Sus [i
asfaltul aflat n stare acceptabil`. Suntem
aici la 670 metri altitudine. Topologul
curge n dreapta noastr`. De aici vom ncepe s` circul`m, dac` suntem cu autoturismul, cu viteza a I-a.

La kilometrul 29,7 ajungem la o cl`dire din beton, cu etaj, a energeticienilor


(pe stnga, lng` o amenajare hidrotehnic` pe Topolog, care curge acum pe stnga noastr`); imediat pe dreapta drumului
urmeaz` o c`b`nu]` din brne, punct de
control forestier. Suntem la 700 metri altitudine.
Continu`m s` avans`m nspre amonte, l`snd pe stnga [i dreapta diverse
gospod`rii [i spa]ii de locuit. La kilometrul 42,9 este, pe dreapta drumului,
cabana Iedu (nu se afl` n circuit public),
la 920 metri altitudine.
La kilometrul 44,3, la 940 metri altitudine, un drum forestier ncepe s` urce
spre dreapta. Vom merge de acum pe el,
aproape numai prin p`dure, pn` la kilometrul 57,1. Suntem acolo la o ramifica]ie
de drumuri, la 1580 metri altitudine. Se
simte golul alpin; din dreapta sosesc marcajele turistice triunghi ro[u (traseul 55),
de la cabana Cump`na [i band` albastr`
(traseul 57), din comuna Arefu. Vom continua pe drumul din stnga, nso]i]i de
cele dou` marcaje. Mai coborm [i urc`m,
trecem prin zone poienite [i la kilometrul
58,6 ie[im de tot din p`dure (imaginea
L2, la poalele Muntelui Marginea), la
1580 metri altitudine, la limita sudic` a
unui teritoriu de nenum`rate [i spectaculoase frumuse]i alpine. Spre dreapta
noastr`, la cteva sute de metri de drum,
mai spre vale, se afl` o stn`.
n stnga noastr` se ridic` culmea
Sfntu Ilie, care suie pn` pe creasta
principal` a F`g`ra[ului (imaginea L3).
La cteva sute de metri n fa]a noastr` drumul ajunge la indicatorul din imaginile L4-L6: triunghiul ro[u se duce de
la stlp c`tre Valea Topologului iar banda

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


albastr` ne va nso]i c`tre Muntele Lespezi.
Vom ocoli acum Vrful Marginea
(1792 metri), vezi imaginile L7-L9, descoperind orizontul dominat de Vrfurile
Negoiu (2535 m), C`l]un (2505 m) [i
Lespezi (2517 m).
Urm`toarea etap` este suitul pe Culmea Comarnic (imaginile L10-L12), acolo unde, la kilometrul 62,8 [i 1800 metri
altitudine, vine din dreapta marcajul cruce ro[ie (traseul 58 bis).
Vom ocoli n continuare Muntele Florea (imagini L13, L14), cu anten` pe el
(imaginea L19), [i, la kilometrul 66,8
sosim n {aua Podeanu (1871 m; imaginea L15), la un stlp indicator. De aici coboar` spre dreapta drum [i marcajul turistic cruce ro[ie.
Din {aua Podeanu, semnele band` albastr` sunt aplicate haotic, periculoase pe
vreme nefavorabil`. Ele se duc [i pn` la
cap`tul drumului care ocole[te prin
dreapta (est) Muntele Podeanu, nc` 900
metri, acolo unde este 1930 metri altitudine. Calea cea mai sigur` de ascensiune
din {aua Podeanu c`tre n`l]imi mai mari
este direct c`tre nord, acolo unde ajun[i
pe primul vrf vedem semnele de marcaj
[i succesiunea de mici piscuri de urcat [i
cobort pe care trebuie s` le trecem pn`
n {aua Lespezi (imaginile 41, 42).
Din {aua Podeanu (1871 m) vedem
spre vest (imaginile L16-17) Culmea
Sfntu Ilie, Vrfurile Boia [i Ciortea,
Mun]ii Grbova, Scara [i Mzgavu. Tot de
aici ni se dezv`luie Lacul Vidraru (imaginea L18) dar [i, tot spre sud, Piscurile
Florea (cu anten`) [i Comarnic (imaginea
L19).

L1 Mun]ii Cozia v`zu]i de pe drumul care merge din Curtea de Arge[ c`tre S`l`trucu.

29

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

L2 Ie[im de tot din p`dure la poalele Muntelui Marginea, la 1580 metri altitudine,
la limita sudic` a unui teritoriu de nenum`rate [i spectaculoase frumuse]i alpine.

L3 n stnga noastr` se ridic` culmea Sfntu Ilie, care suie pn` pe creasta principal` a F`g`ra[ului.

30

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

L4-6 La cteva sute de metri n fa]a noastr` drumul ajunge la un indicator: triunghiul ro[u se duce
de la stlp c`tre Valea Topologului iar banda albastr` ne va nso]i c`tre Muntele Lespezi.

31

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

L7-9 Vom ocoli acum Vrful Marginea (1792 metri), descoperind orizontul dominat
de Vrfurile Negoiu (2535 m), C`l]un (2505 m) [i Lespezi (2517 m).

C`l]un
Negoiu
2535

2505

Vf. dintre
Strungi

Lespezi
2517

Podeanu

2476

32

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


C`l]un

Negoiu
2535

2505

Vf. dintre

Lespezi
2517

Strungi
2476

L7-9 Vom ocoli acum Vrful Marginea (1792 metri), descoperind orizontul dominat
de Vrfurile Negoiu (2535 m), C`l]un (2505 m) [i Lespezi (2517 m).

L10-12 Urm`toarea etap` este suitul pe Culmea Comarnic, acolo unde, la kilometrul
62,8 [i 1800 metri altitudine, vine din dreapta marcajul cruce ro[ie (traseul 58 bis).
Mun]ii Cozia

33

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

C`l]un
2505

Lespezi
2517

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


Florea
1948

L10-12 Urm`toarea etap` este suitul pe Culmea Comarnic, acolo unde, la kilometrul
62,8 [i 1800 metri altitudine, vine din dreapta marcajul cruce ro[ie (traseul 58 bis).

Culmea
Comarnic

34

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Lespezi
2517

Vf. dintre
Negoiu
2535

Strungi
2476

L13-14 Vom ocoli n continuare Muntele Florea, cu anten` pe el (vezi imagini L11 [i L19),
[i, la kilometrul 66,8 sosim n {aua Podeanu (1871 m; imaginea L15), la un stlp indicator.
De aici coboar` spre dreapta drum [i marcajul turistic cruce ro[ie.
C`l]un
Negoiu
2535

Vf. dintre

2505

Strungi
2476

35

Lespezi
2517

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

L15 Dup` ce am ocolit Muntele Florea (imagini L13, L14), cu anten` pe el, la kilometrul 66,8
sosim n {aua dintre Florea [i Podeanu (1871 m, aici vedere de la nord c`tre sud), la un stlp
indicator. De aici coboar` spre dreapta (est) drum industrial [i marcajul turistic cruce ro[ie.

L16 Din {aua dintre Florea [i Podeanu (1871 m) vedem spre vest
Culmea Sfntu Ilie, Vrfurile Boia [i Ciortea.
Boia
2431
Culmea Sf. Ilie

36

Ciortea II
2419

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Mzgavu

Boia
2431

Ciortea II

2277

Scara

2419

2306
Grbova
2168

L17 Din {aua Podeanu (1871 m) vedem spre vest Vrfurile Boia [i Ciortea, Mun]ii Grbova, Scara [i Mzgavu.
L18 Din {aua Podeanu (1871 m) ni se dezv`luie spre sud Lacul Vidraru.
Mun]ii Ghi]u
Mun]ii Frun]i

37

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


Florea
1948

Comarnic
1929

Mun]ii
Cozia

L19 Din {aua Podeanu (1871 m) vedem imediat spre sud, Piscurile Florea (cu anten`) [i Comarnic.

S` ne ntoarcem acum, din {aua Podeanu, c`tre nord [i s` alegem mai nti
ca s` parcurgem pn` la cap`t drumul care ocole[te Muntele Podeanu pe la est
(imaginea L20). Apar pl`cile dezgolite,
albicioase, dup` care Vrful Lespezi poate
fi recunoscut de la mari distan]e, dar [i
partea superioar` a traseului 60, marcat
cu punct ro[u.
La picioarele noastre se deschide Valea C`priorul (imaginea L21, pe versantul
stng geografic al c`reia urc` traseul 60)
iar orizontul este conturat de bazinul V`ii
Capra [i de creasta principal` a Mun]ilor
F`g`ra[ului.
Dup` ce drumul se termin` va trebui
s` ne alegem linia de urcare care ne place
cel mai mult prin afini[ul din imaginea
L22, aflat la est de {aua Lespezi. Pn` s`
ajungem n {aua Lespezi (imaginea L28)
vom descoperi atrac]ia peisajului nalt din
jurul nostru (imaginile L23-27) iar odat`
ce ne afl`m pe Muntele Podeanu (imaginea L41), alte peisaje absolut remarcabile
ne atrag aten]ia (imaginile L30-36).
Din {aua Lespezi (imagini L37, 38,
42) nu mai e mult pn` pe Vrful Lespezi
[i drumul cel mai scurt ar trebui s` nceap` cu o scurt` coborre, ca s` alegem vari-

anta 3 sau 4 de pe imaginea L42bis. Cnd


ajungem n {aua Lespezi punctul ro[u care apare vizibil pe pietre ne arat` debutul
unui parcurs care poate fi periculos (s`geata metalic` care indica acest traseu a
disp`rut). Traseul 1, marcat cu punct ro[u, a fost sigur pn` prin anul 2010; ntre
timp s-au pr`busit ni[te stnci [i configura]ia crestei respective nu mai permite
circula]ia u[oar`/ sigur` cu bagaj greu sau
incomod n spate. Iar pe cea]`, vnt sau
z`pad`, ruta 1 devine extrem de periculoas`.
Traseul 2, marcat tot cu punct ro[u,
varianta u[oar` a rutei 1, este de asemenea incomod, tot din cauza unor pasaje
unde stncile s-au rea[ezat nefavorabil
nou`. La fel, pe vreme rea, ruta 2, devine
periculoas`.
Dac` din {aua Lespezi coborm circa
5 minute (vezi linia alb`) pe poteca marcat` cu band` albastr` (spre Strunga
Doamnei), putem apoi urca pe ruta 3,
f`r` dificult`]i, chiar dac` avem bagaj
greu.
Dac` este cea]` [i nu suntem siguri c`
putem dibui ruta 3, atunci continu`m s`
coborm pe poteca marcat` cu band` albastr`, nc` vreo 3-4 minute, pn` ajungem pe firul unui vlcel (care de obicei

38

are ap`). Pe malul drept geografic al acestuia ncepem ascensiunea pe ruta 4 (vom
mai ntlni poate pe aici semne punct albastru sau ro[u, de la marcajele ini]iale
c`tre Lespezi). Apoi vom trece pe malul
stng geografic al vlcelului [i continu`m
s` urc`m orientndu-ne u[or c`tre dreapta.
Rutele 3 sau 4 sunt recomandate, pe
vreme f`r` z`pad`, pentru coborrea de
pe Lespezi (dac` avem bagaj greu sau incomod).
De pe Vrful Lespezi (2517 m) privirea cuprinde n detaliu C`l]unu (2505
metri, imaginea L43), Negoiu (2535 metri, imagini L44, 45) dar [i mun]ii pn` la
Moldoveanu (2544 metri, imaginea L48).
Chiar sub Vrful Lespezi, Ic` Giurgiu [i
Gabriel Silv`[anu (ambii de la Clubul de
Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti) au
descoperit [i explorat un complex de pe[teri cu valori morfometrice de valoare interna]ional` (vezi http://www.romanianatura.ro/node/72). Intrarea n cea mai
mare dintre ele, Pe[tera 5 de pe Vrful
Lespezi, 135 metri lungime, dezvoltat`
n [isturi, a doua din lume ca lungime n
acest fel de roc`, se vede n imaginea
L49.

Lespezi, 2517

ghid Mun]ii F`g`ra[ului

traseul 60

L20 Din {aua Podeanu (1871 m), c`tre nord parcurgem acum pn` la cap`t drumul care ocole[te
Muntele Podeanu pe la est. Apar pl`cile dezgolite, albicioase, dup` care Vrful Lespezi poate fi
recunoscut de la mari distan]e, dar [i partea superioar` a traseului 60, marcat cu punct ro[u.

L21

La picioarele noastre se deschide Valea C`priorul (pe versantul stng geografic al c`reia urc` traseul

60) iar orizontul este conturat de bazinul V`ii Capra [i de creasta principal` a Mun]ilor F`g`ra[ului.

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro

Vn`toarea
lui Buteanu
2507

Arpa[u
Mic
2460

traseul 60

39

Buda
2431

Mu[eteica
2442

Natura Romniei, nr. 31, martie 2012; www.romania-natura.ro


L22 Dup` ce drumul se
termin` va trebui s` ne
alegem linia de urcare
care ne place cel mai
mult prin afini[ul din
imagine, aflat la est de
{aua Lespezi. Pn` s`
ajungem n {aua Lespezi
(imaginea L28) vom
descoperi atrac]ia
peisajului nalt din jurul
nostru (imaginile L2327) iar odat` ce ne afl`m
pe Muntele Podeanu
(imaginea L41), alte
peisaje absolut remarcabile ne atrag aten]ia
(imaginile L30-36).

ghid Mun]ii F`g`ra[ului


Lespezi, 2517

L23.
Vn`toarea lui Buteanu

Turnul

2507

Paltinului
Lep[i]a
Paltinu

2391

2398

traseul 60

40