Sunteți pe pagina 1din 31

O carte pe care n-am citit-o dar a carei recenzie suna bine.

Sterilet de Carol Hran O carte bun despre Ru prof. dr. Elena Roat O carte bun despre Ru, factorul X, de la ntemeierea lumii pn azi. ereu treaz !nu se odi"ne#te niciodat$, Rul le%itimeaz #i #i ad&udec noi teritorii. E proli', impre(izibil #i per(ers. )anta&eaz *inele, care se ascunde sub + fardul %ros al ipocriziei ,. -ar, mai ales, manipuleaz omul, care, din pcate, e setat %re#it. O carte bun despre o .ume ticlo#it, contaminat de ur, dispre/, nesim/ire #i nepsare. 0nfernul a n(ins, e netemtor, st nestin%"erit la (edere, la lumina reflectoarelor #i la dispozi/ia poftelor slbatice. -inspre Rai, niciun semn. -incolo dospe#te (iul, care secret, n mod parado'al, oartea. O carte bun despre un popor, care se sminte#te !a se citi1 care se ndeprteaz de credin/$, 2E -E3--4 5E3E0E)6E, cum i place autorului s scrie. O retoric a (icrelii, a adula/iei e'cesi(e, a %esturilor de fa/ad mpin%e poporul romn spre a%onie. 2in%ura #ans pentru acest neam este de a-#i ridica, treptat, capul dintre mormanele de co&i de semin/e #i rcnete de manele. 7romiscuitatea non-ac/iunii, absen/a ntrebrilor, suficien/a #i con(en/iile ucid spiritul. 8utorul cr/ii, 9arol :r#an, a ales s fie un cronicar suprarealist !a se citi1 clare pe realitate precum a (oit nsu#i scriitorul$. )i-a dorit s radio%rafieze o lume ca un + teatru mali%n #i asasin ,. )i, mai presus de orice, a ales s triasc fr s i%nore tririle, s se mire, s se ntrebe, s iubeasc #i s se iubeasc, descoperindu-se mereu. 2criitura lucid, de(oratoare, ofensi( #i pra%matic e'plic titlul acestui e(eniment editorial1 + Realitatea, ca o (ersat prostituat, #i-a montat un imens sterilet. El tinde s n%lobeze fra%mente ct mai mari de oameni, reliefuri #i lucruri, di%erate ntr-o monoton #i putrind combustie. , 7rof.dr.Elena Roata Si 2 poezii care mie mi-au placut. LUXOSUL BA CH!" AL #$OC%#&#!# Ce te faci cnd nu mai poi face nimic Cnd ce faci nu mic nici mcar Sprnceana ngerului pzitor? Vnd idei la cursul zilei indulgene postmoderne. Snt bisturiul analitic ce-i cnt tumoarea. Ruca cea urt iitoare lebd !aptul c eti pretenios te cost enorm. Rmn" umorul ca e aziune i puritatea ca simbol.

#$eamul care a luat cenua unor e rei %ri la%usc&'itzi a pus-o ntr-o clepsidr Spunnd (la munc biei)*# +neori m simt ca cenua aceea ,n gtul unei clepsidre care msoar timpul Ratrii i al morii mele. Cine a totui ntoarce cu regularitate clepsidra. !-i un bine. Redu cal arul la esenial $u-l subia cu alcooluri proaste. +n om - locuina unor lumi imaginare. $ici boala nu se oploete n atta singurtate $imeni nu c&eltuiete irui pe un condotier al pierderii. ,n fiecare zi nu fac dect s elaborez tactici. Ce a mai rmas din copilria ta? Ce nu i s-a furat nc? %stzi constai ineluctabilul cinism al intelectului. .i eu am un demon al meu. ,l d adesea cnd pri esc n oglind. ,l brbieresc n fiecare diminea. ,l trimit n ora s-l simt i s-l icaneze. Seara n spaiul ngust dintre lumi ,mi spune optit ,i trebuie mult cura/ prietene

S supori n-carnarea aceasta) 24;.ER4. R804.40

)i Raiul a a(ut o cu#c a suflerului. 9ine(a de acolo <i #optea lui -umnezeu ;ra%mentele de ;acere .a care ezita sau pe care le uitase. -in 7%nime a fost recrutat suflerul 9a unul ce pe toate le #tia. 9nd ce(a nu-i ie#ea ;acerea 5u-i un lucru att de simplu 5ici mcar pentru El pri(ea Oblic n &os 9a ntr-o profund concentrare. -e fapt 7ri(ea spre locatarul cu#tii suflerului. 8poi 9a printr-o tainic iluminare 8c/iunea se relua. 2e n/ele%eau att de bine <nct nu-/i ddeai seama 9ine #i cunoa#te rolul mai des(r#it1 -umnezeu sau suflerul 2u= -ar n timpul din urm >d ezitri mai ample sau c"iar 4itarea unor fra%mente ntre%i. 0ci un popor prea asuprit 9olo o po(este cu prea mult moarte -incolo un cataclism. 6oate aceste ciudate obser(a/ii duc tot mai mult la %ndul c 2uflerul a murit.

!le'ie (LX)* (de 5icolae 9abel #i aprut n (olumul .stun, sub stri%tul frunzei$ o camer celul i sicriu0 apoi o carte0 climri nubile i crima0 c ncerc s fiu eu nsumi0 umbr peste file n zi morocnoas ca un crin at1t de nud i fr nici o in0 mbtr1nit frumos ntr-un suspin i infinit n doru-i de lumin#

$repararea ceaiurilor + arta ,au ,tiinta9eaiul este o bautura foarte populara, consumata zilnic de multi dintre noi. 9u toate acestea, de multe ori termenul ceai este folosit necorespuzator. E'ista o diferenta clara intre ceai si infuziile diferitelor plante precum teiul sau musetelul. 9eaiul ade(arat este doar acela facut din frunze de ceai, cele trei tipuri pe care le cunoastem cu totii1 .erde/ ne'ru ,i al0. ;iecare dintre acestea are reteta sa proprie dupa care trebuie consumat pentru a-si dez(alui ade(arata sa(oare. 0n 9"ina, ,er.irea ceaiului e,te o arta. 2a stii sa faci un ceai bun necesita cate(a cunostinte pe care le (eti afla in continuare. Ceaiul al0 Ceaiul al0 este facut din mu%urii frunzelor de ceai si este un ceai fres", matasos si usor. .a (remea cand a fost descoperit in 9"ina, era un pri(ile%iu rezer(at doar imparatului si curtenilor sai. Era un ceai e'clusi(ist, rar si foarte scump. 8cest lucru sa intamplat pana in secolul X0X, cand anumite specii de tufisuri de ceai au fost culti(ate pentru a produce di(erse tipuri de ceai alb. Ceaiul al0 este cel mai delicat dintre toate tipurile de ceai si cel mai putin procesat. 7entru a-i mentine calitatea, producatorii trebuie sa se asi%ure ca acea concentratie puternica de antio'idanti din mu%uri si frunze nu se diminueaza si %ustul delicat al ceaiului nu se pierde. 0ar noi, cei care il bem, trebuie sa a(em %ri&a sa-l depozitam intr-un loc intunecos, uscat si racoros. Cum ,e 0ea ceaiul al0- Este bine sa tineti minte ca e'ista doua lucruri care pot strica o ceasca de ceai alb1 apa prea 1ier0inte ,i apa dura. 5u trebuie sa folositi apa cu concentratie mare de minerale, pentru ca acestea pot strica %ustul ceaiului si ii pot distru%e antio'idantii. ;olositi apa proaspata intotdeauna pentru ca %ustul subtil al ceaiului poate fi alterat de orice impuritate prezenta in apa. Apa tre0uie 1iarta ,i la,ata la racit, pana a&un%e la apro'imati( 23 de 'rade Cel,iu,. -aca este prea fierbinte, apa (a distru%e antio'idantii din ceai, iar acesta (a de(eni astrin%ent si-si (a pierde principalele calitati. 9eaiul alb are cel mai bun %ust baut simplu, fara lapte sau frisca. Ceaiul ne'ru 7oate cel mai popular dintre ceaiuri, ceaiul ne'ru a fost timp de multi ani sin%urul ceai cunoscut in >est. 8cest lucru s-a intamplat din cauza faptului ca in acele timpuri, ceaiul era transportat de corabii, iar ceaiul (erde sau alb si-ar fi pierdut aroma in timpul transportului. 9eaiul ne%ru in sc"imb isi putea mentine %ustul ani de zile. 9eaiul ne%ru este facut din aceeasi planta ca si ceaiul alb, dar frunzele sunt lasate mai mult timp sa se maturizeze pe planta. 8poi frunzele sunt lasate sa se o'ideze complet, proces care le face sa-si sc"imbe culoarea din (erde in maro inc"is si ne%ru, de aici si numele de ceai ne%ru. 9alitatea ceaiului este determinata de ni(elul sau de o'idare.

9eaiul ne%ru are un %ust puternic, amarui. 9ontine mai putini antio'idanti decat ceaiul alb din cauza procesului de fermentatie la care este supus, dar are cea mai puternica concentratie de co1eina dintre toate ceaiurile, cam de trei ori mai mult decat ceaiul alb. 2pre deosebire de ceaiul alb, cel ne'ru se prepara cu apa fiarta. 7uteti folosi frunzele de ceai ne%ru pentru mai multe cani de ceai, %ustul (a de(eni mai subtil si concentratia de cofeina (a scadea. 2e bea de obicei cu za"ar, lapte sau frisca. Ceaiul .erde 8cest tip de ceai este renumit pentru concentratia sa mare de antio'idanti. >eti fi surprinsi insa sa aflati ca ceaiul alb contine mai multi antio'idanti decat cel (erde, datorita faptului ca este facut din frunze foarte tinere de ceai. 9eaiul alb nu este fermentat deloc si de aceea contine de trei ori mai multi antio'idanti de cat cel (erde care este partial fermentat. 7entru a face un ceai (erde bun, 1olo,irea apei de calitate e,te e,entiala. 2i temperature apei este un factor la fel de important. 8pa prea fierbinte ii (a da un %ust amarui. 8pa trebuie sa aiba in &ur de ?@ de %rade 9elsius. ;runzele de ceai (erde sau pliculetele sa fie trebuie lasate cam doua minute in apa. 8ltfel %ustul (a capata o nota amaruie. 5u folositi apa nefiltrata, de la robinet, cand preparati acest ceai. 8cesta contine clor si ii (a afecta %ustul. $leona,m4 romnul pro,t cre,cut. 5u are rost s scriu din nou despre ct de prost crescut este romnul #i cum o simpl discu/ie cu un cona/ional #i poate strica ziua. -e ce= 2implu1 te (ei trezi &i%nit si tratat cu nesim/ire, c"iar dac inten/iile tale au fost onorabile sau poate doar din simplul moti( c ai solicitat o e'plica/ie. E'plica/ie pe care %robianul consider c /i-o poate da sau nu n func/ie de starea lui de spirit, adic dac are sau nu c"ef #i are %ri& s #i transmit c nu meri/i nici mcar scuipatul su de om superior. 7roblema este n mintea lui cea bolna( pentru c sunt con(ins, de#i nu am do(ezi, c ma&oritatea romnilor sufer de boli psi"ice. )i astea sunt determinate att de alimenta/ie mult, proast #i ieftin, ct #i de %radul de educa/ie. 5u m mai ostenesc s caut pasiona/i de ceai. 8m (zut cum unii m pri(esc cu mil cnd (orbesc despre ceaiuri, ei asociind, n mintea lor plin de &e% #i to'ine, ceaiul cu butura sracului. 7i, dac este a#a, s i (d eu pe ia care r%ie de la 9ola dac au bani de ceai, n ade(ratul sens al cu(ntului. 7i, nu au, dar nici nu se %ndesc c ar putea s cumpere cte(a frunzuli/e la pre/uri foarte mari. 7entru c, da, romnul bea ceai n cel mai fericit caz atunci cnd se mboln(e#te. -e#i, de multe ori, prefer o /uic sau un (in, pe moti( c alea te fac bine. Oriunde ntorci capul, n /ara asta de A bani, dai numai de pro#ti, nesim/i/i #i "o/i. Oameni fr o minim cultur, animale n ade(ratul sens al cu(ntului.

8#a c (oi, amatori de bere, spirtoase #i sucuri acidulate preferabil de la European -rinBs, firma care ( terciuie#te neuronul sper s muri/i n c"inuriCCCC Acesta este un mesaj al unei campanii, pornite de mine acum, de detoxifiere a societii.

Hai ,5 ,a.ur5m 6mpreun57 9u toate c nu mi-am propus s fac prezentri de ceaiuri pe aceast pa%in, iat c nu m pot ab/ine #i ( aduc n aten/ie o minunat butur. Este (orba despre 9eaiul de 6oamn de la ;ares, un produs romnesc, foarte bun. %cord-i un moment de rela2are i bucur-te pe deplin de culorile i parfumul acestui anotimp n compania unei ceti cu Ceai de 3oamn, ne spun c"iar productorii. Este un ceai bun, foarte aromat, poate fi consumat la orice or, c"iar #i nendulcit. -e fapt, aromele se simt mult mai bine dac nu (e/i adu%a miere sau za"r. Ceaiul i S5n5tatea <ncepnd cu sec al X>00lea, efectele benefice ale ceaiului au atras aten/ia medicilor europeni. <n anul DEFD, medicul olandez 5iBolas -ireBs a afirmat n opera sa Obse(ationes edicae faptul c nici o alt plant nu are attea (irtu/i ca #i ceaiul iar obiceiul de a bea ceai a&ut la pre(enirea multor feluri de maladii #i asi%ur lon%e(itatea. <n anul DE?G, un alt medic olandez, 9ornelis *onteBoe, a publicat un tratat despre e'celenta butur de ceai n care re%sim, tradus din c"inez, lista cu propriet/ile sale benfice1 7urific sn%ele 8lun% (isele urte Elibereaz creierul de %nduri ne%ati(e >indec durerile de cap >indec constipa/ia

7rote&eaz ficatul Este un bun remediu mpotri(a oricrei boli de (ezic 8&ut la ameliorarea (ederii E'celent remediu mpotri(a rcelii 9almeaz durerile de splin 8lun% somnul prea lun% #i de prisos 8lun% prostia Este creator de ener%ie Este creator de cura& <ndeparteaz frica 2timuleaz spiritul 2timuleaz inteli%en/a 2tin%e setea 2timuleaz ener%ia se'ual )tia/i c ceaiul1 D. 8re un efet diuretic care faciliteaz eliminarea to'inelor #i ac/ioneaz positi( asupra secre/iilor %astrice= A. 9ombate mbtrnirea, con/ine fla(onoide, ni#te o'idante de patru ori mai puternice dect (itamina 9= H. <ncetine#te mbtrnirea celulelor pro(ocat de soare, poluare #i stres= F. 9on/ine o enzim esen/ial care permite frnarea cancerului urinar #i di%esti( sau formarea anumitor tumori= @. 9almeaz durerile de cap #i faciliteaz respira/ia, fiind un puternic stimulator al or%anismului= E. ;a(orizeaz circula/ia sn%elui #i acti(eaz inima #i sistemul cardio-(ascular= ?. <nfrumuse/eaz din/ii prin con/inutul su bo%at in flour ce fortific smal/ul dentar #i pre(ine formarea cariilor= 2ursa1 "ttp1IIJJJ.ceainarie.ro

Cele mai 0une ceaiuri anti-,tre, Recunosti foarte bine semnele stresului %ura uscata, puls accelerat, musc"i incordati. 5imic placut in asta. 0ar cercetarile arata ca ?@K dintre noi ne confruntam cu stresul macar o data la doua saptamani. *ineinteles ca stim ca miscarea a&uta, la fel si meditatia sau Lo%a. 0nsa la fel de benefic si, poate, mai la indemana, este un alt remediu ce linisteste ner(ii, respecti( ceaiul din plante. -e departe cel mai indicat este, conform 6"ird8%e, cel de musetel.

;olosit de (ec"ii e%ipteni, dar si de %recii din antic"itate, care il considerau sacru, el are proprietati sedati(e, rela'ante si antidepresi(e. 8lun%a insomnia si potoleste indi%estia, %ratie uleiurilor esentiale (olatile si fla(onoidelor, eficiente si in tratarea %astritelor, flatulentei si sindromului colonului iritabil.

Ceaiul de menta calmeaza atat din punct de (edere psi"ic, cat si fizic, ameliorand durerile de cap. Este folosit si in caz de %reata, depresie si an'ietate, a(and capacitatea de a imbunatati starea de spririt si de a ameliora oboseala mintala.

Voi adauga eu ca pe mine ma cam constipa, si oricat de tare imi place gustul, il consum cu moderatie.

Ceaiul verde este un rela'ant natural, datorita teaninei. 0nsa contine si cafeina, iar daca cel care il consuma nu este obisnuit, poate sta treaz intrea%a noapte.

Ceai din floarea pasiunii

4nul dintre cele mai populare ceaiuri in Europa, acesta are proprietatea de a te scapa de insomnie, depresie si an'ietate. Valeriana este folosita de %eneratii, fiind eficienta in calmarea ner(ilor. -esi este ne(oie de o perioada de timp de acomodare cu mirosul specific, merita. -aca nu reusesti sa te obisnuiesti cu mirosul, ia-o sub forma de pilula, de la plafar. >orbeste insa cu un specialist inainte de a recur%e la aceste ceaiuri, mai ales daca iei medicamente, pentru ca unele interactiuni pot fi periculoase. Ceaiul 6n culturile lumii 9eaiul este o butur important in cadrul multor culturi ale lumii, fiind ser(it deseori cu ocazia unor e(enimente sociale.

C8ina 8stzi, locuri unde se consum ceai se pot %si n ma&oritatea cartierelor i localitilor c"inezeti. 9asele de ceai c"inezeti ofer zeci de (arieti i combinaii de ceaiuri calde i reci. -easemenea, ser(esc alte mncruri care se consum cu ceaiul. 6impul cnd se consum cel mai mult ceaiul este dup masa, nainte de apunerea soarelui, cnd casele de ceaiuri de(in pline cu studeni i muncitori. 9"ina este patria ceaiului, a(nd o istorie de F-@ mii de ani de culti(are a acestei plante. <n AMMH suprafaa plantat cu arbuti de ceai s-a e'tins la D.AMM.MMM de "ectare i, care a produs peste ?MM.MMM de tone de ceai, realiznd o (aloare de HF de miliarde de Luani, circa F miliarde de dolari americani. <n oraele c"ineze se pot %si peste tot ma%azine de ceai i ceainrii. Renumitele sunt acelea din oraele :an%z"ou, 9"en%du, Nuan%z"ou, 9"aoz"ou. uli oameni, att (rstnici ct i tineri au obiceiul de a se duce mpreun cu prietenii la ceainrie. Este o plcere deosebit s mer%i mpreun cu prietenii la o ceainrie. 9aponia 9eaiul (erde &aponez este bo%at n (itamina 9 i prezint un modest coninut de tein. 9eaiul (erde !c"a !=$ este una din buturile cele mai ndr%ite de &aponezi. <l beau fr za"r sau lapte. <n Oaponia se (orbete despre e'istena unui ceai in pulbere, asemantor cu matc"a, nc din anul ?HM. 9ert este c n anul DDPH, clu%rul Eisai a plantat semine de ceai pe care le adusese din 9"ina. 6imp de ca. @MM de ani a fost folosit doar n form de pul(ere !matc"a$. 7relucrarea ceaiului senc"a a fost in(entat de abia n secolul al X>0-lea. 9eremonia ceaiului a fost perfecionat de 2en no RiBLu la sfritul secolului al X>0-lea, iar nainte de era Edo !DEMM-DGEG$, consumul de ceai era limitat clasei conductoare. etoda de prelucrare a ceaiului %LoBuro a fost in(entat n secolul al X0X-lea. -oar odat cu introducerea metodeleor de producie n mas, ceaiul a de(enit butur ndr%it de ctre ma&oritatea populaiei. 9am &umtate din ceaiul produs n Oaponia este din prefectura 2"izuoBa, dar n ultimii ani a crescut i producia ceaiului produs n re%iunea QLRs"R. .a fel, n re%iunea 4&i, nu departe de QLoto, sunt prezente plantaii de ceai numeroase. 6ipurile depind de metoda de culti(are i de modul de prelucrare a frunzelor. 2enc"a1 constituie GMK din toate frunzele de ceai prelucrate n OaponiaS se obine prin sterilizarea frunzelor cu aburi pentru a opri fermentarea !o'idarea$. 8stfel frunzele nu i sc"imb culoarea. ;runzele prelucrate se fac sul pentru a elimina umiditatea i enzimele, i apoi uscate cu &et de aer cald, obinndu-se mici buci de culoare (erde nc"is, care arat ca nite ace, %ata pentru mpac"etat. 9eaiul se face cu ap fiebinte !dar nu care clocotete$. Este transparent. NLoBuro1 este ceaiul de cea mai nalt calitate din Oaponia. Este obinut din frunzele cele mai moi de pe plantaie, care este prote&at de un fel de &aluzele de bambus. 7relucrarea este la fel ca cea pentru senc"a. atc"a1 este forma pul(erizat a ceaiului (erde, folosit mai ales la ceremonia ceaiului. 5u se prepar prin oprire, ci se adau% ap fierbinte n ceaca cu matc"a, iar apoi se bate cu un bttor special din bambus. 5u este transparent, ci are o culoare

(erde nc"is. *anc"a1 este un ceai de calitate inferioar. 2e obine din frunze mai puin proaspete care au nceput s de(in sfrmicioase. 8re culoare transparent !maro desc"is spre %alben$. :T&ic"a1 se obine din frunze senc"a i banc"a care se nclzesc pn cnd de(in maro. 8re culoare transparent !maro roiatic$, iar %ustul este puin pr&it. %e'atul Unit 9eaiul a a&uns n 8n%lia n DE@A, fiind consumat la nceput de nobili datorit preurilor ridicate. Elizabet" 0 a nfiinat Oo"n 9ompanL, o companie care a(ea monopol asupra comerului cu 8sia i dreptul de a cuceri teritorii i de a %u(erna, de a bate moneda, de a purta rzboaie atunci cnd ea considera necesar. 8cesta a fost cel mai mare monopol din istoria omenirii. El a tinut pretul ceaiului ne&ustificat de mare, ceea ce a creat in timp multe probleme imperiului britanic. 7entru ceaiul luat de la c"inezi, en%lezii ofereau opiu, pe care l plantau n coloniile din 0ndia. Hon' :on' 9eaiul este o butur important n :on% Qon% deoarece cultura sa %astronomic a fost influenat i de 9"ina i de Re%atul 4nit, ambele ri unde ceaiul este but frec(ent. 9eaiul din :on% Qon% se bea cu lapte, ca n Re%atul 4nit, i este (ndut n timpurile moderne la ma&oritatea supermarBeturilor, autoser(irilor i restaurantelor tip fast food. E'ist i ceaiuri tradiionale c"inezeti, ncluznd ceaiul (erde i ceaiul de crizanteme #ran 9eaiul a a&uns n 7ersia !astzi 0ran$ din 0ndia, i n scurt timp a de(enit butura naional. 5ordul 0ranului este o zon important pentru culti(area plantei de ceai. <n aceast zon, milioane de persoane lucreaz n culti(area ceaiului. 0ranienii au una dintre cele mai mari consumaii medii de ceai din lume, i aproape fiecare strad are o cas de ceai, sau c"iB"ne. 8ceste case sunt locuri importante sociale i n ziua de astzi. 0ranienii beau tradiional ceaiului fr nici un alt in%redient, dei e'ist un obicei unic care nu se %sete nici unde n lume1 se plaseaz un cub de za"r n %ur nainte de a se bea ceaiul pentru a ndulci %ustul. #rlanda 0rlanda este ara cu cel mai mare consum de ceai pe cap de locuitor, fiecare irlandez a(nd o medie de patru pa"are pe zi. 9eaiul se bea frec(ent n loc de cafea. Obiceiurile i stilurile de ceai sunt similare cu cele din Re%atul 4nit. #ndia Este printre cei mai mari productori de ceai din lume, i butur este popular n multe state din ar ca butur de mic de&un i cin. Este ser(it n %eneral cu lapte i za"r i de multe ori cu alte ierburi care dau o arom plcut. a&oritatea ceaiului consumat n 0ndia este ceai ne%ru, i frunzele de ceai sunt fierte n ap, laptele fiind

adu%at la sfrit. Este un obicei cultural s li-se ofere la oaspeii ntr-o cas o ceac de ceai. Mie mi-a placut Masala Chai, desi poate parea ciudat cand il gusti prima oara. %u,ia 0n Rusia ceaiul este bautura non-alcoolica cea mai consumata. 0n aceste conditii in cultura rusa si-a facut aparitia samo(arul, un recipient menit sa pastreze bautura calda si care de-a lun%ul timpului a de(enit tot mai elaborat. 0nitial ceaiul a fost o bautura consumata in cadrul intalnirilor de mare importanta, rezer(ate elitei rusesti. odul de ser(ire a ceaiului este unul specific in Rusia, deosebindu-se de modul de ser(ire din alte culturi. 0nitial la ser(irea ceaiului rusesc se prepara un ceai foarte puternic intr-un (as si se alaturau alte (ase mai mici cu apa fiebinte pentru ca fiecare sa-si poata prepara ceaiul in functie de propriile %usturi. 8stfel puteai modifica taria si aroma ceaiului. 0n timp samo(arul a e(oluat atat ca te"nica, forma, dar si ca decoratiuni. Rusia a inc"eiat c"iar si un acord cu 9"ina, sortimentele de ceai de(enind (ariate si accesibile pentru intrea%a populatie. 9eaiul a putut fi sa(urat in timp de catre oricine, nu doar de cei mai importanti oameni ai tarii. -espre samo(ar 0n le%atura cu crearea samo(arului e'ista multe dispute. 4nii sustin ca pro(ine din Rusia, altii spun ca a fost creat in 9"ina. 0ndiferent care ar fi ade(arul cert este ca a fost incorporat in cultura rusa. 7rimele samo(are dateaza de la sfarsitul secolului X>000 si erau fabricate din metal in orasul 6ula situat in sudul Rusiei. etalul putea fi incalzit usor cu a&utorul carbunilor. .a mi&locul secolului X0X patru forme de samo(ar de(enisera traditionale1 cilindru, butoi, sfera si urna. 2amo(arul este cel mai cunoscut simbol pri(ind ser(irea ceaiului in Rusia si e'presia ruseasca a lua loc lan%a samo(ar inseamna sa (orbim cat bem ceaiul. Sri Lan;a 9eaiul n 2ri .anBa este ser(it n stil en%lezesc, cu lapte i za"r, dei laptele este ntotdeauna nclzit nainte. *utul ceaiului este o parte important a culturii 2ri .anBane "urcia

0n timp ce indienii si c"inezii pretind ca au fost primii care au descoperit si au folosit ceaiul, acum cate(a mii de ani, turcii sunt aceia care si-au dez(oltat o maniera proprie de a pre%ati si a consuma ceaiul ne%ru. 8 bea ceai a de(enit un ade(arat mod de (iata in 6urcia si face parte din cultura turceasca. 0ndiferent unde (eti mer%e in 6urcia, (eti fi in(itati la o cafea sau un ceai, ca semn al prieteniei si al ospitalitatii, oriunde si oricand, in timpul mesei si intre mese. 7roductia de ceai in 6urcia a inceput in anii timpurii ai Republicii, de-a lun%ul coastei arii 5e%re. 5umeroase plantatii de ceai sunt centrate in &urul orasului Rize, atin%and suprafete de HM Bm in anumite re%iuni. 9eaiul turcesc este prea concentrat pentru a fi ser(it in cani de ceai obisnuiteS de aceea, (a este intotdeauna oferit in pa"are de sticla mai inalte, de forma unei lalele. 8tentie1 acestea trebuie tinute intotdeauna de toarta, altfel riscati sa (a ardeti buricele de%etelor, caci ceaiul este ser(it intotdeauna la temperatura la care fierbe. 7uteti adau%a za"ar, insa nu si lapte. 7uteti ale%e sa fie mai slab sau mai puternic, depinzand de %usturile dumnea(oastra, caci ceaiul turcesc este preparat prin adau%area prafului de ceai in pa"ar si apoi a apei fierbinti, pana la obtinerea %ustului dorit. 8de(aratii bautori de ceai mer% de obicei la o coffeeUtea "ouse, unde pot ser(i ceaiul cu un samo(ar, astfel incat isi pot umple pa"arele dupa cum doresc. 9u cati(a ani in urma, ceaiul de mere !Elma caLi in turca$ a fost introdus pe piata locala, in special pentru turisti. 8cesta nu prea are nimic de-a face cu traditionalul ceai turcesc ne%ru, el este dulce, fara cafeina si cu o aroma fina de mar. .ista in%redientelor traditionale nu mentioneaza insa marul, ci numai za"ar, acid citric, esenta de ceai si (itamina 9. >oi re(eni cu alte amanunte. Ceaiul + licoarea zilelor de toamn5 > propun ni#te ceaiuri pentru anotimpul toamna. 8ceste licori, sa(urate sin%uri sau n compania celor dra%i, ( (or aduce buna dispozi/ie. 5u este (orba de cine #tie ce licori ma%ice, scumpe #i %reu de %sit. >e/i (edea c fericirea este mai aproape #i mai la ndemna noastr dect s-ar putea crede n mod obi#nuit. Ceaiul de m5cee constituie o arm n combaterea #i pre(enirea rcelilor tocmai prin con/inutul su n (itamina 9 natural, care ntre#te imunitatea or%anismului. -atorit (itaminei 7, preparatele din mce#e men/in permeabilitatea #i fra%ilitatea (aselor capilare, normaliznd circula/ia sn%elui. ce#ele mai con/in za"aruri, acid citric #i malic, pectine, tanin utilizndu-se ca tonice #i (itaminizante. Arnica stimuleaz imunitatea 8rnica este una dintre plantele cele mai pre/ioase, a(nd propriet/i imunostimulente %enerale foarte puternice. 2timuleaz n special imunitatea nespecific la ni(elul %tului #i al cilor respiratorii superioare, n adminstrare intern. E'tern, mbunt/e#te circula/ia, nclze#te e'tremit/ile #i creeaz o stare de confort fizic.

Ceaiuri rela<ante =ue>elul este una dintre cele mai cunoscute #i, n acela#i timp, cele mai eficiente plante utilizate pentru rela'area or%anismului #i a min/ii. Le.5n>ica are ca principal intrebuin/are calmarea sistemului ner(os. 8roma plantei are propriet/i calmante. Este folosit pentru tratarea durerilor de cap, an'ietate, depresie, stres emo/ional #i tensiune ner(oas. Ceaiul de ia,omie poate fi un ad&u(ant in perioadele de stres crescut sau c"iar in perioadele de surmena& fizic sau psi"ic. 9eaiul de iasomie are propriet/i de calmare #i re%enerare a ener%iei fizice, deoarece re%leaz presiunea sn%elui. Ceaiuri re.italizante Ceaiul .erde este unul dintre cele mai puternice ceaiuri cu efect re(italizant. Ener%izeaz or%anismul #i re(i%oreaz mintea pentru un timp ndelun%at, fa(oriznd starea de armonie. ?in,en'ul, denumit #i rdcina (ie/ii, este folosit pentru efectele de re(italizare mental #i fizic. 8ceste efecte anti-oboseal a&ut la refacerea ener%iei #i la mbunt/irea strii de spirit. Ninsen%ul combate pe toate planurile lipsa de (italitate #i confer un plus de ener%ie. !.ident/ ace,tea ,unt doar cte.a e<emple de ceaiuri care .5 a@ut5 ,5 lupta>i 6mpotri.a ,tre,ului/ r5celilor i o0o,elii. !<i,t5 numeroa,e ,ortimente de ceaiuri care aduc zm0etul pe 0uze i 0ucuria 6n ,u1let. Unul dintre ace,tea e,te ceaiul ne'ru. Acoala Ura,en;e 7opularitatea ceaiului este un fenomen %lobal, dar nicieri n lume ceremonia ceaiului nu contribuie att de mult la mediul cultural ca n Oaponia. 8ici, modul de a prepara ceaiul #i de a-l bea a cptat semnifica/ii estetice #i s-a dez(oltat ntr-o mplinire

artistic distinct. <n Oaponia, cnd cine(a este in(itat la o ceremonie a ceaiului, poate s anticipeze c se (a afla ntr-o camer special, mic, #i se (a bucura de compania altor persoane ntr-o izolare total de lumea #i preocuprile de zi cu zi. Nazda (a fi pre%tit camera nainte, fcnd cur/enie, atrnnd o pictur, pre%tind un foc pentru a nclzi apa de ceai, precum #i pentru prepararea unei mese u#oare, totul cu scopul de a face ca ntlnirea s fie ct mai plcut. 8ceast ceremonie este doar manifestarea e'terioar a unei

sensibilit/i interioare distincte pe care cine(a #i-o poate nsu#i prin studierea #i prin disciplina 9"ado, 9alea 9eaiului. -e#i 9"ado este un termen recent, disciplina pre%tirii #i ser(itului ceaiului #i are ori%inea n secolul al X>0-lea. 7udra (erde de ceai care este ser(it astzi la ceremoniile ceaiului pro(ine din cea pe care preo/ii 3en au adus-o, n secolul al X>0 -lea, din 9"ina, de unde se rentorceau de la studiu. 7e atunci, ei foloseau ceaiul ca stimulent de putere medie pentru a se concentra n timpul studiului #i al medita/iei, precum #i ca plant medicinal. -e la acest modest nceput, mae#trii ceaiului de(ota/i 9"ado au dez(oltat o estetic elaborat care a impre%nat cultura &aponez. <n plus, a e'istat #i un maestru al ceaiului care, pe parcursul e'isten/ei sale, a fcut din aceast estetic un mod de (ia/ #i a instituit 9"ado ca o modalitate de con(ertire a (ie/ii ns#i ntr-o lucrare de art. 8cest maestru al ceremoniei ceaiului a fost 2en RiBLu !D@AA-D@PD$. 0dealurile estetice ale lui 2en RiBLu, personalitate de frunte a artelor, precum #i a (ie/ii politice din timpul su, /in de esen/a artelor #i me#te#u%urilor artizanale din Oaponia #i se afl la temelia celor mai bune comportamente sociale #i %usturi estetice &aponeze. 2en RiBLu a sintetizat principiile de baz ale 9"ado cu urmtoarele F caracteristici1 Ba/ :ei/ Sei i 9a;u. Ba nseamn armonie, armonia dintre oameni, dintre oameni #i natur, dintre ustensilele de ceremonia ceaiului #i maniera n care ele sunt folosite. :ei nseamn respect. Respectul este pentru toate obiectele #i el constituie o manifestare a sentimentelor sincere de mul/umire pentru faptul c ele e'ist. Sei nseamn puritate, ceea ce implic att puritatea sufleteasc, ct #i cur/enia fizic. 4ltima caracteristic, 9a;u nseamn lini#te, precum #i pacea min/ii care se ob/ine odat cu mplinirea celorlalte trei caracteristici. 9lu%rii 3en care au adus ceaiul n Oaponia au pus #i temeliile spirituale ale 9"ado. *azate pe o cutare intuiti( a esen/ei realit/ii, preceptele *udismului 3en le-au oferit clu%rilor 3en mari posibilit/i de dez(oltare a esteticii ceremoniei ceaiului care a inclus nu numai procedurile de preparare #i de ser(ire a ceaiului, ci #i pe cele de prelucrare a instrumentelor de ceremonie, de cunoa#tere #i de e(aluare a calit/ilor artistice, ale desi%nului #i construc/iei camerei de ceremonie, ale ar"itecturii #i %rdinilor, literaturii #.a.m.d. 8u trecut mai mult de patru secole de cnd 2en RiBLu a trit la QLoto, dar ora#ul nc este mndru de mo#tenirea lsat de el. 8stzi, la numai D@ minute de mers pe &os de la 7alatul 0mperial se afl domeniile a dou dintre ramurile familiei 2en. 4nul dintre ele este re#edin/a lui 2en 2os"itsu, al X>-lea descendent al lui 2en RiBLu #i actualul

mare maestru al 4rasenBe de ceremonia ceaiului.

9asa propriu-zis a 4rasenBe este compus din diferite camere de ceremonia ceaiului, aproape toate fiind desemnate de ctre %u(ernul &aponez drept 7ropriet/i 9ulturale 0mportante. 4na dintre ele, numit QO5509:085, a fost construit de 2en 2otan, nepotul lui 2en RiBLu, #i a de(enit simbolul 6radi/iei 4rasenBe a 9"ado. Vuin, us"iBiBen #i 6otsutotsusai sunt denumirile altor camere de ceremonie din casa 4rasenBe, unde spiritul lui 2en RiBLu continu s triasc. 7este drum de poarta principal a 4rasenBe se afl 9"ado QaiBan unde au loc ma&oritatea lec/iilor de ceremonia ceaiului #i unde tineri #i persoane mai n (rst (in din toat lumea s se instruiasc n 9"ado. 7u/in mai departe, spre (est, se ridic o cldire de E eta&e care adposte#te o sal de e'pozi/ii, un auditorium, o bibliotec cu diferite facilit/i pentru cercetri, o sal de medita/ie #i birourile ;unda/iei 4rasenBe. .a nord de ea se afl o cldire nalt de H eta&e care are sli de clas, de ceremonia ceaiului, buctrie, birouri #i o sal mare penrru cursan/ii

4rasenBe. 8cum, cnd facilit/ile moderne #i automatizarea preiau ma&oritatea eforturilor fizice ale omului, timpul #i ener%ia necesare pentru pre%tirea #i ser(irea ceaiului par s nu mai fie necesare. -ar un bol de ceai, atunci cnd este ser(it n conformitate cu principiile 9"ado, constituie un ritual elaborat pentru a rspunde necesit/ilor spirituale, de pace sufleteasc ale omului. Este un ritual al simplit/ii #i economiei de mi&loace n cadrul cruia orice fiin/ uman #i poate %si lini#tea sufleteasc ntr-un bol de ceai. 2ursa1 "ttp1IIJJJ.csr&.ro Hai ,5 nu mai 1im primiti.i7 %euim9red c a# recunoa#te un romn dintr-o sut de indi(izi. 7entru c romnul, indiferent de "ainele pe care le poart sau de mediul n care a&un%e, se diferen/iaz de alte e'emplare ale speciei umane fundamental. -espre ce este (orba= 7i, n primul rnd, romnul este snob. 5u rafinat, nu cizelat, ci snob. <mprumut ni#te aparen/e de la al/ii #i asta n cel mai fericit caz #i apoi le prezint restului lumii ca fiind ale sale. Nestul n sine nu ar deran&a prea mult dacp ar fi fcut con#tient #i cu rspundere, ns prostia, o alt caracteristic a na/iei acestea, face ca omul s dea #i n %ropi. 7oate de aceea /ara asta nu are drumuri netede, ci %ropi le%ate ntre ele prin buc/i de asfaltW -ar asta este o cu totul alt po(esteW Romnul este, de fapt, un primiti(. El respin%e nc din start orice idee care l-ar putea scoate din pe#ter. 7entru romn, criza a nsemnat #i reprezint n continuare un

mod de a face economii, renun/nd la spun #i produse de i%ien. ;iindc, nu-i a#a, ce attea fi/e ca splatul= 9 doar strm#ii no#tri nu se mai n%ri&eau att #i triau bine merci. 4n alt aspect al omului cu %"ioa%a romn l constituie repulsia sa fa/ de ceai. 7entru primiti(, consumul de ceai se face -O8R n situa/ii .0 06X, la recomandarea medicului, adic n caz de boal. 9are boal este consecin/a nesplrii #i a unui stil de (ia/ dezordonat. 8m (zut n Romnia multe blo%uri despre ceai. 2lbutze. )i asta pentru c acolo fetele respecti(e prezentau di(erse sortimente de ceai %ust, culoare, compozi/ie, pre/, fr s spun c aceast butur este nu doar pentru ma/, ci #i pentru suflet. -ar, ade(rul este c nu po/i a(ea a#teptri de la un ceai ce cost pu/in peste un leu. 8#a c, pn la a (orbi despre arta ale%erii, preparrii #i sa(urrii ceaiului mai trebuie s treac ani lumin. 7n atunci, eu (oi ncerca s aduc pu/in spiritualitate aici. 9eaiul #i-l ale%e fiecare, n func/ie de preferin/e. Recomand, totu#i, s folosi/i ceaiuri din import, de foarte bun calitate #i s alun%a/i, pentru cte(a clipe, %ndurile rele. 2 (a deta#a/i, pe ct posibil, de orice surs de z%omot #i s ( face/i ordine n %nduri.
Legenda cnii cu ceai

$rimul contact al 9aponiei cu ceaiul a a.ut loc odat5 cu ,emin>ele pe care preotul CeD,ei le-a adu, din C8ina/ cea care recuno,cu,e .aloarea ceaiului 6n timpul unei ceremonii reli'ioa,e. En urma ace,tui e.eniment/ 6n 9aponia ceaiul e,te a,ociat i a,tazi Budi,mului de tip &en. ?ra>ie calit5>ilor ei/ acea,ta 05utur5 a de.enit repede un produ, e<trem de popular la curtea imperial5 i apoi 6n randul

no0ililor niponi. 0storia ceaiului se pierde n ne%ura timpului. .e%endele spun c acum mai bine de @MMM de ani, n 9"ina, mpratul 2"en 5un%, un conductor apreciat pentru calit/ile sale, om de #tiin/ creati( #i cunosctor al artei, prefera, din moti(e de i%ien, ca apa pe care o consuma s fie mai nti fiart. <ntr-o (ar, acesta (izita /inuturile ndeprtate ale re%atului, alturi de slu&itorii si care continuau s fiarb apa pentru a-l ser(i. >ntul le-a adus n apropiere cte(a frunze uscate ale unei plante, acestea au atins apa pre%atit pentru mprat #i au colorat lic"idul n nuan/e maronii. 9a om de #tiin/, 2"en 5un% a fost foarte interesat de noua substan/ #i dup ce a testat-o, a %sit-o ca fiind foarte %ustoas, cu caracter

ener%izant. 2e consider c aceast ntmplare a &ustificat apari/ia buturii pe care astzi o numim ceai. 9onsumul de ceai a de(enit rapid un obicei n toat 9"ina, iar culti(area acestei plante s-a rspndit pretutindeni. <n &urul anului GMM d.:r., .u Vu a scris prima carte despre ceai,9"Ya 9"in. 8cesta fusese cresut de calu%rii budi#ti, iar n carte e'primase metodele de realizare a ceaiului, ncepnd cu plantarea semin/elor, pn la turnarea n ce#ti. etoda descris de el a(ea s de(in forma de ser(ire a ceaiului la curtea imperial din Oaponia. 9eaiul a fost considerat acolo o form de art #i a dus la apari/ia ritualurilor precum 9"a-no-Lu sau apa fierbinte pentru ceai. 9eremonia ser(irii ceaiului necesita ani de antrenament #i e'perienta. -e#i ar putea prea simplu la prima (edere, procesul nu este deloc facil. .ucrurile trebuie s se desf#oare n cea mai bun manier, cu polite/e #i %ra/ie. Z8rta ceaiului a dus #i la dez(oltarea unui stil ar"itectural unic, Zc"aseBi, utilizat n ceainarii. <ns a cunoscut apoi #i o perioad de declin, pentru ca, n timp, nobilii nu au mai apreciat ritualul #i au ncetat s or%anizeze concursuri de but ceai, a cror recompens const n mtase, bi&uterii, arme #i alte bunuri Yde lu'Y. <ns aceast decizie contra(enea culturii 3en. 9te(a personalit/i istorice, preo/i ai cultului 3en, au reu#it ns s sc"imbe aceast situa/ie #i s readuc ceaiul la ade(arata sa (aloare. 9nd aceast butura era e'trem de consumat n Oaponia #i 9"ina, Europa nc nu o cuno#tea. 9nd ns ceaiul a a&uns pe continent, cantit/ile mici importate au fcut ca acesta s fie consumat n re%im e'clusi(ist, numai de cei bo%a/i, care #i permiteau s plteasca mai mult de DMM [ I B%. <n timp importul a crescut, ceaiul de(enind #i aici o bautur comun, pe care cea mai mare parte a popula/iei #i-o permitea. edicii au analizat consumul substan/ei din punctul lor de (edere, iar prerile erau desi%ur mpr/ite1 e'istau persoane care sus/ineau calit/ile ceaiului, precum #i persoane care descura&au consumul lui. #ce "ea i ceai Fla plicule>eG <n secolul al X>00-lea ceaiul a a&uns #i n 8merica, mai nti n 5eJ VorB, pe calea apei. 8cesta a de(enit n scurt timp #i aici o butur comun #i foarte ndr%it de popula/ie. 8ici, este meritul lor de a fi in(entat \ceaiul cu %"ea/Y !0ce6ea$ #i \ceaiul la plicule/Y. >nztorul de ceai Ric"ard *lec"Lnden obi#nuia s ofere ceai cald de%usttorilor #i sa obser(at c atunci cnd lic"idul se rcea, #i pierdea din calit/i. 8cesta a pus %"ea/a n bautura rece pe care nimeni nu dorea s o consume, in(entnd astfel primul 0ce 6ea. .a scurt timp dup apari/ia 0ce 6ea-ului, neJLorBezul 6"omas 2ulli(an a dez(oltat conceptul de ceai la plicule/. El trimitea mostre de plante restaurantelor pentru e(aluare, iar acestea erau mpac"etate n pun%u/e din material te'til. 7entru a e(ita rspndirea frunzelor, cei care primeau ceaiul l fierbeau direct n ambala&ul te'til n care era pstrat, in(entnd astfel binecunoscutul ceai la plic. 8stzi, de#i se afl n casele tuturor, ceaiul rmne o butur special, care poate fi consumat cu sau fr respectarea (reunui ritual. <n ultimii ani tot mai multe ceainarii

pre%atesc #i n Romnia ceaiul dup re/ete tradi/ionale #i #i rezer( statutul de locuri destinate celor care par s poat nc"ide cum(a timpul n aroma ceaiului pe care l sa(ureaz. 2ursa1 JJJ.LuppL.ro Ceai rooi0o, SHaziland 9eaiul pe care (i-l recomand din toat inima este 9eai Rooibos 2Jaziland. 0n%redientele sale sunt1 rooibos, buc/ele de ananas, de cire#e #i de man%o, frunze de alun, frunz de ment, buc/ele de mere, petale de %lbenele, petale de floarea-

soarelui, petale de trandafir #i arom. 7e ln% mirosul %roza(, de fructe cu iz de ment, culoarea frumoas, ro#iatic, nu trebuie trecute cu (ederea efectele terapeutice ale in%redientelor acestui ceai dulcea% #i aromat. 9eaiul ro#u african con/ine cantit/i mari de antio'idan/i #i minerale, care ncetinesc mbtrnirea. 0nfuzia de frunze de alun se bea pentru cre#terea elasticit/ii (aselor de sn%e #i pentru oc"ii ncercna/i. ;runzele de alun au #i propriet/i dezinfectante. 9eaiul din petale de floarea-soarelui este calmant, confer imunitate sporit, are

ac/iune antitumoral. <n medicina c"inez #i tibetan, petalele de trandafir se foloseau pentru cur/area ficatului de to'ine. ridicarea tonusului or%anismului. 9eaiul aromat se recomand pentru mbunt/irea (ederii, auzului #i acti(it/ii mu#c"iului cardiac la persoanele

(rstnice. 7ersoanele afectate de depresie erau sftuite s #i stropeasc zilnic locuin/a cu infuzie de trandafiri. 8cest minunat ceai (a putea fi comandat foarte curnd de la ma%azinul dYOro tea. 7entru preparare1 se pune o lin%uri/ de plant uscat la A@M ml de ap la DMM de %rade 9elsius #i se infuzeaz timp de F-E minute. Eu am pus ce(a mai mult plant, a#a se e'plic de ce infuzia este mai nc"is la culoare. 7roductorii ne informeaz c Rooibos (erde este o butur sntoas, nefermentat, decofeinizat, consistent, de pro(enien/ sud-african. 8ceast plant slbaic de de#ert con/ine cantit/i abundente de antio'idan/i #i fla(onoide. 9on/ine antio'idan/i care mbunt/esc metabolismul celular, incetinind, astfel, mbtrnirea. -e asemenea, mai con/ine cantit/i mari de (itamine #i minerale.

Ceai .erde
2ptmna trecut am primit trei sortimente de ceai de la un ma%azin de profil care se (a desc"ide curnd. Este (orba despre "ttp1IIJJJ.doro-tea.ro.

Eu am primit un ceai (erde, unul ro#u #i unul ne%ru. 8#tzi ( (oi prezenta ceaiul

(erde, intitulat foarte frumos >ia/ (e#nic.

-in start le spun celor care au impresia c acest nume este doar a#a, o strate%ie de marBetin%, menit a atra%e cumprtorii, c se n#eal. 9eaiul #i merit cu (rf #i

ndesat numele #i (e/i (edea de ce. 0n%redientele sale sunt1 ceai (erde 2enc"a, ceai ee- in%, ceai alb, ceai (erde NunpoJder, ceai (erde Oiao%ulan, ceai (erde ]u .u, flori de iasomie, buc/ele de coacze ro#ii #i ne%re, petale de albstrea, buc/ele de caise.

7entru preparare se pune o lin%uri/ din acest amestec la o can de A@M ml de ap, aflat la o temperatur de PM de %rade 9elsius, timp de A minute. Nustul este dulcea%, floral-fructat, amintind de dimine/i de (ar, calde #i pline de nepre(zut, bucurie de

(ia/ si copilrie. Oiao%ulan este recunoscut ca fiind cea mai puternic plant adapto%en de pe planet, mbunt/ind imunitatea #i rezisten/a or%anismului la condi/ii se(ere.

9ombinat cu celelalte in%rediente, acest ceai este o ade(rat bomb de (itamine, minerale #i antio'idan/i.

)ti/i reclama aceea la deter%ent n care femeile sunt n(luite de flori= 9u si%uran/. 8ceea#i senza/ie de n(luire, de e(adare din cotidian ntr-o lume parfumat, e'otic, ndeprtat, am a(ut eu cnd am desc"is pun%a cu ceai >ital Ener%L, produs de ;orsman 6ea #i distribuit n Romnia de 6ea ]orld.

8cum, c (-am strnit curiozitatea, s ( spun ce con/ine acest amestec de plante cu arom nnebunitoare dttoare de c"ef de (ia/1 un amestec din ceai de plante din muira puama, Vo"imbina din scoar/, "ibiscus #i frunze de eucalipt cu %ust de ulei de

%utuie. 8rborele de muira puama mai este denumit #i lemnul poten/ei este un copac mic, care cre#te n pdurile ecuatoriale din *razilia. Este consumat, de obicei, de ctre amerindienii care triesc n prea&ma flu(iilor 8mazon #i Orinoco, pr/ile utilizate ale acestui copac fiind rdcina #i scoar/a.

Este indicat ca ad&u(ant n astenie %eneral #i se'ual, inferitilitate, depresii, stres #i sindrom premenstrual. Vo"imbina este un alcaloid pentaciclic, ce are la baz nucleul de Lo"imban. Ea se e'tra%e din scoar/a arborelui 9orLnant"e Vo"imbe. 8re efect asupra sistemului ner(os simpatic, contrar adrenalinei.

7entru preparare se pune o lin%uri/ de ceai la o ceac# de ap fierbinte #i se las la infuzat @ pn la opt minute. 7re/ul este con(enabil, @M de %rame din acest ceai cost DA,@M, iar cantitatea de plant a&un%e pentru AM de cni de infuzie. 9eaiul are un %ust acri#or, de la "ibiscus, ns nu aceasta este nota dominant. Nustul este comple', un buc"et de senza/ii #i arome, care se sc"imb o dat cu rcirea ceaiului. 9um eu obi#nuiesc s beau ceaiurile nendulcite, nu ( recomand s i adu%a/i za"r sau miere, pentru simplul fapt c a#a i (e/i sim/i cel mai bine %ustul. 9eaiul poate fi comandat de pe site-ul teaJorld.ro, accesnd sec/iunea 9um cumpr. 5ot1 informa/iile despre muira puama #i Lo"imbe sunt preluate din spa/iul (irtual. 7osted in 4ncate%orized ^ 6a%%ed amazon, corLnant"e Lo"imbe, forsman tea, frunze, recomand, Lo"imbina ^ 2crie un comentariu

?eor'ia + ame,tec 'eor'ian


7osted on martie E, AMDA bL rsftziBa 9eaiul ne%ru este o (arietate foarte apreciat, mai ales n Europa. )i mul/i butori de ceai ne%ru ale% (ariante precum 9eLlon, -ar&eelin%, 8ssam etc.

Eu ( (oi prezenta acum un ceai ne%ru din Neor%ia. 7u/ini oameni #tiu c, n perioada so(ietic, Neor%ia s-a putut mndri cu un ni(el de trai nalt comparati( cu alte republici so(ietice, fiind numit de ctre obser(atorii occidentali c"iar El(e/ia 9aucazului. 9lima subtropical permitea rezultate foarte bune n a%ricultur. ai mult, Neor%ia era sin%ura productoare de citrice #i ceai din 4niunea 2o(ietic.

9eaiul despre care ( (orbesc se nume#te Neor%ia 8mestec %eor%ian -ceai ne%ru #i con/ine amestec de tip %eor%ian de nalt clas din frunze mari, sfrmate, din di(erse tipuri de frunze de ceai. 8cesta este produs de ;orsman 6ea #i distribuit n Romnia de 6ea ]orld. 7entru preparare se adau% o lin%uri/ dou n func/ie de ct de tare dori/i s fie infuzia de plant la o can cu ap fierbinte #i se las la infuzat timp de H-E minute.

Rezult o butur plcut, cu o arom puternic, bo%at, un buc"et de %usturi, cu

accente fructate. 9uloarea este un maro desc"is, ro#iatic, cu iriza/ii aurii-c"i"limbar. 7re/ul este atracti(, P lei pentru @M de %rame din care pute/i prepara cam AM de cni cu

ceai. 9red c mer%e #i pu/in ndulcit, cu za"r brun sau cu miere. -ac (re/i, pute/i adu%a #i lapte. Eu l-am consumat simplu, pentru c nu am (rut s stric %ustul su curat, pur, cu nimic altce(a. 0nforma/ii despre cum pute/i comanda acest ceai, care poate fi consumat zi de zi, %si/i pe site-ul 6ea ]orld la sec/iunea 9um cumpr. 7osted in 4ncate%orized ^ 6a%%ed ale%, ceai, forsman tea, ne%ru, oameni, simplu ^ 2crie un comentariu

?reen $eac8 $earl + armonie ,i 1rumu,e>e


7osted on martie E, AMDA bL rsftziBa .iz 6aLlor afirma, deseori, ca diamantele sunt cele mai bune prietne ale unei femei. 8sta poate fiindc actri/a cu frumo#i oc"i (iole/i nu aflase de ceaiurile (erzi rulate sub form de perl, fiindc, atunci, sunt si%ur c ar fi adu%at #i aceste frumuse/i la lista de buni prieteni.

Eu nu am diamante, n sc"imb, sunt fericita de/intoare a unui minunat ceai (erde rulat sub form de perl. 9eaiul se nume#te Nreen 7eac" 7earl, este produs de ;orsman 6ea #i distribuit n Romnia prin 6ea ]orld.

E'perien/a unic #i frumuse/ea acestui ceai l recomand tuturor. ;runzele mari de ceai (erde sunt rulatate sub form de perl. 8roma este proaspt #i minunat.

7entru preparare se pun F-G perle la o cea/c de ap fierbinte #i se las la infuzat timp

de H-F minute.

<n apa cald, perlele se desfac, oferind un spectacol absolut ncnttor. irosul este plin, de piersic, iar %ustul este dulcea%. 8# spune, mai de%rab, c se aseamn la %ust cu un suc. -e aceea (i-l recomand nu doar acum, cnd este fri%, pentru a ( nclzi corpul, sufletul, mintea #i pri(irea, ci #i la (ar, sub form de ice tea.

7re/ul unui asemenea produs sofisticat este de AM de lei pentru @M de %rame.

9ei care doresc sa de(in posesori de perle de ceai o pot face accesnd rubrica 9um cumpr de pe site-ul 6ea ]orld. <n ima%ini pute/i (edea dansul perlu/elor de ceai n apa fierbinte. 7osted in 4ncate%orized ^ 6a%%ed ceai (erde, forsman tea, %rame, liz taLlor, oc"i, recomand ^ 2crie un comentariu

?reen %ooi0o, + aliatul no,tru contra 6m05trnirii.


7osted on martie F, AMDA bL rsftziBa 5u #tiu al/ii cum sunt, dar eu, cnd m nc"ipui cu pielea ridat, cad n depresie. )i cred c multe doamne #i domni#oare. ba, poate, c"iar #i domni, %ndesc ca mine. 9e putem face pentru a ne pstra pielea tnr mai mult timp= ;olosim creme sofisticate= 8pelm la opera/ii estetice= 5e resemnm=

Ei bine, nici una, nici alta. )i aceasta deoarece natura ne este alturi n lupta cu to/i factorii care ne atac #i ne distru% ncet ncet. 8cest aliat de nde&de este ceaiul Rooibos Nreen-9eai din tufi#ul ro#u, produs de ;orsman 6ea si distribuit n Romnia

prin 6ea ]orld. 7roductorii ne informeaz c Rooibos (erde este o butur sntoas, nefermentat, decofeinizat, consistent, de pro(enien/ sud-african. 8ceast plant slbaic de de#ert con/ine cantit/i abundente de antio'idan/i #i fla(onoide. 9on/ine antio'idan/i care mbunt/esc metabolismul celular, incetinind, astfel, mbtrnirea. -e asemenea, mai con/ine cantit/i mari de (itamine #i minerale.

7entru preparare se pune o lin%uri/ de ceai la o cea#c cu ap fierbinte #i se las la infuzat ntre @ #i D@ minute. Rezult o butur dulce mie mi-a amintit de %ustul pr&iturilor cu foi #i nuc, nu #tiu de ce

un %ust bo%at, foarte plcut. 9uloarea este %alben nc"is cu u#oare tente de maroniu

desc"is. 9u asemenea propriet/i miraculoase, ceaiul acesta se recomand de la sine. 2pune/i, deci, adio, opera/iilor estetice #i altor procedee c"inuitoare menite s ( mbunt/easc att starea de sntate, ct #i aspectul pieliiC 7re/ul pentru @M de %rame din acest ceai este de DM lei #i cantitatea este suficient pentru AM de cni de infuzie. 0nforma/ii despre cum pute/i comanda acest ceai %si/i aici.