O definitie exhaustiva a mitului este imposibila, chiar daca in linii mari se poate spune ca mitul este o naratiune traditionala

emanata de o societate primitiva imaginandu-si explicarea concreta a fenomenelor si evenimentelor enigmatice, cu caracter fie spatial, fie temporal, ce s-au petrecut in existenta psihofizica a omului, in natura ambianta si in universul vizibil ori nevazut, in legatura cu destinul conditiei cosmice si umane, dar carora omul le atribuie obarsii supranaturale datand din vremea creatiei primordiale si, ca atare, le considera sacre si revelate stramosilor arhetipali ai omenirii, de fiinte supraumane in clipele de gratie ale inceputurilor. Notiunea de mit a fost atat de nestatornica in judecata mileniilor, incat, intre intelesul de basm si acela de filozofie a universului s-au emis nu mai putin de 500 de definitii. In evolutia spirituala a omenirii, mitul apare sub forma a trei etape fundamentale magie, religie si stiinta. !upa un examen structural efectuat in cadrul mitologiei comparate asupra fenomenului de geneza a unui mit, se poate vedea ca acesta ia nastere din spectacolul insolit si enigmatic oferit de fapte, evenimente sau fenomene reale ce depasesc insa puterea de intelegere a spectatorului, totdeauna victima sau beneficiar sau privitor implicit doar emotional, nu si fizic" trebuie mentionat ca fantezia oamenilor nu e capabila sa nascoceasca nimic din nimic, fara a avea un sprijin constient in cunoasterea concreta. #e crede ca miturile omenirii s-au format in anumite etape de tensiune psihosociala, care corespund intrucatva etapelor de modificare structurala a conditiei umane. $iturile se impart in patru mari clase %.$iturile memoriale cuprind &interferenta erelor 'mituri despre inceputurile omenirii(" &omul primordial 'mituri despre primele grupuri umane(" &revelatia initiala 'mituri despre descoperirile inteligentei primordiale(" &evenimente insolite" &inventia uneltelor" &modificarile conditiei umane"

&razboaiele ceresti" &potopul si reconstructia universului postdiluvian" ).$ituri fenomenologice &actul cosmogonic 'facerea lumii(" &antropogonia 'crearea omului(" &escatalogia 'ideea mortii(" &repetitia manifestarilor naturii" &regnurile fabuloase" &cadrul astral" &elementele 'apa si focul, cerul si pamantul(" *.$iturile cosmografice include intregul cadru divin &teogonia 'despre zei(" &panteonul" &lumile coexistente 'cea divina- cerul, cea umana- pamantul, cea demonicasubpamantul(" +.$iturile transcedentale consacrate de omul primitiv elucidarii contradictiilor existentiale" cuprind mituri despre &eroul arhetipal" &suprastructura demonologica" &destinul" &universul dual" &simbolurile conditiei umane" &viata si moartea" &aria timpului" $itologia romaneasca ,restinarea in epoca formarii poporului a impiedicat construirea timpurie a unei mitologii unitare, de puternica structura religioasa arhaica, iar inceputul sincretizarii miturilor locale, sub influenta credintelor aduse de migratorii asiatici si sub constrangerea dogmelor si miturilor introduse de crestinismul timpuriu, a devenit un factor care a faramitat si a pulverizat o mitologie autonoma.