Sunteți pe pagina 1din 41

FENOMENE HIDRICE DE RISC

INUNDAIILE

RISCURI HIDRICE
reprezint ansamblul de ameninri asupra populaiei, bunurilor a estora !i mediului datorate pro eselor "idri e, respe ti# a apei de la supra$aa %m&ntului, pro ese e'primate alitati# !i antitati#(

RISCURI HIDRICE
Cea mai mare parte sunt str&ns le)ate !i determinate de pro esele atmos$eri e !i )eomor$olo)i e, moti# pentru are INUNDAIILE sunt ele mai reprezentati#e $enomene "idri e de ris (

Inundaia
Acoperirea temporar cu ap a unei poriuni de teren ca urmare a creterii nivelului apei unui ru, lac sau alt mas de ap. O mas de ap ce acoper un teren care n mod normal este emers( (Ward, 19 !"

Inundaiile
"azarde "idri e u o lar) rsp&ndire pe *erra, are produ mari pa)ube materiale !i pierderi de #iei omene!ti +anual ,-(--- de #i time, a$e teaz peste .-- milioane de persoane/ E'( 0n 1an)lades" 2-3 din supra$a este periodi a operit de ape( se pot produ e 0n lun)ul r&urilor + are dreneaz ir a 4-3 din supra$aa ontinentelor/(

Inundaiile ca factor de risc


sunt unele dintre ele mai dezastruoase $enomene e'treme datorate unor $a tori ombinai atmos$eri i !i "idri i( prin amploarea $enomenului au reper usiuni nu numai asupra oamenilor +pierderi de #iei omene!ti !i materiale/ dar !i asupra mediului, prin modi$i area albiei minore !i ma5ore dar !i a mi rorelie$ului re)iunii a$e tate(

Inundaiile - efecte
%a)ube onsiderabile 6 #iiturile din $ebruarie !i martie ,--- din 7ozambi au auzat de esul a 4-- persoane, sinistr&nd .82 din ar, ls&nd la mai bine de o 5umtate de an dup atastro$ ,9---lo uitori $r adpost !i :9---- de ampamente pro#izorii !i determin&nd pentru un an o diminuare la 5umtate a produsului naional brut(

Inundaii 0n As"e#ille, Nort" Carolina ; iulie .<.:(

=ort At>inson, ?is onsin ; SUA

*ailanda

Ali ante ; Spania

rile dezvoltate u te"nolo)ii superioare !i densitate demo)ra$i moderat, nu sunt $erite de )ra#itatea unor inundaii( @n SUA pa)ubele le)ate de re#rsrile $lu#iatile reprezint aproape ,82 din ansamblul atastro$elor 0nre)istrate 0ntre .<:9;.<A9( Cir a 4-3 din ora!ele Noii Beelande de peste ,- --lo uitori sunt #ulnerabile inundaiilor( @n =rana re#rsrile $lu#ilor onstitue el mai omun !i el mai rsp&ndit ris !i aproape C89 din asi)urrile per epute pentru atastro$e naturale sunt le)ate de pa)ube pro#o ate de ape(

n Ro!"nia 6 0n iuda e'e utrii a numeroase lu rri "idrote"ni e destinate redu erii debitelor de #&r$ 6 inundaiile ontinu s $ie prezente, pro#o &nd mari pa)ube materiale !i pierderi de #iei omene!ti(

#$ iulie %&&'( )udetele *rancea si +alati D A)entia Spatiala =ran eza +CNES 6 Spotima)e/

#$ iulie %&&'( ,azinul Siretului- sectiunea Mircestii Noi- *anatori . Cor/u *ec0i- Ma1ineni D A)entia Spatiala Canadiana +CSA/(

7arti ., iulie ,--9E dupa ,C de ore de ploi torentiale, debitele apelor in ep sa reas a( Raul Casin de#ine tulbure si in#olburat(((

Inundaii devastatoare 2n 3udeul 4eleor!an 56a a a3uns 6"n la un !etru 7i 3u!tate /loc"nd circulaia(

R"ul *edea la 5le1andria( 8uni la orele 6r"nzului- nivelul a6ei atinsese cota de 9#$ c!- cu !ult 6este cota de 6ericol de '&& c!(

Co!una Dr:ne7ti *la7ca - case 7i :os6odrii cu6rinse de a6e(

NICI JUDEUL GIURGIU NU A FOST OCOLIT DE APE

Faza 6re-dezastru - Ce s facei 2nainte de inundaie Inundaiile pot s apar ori &nd !i oriunde( E'ist multe zone predispuse la inundaii pe tot uprinsul rii, a#&nd di$erite ni#ele de ris ( Inundaiile pot a$e ta pe ori ineF A$lai are sunt semnalele o$i iale de a#ertizare pentru inundaii si e trebuie sa $a ei &nd le auzii( De asemenea, 0ntrebai um # putei prote5a asa de inundaii( Identi$i ai bara5ele e'istente 0n zona in are lo uii !i determinai da ele reprezint un potenial peri ol pentru d#s( Cumprai un aparat de radio alimentat u baterii si seturi de baterii de rezer#, pentru a putea a$la ori &nd, "iar si dup 0ntreruperea alimentarii u ener)ie ele tri , toate noti$i arile le)ate de inundaii emise de autoriti( A$i!ai numerele de tele$on ale ser#i iilor de ur)en l&n) tele$on( In#ai opiii s sune la ..,( =ii pre)tit pentru e#a uare( =amiliarizai;# u rutele de e#a uare din omunitatea d#s( si a$lai unde putei )si zone 0nalte( %lani$i ai si e'ersati u $amilia d#s( o ruta de e#a uare in az inundatii(

Discutai cu familia desp e i!u!daii" Pla!ificai u! l#c de $!t%l!i e pe!t u mem& ii familiei' i! e(e!tualitatea $! ca e su!tei sepa ai $! ca)ul u!ui de)ast u *i !u (+ putei $!t#a ce acas+" Sta&ilii # pe s#a!+ de c#!tact di! afa a l#calit+tii la ca e (# su!a t#i mem& ii familiei pe!t u a a!u!a c+ su!t !e(+t+mai" Asi,u ai-(+ ca t#i mem& ii familiei cu!#sc !umele' ad esa si !uma ul de telef#! al pe s#a!ei de c#!tact"d Dete mi!ai cum i-ati putea a.uta pe alti mem& i de familie ca e l#cuiesc sepa at' da ca e a putea a(ea !e(#ie de a.ut# ul d(s" i! ca)ul u!ei i!u!daii" Dete mi!ai # ice !e(#ie special+ pe ca e a putea s-# ai&+ (eci!ii d(s" P e,atii-(+ s+ sup a(ieuii pe c#!t p #p iu pe!t u cel puti! t ei )ile" Alc+tuii u! set de p #(i)ii pe!t u de)ast e" Past ati si imp #spatati u! st#c de alime!te si de ap+ p#ta&il+ suplime!ta +"

P+st ai d#cume!tele imp# ta!te si #&iectele pe s#!ale de !e%!l#cuit /cum a fi f#t#, afiile0 i!t -u! l#c u!de !u se (# dete i# a" Daca se p efi,u ea)+ # i!u!daie ma.# +' luai $! c#!side a e dep#)ita ea acest# a i!t -u! l#c mai si,u dec%t l#cui!a d(s" I!(+ai cum s+ $!t e upei utilit+ile' cum a fi alime!ta ea cu cu e!t elect ic' ,a) si ap+' de la i!t e up+t#a ele *i supapele p i!cipale" Aflai cum fu!cti#!ea)+ sistemul de $!c+l)i e" Intreinei !anurile de s ur)ere din )ospodrie !i de la drumul de a es 0n )ospodrie( Nu plantai alt e#a da 0t iarb, nu lsai s se adune resturi #e)etale sau )unoaie

Ce s facei 2n ti!6ul unei inundaii As ultai posturile de radio sau tele#iziune pentru in$ormaii lo ale( @n azul 0n are suntei surprins 0n a$ara lo uinei +pe strzi, 0n s oli, 0n par uri, sli de spe ta ol, 0n )ri, auto)ri, ma)azine, alte lo uri/, este ne esar s respe tai u stri tee omuni rile primite !i s # 0ndreptai spre lo urile de re$u)iu ele mai apropiate( Da a autoritile lo ale emit o alert de inundaii, pre)atii;# de e#a uare( Respe tai ordinea de e#a uare stabilitE opiii, batr&nii, bolna#ii si, in primul rand, ei din zonele ele mai peri litate( Da a#ei su$i ient timp, $i'ai sau mutai 0nuntru toate bunurile a$late a$ar( 7utai bunurile eseniale la eta5ele superioare( Da #i se soli ita de atre autoritile lo ale, 0ntrerupei utilitile de la panourile sau #al#ele prin ipale( De one tai toate aparatele ele tri e( Nu atin)ei e "ipamentele ele tri e da a sunteti ud sau da a stai 0n ap(

Umplei cu ap czile si chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul n care apa devine contaminat sau furnizarea ei se va ntrerupe. nainte de a le umple, curai-le prin splare cu cloramin. Scoatei animalele din gospodrie si dirijai-le ctre locurile care ofer protecie. La prsirea locuinei, luai documentele personale, o rezerv de alimente, ap, trusa sanitar, un mijloc de iluminat, un aparat de radio i pe timp friguros, si m!racminte mai groas. "upa sosirea la locul de refugiu, comportai-v cu calm, pstrai ordinea, ocupai locurile sta!ilite, protejai i supravegheai copiii, respectai msurile sta!ilite. #jutai persoanele care au nevoie de sprijin. $strai n permanen setul de provizii pentru dezastre la ndemana. "ac vi se spune sa va evacuai locuina, conformai-v imediat . "ac apa ncepe s creasc n interiorul locuinei dvs. nainte s v evacuai, retragei-v la etaj, n pod, iar dac este necesar chiar pe acoperi . #pa provenit din inundaii poate fi contaminat cu su!stane chimice, alte su!stane to%ice sau cu diverse alte de euri. "ac ai venit n contact cu apa provenit din inundaii, splai-v pe mini cu sapun si ap dezinfectat.

Nu (+ deplasai p i! apa cu ,+t#a e" Apa cu ,+t#a e de !umai 12 cm ad%!cime (a p#ate d#&# $ de pe pici#a e" Dac+ este !ecesa s+ (+ deplasai p i! )#!e i!u!date' facei-# ac#l# u!de apa !u este i! mi*ca e" F#l#sii u! &+ pe!t u a (e ifica dac+ s#lul di! faa d(s" este sta&il' pe!t u a e(ita #&stac#lele" Nu t ecei cu ma*i!a p i! )#!e i!u!date" 12 cm de ap+ a.u!, p%!+ la ca #se ia ma.# it+ii aut#tu ismel# ' cau)%!d pie de ea c#!t #lului si p#si&ila $mp#tm#li e" 34 cm de ap+ su!t suficie!i pe!t u ca ma.# itatea aut#(e5iculel# s+ pluteasc+" 64 cm de ap+ (# m+tu a ap #ape # ice fel de (e5icul" Dac+ apa c e*te i! .u ul ma*i!ii d(s"' a&a!d#!ai-# imediat si mutai-(+ $!t -# )#!+ mai $!alta' dac+ putei s-# facei $! si,u a!t+" At%t d(s" c%t *i (e5iculul iscai s+ fii luai apid de ape' pe m+su + ce !i(elul i!u!daiei c este" Apa c#!duce cu e!tul elect ic' deci stai depa te de li!iile de te!siu!e c+)ute si de ca&lu ile elect ice7 Fii ate!i la a!imale - $! special la cele pe icul#ase" 8i a!imalele $*i a&a!d#!ea)+ ad+p#stu ile i! i!u!daii

=aza post;dezatru ; Ce s $a ei dup inundaie E#itai apa pro#enit din inundaie( A easta poate $i ontaminat u petrol, benzin sau di#erse de!euri din analizri( De asemenea, apa poate $i 0n r ata ele tri datorit unor linii ele tri e subterane sau abluri zute la pam&nt( =ii pre aut 0n zonele 0n are apele s;au retras( Drumurile pot $i erodate !i pot s se prabu!eas sub )reutatea unui auto#e"i ul( Nu # apropiai de ablurile ele tri e zute la pam&nt !i raportai;le imediat ompaniei de ele tri itate( Nu # apropiai de zonele de dezastre stabilite de autoriti, e' ept&nd azul in are a estea soli it #oluntari( Intoar ei;# a as doar &nd autoritile onsider a o putei $a e in si)uran( Nu intrai 0n ldiri 0n on5urate de ap( =ii e'trem de pre aut &nd intrai 0n ldiri( %ot e'ista de$e te stru turale as unse, in spe ial la $undaii( @nainte de a re#eni in lo uina d#s(, inspe tai ldirea !i asi)urai;# nu e'ista modi$i ri stru turale( Nu intrai da e'ist posibilitatea a imobilul s se prabu!eas

C&nd re#enii 0n lo uina d#s(, nu $olosii "ibrituri, bri "ete sau alte obie te e produ o $la r des "is, deoare e e'ist posibilitatea s se $i str&ns )az in interior( Da simii miros de )az sau auzii un !uierat, des "idei un )eam, prsii lo uina rapid !i sunai ompania de )aze de la un #e in( %entru si)urana d#s(, nu repornii urentul 0nainte a reeaua ele tri din lo uina sa $ie #eri$i at de tre un ele tri ian autorizat( Splai;# $re #ent pe m&ini u spun !i ap urat, da #enii 0n onta t u apa pro#enit din inundaii(

Arun ai m&n area are a intrat in onta t u apa pro#enit din inundaii, in lusi# onser#ele(

=ierbei apa de but si ea $olosit la prepararea m&n rii p&n &nd autoritile o de lar potabil( Urmrii !tirile pentru a a$la da sursa de ap a omunitii este sau nu ontaminat(

Urmrii !tirile pentru a a$la unde # putei adresa pentru a $i a5utai s obinei adpost, 0mbr minte !i m&n are(

@n az de ne esitate, apelai la ea mai apropiat instituie medi al pentru a # asi)ura asistena de spe ialitate(

n situaiile 2n care sunt 6ro:nozate de67iri ale cotelor de a6rare 6e Dunre 7i r"uri interioare- 6recu! 7i scur:eri i!6ortante 6e versani- torenivi ne6er!anente- 6"raie- Institutul Naional de Hidrolo:ie 7i +os6odrire a 56elor e!ite avertizare 0idrolo:ic sau alert 0idrolo:ic- du6 caz- 2n care se 6rezint succint feno!enul- intensitatea- efectele 6osi/ile- zonele care 6ot fi afectate- !o!entul 6ro/a/il al 2nce6erii acestuia 7i durata- cu indicarea 6ro/a/ilitii de 6roducere a feno!enelor 6ericuloase( 5vertizrile sau alertele 0idrolo:ice constau dintr-un !esa3 de ti6 te1t- 2nsoit de o 0art la nivel naional- cu s6ecificarea arealelor;sectoarelor de r"u ce ur!eaz s fie 6osi/il afectate de cre7teri se!nificative de niveluri;de/ite- cu 6recizarea intensitii feno!enului 6entru fiecare areal;sector de r"u- 6recu! 7i a intervalului de 6ro:noz(

%entru mar area intensitii $enomenului de produ ere de #iituri orespunztor unui areal sau unui se tor de r&u se #or $olosi urmtoarele oduri de uloriE a< :al/enE ris de #iituri sau re!teri rapide ale ni#elului apei, ne ondu &nd la pa)ube semni$i ati#e, dar are ne esit o #i)ilen sporit 0n azul des$!urrii unor a ti#iti sezoniere !i8sau e'puse la inundaiiG /< 6ortocaliuE ris de #iituri )eneratoare de re#rsri importante, sus eptibile de a a#ea impa t semni$i ati# asupra #ieii ole ti#itilor !i si)uranei bunurilor !i persoanelorG c< ro7uE ris de #iituri ma5ore( Ameninare dire t !i )eneralizat asupra si)uranei persoanelor !i bunurilor( A#ertizrile sau alertele "idrolo)i e se re0nnoies de $ie are dat &nd situaia impune modi$i area odului de uloare(

Importana per$e ionrii sistemelor de a#ertizare, pro)noz "idrolo)i , 0mpreun u a elor de de izie re!te( %lani$i area !i )estionarea teritoriului printr;o unoa!tere mai bun a ris ului de inundaii, zonarea !i mana)ementul albiei ma5ore, "rile de ris , des ura5area realizrii onstru iilor 0n albia ma5or onstituie, de asemenea, omponenete ale strate)iei are promo#eaz H ultura pre#eniriiI $a de H ultura rea ieiI(

Impactul asupra populaiei i mediului


Pagube economice directe:
pierderi de #iei omene!ti din lo alitile a$e tate total sau parial nr( de ase distruse sau a#ariate obie ti#e industriale a$e tate obie ti#e a)ri ole !i zoote"ni e reeaua de drumuri !i i $erate reeaua de linii ele tri e !i de omuni aii reeaua de ondu te de transport )aze, petrol sau ap potabil !i industrial onstru ii "idrote"ni e, la uri de bara5 et (

Impactul asupra populaiei i mediului


Pagube economice indirecte:
E$e tele asupra 0ntreruperii temporare sau permanente a pro eselor de produ ie, asupra 0nt&rzierii produse 0n li#rarea produselor sau "iar prin redu erea e'portului Costuri suplimentare de transport Costuri suplimentare de aprare prin msurile adoptate 0n timpul inundaiilor C"eltuieli e$e tuate pentru normalizarea situaiei !i reluarea a ti#itilor e onomi e C"eltuieli pentru plata asi)urrii bunurilor materiale !i umane(

Impactul asupra populaiei i mediului


Efecte sociale negative:
pierderi de #iei omene!ti !i onse inele ulterioare ale a estora asupra #ieii omunitilor umane !i ale so ietii 0n )eneralG e$e te psi"olo)i e ne)ati#eG epidemiiG diminuarea #eniturilor populaieiG distru)erea unor #alori ulturale ale omunitilor umane din arealele inundate(

Impactul asupra populaiei i mediului


Efecte ecologice negative:
de)radarea mediului prin a$e tarea strii de alitate a $a torilor siG poluarea apelor de supra$a prin antrenarea 0n albiile de r&u a tuturor de!eurilor de pe malurile apelor, prin des ompunerea animalelor 0ne ate !i transportate, prin ruperea ondu telor de transport a produselor petroliereG poluarea apelor subterane poluarea solurilor din zonele inundate 0n azul 0n are apele transport ast$el de substane(

Impactul asupra populaiei i mediului


Efecte geomorfologice ale viiturilor:
eroziuni spe ta uloase de maluri !i 0n albieG 0naintarea deltelor prin depunerea de alu#iuni 0n suspensie la )ura de #rsare a r&urilor(