Drept societar -curs 5De cand se datoreaza dividende cumparatorului cesionarului?

Transmiterea actiunilor la purtator se face prin simpla predare (traditiune de la mana la mana = remitere ). Explicatia prezumtiei ca sunt nominative actiunile emise de o societate comerciala ( in lipsa precizarii in actul constitutiv a felului actiunilor ) consta in: posibilitatea identificarii persoanei care va fi datoare sa acopere varsamantul intergral al aportului subscris varsat. Varsamantul integral va deveni datoria cesionarului actiunii ( obligat solidar cu cedentul ceea ce inseamna ca dupa ce a achitat datoria - cesionarul, noul titular se va intoarce impotriva cedentului cerandu-i pentru prejudiciul suportat restituirea varsamantului plus penalitati de intarziere). Atat actiunile cat si obligatiunile: materializate dematerializate ( pe suport electronic ) caz in care se va apela la serviciile unor societati de registru independent privat. Actiunile dematerializate sunt actiuni nominative, transmiterea lor valabila se va face dupa ce s-a cerut administratorului societatii materializarea lor si apoi mecanismul cesiunii. Actiunile mai pot fi preferentiale (privilegiate) sau ordinare. Cele preferentiale confera urmatoarele drepturi: drept prioritar la distribuirea dividendelor din beneficiul distribuibil ( dupa achitarea impozitelor si taxelor datorate statului ), in schimb exista urmatoarele restrictii: -> nu confera drept de vot; nu se pot distribui astfel de actiuni reprezentantilor organelor de conducere si control ai societatii comerciale; nu se pot emite astfel de actiuni in valoare de mai mult de o patrime din capitalul social initial. Actiunile ordinare confera urmatoarele drepturi: drept de vot ( in AGA in functie de numarul de actiuni detinute ) alegerea organelor de conducere si control drept la dividende precum si contravaloarea aportului subscris cand bunul este aportat cu titlu de proprietate. Spre deosebire de actiuni obligatiunile nu confera drept de vot; confera drept la dobanzi ( nu la dividende) pentru ca sunt temeiul unui contract de imprumut; obligatarul este un creditor al societatii comerciale imprumutate la scadenta mentionata in obligatiune dreptul de creanta al acestuia va cuprinde: suma imprumutata plus dobanda. DISTINGEM intre penalitati care au ca izvor acordul de vointa intre creditor si debitor potrivit caruia se stimuleaza expres cat anume se datoreaza pe fiecare zi de intarziere daca debitorul intarzie executarea obligatiei. Cand nu este prevazuta o clauza penala se aplica pe fiecare zi de intarziere dobanda legala ( fiind prevazuta de lege -cuantumul ei este dobanda de referinta a BNR- ). A nu se confunda aceasta dobanda cu dobanda conventionala care inseamna suma de bani pe care

imprumutatul intelege sa o achite in plus fata de suma imprumutata pentru serviciul pe care il face banca (imprumutatorul ) punandu-i la dispozitie potrivit contractului lichiditatile necesare la momentul incheierii acestuia. Cand se emit actiuni? Cand se emit obligatiuni? -actiuni: cand urmareste majorarea de capital -obligatiuni: in masura in care are nevoie de licchiditati si nu vrea sa apeleze la banca. Legea 31/90 prevede posibilitatea conversiei obligatiunilor in actiuni. Daca actionarii pot influenta prin dreptul lor de vot viata societatii comerciale, obligatarii nu. Totusi, obligatarii se pot intruni in adunari speciale care sa le promoveze interesele si isi pot desemna un reprezentant care sa participe la AGA, fara drept de vot, ii mai spune vot consultativ. Drept de VETO = drept de opunere. Prospectele de obligatiuni sunt invitatii ale tertilor (subscriitori) de a participa la societatea comerciala cu lichiditati sau bunuri ( niciodata creante, prestari servicii). Spre deosebire de aportare obligatarii isi asuma de la inceput obligatia de a isi varsa integral aportul subscris, pe cand la societatile pe actiuni legea distinge intre doua procente posibile: 30% varsamant chiar la contituire si 50 % varsamant la constituire. Distinctia intre cele 2 procente provine de la tipul de constituire: societattile de capital se pot constitui in urmatoarele moduri: fie prin subscriptie simultana prin subscrisptie publica: indicatia tertilor Subscriptia poate fi de actiuni sau obligatiuni. Societilor de capitaluri le sunt interzize: aporturile in crente si in industrie; firma nu va contine numele actionarilor; numarul minim de actionari este de 2 ( actul constitutiv este bilateral ). Cotarea la bursa a unei societati pe actiuni contine intre criterii si urmatoarele doua: actiunile nu pot fi decat nominalizate si integral varsate;