Sunteți pe pagina 1din 45

2.

Caracteristica generala a Codului conventional al RM Prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile i dispoziiile generale i speciale n materie contravenional, determin faptele ce constituie contravenii i prevede procesul contravenional i sanciunile contravenionale. n cazurile expres prevzute n prezentul cod, dispoziia articolului din cod poate s conin o norm de trimitere la un alt act cu caracter normativ, publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. n asemenea cazuri, exigenele aplicabile normei legii contravenionale, inclusiv exigena de previzibilitate, snt aplicabile i actului normativ respectiv. Dac n procesul aplicrii unui alt act normativ se constat c prevederile acestuia contravin principiilor stabilite n prezentul cod, se aplic prevederile prezentului cod. 4. Scopul legii contravenionale. Scopul legii contravenionale const n aprarea drepturilor i libertilor legitime ale persoanei, aprarea proprietii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, n soluionarea cauzelor contravenionale, precum i n prevenirea svririi de noi contravenii. 5. Principiile legii contraventionale Principiile legii contraventionale sunt : Principiul legalitati : Nimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei contravenii, nici supus unei sanciuni contravenionale dect n conformitate cu legea contravenional. Interpretarea extensiv defavorabil i aplicarea prin analogie a legii contravenionale snt interzise. Nici urmrirea contravenional, nici rspunderea contravenional i nici sanciunea contravenional nu are drept scop cauzarea de suferine fizice sau njosirea demnitii umane. Principiul egalitii n faa legii: Persoanele care au svrit contravenii snt egale n faa legii i snt supuse rspunderii contravenionale fr deosebire de ras, naionalitate, limb, religie, sex, apartenen politic, avere, origine social sau de orice alt situaie .Conform prevederilor Constituiei, ale altor legi i/sau ale tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte, anumite categorii de persoane pot beneficia de condiii speciale de urmrire contravenional sau de garania de a nu fi supuse urmririi/i/rspunderii/contravenionale. Principiul,egalitii.n.faa.legii Persoan ele care au svrit contravenii snt egale n faa legii i a autoritilor publice i snt supuse rspunderii contravenionale fr deosebire de ras, naionalitate, limb, religie, sex, apartenen politic, avere, origine social sau de orice alt situaie.Conform prevederilor Constituiei, ale altor legi i/sau ale tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte, anumite categorii de persoane pot beneficia de condiii speciale de urmrire contravenional sau de garania de a
1

nu fi supuse urmririi i rspunderii contravenionale. Principiul dreptii Persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia n a crei privin este dovedit vinovia sa, cu respectarea normelor prezentului cod.. Principiul/caracterului/personal al rspunderii contravenionale Persoana este supus rspunderii contravenionale numai pentru fapte svrite cu vinovie.Este supus rspunderii contravenionale numai persoana care a svrit cu intenie sau din impruden o fapt prevzut de legea contravenional. Principiul/individualizrii/rspunderii/contravenionale.i.sanciunii contrav enionale La aplicarea legii contravenionale se ine cont de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei, de persoana fptuitorului i de circumstanele atenuante ori agravante.Nimeni nu poate fi supus de dou ori rspunderii contravenionale pentru una i aceeai fapt. Prezumia de nevinovie nseamn c persoana acuzat de svrirea unei contravenii este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n conformitate cu prevederile CC al RM, asigurndu-se garaniile necesare aprrii ei. Principiul umanismului presupune c ntreaga reglementare n materia contravenional trebuie s exprime interesele fundamentale ale omului. Legea contravenional trebuie s asigure securitatea persoanei i tratamentul ei uman n cadrul procedurii contravenionale. 6. Principiul dreptatii Principiul dreptii Persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia n a crei privin este dovedit vinovia sa, cu respectarea normelor prezentului cod.. 7. Criteriile de aplicarea a sanctiunii contraventionale Regulile generale de aplicare a sanciunii contravenionale in aRM snt: aplicarea sanciunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenional (art. 2 din CC al RM); aplicarea pedepsei contravenionale numai n limitele sanciunii contraveniei comise; aplicarea unei sanciuni echitabile n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei comise; aplicarea sanciunii n strict conformitate cu prevederile CC al RM; luarea n consideraie, la aplicarea sanciunii, de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat, de persoana celui ce a atentat la aceste valori, de gradul i forma vinoviei lui, de circumstanele ce atenueaz i de cele ce agraveaz rspunderea etc. Circumstane ce atenueaz rspunderea pentru contravenia comis (art. 42 din CC al RM) se consider: prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea
2

benevol a prejudiciului; contribuirea la descoperirea contraveniei; svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale; svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn la 8 ani; provocarea contraveniei prin aciunile ilegale sau imorale ale victimei.Circumstanele ce agraveaz rspunderea contravenional snt prevzute n art. 43 din CC al RM, i anume: continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri; svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat, al crei antecedent nu a fost stins; instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei; svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane; svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale; svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane; svrirea contraveniei fa de un minor, o femeie, o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra; svrirea repetat a unor contravenii similare pe parcursul unui an. Legiuitorul stabilete i regulile aplicrii sanciunii contravenionale n cazul svririi a mai multor contravenii. n cazul n care una i aceeai persoan svrete dou sau mai multe contravenii, se aplic cte o sanciune pentru fiecare dintre ele.Dac persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe contravenii ale cror cazuri snt examinate de unul i acelai organ, atunci se aplic cte o sanciune pentru fiecare contravenie n parte, stabilindu -se definitiv sanciunea pentru un concurs de contravenii prin absorbirea sanciunii mai uoare de sanciunea mai grav ori prin cumulul, total sau parial, al sanciunilor aplicate n limitele stabilite de articolul care prevede sanciunea mai grav. n cazul n care la svrirea unei contravenii au participat mai multe persoane, respectndu-se prevederile principiului personalitii sanciunii contravenionale, se aplic cte o pedeaps pentru fiecre persoan aparte.O importan deosebit la aplicarea corect a sanciunilor contravenionale o are instituia prescripiei. Potrivit legii contravenionale (art. 30 din CC al RM), sanciunea contravenional poate fi aplicat nu mai trziu de trei luni de la comiterea contraveniei, iar n cazul contraveniei continue nu mai trziu de trei luni de la data svririi ultimei aciuni sau inaciuni. Termenele de aplicare a sanciunilor contravenionale se sus pend din momentul ncheierii examinrii n fond a cauzei pn la pronunarea de ctre instana de judecat a hotrrii definitive, dar nu pot depi un an de la data comiterii contraveniei. Depirea termenului de prescripie nltur aplicarea sanciunii contravenionale. n acest caz procedura contravenional nu poate fi nceput, iar cea nceput urmeaz s fie ncetat.

8. Principiul garantiei dreptului la aparare. Astfel conform Constitutiei RM, fiecare persoana are dreptul la aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare. 17.Sanctiunele contraventionale Sanciunea contravenional se aplic n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei, de caracteristica persoanei i de circumstanele atenuante i agravante. Fa de persoana a crei vinovie este dovedit se aplic o sanciune echitabil, n limitele i n conformitate cu dispoziiile prezentului cod. n funcie de destinatar, sistemul sanciunilor contravenionale poate fi divizat n dou blocuri:1. sanciunile aplicabile persoanei fizice;2. sanciunile aplicabile persoanei juridice. Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt: 1. avertismentul;2. amenda;3.privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;4. privarea de dreptul de a deine anumite funcii;5. aplicarea punctelor de penalizare;6.privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm);7. munca neremunerat n folosul comunitii;8. arestul contravenional;9. Expulzarea Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt: amenda; privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare pot fi aplicate att ca sanciuni principale, ct i ca sanciuni complementare. Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege. Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funcii.Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate
4

const n interzicerea temporar aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de un drept special. Privarea de dreptul special.n cazurile i n mrimea prevzut de sanciunea normei contravenionale din capitolul XIII (contraveniile din domeniul circulaiei rutiere, art. 228-245 din CC al RM), conductorului de vehicul declarat vinovat de svrirea contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii principale, i se acord un numr de puncte de penalizare ca sanciune complementar. Munca neremunerat n folosul comunitii.Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea contravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice locale. Ea se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore, se execut timp de 2-4 ore pe zi i poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune. Arestul contravenional.Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate Aceast sanciune contravenional, precum i afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare se aplic numai persoanei juridice.Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const n stabilirea interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte ti tluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti. Expulzarea.Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. 9.Conceptul raspunderii juridice Raspunderea juridica poate fi definita ca un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice. Continutul acestui raport este complex, fiind format in esenta din
5

dreptul statului ca reprezentant al societatii de a aplica sanctiunile prevazute de normele juridice persoanelor care incalca prevederile legile si obligatia acestor persoane de a se supune sanctiunilor legale, in vederea restabilirii ordinii de drept. Intre raspunderea juridica si sanctiunea juridica se instituie relatii complexe. Astfel, sanctiunea juridica apare ca o premisa a institutiei raspunderii juridice, deoarece raspunderea juridica are ca temei incalcarea normelor juridice dotate prin excelenta cu sanctiuni juridice. Apoi, sanctiunea juridica constituie asa cum am aratat, obiectul raspunderii juridice, ea aflandu-se la capatul acesteia ca scop, ca finalitate, desi singura a raspunderii juridice. Din aceasta perspectiva, raspunderea juridica apare ca un cadru juridic de realizare si intruchipare a sanctiunii juridice. 10. Principiul individualizrii rspunderii contravenionale i sanciunii contravenionale La aplicarea legii contravenionale, se ine cont de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei, de persoana fptuitorului i de circumstanele atenuante ori agravante. Nimeni nu poate fi supus de dou ori rspunderii contravenionale pentru aceeai fapt. 11. Munca neremunerat n folosul comunitii Munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice locale. Munca neremunerat n folosul comunitii se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore i se execut n 2 4 ore pe zi.Munca neremunerat n folosul comunitii poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune.Dup pronunarea hotrrii judectoreti, preedintele edinei de judecat explic esena sanciunii muncii neremunerate n folosul comunitii, fapt care se consemneaz n procesul verbal al edinei de judecat.Contravenientului sancionat cu munc neremunerat n folosul comunitii i se ia n scris un angajament prin care se oblig s se prezinte n termen de 10 zile la organul de probaiune n a crui raz teritorial i are domiciliul. 12.Elementele constitutive ale contraveniei Prin coninutul faptei contravenionale se nelege ansamblul de elemente i trsturi caracteristice i definite n nsi norma de drept, care stabilete sanciunea sau o alt norm la care se face trimitere pentru a constata i sanciona fapta contravenional. Analiznd definiia contraveniei, distingem, ca i n cazul infraciunii, anumite aspecte obiective i subiective care se concretizeaz prin prezena a patru elemente constitutive: obiectul i latura obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Ele trebuie s existe cumulativ la fiecare contravenie, lipsa
6

oricreia dintre ele conducnd la inexistena faptei ilicite i, implicit, la im posibilitatea tragerii la rspundere a fptuitorului. Obiectul contraveniei constituie valorile i relaiile sociale ocrotite de legea contravenional, care snt vtmate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflect acele valori i relaii sociale la care a atentat subiectul.Obiectul contraveniei are diverse forme: obiect juridic i obiect material. Obiectul juridic, la rndul su, se divizeaz n: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific) i obiect complex. Obiectul material al contraveniei. Dac obiectul juridic al contraveniei este reprezentat de valoarea social i relaiile generate de aceasta, atunci obiectul material al contraveniei l constituie entitatea fizic mpotriva creia este orientat elementul material al contraveniei. Latura obiectiv indic coninutul i modalitatea atentrii subiectului asupra obiectului. Ea reprezint aciunea sau inaciunea ilicit productoare de consecine socialmente periculoase sau care amenin anumite valori, relaii sociale, bunuri ori interese legitime i care este considerat ca ilicit n legea contravenional. Deci, prile componente ale laturii obiective snt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate i unele condiii de loc, timp, mod i mprejurri . Subiect al rspunderii juridice este persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit constrngerea statal prin aplicarea sanciunilor juridice. Subiecii contraveniei snt persoanele trase la rspundere contravenional (delincvenii) subiectul activ, i victima subiect pasiv. Latura subiectiv ca element al coninutului constitutiv al contraveniei se refer la atitudinea psihic a fptuitorului fa de fapta svrit i consecinele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovia i formele ei. n cazul unor contravenii, pentru completarea laturii subiective, n textele de incriminare a acestora snt prevzute i alte condiii referitoare la scop i la motiv 13. Locul si rolul dreptului contraventional ca ramura de drept Definiia dreptul contravenional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, contravenionalitatea9, sanciunea contravenional, rspunderea contravenional i procedura contravenional, i care are drept scop protecia juridic a unor valori sociale determinate, soluio narea raporturilor juridice aprute in procesul activitii de combatere a contravenional itii. Corelaia dreptului contravenional cu ramurile nrudite: Cu dreptul constituional. Legtura dintre aceste ramuri ale dreptului const i n faptul c izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constituia, dreptul
7

constituional cuprinznd principiile fundamentale pe care se ntemeiaz toate ramurile de drept. Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieuirii normale n cadrul societii, fr lezarea drepturilor i intereselor cetenilor, garantarea bunei funcionri a tuturor organelor i instituiilor statului Cu dreptul penal putem meniona c obiectul acestora, n mare parte, coincide, deosebindu-se prin pericolul social al consecinelor ce survin n urma atentatului ilicit.O serie de fapte ilicite dup modul lor de svrire, condiiile n car e au fost svrite i urmrile parvenite se situeaz la limita dintre ilicitul contravenional i cel penal. n unele condiii, faptele ilicite comise obin aspect contravenional, iar n alte condiii aspect infracional (de exemplu: contravenia procurarea i pstrarea ilegal a mijloacelor narcotice n cantiti mici Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul c procedura contravenional este o instituie juridic a dreptului contravenional i nu exist ca ramur de sine stttoare a dreptului, unele tehnici procedurale de documentare a contraveniilor, de aplicare a sanciunilor snt preluate din procedura penal . 14. Temeiurile raspunderii contraventionale Unicul temei juridic pentru tragerea la raspundere si aplicarea masurilor de constringere o constituie contraventia funciara, care reprezinta in sine fapta ilicita(actiunea sau inactiunea) comisa cu vinovatie, care atenteaza la ordinea dde drept funciara, la drepturile si interesele legitime ale detinatorilor de teren, in urma careia sunt cauzate anumite prejudiciii.Contraventia funciara consta din 4 elemente, fiecare din ee avind un continut complex :1. Obiectul atentarii care include - lotul de teren (in cazul apararii nelegitime, nimicirea stratului fertil sau poluarea terenurilor agricole); - bunurile amplasate pe terenuri (constructia samovolnica, deteriorarea intentionata a instalatiilor de investigare); - regulile de folosire a terenului (neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului, combaterea bolilor si vatamatorilor plantelor agricole); - drepturile si interesele detinatorilor de teren (incalcarea dreptului de proprietate asupra terenului, incheierea diferitor tranzactii cu incalcarea legislatiei lezind drepturile detinatorilor, incalcarea termenului de examinare a cererilor cetetenilor). 2. Subiectul contraventiei persoana care a comis contraventia si urmeaza sa fie sanctionata.3.Latura obiectiva care include :- comportamentul ilicit exprimat prin actiunile cum ar fi actiunea samovolnica ;- inactiunile - neluarea masurilor de eroziune a solurilor ;- actiunea necorespunzatoare ( incalcarea termenului de
8

neintoarcere a terenurilor temporar ocupate) ;- elementele facultative cum ar fi locul si modul de savirsire a contraventiilor sau mijloacele sau circumstantele. 4. Latura subiectiva a contraventiei funciare constituita din : - semnele obligatorii care sunt vinovatia contravenientului exprimata prin intentie sau imprudenta ;- semnele facultative cum ar fi scopul comiterii contraventiei( exp. acapararea, huliganismul in cazul distrugerii bornelor la hotar). Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenului se caracterizeaza prin particularitatile :- raspunderea juridica este o functie de protectie a statului, prin urmare criteriul ei de formare il constituie gradul de pericol social ;- raspunderea juridica nu este un scop in sine, ea fiind destinata nu numai pentru a sanctiona comitereaunor fapte sociale periculoase, dar si pentru a o preveni, iar scopul ei de baza este de a corecta si educa pe cei care incalca normele de drept ;- raspunderea este eficienta atunci cind este aplicata intr-un termen rezonabil. Intirzierea reduce eficacitatea pedepsei si de aceia legea stabileste un termen de aplicare a sanctiunilor si se aplica cu conditia respectarii unei proceduri stabilite de lege. - Raspunderea juridica contribuie in cele mai multe cazuri, anume pe calea constringerii de stat, la educarea oamenilor, inclusiv la formarea unei constiinte de mediu. 15. Raspunderea contraventionala a persoanei fizice si a persoanei juridice Rspunderea/contravenional a persoanei fizice.

Este pasibil de rspundere contravenional persoana fizic cu capacitate de exerciiu care, n momentul svririi contraveniei, are mplinit vrsta de 18 ani. Persoana fizic cu vrsta ntre 16 i 18 ani este pasibil de rspundere contravenional pentru svrirea faptelor prevzute la art.228245 i la art.263 311. n cazul minorului care a svrit o fapt ce se ncadreaz n dispoziia normei din partea special a crii nti, agentul constatator, procurorul sau instana de judecat expediaz materialele cauzei contravenionale autoritii administraiei publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instana de judecat poate aplica fa de minor msuri de constrngere cu caracter educativ conform art.104 din Codul penal.Pentru svrirea contraveniilor n afara exercitrii atribuiilor de serviciu, militarii, cu excepia militarilor n termen, rspund contravenional conform dispoziiilor generale. Pentru svrirea contraveniilor, militarii n termen rspund n conformitate cu Regulamentul disciplinei militare. Persoana cu funcie de rspundere (persoan creia, ntr-o ntreprindere, instituie, organizaie de stat, autoritate public central sau local, i se acord, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau n virtutea unei nsrcinri, anumite drepturi i obligaii n vederea exercitrii funciilor
9

autoritii publice sau a aciunilor administrative de dispoziie, organizatorice ori economice) este pasibil de rspundere contravenional pentru svrirea unei fapte prevzute de prezentul cod n cazul: a) folosirii intenionate a atribuiilor sale contrar obligaiilor de serviciu; b) depirii vdite a drepturilor i atribuiilor acordate prin lege; c) nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a obligaiilor de serviciu. n lipsa condiiilor enunate la alin.(6), persoana cu funcie de rspundere vinovat de svrirea unei contravenii rspunde conform dispoziiilor generale. Rspunderea contravenional a persoanei juridice. Este pasibil de rspundere contravenional persoana juridic, cu excepia autoritilor publice i instituiilor publice, n cazurile prevzute de prezentul cod, pentru contraveniile svrite n numele su ori n interesul su de ctre organele sale ori de reprezentanii acestora dac aceasta corespunde uneia dintre urmtoarele condiii: a) este vinovat de nendeplinirea sau de ndeplinirea necorespunztoare a dispoziiilor legii ce stabilesc ndatoriri sau interdicii pentru desfurarea unei anumite activiti; b) este vinovat de desfurarea unei activiti ce nu corespunde actelor sale constitutive ori scopurilor declarate; c) fapta care a cauzat sau a creat pericolul cauzrii de daune n proporii considerabile unei alte persoane, societii ori statului a fost svrit n interesul acestei persoane, a fost admis, sancionat, aprobat, utilizat de organul su mputernicit ori de persoana cu funcie de rspundere. Persoana juridic rspunde contravenional n cazul n care norma material din partea special a crii nti prevede expres sancionarea ei. Dac n partea special a crii nti este prevzut rspunderea contravenional a persoanei juridice, ntreprinderea individual rspunde ca persoan juridic Rspunderea contravenional a persoanei juridice nu exclude rspunderea persoanei fizice pentru contravenia svrit. 21. Circumstantele care inlatura procesul contraventional Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei snt acele mprejurri, stri ori situaii a cror existen n timpul svririi faptei fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre trsturile eseniale s devin imposibil. Starea de extrem necesitate. Se consider c a acionat n stare de extrem necesitate persoana care a svrit o fapt ilicit pentru a salva de la un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al su ori al unei alte persoane, sau un interes public. Nu se afl n stare de extrem necesitate persoana care i -a dat
10

seama, n momentul cnd a svrit fapta, c prin aceasta cauzeaz urmri evident mai grave dect cele care s-ar fi produs prin nenlturarea pericolului. Condiia ca aciunea prin care se nltur pericolul s fie prevzut de legislaie drept contravenie pare fireasc, deoarece altfel problema nlturrii caracterului contravenional al faptei nu s-ar pune. Legitima aprare.Prin stare de legitim aprare legiutorul descrie fapta, prevzut de legislaie drept contravenie, dar care este svrit pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte persoane sau mpotriva unui interes public. Iresponsabilitatea.Urmtoarea cauz, prevzut de legislaia administrativ, care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional este iresponsabilitatea, care presupune c persoana a comis o contravenie fr s-i dea seama de aciunile sale sau s le conduc din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburri temporare a activitii psihice, debilitii mintale sau a unei alte stri patologice (art. 20 din CC al RM).Responsabilitarea trebuie s existe att n momentul comiterii contraveniei, ct i n momentul aplicrii sanciunii contravenionale. Constrngerea fizic i/sau psihic (moral).Constrngerea fizic i/sau psihic (moral) constituie cauza de nlturare a rspunderii atunci cnd fapta se svrete sub imperiul acestei constrngeri. Constrngerea fizic nltur caracterul ilicit al faptei dac autorul nu a putut rezista constrngerii. Constrngerea psihic (moral) este o circumstan care mpiedic o persoan s-i dirijeze liber voina, s fac sau s nu fac ceva, fapt ce exclude existena uneia dintre trsturile contraveniei, i anume voina Riscul ntemeiat.Riscul, deseori, este util n toate domeniile de dezvoltare a societii. Progresul tehnico-tiinific este imposibil fr implementarea de noi tehnologii, fr realizarea de experimente n diferite domenii ale activitii umane tiin, tehnic, medicin, farmacologie, sfera de producere, sfera de combatere a infracionalitii i contravenionalitii etc. Cazul fortuit.Cazul fortuit este o mprejurare imprevizibil care determin producerea unei consecine fr ca vreunei persoane s i se poat imputa vinovia. 16. Inlaturarea raspunderii cantraventionale nlturarea rspunderii contravenionale nu conduce la nlturarea caracterului contravenional al faptei, ci doar la nlturarea aplicrii sau executrii sanciunii
11

contravenionale. Ea este determinat de politica contravenional i este dictat de anumite mprejurri i situaii, cnd fie utilitatea social a rspunderii contravenionale dispare ori se diminueaz, fie n realizarea scopului represiunii apare mai profitabil i mai eficient utilizarea altor mijloace. Asemenea mprejurri i situaii poart denumirea de cauze care nltur rspunderea contravenional.nlturarea rspunderii contravenionale pentru fapta ce conine elementele constitutive ale contraveniei are loc n cazul:1. Renunarea benevol la svrirea contraveniei. Se consider renunare benevol la svrirea contraveniei ncetarea aciunii ndreptate nemijlocit spre svrirea contraveniei, dac persoana este contient de posibilitatea finalizrii faptei. Renunarea este benevol atunci cnd autorul unei fapte contravenionale, nefiind constrns de nimeni i de nimic, din propria voin, contient, dndu -i seama c poate continua activitatea contravenional, abandoneaz executarea aciunii. Renunarea nu poate fi considerat voluntar (benevol) n cazul n care fptuitorul a abandonat executarea din cauza c a ntlnit n calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depite ori n urma convingerii c mijloacele i instrumentele pe care le are asupra sa n condiiile date nu-i permit s duc contravenia la capt. 2. Contravenia nensemnat, tentativa .Legea contravenional prevede c, n cazul contraveniei nensemnate, organul (persoana cu funcie de rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea contravenional, limitndu-se la adresarea unei observaii verbale fptuitorului. 3. mpcarea victimei cu fptuitorul.Legea contravenional prevede c procesul contravenional pornit urmeaz a fi ncetat (clasat) n cazul mpcrii victimei cu fptuitorul n modul stabilit prin lege. 4. Prescripia rspunderii contravenionale.Prescripia exclude rspunderea contravenional datorit nerealizrii acesteia n termenele stabilite de lege (art. 30 din CC al RM). Prescripia aplicrii sanciunii contravenionale este o cauz ce stinge raportul juridic contravenional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o perioad de timp rezonabil, prevzut n legea contravenional. 5. Amnistia .Amnistia este o instituie juridic contravenional al crei scop o constituie nlturarea pentru viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenionale, interzicnd orice urmrire n ceea ce le privete sau tergnd condamnrile care le-au atins.

12

18. Arestul contravenional ca sanctiune exceptionala Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale. 19. Circumstantele contraventionale atenuante si agravante la aplicarea sanctiunile

Circumstanele atenuante La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie este dovedit se consider circumstane atenuante: a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului; b)contribuia la descoperirea contraveniei;c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale; d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn la 8 ani; e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenia. Se pot considera atenuante i alte circumstane dect cele prevzute la alin. Circumstanele/agravante La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie este dovedit se consider circumstane agravante: a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri; b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat ale crei antecedente nu au fost stinse; c) instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei; d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane; e) svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale; f) svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecat este n drept, n funcie de caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant; g) svrirea contraveniei fa de un minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra.Circumstana agravant prevzut n partea special a crii nti ca elemen t constitutiv al contraveniei nu poate fi luat n considerare la aplicarea sanciunii. Enumerarea circumstanelor agravante din prezentul articol este exhaustiv.

13

30. Avertismentul si amenda ca sanctiuni contraventionale Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege. Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei. 31.Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funcii. .................................................................. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special. Sanciunea privrii de dreptul de a desfura o anumit activitate poate fi aplicat n cazul n care activitatea a fost folosit la svrirea contraveniei sau n cazul n care contravenia reprezint o nclcare a regulilor de desfurare a acestei activiti. Privarea de dreptul de a conduce vehicule nu poate fi aplicat persoanei cu dizabiliti care folosete vehiculul ca unic mijloc de deplasare, cu excepia cazurilor cnd l-a condus atribuindu-i cu bun tiin un numr de nmatriculare fals ori l-a condus n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane, ori s-a eschivat de la examenul medical de constatare a acestei stri, ori a prsit locul accidentului rutier la care a fost participant. Privarea de dreptul de a desfura anumit activitate sau privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat de instana de judecat pentru un termen de la 3 luni la un an, cu excepia cazurilor prevzute la alin.(4). Aceast sanciune se aplic n cazurile n care, innd cont de caracterul contraveniilor comise de persoana vinovat, legea declar ca fiind inadmisibil desfurarea unei anumite activiti sau deinerea unei anumite funcii de ctre aceasta. Privarea de dreptul de a conduce vehicule se aplic de instana de judecat pe un termen de la 6 luni la 3 ani, iar n cazurile prevzute la art.36, pe un termen de la 6 luni la un an. 32.Aplicarea punctelor de penalizare.Privarea de dreptul special n cazurile i n mrimea prevzute de sanciunea normei contravenionale din capitolul XIII al crii nti, conductorului de vehicul declarat vinovat de svrirea contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii principale, i se aplic un numr de puncte de penalizare ca sanciune complementar. Dac aplicarea sanciunii n modul prevzut la alin.(1) condiioneaz acumularea a 15 puncte de penalizare, agentul constatator remite cauza contravenional spre examinare n instana de judecat competent, care, odat cu sanciunea principal
14

i cu aplicarea punctelor de penalizare, aplic privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca sanciune complementar. Punctele de penalizare se anuleaz la expirarea termenului de 6 luni de la data constatrii contraveniei pentru care au fost aplicate sau de la data privrii, prin hotrre judectoreasc, de dreptul de a conduce vehicule.Modul de eviden a punctelor de penalizare i modul de asigurare a accesului titularului de permis de conducere la informaia despre punctele de penalizare se stabilesc de Guvern. Privarea de dreptul de a deine arm i de portarm se dispune de instana de judecat pentru un termen de la 3 luni la un an n funcie de gravitatea contraveniei prevzute n partea special a crii nti. La expirarea termenului de privare de dreptul de a conduce vehicule sau de dreptul de a deine arm i de portarm, persoana este repus n acest drept. 33. Expulzarea ca sanctiune contraventionala Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. 35. Rspunderea administrativ-disciplinar S e fundamenteaz pe nclcarea unei obligaii de drept administrativ, pe svrirea unei abateri administrative. Retragerea unei autorizaii sau nchiderea unei uniti economice sunt sanciuni administrativ-disciplinare atunci cnd nu nsoesc aplicarea unei sanciuni contravenionale. Rspunderea disciplinar este forma rspunderii specific dreptului muncii i care const intr-un ansamblu de norme privind sancionarea unor fapte de in clcare cu vinovie de ctre orice angajat, indiferent de funcia pe care o ocup, a obligaiilor asumate prin contractul de munc. Aceste fapte culpabile se nu esc abateri disciplinare. Ele sunt sancionate de articolul 100 din Codul muncii cu urmtoarelor sanciunii disciplinare: mustrarea, avertismentul, reduceri salariale, retrogradarea i desfacerea disciplinar a contractului individual de munc. 36. Rspunderea administrativa- patrimonial Ca i cea disciplinar, i are izvorul tot n CodulMuncii. Aceasta const n obligaia salariailor de a repara pagubele mat eriale produseangajatorului din vina i n legtur cu munca lor. Atunci cnd s-a constatat svrirea unei fapte ilicite, persoana vinovat va trebuisa suporte o sanciune corespunztoare. Sanciunea reprezint instrumentul de realizare arspunderii juridice, obiectul
15

acestui raport juridic de constrngere, iar scopul sanciunii poate fi represiv, preventiv, educativ sau reparatoriu. In funcie de norma juridica nclcat, sanciunile vor fi de drept civil, precum despgubirea, restituirea bunurilor sau restabilirea situaiei anterioare,penal( pedepse, msuri de siguran sau educative),administrativ (amenda sau avertismentul, mustrarea,confiscarea etc.). In dreptul muncii se aplic sanciuni precum mustrarea, diminuareasalariului sau concedierea, iar n dreptul constituional suspendarea sau demiterea dinfuncie, spre exemplu. 34. Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional.Prin sistemul Prii speciale a dreptului contravenional se nelege clasificarea i gruparea n anumite categorii i grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaia contravenional drept contravenii.Criteriul principal de clasificare a contraveniilor este obiectul atentrii. Componenele concrete de contravenii snt aranjate n Partea special a Crii nti din CC al RM ntr-o anumit ordine, formnd capitole separate, n funcie de obiectul generic unic.Capitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine dup valoarea obiectului generic asupra cruia se atenteaz.Fiecare capitol din partea special a CC al RM este constituit cu luarea n consideraie a caracterului obiectelor mpotriva crora este ndreptat nemijlocit atentatul contravenional. Indiciul ce determin locul fiecrei contravenii este obiectul nemijlocit al atentatului contravenional.Aceast structurare a Prii speciale a CC al RM pe capitole, precum i ordinea lor snt condiionate de caracterul i de sistemul relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia contravenional. Includerea componentelor de contravenii ntr-un capitol sau altul servete drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei svrite.Partea special a Crii nti din Codul contravenional al Republicii Moldova are urmtoarea structur: Capitolul 6. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizice. Capitolul 7. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologic. Capitolul 8. Contravenii care atenteaz la drepturile reale. Capitolul 9. Contravenii n domeniul proteciei mediului. Capitolul 10. Contravenii n domeniul industriei, construciilor, energeticii, gospodriei comunale, locuinelor i amenajrii teritoriului. Capitolul 11. Contravenii n domeniul agricol i sanitar-veterinar. Capitolul 12. Contravenii ce atenteaz la regimul din transporturi. Capitolul 13. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere. Capitolul 14. Contravenii n domeniul comunicaiilor electronice, comunicaiilor potale i al tehnologiei informaiei. Capitolul 15. Contravenii ce afecteaz activitatea de ntreprinztor, fiscalitatea, activitatea vamal i valorile mobiliare. Capitolul 16. Contravenii ce afecteaz activitatea
16

autoritilor publice. Capitolul 17. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul Republicii Moldova. Capitolul 18. Contravenii ce afecteaz modul de administrare. Contravenii n domeniul supravegherii pieei, metrologiei, standartizrii i proteciei consumatorilor. Capitolul 19. Contravenii ce atenteaz la ordinea public i la securitatea public. Capitolul 20. Contravenii n domeniul evidenei militare.Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional are un caracter variabil, determinat de procesul de perfecionare a relaiilor sociale ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, de caracterul valorilor sociale care necesit a fi protejate de normele dreptului contravenional. 66. Organele competente s soluioneze cauzurile contravenional Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala: a. instanta de judecata b. procurorul c. comisia administrativa d. agentul constatator Instanta de judecata. Deosebim competenta teritoriala si materiala. La competenta teritoriala se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului. Competenta materiala:1) toate cazurile cu privire la contravenii, cu excepia celor atribuite de prezentul cod competenei unor alte organe, precum i: a) cauzele contravenionale n privina minorilor; b) cauzele contravenionale prevzute la art.61, 63-66, 316-318, 320, 336; c) cauzele contravenionale n care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanciuni dintre cele care urmeaz: - privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; - privarea de dreptul de a deine anumite funcii; - privarea de dreptul special; - munca neremunerat n folosul comunitii; - arestul contravenional; 2) contestaiile mpotriva hotrrilor autoritilor competente s soluioneze cauzele contravenionale, procurorului. Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317, 320, 322-324, 335-337, 351-353 i cele pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazul refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii urmririi penale din cauza c fapta constituie o contravenie, precum i n cazul liberrii de rspundere penal a persoanei cu tragerea la rspundere contravenional, procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori examineaz cauza n limitele competenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform
17

competenei, altor organe pentru examinare. rin ordonan motivat, p rocurorul poate aplica orice sanciune contravenional, cu excepia sanciunii a crei aplicare este de competena instanei de judecat. Comisia administrativa. Comisia administrativ de pe lng autoritatea public local executiv se formeaz de ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc, municipal) n componena preedintelui, vicepreedintelui, secretarului responsabil i a 4-7 membri, obligatia carora se stabilesste prin regulament. Comisia administrativ examineaz contraveniile prevzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161168, 170-175, 180, 181, 227. Agentul constatator. Cauza contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui raz teritorial a fost svrit contravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n partea special a crii a doua n limitele competenei i numai n exerciiul funciunii. Agentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare, soluionare i sancionare snt atribuite competenei unor alte organe. La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire, putem copia din codul contraventional. 64.Probele n procesul contravenional. Probele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei. Probe in procedura contraventionala sunt: procesul-verbal cu privire la contravenie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul -verbal de percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i documentele ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz. Sint admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obtinute:a) prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de constrngere; b) prin metode ce contravin prevederilor tiinifice; c) prin nclcarea esenial a drepturilor i libertilor constituionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la aprare sau a dreptului la interpret/traductor. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala, care presupune verificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. Orice informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii:Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care pot contribui la
18

solutionarea obiectiva a cazului contraventional.Aceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege. Clasificarea probelor. Probele pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, de acuzare si de justificare. 65. Participanii la procesul contravenional Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau procurorul .b. partile interesate ale procedurii contraventionale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul, delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali. C.persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul, martorul, expertul, specialistul, interpretul, traducatorul. 63. Principiile de baz ale procesului contravenional Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii: Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. Respectarea cerintelor legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere, prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati stabilite de legislatie.Astfel, acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare. Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a organelor de constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra cazului, de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate etc. Principiul garantiei dreptului la aparare. Astfel conform Constitutiei RM, fiecare persoana are dreptul la aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare.
19

Principiul inviolabilitatii persoanei. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel. Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul n care se arat c sarcina procedurii contravenionale este clarificarea "sub toate aspectele, deplin i obiectiv, a mprejurrilor fiecrui caz". n baza acestui principiu organele (persoanele cu funcii de rspundere) mputernicite s examinate cazul contravenional au obligaia s constate faptele ilicite, mprejurrile n care au fost comise acestea i, n strns legtur cu realitatea obiectivai s afle adevrul despre ele. Decizia asupra cazului contravenional, pronunat n urma administrrii probelor i a interpretrii lor corecte, trebuie s fie o reflectare fidel a realitii. Noiunea filozofic de adevr capt n procedura contravenional o nuan aparte, ntruct abordarea problemei trebuie fcut din punctul de vedere al libertii cetenilor, al drepturilor lor fundamentale, viznd, n general, u n interes social major. Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia. Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite, sunt independente si se supun numai legii. Principiul contradictorialitatii se manifest n raporturile dintre prile participante la procedura contravenional. Acest principiu al procedurii contravenionale se manifest n duelul dintre acuzare i aprare, care presupune confruntare de opinii i argumente legate de modul n care s fie examinat cazul. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale, care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita, avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si personalitatea lui. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise.
20

Principiul folosirii limbii materne care prevede c cetenii aparinnd minoritii naionale, precum i persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului privind cazul contravenional, de a vorbi i a prezenta concluzii prin traductor, n procedura contravenional dreptul n discuie este asigurat gratuit. Condiiile democratic e ale societii noastre presupun realizarea procedurii contravenionale n asemenea condiii, nct egalitatea participanilor la aceast activitate s se nfptuiasc fr nici o discriminare naional. Admiterea i nscrierea printre regulile de baz a le procedurii contravenionale a principiului dat marcheaz asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetenilor Republicii Moldova n conformitate cu drepturile fundamentale ale omului i n concordan cu prevederile internaionale n materie. n acest context se nscrie regula c procedura contravenional urmeaz s se efectueze n conformitate cu prevederile punctului 1, art. 118 din Constituie, ale articolului 15 din Legea nr. 3465 din 1.09.1989 "Cu privire la funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" i ale articolului 9 al Legii privind organizarea judectoriei din 6.07.1995, intitulat "Limba de procedur i dreptul la interpret". 62. Procesul contravenional: noiunea, scopul i sarcinile Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei, examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei. Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii, activitatea executiva a organelor abilitate, reglementata de legislatia in vigoare, privind prevenirea si curmarea contraventiei, constatarea si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective, resocializarea contravenientului si stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor.Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit, legitim de realizare a normelor materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala, inclusiv a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe
21

nedrept. Sarcinile procedurii contraventionale:- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz;- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;- asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;- prevenirea contraventiilor;- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii. 72. Fazele procedurii contravenionale. Noiune i coninut faza procedurii contraventionale - acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale procedurii, are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta prin: continut, participant la procedura, metodele de activitate, deciziile emise etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special (proces- verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala, ridicarea obiectelor si a documentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate intre ele. De regula, urmatoarea faza ii incepe desfaurarea dupa finalizarea celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: 1) cercetarea cazului contraventional; 2) examinarea cazului i emiterea deciziei asupra cazului; 3) revizuirea cazului contraventional; 4) executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului. La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea juridica a faptei comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce la cunotinta partilor procedurii. La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata sau reprezentantii lor legali, precum i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional. in caz de atac, executarea deciziei se suspenda i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, alcatuiesc procedura contraventionala, prin care se manifesta continutul procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale, cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale ect.
22

26. Cercetarea judectoreasc. Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art. 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator la sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si fara instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieri interlocutorii. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive intemeiate nu impiedica judecarea cauzei contraventionale. Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante la emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv; inevitabilitatea raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii contraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale; individualizarea raspunderii contraventionale si a pedepsei aplicate etc. In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti. Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale suplimentare. Dupa incheierea cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate suplimentar in baza probelor noi. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre acuzat, partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care propun privitor la cauza. Concluziile se anexeaza la procesul-verbal. 27. Hotarirea judecatoreasca. Instanta de judecata emite decizia asupra cauzei contraventionale in camera de deliberare, pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice ale cauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de decizie: 1) incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata; 2) recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei contraventionale. Prima varianta de decizie - incetarea procesului - se emite in cazul: - in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul contraventional, stipulate in art. 441 din CC al RM; - nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in conditiile art. 445 din CC al RM. A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica contraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul contraventional.
23

In urma cercetarii judecatoresti, este posibila inca varianta de decizie remiterea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise. Aceasta varianta ar fi oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la cerintele art. 443 din CC al RM. 28. Calea ordinar de atac. Recursul Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a procedurii contr. se finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi:-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.agentul constatator -victima -procurorul-aparatorul,care declara recursul in numele partilor-sotul/sotia pers. arestate.Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs :-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei;-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care este recunoscuta ca victima in urma unei actiuni contraventionaleTemeiurile juridice pentru depunerea recursului.-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.-sedinta de judecata nu a fost publicatacauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.Termenul si modul de depunere a recursului.Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a carei hotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere procesuala,apoi arestul contr. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului de detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata.R. primit se expediaza in 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.Repunerea in termen a recursului. R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi. Judecarea cauzei contr. in recursSe judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarea recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintele completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.
24

75. Calea extraordinar de atac. Revizuirea Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitia urm. temeiuri:-instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale;-sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in cursul constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune.Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive ale infr. Prevazute de CP.In acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau hotarire a ramas definitiva.Pr. De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia.Cererea se face in scris,cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare.In pr. de revizuire ,instanta sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate.Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire adopta una din urm. hotariri:1)respinge cererea daca este:-tardiva -inadmisibila -neintemeiata 2)admite cererea,casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de apel,pot fi atacate cu recurs de pers. sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. de recurs.

Tema 1. Raspunderea in dreptul administrativ.


1. Convingerea si constringerea in dreptul administrativ. 2. Raspunderea juridica si administrativa ca forma a raspunderii juridice. 3. Delimitarea raspunderii administrative de alte forme de raspundere juridica. 1. Convingerea si constringerea in dreptul administrativ. Pentru a desfasura a vietii normale in stat nu este sufiecient sa se adopte legi care sa reglementeze comportamentul social, mai este nevoie de o asigurare a subordonarii tuturor cetatenilor, normelor continute in aceste legi. Metodele aplicate de catre stat in scopul organizarii executarii legii constituie un ansamblu de modalitati, o suma de procedee si mijloace prin intermediul carora se efectueaza insusi procesul de administrare. Cit priveste convingerea si constringerea, aceste 2
25

metode aplicate in conducerea sociala au rezistat tuturor formelor si timpurilor de guvernare. Metoda convingerii inseamna aplicarea masurilor educative si de influentare psihologica a maselor cu privire la necesitatea de a respecta legile si alte acte normative. Procesul formarii convingerilor este determinat de un sir de factori, atit obiectivi cit si social-umani Convingerile care determina realitatile sociale din punct de vedere al organului competent sa elaboreze norme juridice si acelor chemati sa aplice legea si cei care sint obligati sa respecte normele de conduita, prezinta mai multe realitati: a. Convingerea celui ce aplica legea, adica legiuitorului, se bazeaza pe cunoasterea legilor de dezvoltare a societatii. b. Din punct de vede a celor ce respecta legea, convingerea presupune adeziunea launtrica la prescriptiile normei juridice, recunoasterea faptului ca interesele ocrotite prin normele de drept coincid cu propriile sale interese fundamentale, esentiale si e necesar ca propriile interese neesentiale sa le subordoneze intereselor generale. Daca constiinta in fiecare caz aparte este unul din elementele caracteristice individuale, ea nu poate fi separata de constiinta sociala generala. Constiinta sociala in diferite societati este de nivel diferit ceea ce faciliteaza sau stopeaza in functie de caz formarea convingerilor juridice. In atingrea acestui scop administratia utilizeaza anumite mijloace si activitati menite sa contribuie la formarea convingerilor juridice in rindul cetatenilor. Din aceste activitati fac parte: a. Intarirea bazei economice a statului si ridicarea nivelului de trai al cetatenilor raminind actuala totusi invatatura marxista precum ca viata materiala determina constiinta. b. Propagarea si popularizarea legilor, adica cunoasterea legii precum si a consecintelor nerespectarii ei creeaza la o buna parte a populatiei convingerea necesitatii de respectare. c. Publicitatea proceselor judiciare. d. Publicitatea activitatii organelor administratiei publice utilizind in acest scop presa, radioul, televiziunea etc. e. Formarea conditiilor necesare pentru realizarea acestui interes al populatiei la administrare. f. Familiarizarea cetatenilor cu principiile de baza ale dreptului si politizarea maselor. Nivelul inalt de constiinta sociala la general si de constiinta juridica in special constituie o conditie importanta si absolut necesara a statului de drept. Convingerea se exprima prin aplicarea diferitor masuri de lamurire, educare, organizare si stimularea pentru a transforma benevol vointa conducatorului in vointa administratiilor fiind indreptata spre indeplenirea de buna voie a vointei legiutorului exprimata in actele normative pe cind constringerea se poate intelege ca impunerea silita a vointei conducatorului in pofida vointei celor administrati cu influentare externa asupra comportamentului lor.
26

Constringerea, in sens juridic inseamna o suma de masuri psihice, fizice si materiale prevazute de lege care sint aplicate persoanelor ce nu respecta sau nu indeplinesc cerintele legii. Constringerea sociala constituie un ansamblu de masuri aplicate in societate in cazul nerespectarii de buna voie a normelor de conduita cu scopul de a limita sau a nihila posibilitatea de alegere a individului impunindui o conduita conforma cu cerintele normei date. Stiinta juridica nu studiaza constringerea in general in sensul ei filozofic, ci doar in sens juridic ca constringerea ce se aplica in baza normelor de drept e in legatura cu incalcarea acestora. Constringerea juridica constituie un mijloc de ocrotire a ordinii de drept si o metoda de administrare a statului. Statul detine monopolul constringerii organizate de unde rezulta ca o alta forma de organizare sociala nu poate dispune de nici o forta legala de constringere a membrilor sai, deoarece masurile de constringere sint foarte diverse si contin multiple particularitati, este evidenta si clasificarea lor diferita in dependenta de criteriul ales. In functie de subiectul de drept care o exercita, exista constringere de stat si constringere obsteasca (sociala). Constringere de stat la rindul ei se imparte in constringere infaptuita de organele de justitie si cea infaptuita de alte organe de stat. Clasificarea in baza organului de stat competent sa aplice masurile de constringere, are un caracter relativ formal. De aceea in unele situatii este greu a delimita sfera constringerii administrative de cea judiciara. Caracterul formal al delimitarii raspunderii administrative de cea judecatoreasca se demonstreaza prin faptul ca aplicarea arestului administrativ este in exclusivitate de competenta judecatii. In acest caz este vorba de prezenta unei constringeri judecatoresti aplicate in scopul sanctionarii unei abateri administrative intrun regim juridic administrativ. Constringerea administrativa la rindul ei se imparte in constringere ce reiesa dintro suma de masuri aplicate in scopul asigurarii respectarii normelor de drept administrativ si altor ramuri de drept, precum si in scopul sanctionarii nerespectarii acestora. Raspunderea juridica la rindul ei se imparte in constringere penala, administrativa, disciplinara, materiala, civila si internationala. Astfel, la determinarea coraportului expus trebuie sa se tina cont de urmatoarele momente: a) raspunderea este una din manifestarile practice ale constringerii, dar nu unica. b) fiecare tip de constringere de regula se manifesta prin masuri de raspundere juridica de acelasi tip (constringerea penala - prin masuri de raspundere penala, disciplinara - prin raspundere disciplinara, etc.). Masurile de constringere administrativa la rindul lor sint supuse mai multor clasificari: a) masuri de preintimpinare sau prevenire (controlul vamal, introducerea carantinei etc.). b) masuri de reprimare sau stopare (retinerea administrativa, inchiderea intreprinderiilor care au o activitate daunatoare omului sau mediului etc.). c) masuri de pedeapsa sau sanctionarea (ex: cele prevazute de art.23 CCA).

27

Constringerea administrativa este mult mai vasta decit raspunderea administrativa si cu atit mai mult decit cea contraventionala. Masurile de constringere administrativa se bazeaza pe urmatoarele criterii: 1. Din punct de vedere al scopului nemijlocit urmarit: a. Masuri cu caracter sanctionator. b. Masuri speciale de politie administrativa. c. Masuri de executare silita. 2. Din punct de vede al obiectului: a. Masuri ce se refera la bunuri pot fi ridicate, sechestrate etc. b. Masuri ce se refera la persoane. c. Masuri mixte (care privesc atit lucruri cit si persoane). d. Masuri cu privire la mediul inconjurator. e. Masuri cu privire la acte juridice si operatiuni tehnico-administrative. 3. Din punct de vedere al regimului juridic: a. Masuri care se aplica intrun regim juridic administrativ (general sau special dupa caz). b. Masuri ce se aplica intrun regim juridic complex (al dr. administrativ si al altor ramuri de drept). 4. Din punct de vedere al organului care le aplica: a. Masuri aplicate exclusiv de autoritati ale administratiei publice. b. Masuri aplicate de autoritati ale administratiei impreuna cu alte organe de stat. c. Masuri aplicate de autoritati cu concursul organizatiilor nestatale. 5. Din punct de vedere a temeiului obiectiv: a. Masuri care intervin ca urmare a savirsirii unei abateri administrative. b. Masuri care intervin ca urmare a savirsirii altor fapte ilicite. c. Masuri care intervin ca urmare a savirsirii unor fapte care desi nu sint sanctionate, pun in pericol viata si sanatatea persoanei. 6. Din punct de vedere al efectelor neaplicarii lor sub aspectul legii penale: a. Masuri care in caz de neaplicare atrag raspunderea penala. b. Masuri care in cazul neaplicarii nu atrag raspunderea penala. 7. Din punct de vedere al consecintelor civile ale aplicarii: a. Masuri producatoare de prejudicii materiale care dau dreptul la despagubire. b. Masuri producatoare de prejudicii patrimoniale, care nu se despagubesc. Din punct de vede al sferei de activitate practica, nu exista ramura sau domeniu de activitate al administratiei in care sa nu se aplice o categorie sau alta de masuri de constringere administrativa, cele mai importante fiind: a. Masuri din sfera economiei si comertului. b. Masuri din sectorul sanitar si al ocrotirii sanatatii. c. Masuri din sectorul financiar bancar. d. Masuri de protectie a mediului inconjurator. e. Masuri din domeniul apararii nationale si a ordinii publice. Indiferent de criteriul ales si de modul de clasificare, toate masurile de constringere administrativa au ca scop final educarea cetatenilor in spiritul respectarii normelor
28

de drept. Sanctiunea continuta in aceste masuri nu trebuie privita ca scop, ci doar ca o functie a constringerii. Raspundea ca fenomen social poarta un caracter complex si presupune in primul rind aplicarea constienta a cerintelor ce se contin in normele sociale. In al 2 rind, o judecata de valoare asupra comportamentului personal si a urmarilor sociale ce survin. In al 3 rind, posibilitatea aplicarii unor viitoare actiuni de catre organele competente ale statului, de catre organizatiile obstesti, sau colectivele de munca, pentru comportarea ilicita precum si repararea prejudiciului provocat prin aceasta comportare. Mai mult decit atit, raspunderea juridica in functie de ramurile de drept in care sint cuprinse, normele ce reglementeaza raspunderea juridica, este specificata fiecarei ramuri de drept: - in dreptul public - in dreptul privat Din acest punct de vedere se deosebesc 2 forme clasice de raspundere: a. Raspunderea civila, ca raspundere juridica consacrata asigurarii respectarii normelor de drept civil, precum si a normelor altor ramuri de drept derivate, de ex: dreptul familie, dreptul muncii etc. b. Raspunderea penala, consacrata de normele dreptului penal si care intervine in cazul savirsirii unei fapte cu un grad sporit de pericol social - infractiunea. c. Raspunderea administrativa, cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza raspunderea juridica in cazul incalcarii normelor de drept administrativ, norme ale altor ramuri de drept (de ex. Ecologic, financiar etc.) care reglementeaza raporturile sociale ce apar intre organele administratiei publice in realizarea sarcinilor puterii executive, precum si intre aceste organe si particulari. d. Raspunderea disciplinara, totalitatea normelor continute in mare parte in dreptul muncii precum si in diferite statute si regulamente disciplinare, deontologice, prin care se sanctioneaza abaterile disciplinare ale angajatilor. Raspunderea juridica se asociaza cu sanctiunea, totodata ele fiind notiuni diferite, prima constituind cadrul juridic de relizare pentru a 2. Raspunderea juridica este un raport juridic de constringere, iar sanctiunea juridica reprezinta obiectul acestui raport. Raspunderea juridica reprezinta mult mai mult decit un complex de drepturi si obligatii corelative, iar raportul juridic de constringere este de natura sa inlesneasca intelegerea continutului institutiei date decit sai defineasca esenta, astfel raspunderea nu va institutia daca nu va fi confirmata de dreptul obiectiv responsabilitatea neexestind ca instituite ce cuprinde un ansamblu de norme juridice care vizeaza raporturi ce se nasc in sfera activitatii desfasurate de autoritatile publice in temeiul legii, impotriva tuturor actelor care incalca sau ignora ordinea de drept in scopul asigurarii respectarii si promovarii ordinii juridice si binelui public. Din punct de vedere al dreptului obiectiv, raspunderea juridica constituie totalitatea normelor de drept care stabilesc conditiile in care se aplica aceasta raspundere pornind de la ideea de institutie juridica. Al 2 aspect din punct de vedere al dreptului subiectiv, raspunderea juridica poate fi inteleasa ca acea situatie juridica care caracterizeaza complexul de obligatii si drepturi in care
29

se gaseste o persoana de a fi sanctionata pentru activitatea sau omisiunea sa cu o masura de constringere. Raspunderea juridica contine un sir de particularitati care o deosebesc de alte forme de raspundere si constringere sociala dintre care putem mentiona: 1. Raspunderea juridica este un mijloc de ocrotire a ordinii de drept si un mod de realizare a puterii de stat. 2. Este stabilita normativ si consta in aplicarea si realizarea normelor de drept. 3. Presupune masuri de constringere si are o influenta negativa asupra persoanei care trebuie sa o suporte. 4. Raspunderea juridica se realizeaza conform unor reguli procesuale speciale, stabilite in normele de drept. Toate formele de raspundere juridica au la baza anumite principii comune. Principiile raspunderii juridice la fel ca si principiile generale ale dreptului se contureaza ca idei, reguli calauzitoare pe care le intilnim in cadru institutii raspunderii juridice aceste princiipii nu au un caracter exclusiv juridic in ele fiind incluse si aspecte politice morale doctrinale si altele. Printre principiile generale ale raspunderii juridice, putem mentiona: 1. Principiu legalitatii, potrivit careia raspunderea juridica nu poate fi declansata decit pentru actiuni prevazute de lege ca fapte ilicite si numai conform procedurii stabilite de lege. 2. Principiu culpabilitatii, care presupune ca orice subiect de drept poate fi sanctionat numai atunci cind este vinovat si numai in limitele vinovatii sale . 3. Principiu raspunderii personale, dela care exista exceptia raspunderea pentru fapta altuia( de exemplu in dr civil) care presupune ca pentru o anumita violare a normei juridice este aplicabila o singura sanctiune juridica fapt ce nu exclude cumulul formelor de raspundere juridica in cazul cind prin una si aceeasi fapta au fost incalcate doua sau mai multe norme juridice. 4. Principiu prezumptiei nevinovatiei in stabilirea raspunderii juridice, care presupune persoana ca fiind nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal in cursul unui proces juridic public in cadrul caruia i sa asigurat toate garantiile necesare apararii sale. 5. Principiul justetei sanctiunii, adica proportionalizarii sanctiunii in raport cu gravitatea faptei. 6. Principiul tragerii la raspunderea juridica de natura a asigura realizarea scopului raspunderii juridice deoarece aplicarea lui implica tragerea la raspundere in timpul potrivit pentru a putea produce efectele dorite atit fata de faptuitor cit si fata de societate. Pentru a exista raspunderea juridica trebuie in primul rind ca o fapta ilicita sa se fi produs, fapta ilicita inbraca in functie de natura normei incalcate, forma infractiunei, contraventiei, abaterile disciplinare delictului civil etc. Modalitatile savirsirii faptei ilicite sint actiunea si inactiunea. O alta conditie necesara a desemnarii raspunderii juridice este existenta legaturii cauzale intre fapta ilicita si rezultatul ilicit. Aceasta este o conditie necesara a desemnarii raspunderii juridice, dar nu suficienta. Problema juridica este de a sti, atunci cind se produce un
30

eveniment cui trebuie sa le atribuim, consecintele juridice si cine trebuie sasi asume responsabilitatile. Ca subiect poate fi atit persoana fizica cit si persoana juridica, in unele cazuri cu conditia sa aiba capacitatea de a raspunde si de a actiona in mod liber. O alta conditie a raspunderii juridice este vinovatia care reprezinta starea sufleteasca ce-l caracterizeaza pe autorul faptei ilicite in momentul incalcarii normelor de drept. Vinovatia exprima o atitudine psihica negativa fata de interesele si valorile protejate prin normele de drept. Ea poate avea forma de intentie sau culpa. Intentia poate fi directa si indirecta, iar culpa poate avea forma de imprudenta, neglijenta, nepricepere si neatentia. 2. Raspunderea juridica si administrativa ca forma a raspunderii juridice. Raspunderea juridica imbraca forme diferite in functie de natura raportului juridic incalacat, de calificarea faptei si natura sanctiunii ce se aplica pentru o fapta ilicita concreta, spre deosebire de raspunderea civila si de cea penala, consacrate in anumite forme inca din antichitate, raspunderea administrativa este relativ tinara, are aproximativ 2 secole de cind a fost instituita, pentru prima data in Franta, in urma revolutiilor burgheze-franceze ca raspundere a administratiei pentru daunele aduse particularilor prin activitate ilicita. Initial raspunderea administrativa sa angajat ca raspundere pentru prejudiciile cauzate particularilor din culpa organelor administratiei publice, iar ulterior sa admis si atragerea la raspundere administrativa a functionarilor publici. Astfel, in Franta statul, serviciile publice si functionarii publici si in prezent raspund in conditiile legii pentru pagubele cauzate particularilor, aceasta constituind esenta raspunderii administrative. Organizarea executarii si executarea legii, ca domeniu reglementat de dreptul administrativ necesita existenta unei forme de raspundere care declanseaza masuri concrete prevazute de legislatie pentru sanctionarea abaterilor din domeniul administrarii. Totalitatea normelor ce stabilesc si reglementeaza aplicarea acestor sanctiuni, formeaza continutul raspunderii administrative. Raspunderea administrativa ca forma a raspunderii juridice este consacrata de normele dreptului administrativ prin care se stabilesc sanctiuni distincte si o procedura concreta de aplicare a lor in caz de comportament neadecvat normelor de drept administrativ sau altor norme de drept din partea subiectilor de drept participanti la procesul de administrare. Raspunderea administrativa ca forma derogatorie de la raspunderea civila si cea penala (in materie de contraventie) este o categorie complexa constituind o problema nerezolvata pe deplin in literatura de specialitate, cel mai des raspunderea administrativa era identificata cu cea contraventionala, iar sanctiunile administrative reduse la pedepsele contraventionale. Raspunderea administrativa insa presupune raspunderea instituita de normele dreptului administrativ, care antreneaza si alte forme de raspundere decit cea administrativa. Raspunderei administrative mai corespunde si faptul ca sanctiuni administrative sint prevazute si in normele altor ramuri de drept, cum ar fi dreptul funciar, ecologic, financiar etc. In legislatia tarii noastre o consacrare binedetrminata isi gaseste doar raspunderea administrativ-contraventionala, cea disciplinara nu are o forma clara, iar cea administrativ patrimoniala prevazuta in art.53 din constituia
31

RM sia gasit o aplicare adecvata doar dupa intrarea in vigoare a legii contenciosului administrativ. Raspunderea administrativa ca parte a raspunderii juridice contine un sir de particularitati generale comune tutror formelor de raspundere juridica, dar are si anumite criterii care deosebesc raspunderea administrativa de celelalte forme de raspunderebjuridica, cum ar fi natura sanctiunii ce se aplica faptei ilicite, natura raportului juridic al carui continut a fost incalcat, particularitatile de calificare a faptei, gradul de pericol social, regimul juridic de sanctionare, subiectul raspunderii si consecintele aplicarii asupra acestuia a raspunderii administrative. 3. Delimitarea raspunderii administrative de alte forme de raspundere juridica. Facind o comparatie intre raspundereea administrativa si cea penala, dupa natura sanctiunilor ce le revin, atunci putem constata ca ambele sint de natura represiva, insa sanctiuneampenala este mult mai aspra si presupune consecinte juridice mult mai nefavorabile. Fapta pentru care se aplica raspunderea penala este calificata drept infractiune si prezinta un grad mai inalt de pericol social pe cind raspunderea administrativa se aplica pentru sanctionarea abaterii administrative care prezinta un gradcde pericol social mai redus. Raspunderea penala se instituie numai prin lege pe cind masurile de sancionare administrativa (mai cu seama cele disciplinare, pot fi instituite atit prin lege, cit si prin alte acte normative, in cazurile expres prevazute de lege. Raspunderea penala este aplicata cu exclusivitate de instantele judecatoresti pe cind cea administrativa atit de judecata cit si de un sir de organe administrative si functionarinpublici abilitati cu atributii administrativjurisdictionale. Subiect al raspunderii penale poate fi persoana fizica, de la virsta de 16, uneori 14 ani, iar subiect al raspunderii administrative (contraventionale), poate fi numaimpersoana fizica de la 16 ani. Codul Penal Francez, de exemplu are o categorie a infraactiunilor unde subiectul este ca si la infractiuni numai persoana fizica, in asa fel subiect al contraventiei poate fi persoana fizica sau juridica, un organ de stat sau nestatal, care poarta raspunde administrativa pentru administrare ilegala necompetenta si nefavorabila majoritatii populatiei. Raspunderea administrativa se deosebeste de cea disciplinara prin faptul ca ultima ia nastere ca rezultat al incalcarii regulamentului de serviciu, a unui raport juridic de munca si se aplica de catre administratia (conducatorul) fata de care faptuitorul se afla in dependenta de serviciu pe cind temeiul raspunderii administrative este abaterea administrativa care incalca un raport juridic administrativ si se aplica de un sir intreg de organe fata de care faptuitorul poate sa nu fie in nici un raport. Aceste 2 forme de raspundere se deosebesc si dupa natura sanctiunii daca principala sanctiune administrativa este amenda care are caracter material, atunci sanctiunile disciplinare sint in esenta de natura morala. Mult mai pronuntat sunt deosebirile dintre raspunderea administrativa si cea civila, unul din criteriile de diferentiere este natura sanctiunii, daca sanctiunile administrative sint de natura preponderent represiva cela civile sun de natura reparatorie. Alt criteriu poate fi criteriu caracterul raportului de drept incalcat, raporturile de drept administrativ iau nastere in cadrul activitatii executive si sunt
32

in marea lor majoritate raporturi de subordonare a unuia dintre subiecti fata de celalalt pe cind raporturile civile au loc intre subiecti egali. Raspunderea civila de regula se realizeaza din contul averii partii vinovate, deci este un fel de raspunde materiala nu fata de stat ci fata de partea opusa si are ca temei prejudiciu material provocat pe cind raspunderea administrativa este o raspundere in fata statului si nu este conditionata de prezenta prejudiciului material. In asa fel raspunderea administrativa este o raspundere autonoma care contine un sir de particularitati distinctive si presupune aplicarea sanctiunilor administrative de catre subiectii puterii executive in baza si modul stabilit de legislatia administrativa pentru abateri administrative. Distingem urmatoarele forme de raspundere administrativa carora le corespund: r 1. Raspunderea administrativ disciplinara 2 administrativ patrimoniala 3 administrativ contraventionala. Tema 2. Raspunderea contraventionala. 1. Caracteristica generala si sanctiunile contraventionale. 2. Contraventia ca temei juridic de aplicare a raspunderii contraventionale. 3. Delimitarea contraventiei de alte fapte ilicite. 1. Caracteristica generala si sanctiunile contraventionale. Art.32 C.Contraventional, stabileste pentru comiterea contraventiilor urmatoarele sanctiuni: a. Avertismentul. b. Amenda. c. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. d. Privarea de dreptul de a detine anumite functii. e. Aplicarea punctelor de penalizare. f. Privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicole, dr. de a detine arma etc.). g. Munca neremunerata in folosul comunitatii. h. Arestul contraventional. Sanctiunea contraventionala este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare ce se aplica in numele legii persoanei care a savirsit o contraventie. Sanctiunile enumerate se impart in principale si complimentare. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, privarea de dreptul de a detine anumite functii si punctele de penalizare, pot fi aplicate si ca sanctiuni complimentare. Minorii pot fi sanctionati complementar doar cu privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Sanctiunile contraventionale aplicabile persoanei juridice, poate fi amenda si privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, care poate fi aplicata si ca sanctiune complementara. Avertismentul ca sanctiune contraventionala se aplica de regula in scris, in forma verbala avertismentul nu se considera pedeapsa contraventionala. Fixarea in scris a
33

avertismentului da posibilitatea in caz de recidivare a aceleiasi contraventii pe parcurs de 1 an de a se considera faptul aplicarii acestei sanctiunii ca o circumstanta agravanta la stabilirea urmatoarelor sanctiuni: pentru anumite contraventii prevazute in art.33(3) CContr. sanctiunea avertismentului se aplica de catre agentul constatator fara remiterea cauzei contraventionale in instanta de judecata. Avertismentul este cea mai blinda sanctiune si are multiple trasaturi comune cu masurile de influintare morala. Se aplica in caz de contraventii neinsemnate sau tininduse cont de circumstantele atenuante de savirsire a contraventiei. Ca sanctiune contraventionala avertismentul este prevazut intrun numar nu prea mare de articole din CContr. si nu este nici o prevedere in partea generala a codului care sa permita aplicarea acestei sanctiuni fara a fi prevazuta expres in lege. Din aceasta cauza efectul avertismentului la combaterea contraventiilor nu este atit de impunator. Mai potrivita se pare aceasta sanctiune pentru raspunderea administrativ disciplinara. Amenda, este o sanctiune pecuniara care se aplica in cazurile si in limitele prevazute de lege, este platita in beneficiul statului si se stabileste in unitati conventionale care este egala cu 20 de lei. Ca sanctiune contraventionala, este cea mai raspindita masura de influentare si se aplica practic pentru toate contraventiile prevazute de legislatie. Amenda poarta un caracter material, dar in caz de sanctionare a contraventiei, ea nu este o sanctiune procesuala cu caracter patrimonial, ci este o sanctiune juridica de natura administrativa, care nu presupune restituirea de catre faptas a pagubei materiale si se aplica indiferent de faptul daca este sau nu adus un prejudiciu material prin fapta contraventionala. Legislatia in vigoare dupa mai multe modificari din ultimii ani a stabilit indici maximali de amenda administrativa aplicabila pentru contraventii care nu poate depasi pentru cetateni de la 1 pina la 150 de u.c, iar persoanelor cu functie de raspundere si persoanelor juridice de la 10 la 500 u.c. Contraventul este in drept sa achite jumatate din amenda stabilita daca o plateste in cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. Pe linga faptul ca amenda estea cea mai raspindita sanctiune contraventionala, ea este considerata si cea mai eficienta. Prin libertatea de miscare intre limita minimala si cea maximala fiind atit de mare la stabilirea amenzii pentru o contraventie concreta se poate tine seama in acelasi timp de insemnatatea raportului juridic incalcat si de pericolul social pe care il prezinta. Daca persoana fizica nu a platit amenda in decurs de 30 de zile de la data stabilirii ei, instanta de judecata o poate inlocui dupa caz cu: a. Amenda in marime dubla care insa nu poate depasi limita maxima a sanctiunii cu amenda prevazuta de norma materiala contraventionala sau de prezentul articol. b. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la 6 luni la 1 an. c. Munca neremunerata in folosul comunitatii calculinduse o ora de munca pentru o unitate conventionala, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore. d. Arest contraventional calauzinduse o zi de arest pentru 2 u.c. durata arestului fiind de cel mult 30 de zile.
34

Daca persoana juridica nu a platit benevol si integral amenda in decursul la 30 de zile de la data stabilirii ei, aceasta poate fi inlocuita cu privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen de la 6 luni la 1 an. Amenda poate fi inlocuita de catre instanta de judecata la demersul agentului constatator sau al procurorului, iar in cazul in care sanctiunea amenzii este stabilita de instanta de judecata, inlocuirea o efectueaza instanta la demersul executorului judecatoresc. O alta sanctiune este privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate si privarea de dreptul de a detine anumite functii. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate consta in interzicerea temporara persoanei fizice de a desfasura o anumita activitate inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special. Sanctiunea privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate poate fi aplicata in cazul in care activitatea a fost folosita la savirsirea contraventiei sau in cazul in care contraventia reprezinta o incalcare a regulilor de desfasurare a acestei activitati. Privarea de dreptul de a conduce vehicole nu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicolul ca unicul mijloc de deplasare, cu exceptia cazurilor cind la condus atribuindui cu buna stiinta un numar de inmatriculare fals, ori la condus in stare de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante, ori sa eschivat de la examenul medical de constatare a acestei stari, ori a parasit locul accidentului rutier la care a fost participant. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate sau privarea de dreptul de a detine anumite functii, poate fi aplicata de instanta de judecata pentru un termen de la 3 luni la 1 an. Aceasta sanctiune se aplica in cazurile in care tinind cont de caracterul contraventiilor comise de persoana vinovata, legea declara ca fiind inadmisibila desfasurarea unei anumite activitati sau detinea unei anumite functii de catre aceasta. Privarea de dreptul de a conduce vehicole se aplica de instanta de judecata pe un termen de la 6 luni la 3 ani, iar in cazul punctelor de penalizare (art.36) pe un termen de la 6 luni la 1 an. Aplicarea punctelor de penalizare si privarea de dreptul special. In cazurile prevazute de legislatie, conducatorul de vehicol declarat vinovat de savirsirea contraventiei, o data cu aplicarea sanctiunei principale i se aplica un numar de puncte de penalizare ca sanctiune complementara. Munca neremunerata in folosul comunitatii- consta in antrenarea contravenientului ( pers fizica) inafara timpului serviciului de baza sau de studii la munca stabilita de autoritatea administratiei publice locale. Munca neremunerata in folosul comunitatii se stabileste pe o durata de la 10 la 60 de ore si se executa de la 2-4 ore pe zi. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata doar pers care accepta sa execute asemenea sanctiune. Dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii fapt care se consemneaza in procesul verbalal sedintei de judecata. Contravenientului sanctionat i se ia in scris un avertisment prin care se obliga sa se prezinte in termen de 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. In caz contrar aceasta sanctiune se inlocuieste cu un arest contraventional, o zi de arest pt 2 ore de munca neremunerata in folosul
35

comunitatii. Munca neremunerata in folosul comunitatii nu poate fi aplicata invalizilor de gr I si II, militarilor in termen, militarilor si efectivului atestat al organelor MAI, angajati in baza de contract, femeilor gravide, pers care sunt unicul intretinator al copilului cu virsta de pina la 8 ani si nici pers care au implinit virsta generala de pensionare (57 f si 62b). Munca neremunerata in folosul comunitatii se presteaza in cel mult 6 luni de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti ( art 37 cod contrav). Arestul contraventional- este o sanctiune contraventionala exceptionala care consta in privarea de libertate pe un termen stabilit de hotarirea judecatoreasca si care se executa in conditiile prevazute de codul de executare al RM. Durata arestului contraventional este de la 3-15 zile, iar in cazul concursului de contraventii sau al cumulului de hotariri de sanctionare pt care conform legii se orevede in calitate de sanctiune arestul contraventional instanta de judecata poate aplica aceasta sanctiune pe un termen de pina la 30 de zile. Durata retinerii contraventionale se include in durata arestului contraventional. Arestul contraventional nu poate fi aplicat pers indicate mai sus. Privarea pers juridice de dr de a desfasura o anumita activitate- consta in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de valoare, a primi subventii, inlesniri si alte avantaje de la stat sau de a desfasura alte activitati. Aceasta sanctiune poate fi limitata la un anumit teritoriu al unitatii administrativ teritoriale sau o anumita perioada a anului si se stabileste pt un termen de la 3 luni la un an ( art 38 C.Contravent). Expulzarea este o masura de indepartare silita de pe teritoriul RM a cetatenilor straini si a apatrizilor care au incalcat regulile de sedere pe teritoriul tarii, ea are drept scop inlaturarea unei stari de pericol si prevenirea savirsirii de catre aceste pers a unor fapte socialmente periculoase. Expulzarea poate fi aplicata cetatenilor straini si apatrizilor ca sanctiune complementara. 2. Contraventia ca temei juridic de aplicare a raspunderii contraventionale. Orice forma de raspundere presupune un temei subiectiv de aplicare a masurilor de sanctionare respective, raspunderea juridica este determinata de un temei juridic adica de un temei stabilit prin norme juridice, acestei temei juridic poate servi si ca criteriu de delimitare a formelor de raspundere juridica. De ex raspundere penala apare drept urmare a savirsirii unei infractiuni , cea disciplinara ca urmare a unei abateri disciplinare iar cea contraventionala drept urmare a contraventiei. Societatea umana este guvernata de un nr enorm de reguli de conduita necesare convetuirii in comun dar uneori actiunile persoanelor nu sint conforme acesor reguli fapt care atrage condamnarea din partea societatii si chiar din partea satului atunci cind aceste reguli sa. Controlul ca modalitate de asigurare a legalitatii in administratie. Legalitatea este un principiu de baza si una din conditiile de o importanta deosebita a statului de drept. Prin legalitate se intelege respectarea stricta a prevderilor
36

normelor de drept atit de catre cei care adopta aceste norme, precum si de cei care le pun in executare, cit si de catre toti membrii societatii. Nefiind un product al lumii obiective, materiale, legalitatea nu exista de la sine, iar prezenta ei necesita anumite forme si masuri concrete exercitate de cat stat, in scopul asigurarii acestei stari de fapt. Importanta acestor reguli se pot manifesta numai in cazul unei stricte separatii a puterilor in stat. Administratia publica constituie mecanismul de realizare a valorilor politice pentru satisfacerea necesitatilor sociale si este deosebit de important ca in acest proces de realizare sa nu se admita abateri de la prevederile normelor de drept sau abuzuri din partea reprezentantilor administratiei (functionarii publici) in acest scop, administratia este supusa diverselor forme de control care reprezinta modalitatea cea mai eficienta de asigurare a legalitatii. Fiecare stat isi instituie propriul mecanism (norme de drept si organe, sau structuri speciale) de asigurare a legalitatii. Din istoria dezvoltarii stiintei dreptului administrativ se desprind anumite forme de control clasic care decurg din esenta principiului separatiei si colaborarii puterilor. Dat fiind ca organele administratiei publice formeaza un sistem ierarhic de subordonare, care are la baza principiul centralizarii cuprinzind si un ansamblu de organe autonome descentralizate dar care nu sint lasate in afara oricarui control devine posibila existenta unei ample si variate posibilitati de control asupra acestor organe. In baza acestor principii putem distinge urmatoarele forme de control: 1. Din partea puterii legiuitoare. 2. Din partea instantelor judecatoresti. 3. Control administrativ sub toate formele lui. 4. Control din partea opiniei publice. Rolul controlului este de a asigura o cit mai deplina conformitate a activitatii organelor administratiei publice, cu cerintele si obiectivele sociale exprimate in legi a caror executare se realizeaza de catre aceste organe. In intregul sistem al administratiei publice prin control se asigura unitatea de scop si actiune, precum si executarea intocmai a legii. Controlul administrativ. Controlul este un element complex si important al actului de conduce sociala care urmeaza in mod firesc celui de aplicare a deciziei indiferent de natura acesteia, fie politica, economica, administrativa etc. Scopul controlului este de a orienta, corecta si indruma, activitatea organelor administratiei publice in realizarea conforma a legii. Pentru a atinge aceste rezultate stiinta administratiei inainteaza urmatoarele obiective pe care trebuie sa le urmareasca controlul: 1. Respectarea legii in activitatea autoritatilor administratiei publice. 2. Verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii, adica mijloacele materiale si financiare sint supuse controlului atit sub aspectul existentei lor cit si in felul in care sint folosite. 3. Constatarea rezultatelor pozitive si a abaterilor de la normele prescrise trebuie sa puna un accent deosebit pentru stabilirea cauzelor si conditiilor care au determinat neajunsurile depistate.
37

4. Controlul administrativ trebuie sa stabileasca masurile pentru inlaturarea deficientelor evidente ca o conditie necesara a imbunatatirii activitatii administrative. Realizarea acestor obiective este o garantie de eficienta a controlului administrativ, avind in vede complixetatea sistemul administratiei publice si diversitatea functiilor pe care le indeplineste, fie prin acte decizionale, fie prin prestare de servicii publice. Controlul administrativ imbraca mai multe forme: control intern, control ierarhic, control de supraveghere generala, control de tutela administrativa, control specializat exercitat de inspectie si inspectorate de stat sau de organe jurisdictionale sau organele special constituite pentru infaptuirea unui anumit control. Controlul administrativ intern.

Se realizeaza de catre conducatorul sau functionari de decizie asupra unor diviziuni structurale ori functionari inferiori din interioriul aceleasi autoritati administrative. Controlul intern poate avea un caracter general sau unul specializat. Procedura de realizare a controlului intern general nu este reglementata intrun act normativ distinct dar se contine in actele normative de organizare si functionare a organelor administratiei publice si in actele normative de sanctionare administrativa constituind astfel un atribut, adica un drept si o obligatie a functiei de conducere. Competenta controlului intern general revine numai celor care detin functii de conducere din sistemul ierarhic al organului administratiei publice. Controlul intern administrativ specializat este exercitat de anumite persoane sau compartimente fata de care cel controlat nu se afla in raport de subordonare ierarhica. Controlul financiar intern preventiv revine conducatorilor compartimentelor financiar contabile sau altor persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din Ministre si alte organe centrale din stat, respectiv din cadrul administratiei publice locale si insmtitutiilor subordonate lor. Procedura de efectuare a controlului consta in verificarea actelor din care sa rezulte justificarea cheltuielilor preconizate si se incheie in functie de constatati cu viza sau refuzul vizei de control. Controlul intern de gestiune consta in verificarea concreta a bunurilor si valorilor existente de fond comparativ cu evidentele scrise primare, tehnic operative si contabile efectuinduse periodic in totalitate sau prin sondaj, acest control are ca obiectiv verificarea normelor juridice privitoare la: - integritatea, - pastrarea si paza bunurilor si valorilor de orice natura, - utilizarea valorilor materiale, - casarea de bunuri, - intocmirea si circulatia documentelor de evidenta primara, tehnico-operative si contabila.
38

Constatarile facute se consemneaza intrun proces verbal, iar concluziile controlului sint prezentate conducerii unitatii impreuna cu propunerile de masuri de inlaturare a deficientilor constate sau dupa caz propuneri de sanctionare a celor vinovati. Controlul administrativ ierarhic. Este o forma a controlului extern care se efectueaza de catre autoritatile administrative ierarhic superioare, fie pe linie orizontala, fie pe linie verticala asupra celor inferioare in baza raportului de subordonare intre ele, ori de cite ori este nevoie fara a fi necesar sa fie prevazut de vriun text de lege. El apare ca o consecinta a raporturilor de subordonare intre cele 2 organe si se poate executa fie din oficiu, fie la sesizare. Controlul ierarhic efectuat din oficiu reprezinta un element indispensabil al activitatii de conducere efectuata de superior asupra inferiorului. Controlul efectuat la cererea unei persoane fizice sau juridice, se numeste recurs ierarhic. Recursul ierarhic este reclamatia, sesizarea pe care o adreseaza organului ierarhic superior al autoritatii emitente sau care trebuie sa emita actul oricine se considera vatamat de continutul unui act administrativ de autoritate emis ori de faptul ca actul administrativ de autoritate nu a fost emis sau certificatul ori adeverinta nu a fost eliberata. Un stat democratic intemeiat pe ordinea de drept are la baza organizarii sistemului administratiei publice 2 principii de importanta majora: 1. Descentralizarea administrativa. 2. Autonomia locala. Obiectul controlului ierarhic cuprinde intreaga activitate a organelor subordonate atit actele juridice cit si faptele materiale fiind un control asupra tuturor aspectelor de legalitate inclusiv cele de oportunitate. Organul superior poate anula, revoca sau abroga o masura a organului inferior in cazul in care constata ca este ilegal sau inoportun. Tutela administrativa. Controlul efectuat asupra organelor administratiei publice autonome si discentralizate, imbara forma de tutela administrativa care reprezinta o institutie a dreptului public fiind de asemenea o modalitate a controlului extern. Desi autoritatile administrative descentralizate se bucura de autonomie intrun stat unitar, independenta acestora nu este completa sau absoluta. Acest control este necesar in primul rind pentru ca autoritatile descentralizate gestioneaza servicii publice care trebuie sa functioneze in mod regulat si continuu in interesul general. Statul sau comunitatea nationala este direct interesata pentru buna functionare a acestor servicii publice. In al 2 rind, la descentralizarea teritoriala, autoritatile centrale sint obligate sa vegheze ca nu cumva interesele locale sau regionale sa fie satisfacute in
39

detrimentul si pe seama intereselor generale. In al 3 rind puterea centrala trebuie sa vegheze ca autoritatile locale sa satisfaca in conditiile cele mai bune diferitele nevoi locale ca autoritatile locale sai faca pe deplin datoria, deoarece aceasta intereseaza statul si comunitatea nationala. In cadrul tutelei administrative baza de referinta a controlului priveste numai legalitatea unor acte juridice pe care le fac organele administratiei publice supuse controlului care sint expres mentionate de lege stabilinduse si termenul executarii acestui control. Tutela administrativa asigurind limitarea autonomiei si a descentralizarii complete are un regim juridic special, deosebit de regimul juridic al controlului ierarhic care fiind un atribut al puterii ierarhice asigura realizarea principiului centralizarii administrative. Controlul administrativ extern specializat. O alta forma a controlului administrativ, se infaptuieste de catre autorutatile administatiei publice, institutiile publice si organele speciale. Constituite prin lege si investite cu atributiile controlului la nivel central si local, acest control se efectueaza in cele mai diverse domenii si sectoare de activitate: - financiar, - sanitar, - protectia muncii ............. Controlul exercitat de inspectiile si inspectoratele de stat. Sint organizate in cadrul ministerelor sau a altor organe centrale de specialitate ale administratiei publice, de ex: inspectoratul fiscal, inspectia ecologica. Prin inspectiile si incoectoratele de stat organizate in cadrul lor, ministerele exercita controlul de specialitate asupra acelor acte si fapte ale organelor controlate, ce se incadreaza in profilul organului de control. Controlul exercitat de Curtea de Conturi. Organul suprem de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare publice. Controalele curtii de contrui se intitiaza din oficiu si nu pot fi sistate decit de parlament si numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege (legea nr.377-13 din 1995 privind curtea de conturi). Supravegherea generala a procuraturii. Ca forma de control administrativ, conform art.124 din Constitutia RM, supravegheaza executarea exacta si uniforma a legilor de catre organele administratiei publice, de cat persoanele juridice si fizice si asociatiile lor,
40

apara ordinea legala, drepturile si libertatile cetatenilor, contribuie la exercitarea justitiei in conditiile legii. Procedura contraventionala. Notiunea, scopul si sarcinile. Procedura contraventionala cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional, realizarea functiei de protectie administrativ juridica a valorilor sociale prin intermediul normelor de drept contraventional care reglementeaza relatiile sociale protejate prin dispozitia normelor materiale de drept contraventional. Legislatorul a prevazut un mecanism, reguli de aplicare a masurilor de constringere statala, anume acest mecanism constituie continutul de baza al procedurii contraventionale. Principiile de baza ale procedurii contraventionale: 1. Principiul legalitatii. 2. Principiul legalitatii in fata legii si autoritatilor. 3. Principiul garantiei dreptului la aparare. 4. Principiul inviolabilitatii persoanei. 5. Principiul aflarii adevarului obiectiv. 6. Principiul liberarii de marturisire impotriva sa. 7. Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunea acestora numa legii. 8. Principiul contradictoalitatii 9. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate, sau individualizarii pedepsei. 10. Principiul folosirii limbii materne. 11. Principiul examinarii publice a cazului. Imprejurari care exclud procedura contraventionala. Procedura contraventionala nu poate fi inceputa iar cea inceputa trebuie intrerupta in cazul existentei urmatoarelor circumstante: a. Starea de iresponsabilitate. b. Legitima aparare. c. Starea de extrema necesitate. d. Constringerea fizica sau psihica. e. Riscul intemeiat. f. Cazul fortuit. (Art.19 C Contr). Probele in procedura contraventionala. Constituie orice element de fapt obtinut legal care serveste la constatarea existentei ori inexistentei unei contraventii la identificarea faptuitorului si la
41

cunoasterea circumstantelor pentru justa solutionare a cazului. Probele in procedura contraventionala sint: 1. Declaratiile partilor si ale altilor participanti la procedura contraventionala. 2. Procesul verbal cu privire la contraventia comisa. 3. Procesul verbal cu privire la retinerea administrativa. 4. Procesul verbal privind controlul corporal si controlul obiectelor. 5. Procesul verbal de ridicare a mijloacelor de transport, a documentelor si obiectelor. 6. Inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile. 7. Corpurile delicte. 8. Documentele si obiectele ridicate. 9. Constateile tehnico-stiintifice si medico-legale. 10. Expertizele etc. Subiectii procedurii contraventionale si organele competente sa solutioneze cazurile contraventionale si alte organe statle participante la procedura contraventionala. Subiectul administrarii in domeniul combaterii contraventionalitatii este reprezentantul statului, adica este partea obligatorie a fiecarui raport procesual, contraventional imputernicit sa constate si sa solutioneze cazul. Raporturile procesuale in urma comiterii unei fapte contraventionale apar intre reprezentantii statului, pe de o parte si faptuitorul, parte vatamata, alti participanti la procedura - pe de alta parte. Din cele mentionate concluzionam ca toti subiectii procedurii contraventionale (partile procedurii) pot fi divizati in 3 grupe: 1. Organele competente sa solutioneze cazurile contraventionale si alte organe de stat participante la procedura contraventionala. 2. Partile interesate ale procedurii contraventionale, care urmaresc un interes personal. 3. Persoanele (fizice si juridice) care contribuie la desfasurarea procedurii contraventionale. In asa fel organele (persoanele cu functie de raspundere) imputernicite sa examineze cazurile cu privire la contraventiile administrative sint: a. Comisiile administrative de pe linga organele executive ale autoadministrarii locale. b. Judecatoriile de sector si cele municipale. c. Organele afacerilor interne, organele departamentelor, inspectoratelor de stat si alte organe, persoane imputernicite in acest scop. Dintre organele mentionate numai comisiile administrative prezinta un organ colegial al administrarii in domeniul combaterii contraventionalitatii, celelalte organe sint prezentate de persoane cu functii de raspundere.
42

Competenta comisiilor administrative si a persoanelor imputernicite care sint in drept sa examineze cazurile contraventionale sint prevazute de lege. Instantele judecatoresti examineaza toate cazurile contraventionale cu exceptia celor agribuite de codul contraventional al altor organe. Organele afacerilor interne, organele ministerului transportului, inspectia muncii etc. Partile interesate ale procedurii contraventionale, drepturile si obligatiile lor. In procedura contraventionala un interes personal au persoana pasibila de pedeapsa sau trasa la raspundere contraventionala, partea vatamata si reprezentantii legali ai acestuia. Interesul partii vatamate tine de reparatia prejudiciului fie moral, fie material, adus prin comiterea faptei contraventionale ilicite. Statutul juridic al persoanei pasibile sau trase la raspundere contraventionala se modifica in dependenta de etapele activitatii procedurale, adica de faza in care se desfasoara procedura contraventionala. Adica: Faptuitor - persoana fata de care a fist declansata procedura contraventionala. Delicvent - persoana cata de care a fost incheiat un proces verbal cu privire la contraventie. Contravenient - persoana fata de care sa pronuntat o hotarire ramasa definitiva cu privire la aplicarea de sanctiuni contraventionale. Din momentul executarii hotaririi de sanctionare contraventionala, contravenientul se considera persoana cu antecedent contraventional care dureaza pina la stingerea anticedentului contraventional. Persoanele care cintribuie la desfasurarea procedurii contraventionale. In afara de reprezentantul statului, persoana pasibila de pedeapsa, al partii vatamte si al reprezentantilor legali, in calitate de parti participa persoanele fizice si juridice, care contribuie la desfasurarea procedurii contraventionale: Aparatorul, martorul, expertul, traducatorul. Aparator - avocatul care are dreptul sa participe la procedura contraventionala spre a asigura asistenta juridica sau reprezentarea partii pe care o asista in baza de contract sau din oficiu. Martorul - persoana citata in aceasta calitate de organul constatator sau de organul care examineaza cazul precum si de persoana care face declaratii in modul stabilit de lege in calitate de martor. Expertul - persoana desemnata pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de codul contraventional care nu este interesata de rezultatele cauzei contraventionale si care aplicind cunostinte speciale din diferite domenii...............
43

Traducatorul - persoana citata in procedura contraventionala in modul stabilit de lege pentru a servi ca translator atunci cind partile si martorii nu cunosc limba in care se desfasoara procedura sau cind acestia sint surdomuti. Masurile de asigurare ale procedurii contraventionale. Desfasurarea normala a a tivitatii procesuale e imposibila fara aplicarea masurilor de constringere procesuala. Conform continutului si naturii sale juridice, masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint foarte aproape de masurile contraventionale de prevenire si cele de curmare sau stopare a contraventiei. Din ele fac parte: retinerea, aducerea prin mandat controlul corporal si controlul obiectelor, ridicarea mijloacelor de transport a obiectelor si documentelor, inlaturarea de la conducerea mijlocului de transport, examinarea starii de ebrietate. procedura de aplicare a masurilor de asigurare a procedurii contraventionale. Una din cele mai des aplicate masuri este retinerea faptuitorului care cinsta in limitarea de scurta durata a libertatii persoanei fizice si aplicinduse numai in conditiile strict stabilite de lege. Aducerea prin mandat consta in aducerea fortata in fata organului imputernicit sa examineze cazul a persoanei citate in calitate de participant la procedura contraventionala de la care ea se estiveaza. Controlul corporal si controlul obiectelor - se efectueaza de regula dupa retinerea persoanei. Ridicarea mijloacelor de transport, a obiectelor si documentelor se aplica de catre organele statului care au efectuat retinerea. Inlaturarea de la conducerea mijlocului de transport si examinarea starii de ebrietate pot fi efectuate de catre organele prevazute de lege si in primul rind de catre reprezentantii politiei auto. Fazele procedurii contraventionale. Fazele procedurii urmarind scopul de baza se deosebesc una de alta prin continutul sau, participantii la procedura, metodele de activitate, deciziile emise etc. Decizia intermediara se fixeaza intrun document procesual special (proces verbal cu privire la retinere, la controlul corporal, etc). Fazele procedurii sint organiz legate intre ele. Procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: 1. Cercetarea cazului contraventional. 2. Examinarea cazului si emitereea decizie asupra cazului. 3. Revizuirea cazului contraventional. 4. Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
44

Cercetarea cazului contraventional este prima faza a procedurii contraventionale fiind si una dintre cele mai importante si complicate, ea include activitatea organului constatator privind: 1. Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale pereculoase (constatarea faptei comise). 2. Inceperea procedurii contraventionale. 3. Cercetarea propriuzisa a cazului, adica colectarea si studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise personalitatea faptuitorului

45

S-ar putea să vă placă și