Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice




1






TEMA DE CASA LA DISCIPLINA
MASINI SI INSTALATII PENTRU DOZARE SI AMBALARE








Student: Gheorghe Gabriel Valentin
Anul: IV; Grupa 741 MIAIA





UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


2


I. Sa se analizeze, constructiv si functional, o instalatie (sistem tehnic)
Dozator pentru produse solide,de tip gavimetric cu parghii din domeniul
dozarii si ambalarii produselor alimentare.
II. Sa se prezinte studiul parametrilor geometrici al elementelor de
inchidere prin falt a cutiilor cilindrice de conserve si sa se faca reprezentarea
grafica a profilului rolelor de inchidere faza 1 sau faza 2.
a=2,5 mm; b=2,5 mm; c=1,375 mm; d=0,75 mm
III. Sa se rezolve urmatoarea aplicatie de calcul si sa se prezinte schema
de functionare a instalatiei din cadrul aplicatiei 8-Instalatie de imbuteliere
lichide.













UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


3

I. Dozator pentru produse solide,de tip gavimetric cu parghii

Sistemele de cntrire al dozatoarelor gravimetrice se definesc prin
urmtoarele elemente: forma i construcia sistemului, construcia mecanic
tipul senzorului de cntrire. Sistemele de cntrire (fig.1.1) in seama de cteva
criterii importante la proiectarea acestora: cum este compensat greutatea sau
masa ncrcrii i cum se transfer valoarea rezultantei. Majoritatea sistemelor
de cntrire funcioneaz fie electronic ,fie electromecanic.


























Dozarea gravimetric presupune existena unor dispozitive speciale
monitorizare a procesul de dozare si asigurarea unei precizii ridicate dat de
domeniul n care funcioneaz dozatorul. Astfel au fost concepute o serie de
elemente de cntrire, denumite celule de cntrire, care sunt construite astfel
nct s poat transforma fora de greutate a masei materialului dozat ntr-o
mrime (semnal) electric proporional cu masa materialului.
Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare a funciilor
dozatorului si, daca este nevoie, sunt afiate, nregistrate i corectate prin bucla
de legtur invers (de reacie) a sistemului.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


4
Forma mecanic constructiv a cntarului de cntrire ale sistemelor de
dozare prin sustragerea greutii poate fi: pe un suport direct sau pe suport
hibrid cu sistem de prghii.
Dispozitivele de cntrire cu suport direct au sistemul de alimentare
montat direct pe o platform de ncrcare cu celul de cntrire fr
compensare.
Dispozitivele de cntrire cu suport hibrid ncorporeaz un sistem de
prghii ce transfer fora masei respective la celula de cntrire (hibrid =
construcie combinat, mixt).
Schema constructiv a unui cntar cu dozare gravimetric, realizat dup
schema din figura 3, este prezentat n figura 1.2.
























Dozatoarele gravimetrice asigura o precizie relative ridicata (eroare 1-
5%),indifferent de gradul de omogenitate al produsului,insa,sunt mai complicate
din punct de vedere constructive.
In functie de modul de lucru,dozatoarele gravimetrice pot fi cu actiune
peridodica si cu actiune continua.In cadrul procesului de dozare,operatia
principal o constituie cantarirea.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


5




















Aceste dozatoare se compun, in general, dintr-un recipient suspendat pe
cutite de cantar si parghii,care se poate echilibra cu ajutorul unui sistem de
comparative (cu brat variabil sau cu unghi variabil).In fig.1.3. s-au notat:



Urmarind figura, se poate scrie ca momentul de comparare
M
c
este egal cu:


de unde rezulta ca forta F aplicata sistemului este :





Conform aceleiasi scheme,momentul idicat poate fi calculate cu relatia:




M
i
G
2
L
2
FL
3
-greutatea recipientului de material
-greutatea sistemului de comparare
-greutatea materialului din recipient



G
1
G
2
G
f
M
c
G
1
G
f
+ ( ) L
1
FL
2
F G
1
G
f
+ ( )
L
1
L
2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


6
Forta F prelutata de sistemul de catarire,este egala,in acest caz, cu:

























Egaland expresiile fortei F,din cele doua relatii,rezulta la
echilibru,greutatea materialului care trebuie dozat:




de unde se obtine ca:
Pentru ca: L1,L2,L3=constant

Pentru sistemul de comparatie cu unghi variabil (fig.1.4) ,momentul
indicat va fi egal cu:


F G
2
L
i
L
3





G
f
G
2
L
i
L
2

L
1
L
3

G
1

G
f
f L
i
( )
M
i
G
2
R
2
cos o R
1
( ) F

2 R
1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


7
de unde rezulta greutatea materialului Gf care trebuie dozata:




In acest caz,greutatea materialului este data de valoarea unghiului
o
:


Majoritatea dozatoarelor au astazi sistem de comparatie cu unghi
variabil,prevazut cu sisteme de amplificare a unghiului
o
, care poate fi citit in
gradatii proportionale pe un cadran circular , direct in unitati de masa.






























G
f
G
2
R
2
cos o R
1
( )
2R
1

L
2
L
1
G
1

G
f
f o ( )
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


8
II. Elemente teoretice referitoare la organele de nchidere a cutiilor
metalice
Cutiile metalice pentru conserve sau pentru produse chimice pot fi
confectionate din doua parti (cutiecapac), n cazul cutiilor de naltime mica
ambutisate, sau din trei parti (fundcorp cutiecapac), n cazul cutiilor de
naltime mai mare.
Pentru confectionarea cutiilor metalice se utilizeaza tabla cositorita
sau tabla neagra lacuita, cu continut scazut de carbon pentru a avea proprietati
bune de ntindere si deformabilitate, fara pericol de fisurare.
Grosimea foii de tabla este cuprinsa, n mod obisnuit, ntre 0,220,3
mm. Ea se obtine printr-o laminare la cald pna la grosimea de 1,8 mm, urmata
de o cufundare n baie fierbinte de acid sulfuric diluat si de o a doua laminare la
rece, dupa care se face recoacerea tablei. Exista si sortimente de tabla cu
grosime redusa de 0,120,15 mm.
Dupa felul protectiei, interioare si/sau exterioare, cutiile metalice pentru
conserve pot fi: nelacuite, partial lacuite si complet lacuite. Lacuirea pentru
protectia interioara poate fi acidorezistenta sau sulforezistenta. Lacurile pentru
protectia interioara trebuie sa fie de tip alimentar si avizate de organele sanitare.
La exterior se poate realiza si o litografiere a tablei conform unui model stabilit
de acord cu beneficiarul. Litografierea trebuie sa fie rezistenta la solicitarile
mecanice de la ambutisare si nchidere.
Capacele cutiilor cilindrice se bordureaza si se roleaza, n timp ce
capacele cutiilor nerotunde sunt numai bordurate sau bordurate si rolate pe
zonele drepte, n timp ce n zonele de curbura sunt numai bordurate. Cele mai
utilizate sunt capacele rotunde, bordurate si rolate. Corpul cutiei prezinta n
zona de nchidere o bordura simpla.
Forma constructiva a bordurilor cutiei si capacului sunt perfect
determinate, cu dimensiuni care se nscriu n cmpuri de toleranta precise.
Bordura cutiei trebuie sa fie lata de 3-3,5 mm, iar raza de ndoire sa fie de
1,21,5 mm, la cutiile pentru conserve. Unghiul bordurii cu peretele cutiei
trebuie sa fie de 90
0
.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


9
Pentru asigurarea etanseitatii cutiilor de conserve, ntre capacul si corpul
cutiei, n interiorul faltului, trebuie sa existe un material elastic (masa de
etansare).


Fig. 2.1. Forme constructive de capac (bordurat si bordurat si rolat)
si cutii din doua si trei parti

Procesul tehnologic de obtinere a cutiilor metalice din tabla este alcatuit
din doua parti care se desfasoara n paralel: fabricarea capacelor si fabricarea
corpului cutiei.
Elementele constructive ale masinilor de nchis cutii metalice, comune la
toate masinile, sunt: rolele de nchidere, care fac agrafarea (faltuirea) corpului
cutiei cu capacul, dupa introducerea produsului n cutie, capul de nchis, care
centreaza si preseaza capacul pe corpul cutiei n timpul procesului de faltuire;
talerul, pe care este asezata cutia si care o sprijina n timpul inchiderii.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


10

Fig. 2.2. Schema procesului tehnologic de obtinere a capacelor si cutiei

Elemente teoretice referitoare la organele de nchidere a cutiilor metalice
* Rolele de nchidere au profile standardizate n functie de tipul cutiilor si
capacelor. Pentru capace rotunde, bordurate si rolate, schemele procesului de
agrafare (faltuire) cu corpul cutiei sunt prezentate n fig. 2.3, corespunzator
celor doua faze ale procesului (I si II).
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


11

Fig. 2.3. Fazele procesului de nchidere prin faltuire a
cutiilor metalice cilindrice

n faza I, capul de nchidere apasa capacul pe corpul cutiei si l centreaza,
fixndu-l datorita faptului ca are suprafata de contact cu capacul profilata si
randalinata. Rolele faza I ndoiesc si roleaza bordura capacului introducnd-o
sub bordura cutiei (formarea faltului). Procesul se desfasoara fie prin rotirea
ansamblului cutiecapac, n timp ce rola se deplaseaza numai radial, fie numai
prin rotirea si deplasarea ansamblului rolelor, n timp ce cutia si capacul se
mentin n pozitie fixa.
Faza a II-a a procesului de nchidere este faza de presare a faltului
rezultat dupa faza I.


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


12
Rolele de nchidere sunt, n general, definite prin profilul lor, care este
diferit de la faza I de agrafare la faza II. Celelalte parti constructive ale unei role
sunt specifice fiecarei masini de nchis n functie de solutia adoptata de
fabricant.
Forma constructiva a unei role de nchidere faza I cu dimensiunile sale
geometrice este prezentata in Fig. 2.4:

Fig. 2.4. Forma constructiva si dimensiunile geometrice
ale unei role de nchidere faza I
Pentru alegerea unui profil corespunzator al rolelor de nchidere se iau n
considerare mai multi factori, printre care:
forma capacului (rotund, nerotund);
grosimea tablei cutiei si capacului;
forma bordurii si latimea bordurii capacului (lata si ngusta);
diametrul capacului sau marimea lui;
forma rularii capacului;
tipul lipiturii longitudinale a corpului cutiei;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


13
tipul de etansare dintre capac si cutie (masa de etansare injectata si
polimerizata sau garnitura amovibila de etansare);
tipul masinii de nchis (viteza de nchidere).
Formele de baza ale profilelor rolelor sunt foarte asemanatoare indiferent
de constructor, la aceeasi naltime a faltului.
Profilul actual al rolelor (profilul american preluat si de europeni) este
conceput pentru faza I prin mbinarea a doua arce de parabola, iar pentru faza II
prin mbinarea a doua arce de parabola cu doua arce de cerc.
Aceste profile dau cea mai buna nchidere, cu un grad mare de
suprapunere a faltului corpului si capacului, cu cele mai reduse solicitari la
masina de nchis, formarea faltului facndu-se fara socuri.
Rola de nchidere faza I este definita de dimensiunile a, b, c, d din fig.
2.5, n care este prezentat profilul acestei role.

Fig. 2.5. Caracteristicile dimensionale si modul
de obtinere a profilului rolei faza I
Pozitia punctului U, determinata de raportul dintre dimensiunile d si a, da
tipurile de role ce se pot construi. Pentru tipizare acest raport a fost stabilit la
valorile 0,15; 0,20; 0,25; 0,30; 0,35; 0,40; 0,45.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


14
n functie de valoarea acestui raport att profilul rolei, ct si forma
agrafelor (falturilor) rezultate sunt diferite, asa cum se prezinta n fig. 2.6.
Se constata ca pentru un raport d/a = 0,45 forma faltului (agrafei) este
aproape circulara, n timp ce pentru un raport d/a = 0,15 forma faltului este
eliptica.
Pe baza cercetarilor experimentale efectuate n strainatate s-a constatat ca
cea mai redusa forta de presare laterala (circa 50 60 daN) este data de profilul
rolei la care raportul d/a este de 0,30, deci punctul de racordare la 30% din
naltimea (deschiderea) profilului, acest tip de rola fiind utilizat la majoritatea
masinilor de nchis, deoarece realizeaza si o repartizare uniforma a eforturilor
laterale, precum si o uzura minima a profilului.
Deschiderea buzelor rolelor se calculeaza, n general, de la acest raport
d/a = 0,30, precum si de la raportul dimensiunilor faltului obtinut cu acest tip de
rola. Astfel, raportul dimensiunilor faltului la rolele cu d/a = 0,30, este:
grosimea faltului / lungimea faltului = 0,8 (fig.2.6).
Deschiderea profilului rolei se determina pornind de la considerentul ca
forma faltului obtinut este o elipsa cu axa mare nclinata cu 30
0
fata de verticala
si raportul celor doua semiaxe egal cu 0,65 (determinat experimental). Din
rezolvarea geometrica a elipsei rezultate si avnd n vedere ca spatiul neacuperit
este circa 4d (sau 4 grosimi de tabla) se determina naltimea faltului,
deschiderea profilului fiind mai mare dect aceasta cu circa 0,2 mm. Astfel:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


15

Fig. 2.6. Profile ale rolei faza I de formare a
faltului si forme ale faltului obtinut

Fig. 2.7. Schema de calcul a lungimii tablei capacului,
respectiv a naltimii profilului rolei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


16
Pentru grosimi diferite de tabla la cutie si capac se ia media celor doua
grosimi:
d=(d1+d2)/2.
Deschiderea profilului rolei faza I are valori uzuale cuprinse ntre 2,4
3,0 mm si depinde de lungimea tablei capacului dupa agrafare si de grosimea
tablelor cutiei si capacului.
La noi n tara, cele mai multe role faza I au deschiderea profilului n
limitele 2,4 2,8 mm. Analiznd fig. 2.6,a se constata ca profilul rolelor este
definit de dimensiunile a si d, din care cauza firmele straine au tipizat rolele si
le-au notat cu un indicativ literar (de firma) urmat de patru cifre din care
primele doua indica naltimea profilului n zecimi de milimetru, iar urmatoarele
doua cifre indica raportul d/a n procente. Astfel, indicativul LV 2530, pentru o
rola faza I, reprezinta: LVLubeca Vorrole; 25naltimea faltului de 2,5 mm;
raportul d/a = 0,30 (adica 30%).
Constructia grafica a profilului unei role faza I se poate efectua conform
schemei din fig. 2.8, n sistemul constructiilor grafice de parabole, n care curba
rezultanta (profilul) reprezinta nfasuratoarea tangentelor.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


17

Fig. 2.8. Constructia profilului rolei de nchidere faza I

Din punct de vedere al dimensiunii b, se constata ca aceasta este, n
practica, circa 90 100% din naltimea profilului (fata de 132% ct se indica
teoretic). Att la partea de sus ct si la partea de jos, profilul este nclinat fata de
orizontala: la nceputul arcului de parabola n partea de jos, acesta este nclinat
cu 11,3o pentru o constructie mai usoara a profilului; la partea de sus
nclinarea profilului poate ajunge la 5
0
fata de orizontala.
Unele dimensiuni ale rolelor faza I propuse pentru tipizare la noi n tara,
pentru raportul d/a = 0,30, sunt prezentate n tabelele 1 si 2.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


18
Tabelul 1. Dimensiuni ale profilului rolei de nchidere faza I cu raportul
d/a = 0,30

Tabelul 2. Diametrele caracteristice ale rolei de nchidere faza I cu
raportul d/a = 0,30

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


19

Fig. 2.9. Caracteristicile geometrice ale capului de nchidere
* Talerul este piesa pe care se aseaza cutia n masina de nchis. Are forma
unui disc cu desenul asemanator fundului cutiei sau de o alta forma, care asigura
cutiei stabilitate n timpul nchiderii.
Trasarea grafica a profilului rolelor de nchidere
* Trasarea grafica a profilului rolei de nchidere faza I:
Pentru trasarea grafica a profilului rolei de nchidere faza I se porneste de
la dimensiunile a, b, c, d cunoscute, reprezentndu-se pe hrtie cu linie subtire
un dreptunghi cu laturile a x b ABCD (conform schemei din fig. 10), la scara
50 : 1;
- se identifica pe latura mica a dreptunghiului punctul U, dat de raportul
d/a;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


20
- se identifica pe conturul dreptunghiului marginea buzei inferioare a
profilului rolei, data de dimensiunea c, ducndu-se n punctul determinat o
verticala subtire, si punctul E luat pe orizontala fata de punctul A, la distanta e
(posibil ca e = d);
* Trasarea parabolei superioare U C:
- se mpart segmentele CD si DU n acelasi numar de parti egale si se
numeroteaza corespunzator, conform schemei (parcurgerea segmentelor si
numerotarea se fac n acelasi sens); (Obs. Pentru o precizie mai buna se vor
mparti segmentele CD si DU ntr-un numar mai mare de subsegmente).
- se unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare de pe cele doua
segmente si se identifica mijloacele segmentelor dintre punctele de intersectie
ale acestora n sensul de parcurgere ales (0-1; 1-2; 2-3; ...) pornind de la punctul
U;
- se unesc punctele identificate cu arce de cerc, parabola rezultata fiind
nfasuratoarea tangentelor respective; se ngroasa parabola care face parte
conturul superior al profilului rolei;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


21

Fig. 2.10. Trasarea grafica a profilului rolei de nchidere faza I

* Trasarea parabolei superioare U C:
- se procedeaza n acelasi mod si pe traseul UAE, mpartindu-se
segmentele UA si AE n acelasi numar de parti egale;
- se numeroteaza capetele subsegmentelor determinate parcurgnd
segmentele mari n sensul U>A si A>E;
- se unesc cu linie subtire punctele corespunzatoare (cu acelasi numar) de
pe cele doua laturi si se marcheaza mijloacele segmentelor dintre punctele de
intersectie n ordinea crescatoare a numerelor (0-1; 1-2; 2-3; ...);
- se unesc punctele marcate cu arce de cerc si se ngroasa parabola
rezultanta;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


22
Obs. Daca se indica unghiuri de nclinare pentru dreptele directoare ale
parabolei superioare, atunci se va proceda astfel:
- din punctul U, respectiv C, se duce cte o dreapta subtire nclinata cu
unghiul specificat (, respectiv ) fata de verticala, respectiv orizontala, pna
cnd acestea se intersecteaza;
- pe dreptele astfel rezultate UD, respectiv DC se vor lua acelasi numar
de parti egale si se procedeaza n continuare dupa metodologia amintita mai sus.
* Definitivarea conturului inferior:
- se duce pornind din punctul E o dreapta subtire nclinata cu unghiul
(1-1,3
0
) fata de orizontala pna la verticala buzei inferioare a profilului inferior
(cota c);
- se face racordarea celor doua drepte cu un arc de cerc de raza R
1
(circa
0,3 mm), la scara aleasa;
- din punctul de racordare de pe verticala se duce n jos un segment de
dreapta nclinat cu unghiul (circa 15
0
) fata de verticala;
- se ngroasa linia conturului inferior astfel determinat;
Definitivarea conturului superior:
- din punctul C se continua cu o dreapta subtire (orizontala sau nclinata
cu unghiul ) pna la o distanta data de diferenta dintre diametrul exterior al
profilului si diametrul de fund al acestuia, stabilita printr-o verticala subtire;
- se face racordarea celor doua drepte cu un arc de cerc de raza R
2
(la
scara aleasa);
- din punctul de racordare de pe verticala se duce un segment de dreapta,
n sus, nclinat cu unghiul (0 5
0
) fata de verticala;
- se ngroasa conturul superior astfel rezultat;
* Definitivarea desenului profilului rolei faza I:
- se trec pe grafic cotele corespunzatoare (a, b, c, d, e), razele de
racordare si unghiurile de nclinare ale dreptelor caracteristice;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


23
- Se vor determina, n continuare, naltimea faltului si a elipsei (sau agrafei)
rezultate dupa faza I de nchidere V (V = a0,2), lungimea tablei capacului care
trebuie obtinuta dupa ambutisare si decupare pe matrita, nainte ca aceasta sa fie
bordurata si rolata, din relatia (de mai sus).

Dimensiuni role inchidere:
a=2,5
b=2,5
c=1,375
d=0,75















UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


24
III.Aplicatia 8. Instalatie de imbuteliere lichide

Stiind ca o instalatie carusel de umplere cu coniac la presiune constanta a
sticlelor de are un rezervor de alimentare,in care se mentine nivelul constant
la o inaltime de 45 cm si un cap de umplere de sectiune inelara avand diametrul
exterior D=12 mm si diametrul interior d=5 mm,sa se determine unghiul necesar
zonei de umplere a sticlelor,cunoscut fiind faptul ca turatia caruselului
instalatiei este de 15 rot/min.Cat ar trebui sa fie turatia caruselului pentru ca
unghiul characteristic de umplere sa fie de 270 grade C?
De asemenea,cat ar trebui sa fie diametrul exterior al conductei de
umplere pentru ca timpul de umplere a sticlelor sa se reduca cu 0,25 s?

REZOLVARE:















Cunoscand tipul si caracteristicile lichidului (coniac) se poate aprecia
coeficientul de debit (care se incadreaza intre 0,50,7,depinzand de tipul
ajutajului si de viscozitatea produsului) la circa 0,65,avand in vedere si
dimensiunile orificiului de scurgere D si d.
Avand in vedere ca nivelul lichidului in vas se mentine constant,iar
buteliile de volum V=0,5 l se umplu sum actiunea presiunii hidrostatice a
coloanei de lichid de inaltime H=45 cm (care ramane constanta),durata umpleri
este:

(s) t
l
4 V
1

t D
2
d
2

( )
2 g H
4 0 5 10
3
,
0 65 t 0 012
2
0 , 005
2
,
( )
2 10 0 45 , ,
2 745 ,
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


25
Stiind ca in timpul unei rotatii complete a caruselului se realizeaza atat
umplerea cu lichid a sticlelor,cat si ridicarea si coborarea lor (existand si o zona
unghiulara),trebuie deci aflata ponderea timpului de umplere in perioada rotatie
caruselului pentru a afla unghiul caractersitic umplerii cu lichid a sticlelor.
Tinand seama de turatia caruselului,perioada rotatiei acestuia este:



In acest timp (4 s) caruselul executa deci 360 grade (o rotatie
completa).Umplerea cu lichid a sticlelor se realizeaza intr-un interval de timp de
2.745 s , ceea ce corespunde unui unghi de rotatie al caruselului de :


grade

Un unghi de umplere de 270 grade duce la un raport al unghiurilor de:




Avand in vedere relatia de calcul a unghiului de umplere,in situatia in
care timpul de umplere se pastreaza,se deduce:



Asadar, perioada rotatiei in cazul pastrarii timpului de umplere dar
marimii unghiului characteristic al caruselului, va fi egala cu:



ceea ce conduce la o turatie:




Aceasi valoare se obtine si prin raportul turatiilor.
Pentru ca timpul de umplere sa se reduca cu 0,25 s , adica de la 2,745 s la
2,495 s ,este necesar ca diamentrul exterior al conductei interioare de umplere
sa fie:

(s)



(s)
rot/min
T
60
n
60
15
4
o
t
l
T
360
2 745 ,
4
360 247
k
o
1
o
270
247
1 093 ,
k
t
l
T
l
T
t
l
1 093 ,
T
l
T
k
4
1 093 ,
3 659 ,
n
l
60
T
l
60
3 659 ,
16 4 ,
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice


26

(m) d D
2
4 V
l

t t
l
2 g H
0 012
2
4 0 5 10
3
,
0 65 t 2 , 495 2 10 0 45 , ,
, 0 0036 ,