Istoric

n antichitate, rubeola nu era cunoscut ca o boal distinct i era confundat cu alte boli exantematoase importante (scarlatina, rujeola, variola). Se pare c rubeola era cunoscut de medicii arabi clasici sub numele de Al-hamikah, care considerau rubeola ca o form de rujeol. Rubeola a fost descris pentru prima dat ca o entitate clinic distinct, de doi medici germani: Bergen n !"#$ i Orlow n !"#%. n descrierile timpurii, rubeol, era numit Rteln. &atorit faptului c rubeola a fost descris pentru prima dat de medicii germani, ea era cunoscut n literatura engle' din secolul ()***+(*( sub denumirea de German measles (,rujeola german-). n !%.., medicul scoian Veale a folosit pentru prima dat termenul contemporan de rubeol (rubella), termenul de rubeol provenind din cuv/ntul latin rubellus (roiatic) sau rubeus (rou). 0lte sinonime istorice ale rubeolei sunt rubeola, rubeola sine catarrho, rubeola epidemica, rubeola morbillosa, rubeola scarlatinosa, rosania, roseola, roseola epidemica, rosalia, scarlatina morbillosa, scarlatina h1brida, morbilli scarlatinosi. n !%%!, la 2ongresul *nternaional de 3edicina din 4ondra, sa ajuns la un consens ca rubeola este o boal distinct. Rubeola a cptat o mare importan, dup ce n !56! oftalmologul australian Norman McAllister Gregg a observat malformaii congenitale oculare (cataracta

congenital) la copii nscui din mame, care suferiser de rubeol n timpul graviditii. n !56" au fost descrise n literatur #77 de copii cu malformaii congenitale severe asociate cu rubeola matern. 8riginea viral a rubeolei a fost presupus n !5!6 de medicul american Alfred Fabian Hess. n !59%, cercettorii japone'i Hiro i Tasaka au demonstrat c rubeola este o boala de etiologie viral, transmi/nd rubeola la om prin injectarea subcutanat de splturi na'ale filtrate. n !56$, Habel a reuit s produc boala la animalele de experien, prin contaminarea maimuei Macaca mulatta cu produsele patologice ale bolnavilor (s/nge i filtratul secreiei na'ale). n !5.$, virusul rubeolic a fost i'olat prima dat n culturi de esuturi de dou echipe de cercetori, Weller i Neva n :oston, i arkman! B"es#er i Artenstein n ;ashington, utili'/nd diferite tehnici. n !5.6 o epidemie de rubeol a i'bucnit n S<0 i a avut o amploare deosebit, afect/nd !$.#77.777 de persoane, av/nd drept consecine naterea a $7.777 copii cu defecte congenitale (din gravidele care au fcut rubeol) i pagube economice de !,# miliarde dolari, prin %6$ 777 de 'ile de spitali'are i pierderea a 9,# milioane 'ile de lucru. 0ceasta a dus la studii extensive virologice, serologice i a determinat accelerarea cercetrilor pentru obinerea unui vaccin rubeolic. n anul !5.#, a fost utili'at o prim tulpin (=>) "") pentru de'voltarea produciei de vaccinuri n S<0.

n anii !5.#+!5." se de'volt tulpinile de vaccin atenuat i se fac teste preliminare (trialuri) pentru primului vaccin rubeolic. n !5." virusul rubeolic a fost prima dat vi'uali'at prin microscopie electronic. n !5.5 vaccinurile din tulpina =>)"".&?# i tulpina 2endehill au fost autori'ate n S<0. )accinarea era destinat copiilor precolar. n !5"7 vaccinul din tulpina 2endehill a fost autori'at n ?uropa. )accinarea era destinat elevelor de !!+!6 ani. n !5"!+!5"$ vaccinul din tulpina R0$"@9 a fost autori'at n ?uropa. n !5"5 vaccinul din tulpina R0$"@9 nlocuiete alte tulpini de vaccin n S<0. n !5%. a fost secvenat genomul virusului rubeolic. n $777 83S recomand imuni'area pentru eliminarea rubeolei congenitale. !$9 ri din $!$ (#%A) n $77. includ vaccinarea rubeolic n programele naionale de imuni'are. n Rom/nia: + )accinul bivalent rujeol+rubeol a fost pentru prima dat administrat n Rom/nia n anul !55% fetelor din grupa de v/rsta !#+!% ani (nscute ntre anii !5%7+ !5%9)B introducerea acestui vaccin a avut loc n urma unei epidemii de rujeol. + n aprilie $779, a fost introdus vaccinarea antirubeolic la fetele n v/rst de !9+!6 ani (eleve clasa a+)***+a) n campanii colare.

+ n mai $776, n locul vaccinului rujeolic monovalent a fost introdus n programul naional de vaccinare, vaccinul trivalent rujeol+oreion+rubeol (R8R) la copii cu v/rsta de !$+!# luni, urm/nd ca n anul $77# s fie introdus i la copii din clasa *+a (" ani). n tot acest timp s+a continuat vaccinarea fetelor din clasa a )***+a (!9+!6 ani) cu vaccin rubeolic p/n n anul $77%. $tiologie

%lasificare& Vir"s"l r"beolei sau vir"s"l r"beolic este un virus 0RC, din familia Togaviridae, genul Rubivirus, fiind singurul repre'entant al acestui gen. Damilia Togaviridae conine $ genuri: Alphavirus i Rubivirus. Di'ico+chimic virusul rubeolei este similar cu alte virusuri ale familiei Togaviridae, ns este ne nrudit serologic cu ele. 8mul repre'int singura ga'd a virusului rubeolei. )irusul rubeolic a fost i'olat n culturi de esuturi n !5.$ simultan de dou echipe de cercettori americani: ;eller i Ceva de la <niversitatea =arvard i >arEman, :uesher i 0rtenstein de la *nstitutul de 2ercetri ;alter Reed 0rm1. ro'riet(i morfologice& %om'o)iia antigenic(&

*"beola dob+ndit( ,'ostnatal($'idemiologie

*(s'+ndire&

Morbiditate& *asa& Cu exist o diferena etnic n incidena rubeolei, dei erupia caracteristic este mult mai greu de diagnosticat la persoanele cu pielea nchis la culoare. V+rsta& nainte de introducerea vaccinrii antirubeolice rubeola era preponderent o boal a copiilor de v/rst colar, cu o inciden de v/rf la copii cu v/rsta de #+5 ani. 2a urmare a utili'rii pe scar larg a vaccinul rubeolic la copii, incidena de v/rf a infeciei rubeolice a trecut la adolescen i, care nu au fost vaccinai. n rile n curs de de'voltare, unde nu a fost introdus vaccinarea antirubeolic, rubeola afectea' p/n la 5#A din copii nainte de adolescen.

n $7!! n Rom/nia au fost raportate 9656 ca'uri de rubeola, din care ..,.A au fost nregistrate la grupa de v/rst de !#+!5 ani, !5,9A la grupa de v/rst de !7+!6 ani, .,5A la grupa de v/rst $7+ $6 de ani. &oar un procent de $,9A din totalul ca'urilor de rubeol a fost vaccinat n antecedente cu o singur do' de vaccin R8R i un procent de 7,#A cu a doua do' de vaccin R8R. 2ele mai multe ca'uri de rubeol au fost nregistrate n colectivitile de elevi i studeni.

.e/"l& *ncidena clinic a rubeolei este similar la biei i fete. 4a aduli, mai multe ca'uri sunt observate la femei dec/t la brbai. 0ceast constatare este mai degrab o urmare a unui interes i preocupri

mai mari fa de rubeola congenital, dec/t o diferen real dup sex. 0rtralgiile i artrita din rubeol sunt mai frecvente la femei dec/t la brbai. .e)on& Rubeola apare cu o frecven crescut iarna i primvaraB cele mai multe ca'uri n Statele <nite, au loc n martie, aprilie, i mai. ."rsa de infecie& Sursa de infecie este numai om"l bolnav, inclusiv cei cu infecii subclinice. Cu exist purttori sntoi de virus, nici surse extraumane. Re'ervorul virusului n trecut ( nainte de a fi introdus vaccinarea antirubeolic) era format de copii precolari sau de colari, iar n pre'ent este format cu preponderen de adolesceni i maturi, care nu au fost vaccinai. >ersoanele care au fost vaccinate cu vaccin rubeolic nu transmit rubeola la alii, dei virusul poate fi i'olat tran'itor din faringeB este posibil ca cantitatea de virus eliminat s fie prea mic pentru a fi infecioas. Cou+nscuii cu rubeol congenital sunt excretori de virus timp ndelungat (. + !% luni), constituind surse de infecie pentru personalul din jurB virusul se elimin prin secreiile na'ofaringiene i prin urin. %ontagio)itatea& Rubeola este foarte contagioas. >erioada de contagiune ncepe cu circa " 'ile nainte de erupie i durea' !6 'ile dup debutul erupiei, timp n care se poate i'ola virusul. ?liminarea maxim a virusului i respectiv contagio'itatea maxim, are loc pentru o perioad de !! 'ile: # 'ile nainte i . 'ile dup apariia erupiei. <nii au i'olat virusul p/n la 9 sptm/ni dup apariia erupiei. Sugarii cu rubeol congenital evolutiv sunt deosebit de contagioi

pentru anturajul lor, i rm/n contagioi pe o durat lung de timp (. + !% luni), aceti sugari elimin virusul rubeolei, n ciuda titrurilor mari de anticorpi neutrali'ani, un fenomen enigmatic care nu a fost nc explicat. n rubeola congenital, eliminarea virusului este de !77+!777 de ori mai intens dec/t la copiii care au contractat infecia dup natere. Rubeola este mai puin contagioas dec/t rujeola. 2u toate acestea, contagio'itatea poate fi foarte ridicat n comunitile relativ nchise, cu mai multe persoane receptive. *'olarea pacienilor identificai cu rubeol, este, n general, ineficient, deoarece exist numeroase ca'uri de forme asimptomatice de rubeol i pacieni nedepistai n perioada prodromal. Mod"l de transmitere& 3odul de transmitere a virusului rubeolei, este direct i aerogen (prin secreii na'ofaringiene). ?ste nevoie de un contact direct ntre un individ receptiv i o persoan contagioas. >ersoanele contagioase elimin, n mod regulat, cantiti mari de virus prin secreiile na'ofaringiene sub form de picturi DlFgge. Gransmiterea eficient a infeciei la persoanele susceptibile necesit un contact prelungit i repetat, n acest ca' !. din !" persoane susceptibile dob/ndesc infecia rubeolic, n timp ce dup un contact scurt i singur, doar ! din # persoane achi'iionea' boal. Gransmiterea virusului rubeolei prin modul direct are loc de obicei n familii i colectiviti de precolari sau colari. Mod"l indirect de transmitere a virusului rubeolei, prin obiecte i m/ini recent contaminate, este puin

probabil, deoarece re'istena virusului n mediu este redus. >ersoanele contagioase pot contamina propriile m/ini, i apoi transmite agentul infecios pe suprafeele nconjurtoare sau direct la persoanele de contact. n acest ca' persoanele receptive pot dob/ndi infecia prin urmtoarea schem: obiecte contaminate H m/n proprie H ci respiratorii proprii sau m/n contaminat a persoanei contagioase H m/n proprie H ci respiratorii proprii. *ece'tivitatea& Receptivitatea este starea unei persoane, care permite infectarea acesteia cu virusul rubeolic, organismul persoanei neav/nd suficiente posibiliti de a combate o infecie rubeolic. Receptivitatea fa de rubeol este general. ?ste posibil c nou+nscuii pot moteni de la mamele imune o protecie pasiv pentru 6+. luni. >entru a determina receptivitatea (susceptibilitate) se folosesc metode de laborator pentru a detecta anticorpii specifici *g3 i *gI. &ac re'ultatul testrii este negativ (*g3 negativ, *gI negativ), pacienii trebuie considerai receptivi (susceptibili). Mortalitatea i letalitatea& Im"nitatea&

atogenie Tablo" clinic

Inc"baia& >erioad de incubaie varia' ntre !6 i $! de 'ile ( n medie !.+!% 'ile). >erioad de incubaie este timpul cuprins ntre primul contact al organismului cu virusul rubeolic (i respectiv primul

contact cu o persoan bolnav de rubeol) i primele simptoame ale bolii provocate de acest virus. erioada 'rodromal(& >erioada prodromal este perioada ntre primele semne de boal i apariia erupiei cutanate. >erioada prodromal apare la adolesceni i aduli, i lipsete la copii (la care primul semn de boal este apariia erupiei cutanate). 4a adolesceni i aduli, perioad prodromal este de ! + # 'ile i este caracteri'at printr+o stare subfebril (9% + 9%,# J2) sau febr absent, cefalee, sen'aie de disconfort general, anorexie, conjunctivit uoar (injecie conjunctival), fenomene catarale na'ale, uoar faringit (dureri n g/t), tuse, enantem peteial pe palatul moale (petele Dorscheimer) i limfadenopatie (tumefierea ganglionilor limfatici). erioada de stare , erioada de er"'ie-& ncepe cu apariia unui exantem de aspect maculo+papulos, cu apariie treptat la nivelul feei, cu extinderea rapid pe trunchi i extremiti i cu o durat medie de 9 'ile. >erioada de erupie se manifest clinic prin exantem, enantem (petele Dorscheimer), poliadenopatie, frisoane, simptome generale.

?xantemul rubeolic pe abdomen

?xantemul rubeolic pe spate

?xantemul rubeolic pe torace $/antem"l& ?xantemul rubeolic are un aspect maculo+papulos, de obicei nepruriginos sau uor pruriginos. ?rupia rubeolic clasic este format din macule i papule de culoare ro' (floare de piersic), rotunde sau ovale, nu prea intense, ls/nd ntre ele poriuni de piele sntoas (de obicei nu confluea'). ?a apare mai nt/i dup ureche i pe frunte, cuprinde apoi faa i ulterior se extinde rapid centrifugal n jos la g/t, trunchi (unde este mai abundent) i extremiti (unde este mai puin evident). >/n la sf/ritul primei 'ile tot corpul poate fi acoperit cu maculo+papule discrete de culoare ro'+rou. n a doua 'i, erupia cutanat ncepe s dispar de pe fa, iar le'iunile eruptive de pe trunchi pot uneori fu'iona (conflua) form/nd un eritem uniform rou, care

poate semna cu erupia cutanat din scarlatina uoar (exantemul scarlatiniform). 4e'iunile eruptive de pe extremiti, totui, rm/n discrete i, de regul, nu se confluea'. n ca'ul tipic erupiile cutanate dispar la sf/ritul 'ilei a treia. ?lementele eruptive dispar, fr a lsa urme. Cumai erupiile ntinse pot lsa, trector, o uoar culoare brun. &ac erupia a fost intens, poate exista o descuamare furfuracee. ?rupia este uor pruriginoas, mai ales la adult, care pre'int de obicei o erupie mai intens. ?xantemul nu se extinde pe scalp, i de obicei respect palma m/inii i talpa piciorului. &urata i gradul erupiei cutanate poate fi variabil. ?rupia, care, ca regula durea' 9 'ile, poate persista timp de # 'ile sau poate fi at/t de efemer ca aceasta dispare n mai puin de o 'i. $#+67A din pacienii cu rubeol nu de'volt o erupie cutanat. $nantem"l& >e palatul moale poate aprea un enantem peteial denumit 'etele Forsc##eimer, care a fost descris de Dorschheimer n !%5%. ?l este format de pete roiatice, punctiforme sau mai mari, situate pe palatul moale, i poate fi observat la muli pacieni n timpul perioadei prodromale sau n prima 'i de erupii cutanate. 4a pacienii cu scarlatin palatul moale poate fi acoperit cu le'iuni punctiforme, iar la pacienii cu rujeol ele pot avea un aspect rou, ptatB aceste le'iuni sunt imposibil de distins de enantemul din rubeol. >rin urmare petele

Dorschheimer nu sunt patognomonice pentru rubeol i nu au aceeai semnificaie diagnostic ca petele KopliE din rujeol. oliadeno'atia ,t"mefierea ganglionilor limfatici-& Gabloul clinic n rubeol este dominat de tumefierea ganglionilor limfatici (poliadenopatie), n special a celor retroauriculari, cervicali posteriori i suboccipitali. 3ai rar sunt interesai i ganglionilor limfatici submaxilari, axilari, supraepitrohleeni i inghinali. >oliadenopatie rubeolic constituie un semn major i constant al bolii, fiind adesea singura ei manifestare (rubeola sine exanthemate). Ianglionii limfatici sunt de obicei indolori sau uor sensibili, mobili, neinflamatori i nu supurea' niciodat. Gumefierea i sensibilitate ganglionilor limfatici este mai evident i mai sever n prima 'i de erupie cutanat, ulterior, sensibilitatea dispare n !+$ 'ile. 2a dimensiune, ganglionii limfatici varia' de la mrimea unui bob de ma're la cea a unei alune. >oliadenopatie apare cu 6+!7 'ile naintea debutului erupiei cutanate ( n perioada de incubaie) i poate persista dup aceea $+. sptm/ni, constituind ,primul i ultimul semn al rubeoleiL, iar n epidemia din insulele DalEland, tumefierea ganglionilor limfatici a persistat luni. Gumefierea ganglionilor limfatici suboccipitali, retroauriculari i cervicali nu este patognomonic pentru rubeola. 8 poliadenopatie se obsev i n rujeol, varicel, infecii adenovirale i n

mononucleo'a infecioas. .'lenomegalia este moderat i pre'ena ei este inconstant. Simptomele generale. Gemperatura.

Gabloul sanguin. ?voluie. Dorme clinice.

%om'licaii 2omplicaiile rubeolei postnatale sunt rare i includ: artralgii sau artrite, purpura trombopenic, encefalita, panencefalita rubeolic progresiv, alte complica ii.

Artrita ,'oliartrit(- i artralgiile apar mai frecvent la aduli dec/t la copii prepubertari. Demeile sunt afectate mai des dec/t brbaii. 0rtrita i artralgiile apar la o treime din femeile cu rubeol. ntr+un focar de rubeol din :ermude n !5"!, 6$A din !$# pacieni au acu'at dureri articulare sau disconfort articular, 9 pacieni au avut tumefiere articularB prevalena simptomelor articulare a crescut de la !%A la grupa de v/rst de 7+5 ani, la aproximativ $7A pe fiecare decad de v/rstB "9A din cei peste 97 de ani au avut simptome articulare. 2el mai frecvent sunt afectate articulaiile degetelor, radiocarpiene i a genunchilorB sunt atinse concomitent mai multe articulaii (poliartrit). 0rtrita i artralgiile apar odat cu exantemului sau la ! + . 'ile dup debutul exantemului i pot dura 9+$% 'ile ( n medie, 5 'ile). Rareori se de'volt o artrit cronic.

0iagnostic rognostic Tratament Gratamentul rubeolei este simptomatic i se face la domiciliu, n condiii de i'olare (" 'ile) cu diet uoar, dar hrnitoare i medicaie simptomatic: acidul acetilsalicilic (0spirin) sau paracetamolul este de obicei suficient n ca' de febr i artrit. 4a copil, se administrea' paracetamol sau ibuprofen (pentru a se evita riscul de sindrom Re1e care apare n ca' de administrare a acidului acetilsalicilic). n ca' de prurit se folosesc antihistaminice (clorfeniramin). Repausul la pat (c teva 'ile) se indic n ca' de artralgii sau artrit. *nterferonul a fost evaluat pentru artralgile cronice. Cu exist tratament antiviral specific al rubeolei.

%a")e Sus )irusul rubeolic se raspandeste de cele mai multe ori prin picaturi de fluid de la nivelul membranelor mucoase care contin virusul. 8 persoana infectata poate raspandi virusul prin picaturile de fluid din timpul tusei, stranutului, vorbirii sau prin mancare sau bauturi la comun. Se poate produce infectarea si prin contactul cu o suprafata contaminata de

picaturi de fluid, iar apoi atingerea 'onelor ochilor, nasului sau gurii fara spalarea pe maini in prealabil. 3ai putin obisnuit, se poate produce contaminarea si prin contactul cu sange infectat, la nivelul unor le'iuni ale pielii sau mainilor daca nu se spala 'onele afectate imediat. .im'tome Sus Simptomele tipice de rubeola sunt: + un rash (exantem) minor + edem si sensibilitate la palparea ganglionilor (mai ales cei aflati retroauricular, in spatele urechilor si occipital, partea posterioara a capului) +febra moderata. <neori pot sa apara, mai ales la adolescente sau femeile tinere, dureri articulare (artrita), mai ales la nivelul articulatiilor mici ale mainilor. &urerile articulare (mai frecvente la femei) pot sa dure'e mai mult de o luna pana dispar. 3arirea ganglionilor din 'ona gatului este comuna multor boli viraleB in ca'ul rubeolei, ganglionii cel mai frecvent afectati sunt cei locali'ati retroauricular si cei occipitaliB gradul in care acestia se maresc si sensibilitarea acestora este patognomonica (specifica) rubeolei <neori rash+ul cutanat este singurul simptom de rubeola care pare la copiii mici.2opiii mai mari si adolescentii pot pre'enta si febra, dureri oculare, dureri in gat si o stare de rau generalB poate sau nu sa apara rash+ul. Simptomele de rubeola, in special durerea si edemul de la nivelul articulatiilor, sunt mai frecvente la adulti decat la

copiii. Rash+ul tegumentar specific rubeolei este minor, debutea'a la nivelul fetei si se extinde la nivelul gatului si toracelui (pieptului) si apoi pe tot corpul. 4a inceput poate sa aiba un aspect de eritem (roseata) difu', apoi devine eritem punctiform cu le'iuni maculare neconfluante. ?ste de asemenea intalnita si o forma de rubeola fara rash cutanat. 2hiar daca nu apare rash+ul tot exista contagio'itatea bolii. >oate sa apara ca o complicatie a rubeolei, infectia la nivelul creierului (encefalita). ?ste o complicatie rara dar foarte serioasa. <nul din cinci bolnavi ce fac encefalita decedea'a. *nfectia fatului cu virusul rubeolic in primul trimestru este un risc pentru avort spontan, moarte fetala si defecte congenitale ale fatului. 3ai mult de 57A din fetii infectati in primele !! saptamani de sarcina de'volta sindrom rubeolic congenital. 0cest sindrom poate provoca defecte congenitale severe. Gulburarile de au' sunt cele mai frecvente, desi cataracta,glaucomul sialte probleme oculare, defecte de cord, afectiuni cerebrale, retard mintal si psihic (oprirea cresterii) si boli osoase pot de asemenea sa apara. 0lte boli si afectiuni virale pot provoca simptome si rash similar celui din rubeola. &in aceste motive, rubeola poate fi confudata cu: +forme usoare de scarlatina, o boala care apare cel mai frecvet la copiii intre $ si !7 ani, care au avut cu putin timp in urma angina (gat rosu) +pojar, care se mai numeste si rujeola sau pojarul rosu +boala a cincea (parvovirusurile :!5), o boala contagioasa si de obicei o forma usoara de afectiune virala care apare la copii

+varicela, o boala usoara virala care afectea'a copiii miciB debutea'a de obicei cu febra mare 95.6 2 pana la 67.. 2 care durea'a $+9 'ile +mononucleo'a infectioasa, boala virala produsa de virusul ?pstein :arr in cele mai multe ca'uriB mononucleo'a apare cel mai frecvent la adultii tineri intre !# si $6 de ani +reactii alergice la medicamente +unele infectii gastrice sau intestinale (gastrointestinale) cum ar fi gastrita. Investigatii Sus >rin examinarea sangelui la un bolnav cu rubeola se identifica anticorpii anti virus rubeolic. 0ceste informatii pot ajuta medicul sa identifice daca: +este o infectie recenta produsa de virusul rubeolic +este o imuni'are anterioara prin vaccinare sau daca boala a existat in antecedente. <neori se face o cultura virala, care poate sa identifice daca infectia curenta este produsa de virusul rubeolic. *n orice ca', re'ultatele se obtin in cateva saptamani. *"beola la co'ii si ad"lti &aca copiii sau adultii nu au fost imuni'ati si se suspectea'a rubeola, se vor face teste ale sangelui care sa identifice anticorpii si sa se confirme diagnosticul. Se poate pune diagnosticul si fara examinarea sangelui, daca se cunoaste ca in antecedente nu a existat boala. 0cest lucru se intampla cand exista simptome specifice de boala sau a

existat contact cu o persoana cu diagnostic confirmat de rubeola. *"beola la femeile gravide 2a parte a examinarilor de rutina prenatale, se determina si daca a existat imuni'are pentru rubeola. &aca a existat expunere la rubeola si nu s+a produs imuni'area la boala, se recomanda injectarea de imunoglobuline (*g). *munoglobulinele nu previn infectarea cu virusul rubeolic, dar pot reduce simptomele si pot sa scada riscul de aparitie a defectelor congenitale. 0ceasta examinare a sangelui va fi repetata la $+9 saptamani. &aca re'ultatele sunt negative, se va repeta testul din nou dupa . saptamani de la expunerea initiala, pentru a se asigura absenta infectivitatii. *"beola la no"1nasc"ti <n copil nascut cu defecte congenitale care sugerea'a infectia cu rubeola, va fi examinat imediat pentru a se determina daca rubeola a fost cau'a. &iagnosticul se pune la nou+nascut prin examinarea fi'ica si istoricul medical al mamei, inclusiv ingrijirea prenatala. &aca se pune diagnosticul de sindrom rubeolic congenital, se previne transmiterea bolii si la ceilalti copii din spital. *n unele tari se testea'a toti nou+nascutii pentru defecte de au', cel mai frecvent defect care se asocia'a rubeolei. &aca se identifica acest defect se vor face mai multe investigatii, pentru a se cunoaste daca este vorba de rubeola. 0cest lucru este de ajutor medicilor, daca este nevoie sa caute si alte defecte congenitale si semne de rubeola congenitala la copil.

Tratament medical Sus Gratamentul rubeolei se ba'ea'a pe tratarea simptomelor specifice, cum ar fi consum crescut de lichide pentru a se preveni deshidratarea si de asemenea se recomanda repausul. 0cetaminofenul (paracetamol) se poate administra la copiii sau adultii care pre'inta febra. Cu se administrea'a aspirina nici unui bolnav cu varsta mai mica de $7 de ani datorita corelatiei dintre aceasta si sindromul Re1e. &aca copilul se naste cu rubeola, se iau masuri de i'olare a copilului fata de alte persoane susceptibile la boala. Se va tine copilul la domiciliu, se va face o igiena adecvata si o imbaiere cu grija. 0cestea fiind cele mai importante mijloace de controlare a bolii. Se vor lua masuri suplimentare fata de femeile insarcinate. Demeile insarcinate care lucrea'a cu copii, vor minimali'a contactul direct cu acestia, evitand expunerea la saliva sau puparea copiilor pe gura. <n copil nascut cu rubeola este contagios timp de un an. Tratament"l la gravide Demeile care vor sa devina gravide si care sunt nesigure de imuni'area lor la rubeola, se vor vaccina cu cel putin o luna inainte de sarcina. 2hiar daca se face imuni'area in primul trimestru de sarcina, riscul la fat este destul de sca'ut. 2el mai important lucru este ingrijirea prenatala. Demeile gravide si susceptibile la boala (neimuni'ate), trebuie sa se adrese'e medicului specialist. Se va

recomanda administrarea unei injectii cu imunoglobuline (*g) daca a existat expunerea la virus. *munoglobulinele nu previn infectia rubeolica, dar pot diminua simptomele de rubeola si poate sa scada riscul de defecte la fat. *n orice ca', imunoglobulinele nu elimina riscul de aparitie al unui defect congenital datorat sindromului de rubeola congenitalaB au existat ca'uri de aparitie a sindromului de rubeola congenitala la copiii nascuti din mame la care s+au administrat imunoglobuline. Demeile gravide nu sunt imuni'ate cu virus activ (viu), administrat sub forma obisnuita de vaccin 33R. Demeile gravide care au fost infectate cu virusul rubeolic in primul trimestru de sarcina, se vor adresa medicului specialist pentru a se examina riscul de aparitie a sindromului rubeolic congenital si ce optiuni au la dispo'itie. >ot sa apara probleme la fat datorita infectarii mamei in timpul primului trimestru de sarcina cu virus rubeolic. Gratamentul varia'a in functie de ca' si daca exista sau nu defecte la fat. Tratament amb"latori" Sus Gratamentul la domiciliu al rubeolei se ba'ea'a pe administrarea de multe lichide si cat mai mult repaus. Se poate administra acetaminofen, cum este paracetamolul pentru febra si starea generala de rau. Cu se administrea'a aspirina la persoanele cu varsta mai mica de $7 de ani datorita asocierii aspirinei cu sindromul Re1e.

?xista riscul contactarii rubeolei daca nu a existat o imuni'are anterioara sau daca nu s+a produs boala in antecedente. &in acest motiv persoanele bolnave de rubeola trebuie sa evite contactul cu persoanele susceptibile la boala. 2opiii, adolescentii si adultii cu rubeola nu trebuie sa se pre'inte la gradinita, scoala, loc de munca sau sa se afle in contact cu alte persoane, in special femei gravide, timp de " 'ile dupa aparitia rash+ului cutanat. rofila/ie Sus ?xista imuni'area pentru evitarea aparitiei rubeolei. Se administrea'a in combinatie un vaccin pentru pojar, oreion si rubeola, sub forma unei singure administrari numit 33R. ?xista doua do'e de vaccin care este injectat la distanta de cel putin 6 saptamani. >rima do'a se administrea'a la varsta de !$+!# saptamani si cea de+a doua la varsta de 6+. ani si nu mai tar'iu de !!+!$ ani. Se adminstrea'a vaccinul 33R la adolescenti si adulti in situatiile urmatoare: +persoanele nascute dupa !5#. care nu au fost vaccinate cu vaccinul 33R +la cadrele medicale +la studentii sau persoanele care circula international si care nu au dove'i de imuni'are sau o imunitate pentru rubeola. 4a femeile care doresc sa devina insarcinate si nu sunt sigure daca sunt imuni'ate pentru rubeola, se vor face teste de sange pentru a se determina imunitatea sau

susceptibilitatea la boala. *n unele tari se fac examinari obligatorii ale sangelui inainte de casatorie, pentru a se determina imunitatea la rubeola. &aca nu exista imuni'area, se va administra vaccinul si se va astepta cel putin o luna inainte de conceptia unui copil. 2hiar daca exista imuni'are in timpul primei perioade a sarcinii, riscul pentru fat este destul de sca'ut. 2el mai important lucru este ingrijirea prenatala. 3ulti parinti sunt ingrijorati daca vaccinul 33R poate cau'a autism. Studii efectuate in ?uropa, 2anada sau Statele <nite au aratat ca nu exista nici o legatura intre vaccinul 33R si autism.