Cronicile Dianei

2007-06-19 de Christopher Dickey Cel mai uman dintre idoli, Diana era o mincinoasa si o sfanta, deopotriva. O spune Tina Brown in noua sa carte.

Era o doamna, o printesa, o mama a mostenitorului tronului si cea mai mediatizata femeie divortata din lume. Era o promotoare pasionata a cauzelor nobile si, in ochii a milioane, daca nu miliarde de oameni, o martira. Poate parea nepoliticos ca la aproape zece ani de la moartea ei sa spui ca acest trandafir englezesc, Diana, printesa de Wales, era totodata o manipulatoare fara inima care comitea repetate adultere, insa este adevarat, era si asa. Lady Diana Spencer, care s-a autointitulat o blonda bleaga ? ?proasta ca o scandura?, era expresia ei ?, a devenit, odata a unsa printesa Diana, unul dintre cele mai versatile simboluri ale timpurilor moderne si a ramas de atunci o paradigma pentru celebritatile implicate in actiuni caritabile. Diana poate fi atat calaul, cat si victima, o vrajitoare, dar si o buna samariteana. Putea fi rece si indiferenta cu vechii prieteni, dar plina de tandrete cu strainii si innobilata de felul in care acestia o imbratisau. O fetita din Angola, care era pe moarte din cauza unor rani infectate produse de o mina de camp, a crezut ca Diana este un inger cand aceasta s-a asezat langa ea, la inceputul anului 1997. Cand Diana a fost ucisa intr-un accident de masina cateva luni mai tarziu, lumea a jelit de parca ar fi pierdut o sfanta. Pana la urma, beatificata Mama Tereza care a decedat in aceeasi saptamana a a tras mult mai putina atentie. Pentru Tina Brown, autoarea cartii ?Cronicile Dianei? ? publicata in aceasta saptamana ?, viata printesei a fost o poveste fascinanta si profitabila inca de acum mult timp. La inceputul anilor ?80, inainte de a veni in SUA pentru a pr elua conducerea revistei ?Vanity Fair? si apoi, pana in 1998, a ?The New Yorker?, Brown era tanara si orbitoar ea editoare a revistei glossy de barfe mondene ?Tatler? din Londra. Intr-un mod ciudat, dar totusi clar, vietile si trai ectoriile celor doua s-au intersectat, iar printesa a contribuit fara indoiala la lansarea carierei editoarei. Inca de la inceput, Brown si colegii ei care aveau in jur de 20 de ani au vazut in si mai tanara printesa Diana ?un ecou al ge neratiei?. Transformarea povestii cu zane a lui Di intr-o viata de cosmar a devenit un mod de a analiza lumea in consistenta a membrilor casei regale, chiar si cand prietenii sai celebri si pasiunile sale publice si private reflectau dinamismul creativ al Marii Britanii moderne. Ea era, dupa cum Brown a scris pentru ?Vanity Fair? in 1985 , ?soarecele care ragea?. Si apoi, mult mai mult decat atat. ?Scopul meu cu aceasta carte a fost sa creez un contex t?, spune Brown. ?Nu e doar despre Diana, ci despre anii ei?. Deja se prefigureaza o vara a Dianei, cu un concert spectaculos organizat de fiii ei, printii William si Harry, pentru a marca ziua ei de nastere pe 1 iulie (ar fi implinit 46 de ani), si cu servicii care sa comemoreze un deceniu de la moartea sa din august. Chiar saptamana trecuta, un documentar pe canalul 4 din Marea Britanie prezentand fotografii ale scenei accidentului facute in noaptea in care Diana a murit a fost aspru criticat, ca fiind o exploatare lipsita de bun-simt, insensibila fata de sentimentele fiilor sai si ale publicului emotionat. Alte carti sunt in curs de aparitie, multe dintre ele sondand in secretele bine ferecate ale vietii Dianei. Dar cartea lui Brown este diferita ? mai intima si mai detasata, totodata ? decat majoritatea celor aparute inainte. Dupa ce a intervievat in jur de 250 de oameni si a citit rafturi intregi de biografii, teancuri de tabloide, topuri de rapoarte de taliate, ea face judecati de valoare asupra unor subiecte care merg de la infidelitatile membrilor casei regale si la trezirea sexuale a Dianei (pe care o atribuie maiorului James Hewitt, unul dintre cei sapte iubiti pe care se stie ca i-a avut) pana la controversa care inconjoara moartea Dianei. Autoarea a intalnit-o pe printesa numai de ?patru sau cinci ori? fata in fata, inclusiv la un pranz prelungit la rest aurantul Four Seasons din New York, in acea vara a accidentului. Dar Brown a urmarit-o pe Diana atat de

indeaproape pe masura ce s-a schimbat dintr-un ?copil nevinovat? in ?acest gen de superstar global, capabil de autoco ntrol, cu un pas inaintea tuturor?, incat, spune Brown, ?am avut o astfel de legatura cu povestea?. Cu siguranta ea o s pune bine si este de la sine inteles ca noul sau titlu va de veni tot atat de comun ca si abdomenele bronzate de pe plajele britanice sau americane. Cand cineva citeste cele 524 de pagini, inclusiv notele de subsol, este clar ca Brown, fiind implicata de atat de mult timp in ?poveste?, a descoperit de fapt, pentru ea si pentru noi, femeia. Diana nu se afla deasupra aspectelor infrumusetate ale vietii sale, in special a ce lor care se reflectau negativ asupra sotului sau, printul Charles, mostenitorul actual al tronului. Brown trage concluzia ca printul de Wales era indragostit de Diana cand acestia s-au casatorit in 1981, dupa cum si ea era de el. Intr-adevar, Diana a pus ochii pe Charles cu mult inainte ca el s-o remarce. Pentru toata presupusa importanta a virginitatii miresei de 20 de ani, ei au au avut cel putin o intalnire si probabil au dormit impreuna inainte de nunta ? intr-o masina regala pe si ne. Mai tarziu, Diana nu a incercat sa se arunce pe scari pentru a se sinucide, asa cum le-a spus reporterilor, ci mai degraba a alunecat. E putin probabil ca aventura ei cea mai notorie, cea cu Hewitt, sa fi inceput inainte de 1986, deci e greu de crezut ca acesta ar putea fi, asa cum s-a zvonit adesea, tatal fiului mai mic al Dianei, printul Harry, nascut in 1984. Imaginea membrilor Casei Regale care reise din carte este cea a unor oameni ca re sunt plictisitor de constiinciosi in vietile lor publice, mai mult decat putin agresivi in viata privata si adesea usor de manipulat. Printul Charles apare demn de compasiune si trist in timp ce este chestionat de catre Diana, dar si de catre amanta si actuala sa sotie Camilla Parker Bowles, nascuta Shand, ducesa de Cornwall. Cum Brown demonteaza unele mituri triviale despre acest triunghi regal ? Charles, care era imbracat de catre majordomul sau, probabil, nu a intentionat sa poarte butonii de la Camilla in luna de miere cu Diana si nu s-a culcat cu Camilla in ajunul nuntii sale ?, relatarile si profunda analiza a autoarei fac din tele novela lor un studiu fascinant atat al personalitatilor, ca t si al institutiilor. Brown trage conculzia ca adevarata iubire a Camillei a fost de fapt primul sau sot, Andrew Parker Bowles, in pofida mariajului lor mai mult sau mai putin deschis si al divortului din final. Intr-un mediu aristocratic in care a fi o amanta regala este considerat o vocatie, Camilla era foarte buna in profesia sa, flatandu-l pe Charles si cerandu-i chiar sa-i citeasca discursurile cu voce tare la telefon. Deci si Diana a invatat sa fie calculate si niciodata mai mult decat in acea vara in care a murit, numai la un an dupa ce divortul ei de Charles a luat sfarsit. Era atunci matura, radianta si independenta, ?transformata din pr intesa regala protejata intr-o celebritate globala libera?, dupa cum scrie Brown. Dar era, totodata, dupa cum sp une cantecul popular, in cautarea iubirii in toate locurile nepotrivite. Brown trage concluzia ca prima sa aventura a fost cu Barry Mannakee, bodyguardul sau din 1985, care a murit mai tarziu intr-un accident de motocicleta. Apoi a fost Hewitt, a carui relatie cu Diana a avut initial aprobarea tacita a Casei Regale, scrie Brown. Dupa ei au venit James Gilbey, cel care a fost surprins numind-o pe Diana ?Squidgy? (Pufoasa) intr-o conversatie tele fonica interceptata, dealerul de arta Oliver Hoare (pe care il hartuia cu telefone anonime), jucatorul de rugby Will Carling (a carui sotie a indicat-o pe Diana la procedura de divort), chirurgul Hasnat Khan, iubirea vietii ei ? ca re nu s-a insurat cu ea din cauza obligatiilor fata de familia sa musulmana si profesie, si Dodi Fayed, fiul lui Mohamed Al Fayed, proprietarul Harrods, care a fost doar o mica distractie de o vara de dupa divort. Pana atunci, Diana a trecut printr-un proces al propriei reinventari. Si-a redus implicarea in organizatiile de caritate de la circa 100 la numai cateva, inclusiv Trustul National SIDA. (Felul in care i-a atins si i-a mangiat pe p acientii cu SIDA in anii ?80 a avut un impact enorm, spargand zidurile de prejudecata ale publicului). Dar pr intesa era mult mai puternica in simbolism decat in substanta. ?Diana nu putea intelege briefingurile lungi si de ta liate cu privire la problema refugiatilor din Rwanda?, scrie Brown. ?In intalnirile comtitetului era distrasa de o musca?. Un prieten a ghidat-o catre Halo Trust, un grup care actiona pent ru curatarea minelor de camp din zonele de razboi din lume. Partial din convingere, partial pentru a-l impresiona pe iubitul sau dr. Hasnat Khan, si-a asumat misiunea ? si inca o data a schimbat perceptiile in bine. Unele dintre ce

le mai durabile imagini ale Dianei in memoria publica sunt cele cu copiii schilozi din Angola si cele in care poarta o armura pentru dezmorsarea minelor, din campurile ucigase din Bosnia. Dar, in acelasi timp, Diana ii arunca in sant pe unii dintre prietenii si aliatii sai vechi. In special era nepoliticoasa cu Sarah Ferguson, fosta sa cumnata, care fusese maritata cu fratele mai mic al lui Charles, printul Andrew, odata dandu-le ponturi fotografilor despre un flirt pe care il avea ?Fergie?. Cele doua femei au format o noua alianta in timpul divo rturilor lor, dar cand Ferguson cea lipsita de bani, a sustinut intr-o autobiografie, de altfel zaharisita, ca i-ar fi aparut un neg dupa ce a purtat o pereche de pantofi imprumutata de la Diana, aceasta a scos-o de la inima definitiv. Diana, printesa divortata, urzea in acelasi timp lovituri de publicitate pentru a-si eclipsa rivala, pe Camilla, in acea vara a anului 1997. Ea si-a planificat nu foarte discrete escapada din afara tarii pe iahtul lui Fayed, pentru a coincide cu petrecerea pe care Charles o dadea pentru amanta sa la resedinta de la Highgrove. Diana i-a spus unei prietene ca-si imagina ca iese din tortul aniversar intr-un costum de baie ? si a facut ceva pe ap roape, permitandu-i unui paparazzo sa o fotografieze intr-un costum dintr-o piesa cu model in dungi de tigru in timp ce sarea in apa de pe puntea ambarcatiunii. Potrivit lui Brown, Diana chiar i-a informat pe fotografi astfel incat sa poata surprinde faimoasa imagine cu ea sarutandu-l pe Dodi in apele Corsicii ? o imagine care i-a adus fo tografului circa 500.000 de dolari. Dupa ce a fost publicata, ea s-a plans ca este prea pixelata. O aristocrata ea insasi, Diana stia ca aristocratia prin nastere este acum irelevanta. Tot ceea ce conta era aristocratia prin expunere, scrie Brown. ?Camera de luat vederi era atractia fatala a Dianei?. Asa s-a intamplat cate va zile mai tarziu, in trezirea de dupa dupa ?sarut?, cand paparazzo odata ascultator i-a haituit fara mila pe ea si Dodi in Paris, urmarindu-i de la hotelul Ritz pana la tunelul de langa Sena unde au murit. Pentru ca a existat atata teorie a conspiratiei pe tema cauzelor acelui accident, Brown dedica doua capitole intregi acestei tragedii. Potrivit acesteia, puteti uita faptul ca Diana era indragostita de Dodi, care a fost ucis odata cu ea in acea noapte. Ea nu avea nici o intentie de a se casatori cu el si nimeni nu voia sa-i ucida, chiar daca tatal lui Dodi tot incearca sa convinga lumea ca membrii Casei Regale au mainile patate de sange. ?Ea a murit pentru ca patru barbate din imperiul lui Al Fayed nu aveau grija de ea?, scrie Brown. Dodi, ?ale carui planuri erau la fel de haotice ca el insusi?; Al Fayed, care a aprobat ?ideea fara sens? a fiului sau de a-l folosi pe Henri Paul, directorul de securitate al hotelului Ritz, pentru a conduce masina ?in locul unui sofer calificat?; Henri Paul insusi, ?care a fost gasit cu un nivel al alcoolemiei de trei ori mai mare decat limita legala?, si bodyguardul Trev or Rees-Jones, un alt angajat al lui Fayed, care nu s-a asigurat ca printesa purta centura de siguranta. ?Putin de mi rare ca furtuna de regret a lui Mohamed Al Fayed in fata pierderii fiului sau a fost asa de vulcanica avand in vede re repercusiunile vinii?, spune Brown. Totodata, ea declara pentru ?Newsweek? ca Mohamed insusi era indragostit de Diana. ?Da, era maniat in legatu ra cu ea?, spune Brown. ?Innebunit dupa ea?. Exista probabil ceva de gen Euripide in aceasta poveste. De fapt, cronica vietii Dianei, indiferent de cat de mult a fost spus si oricat de sentimentale ar fi fost unele relatari, ramane una dintre marile tragedii ale timpurilor noastre, iar Brown stie exact detaliile cu care sa o aduca in prim-plan. In pofida dispretului ei evident fata de Al Fa yed, ea nu putea decat sa-l compatimeasca in timp ce acesta astepta la intrarea in morga din Paris inainte de rasarit in acea noapte de vara tarzie din 1997, spernd ca poate va gasi pe c ineva cu o cheie, astfel incat sa poata vedea corpul fiului sau. Si mai exista si acea replica a lui Charles adresata unui subaltern in acele ore intre stirea ca Diana a fost implicata intr-un accident si vestea ca a fost ucisa: ?Tot timpul am crezut ca Diana se va intoarce la mine, avand ne voie de protectie?. ?Induiosator?, spune Brown, a carei car te ne-o infatiseaza pe Diana ca pe o femeie care inca are nevoie de prot ectie. Articol publicat la http://www.moneyexpress.ro/articol_9674

 2007 Grupul Realitatea Catavencu www.gruprc.ro. Toate drepturile rezervate. Articolele din acest site sunt proprietatea Grupului Realitatea Catavencu. Pentru detalii privind reproducerea acestor informatii contactati Redactia Money Channel