Sunteți pe pagina 1din 33

BIOLOGIA LACURILOR

CUPRINS

Argument... ..4 I. Apa in natura.. ...5 II. Structura general a lacurilor .. III. Cla!i"icarea lacurilor. ....# I$. %&olu'ia lacurilor... ..() $. *actorii a+iotici ,in lacuri... ...(( $I. A!ocia'ii ,e organi!me ,in lacuri..($II. Recon!tructia ecologica a eco!i!temelor lacu!tre..) Conclu/ii......Bi+liogra"ie.. Ane0e...#

ARGU1%N2

Mi-am ales aceasta tema deoarece problema apei reprezinta una dintre cele mai actuale probleme ale omenirii. Apa reprezinta sursa vietii, o componenta de baza pentru majoritatea indeletnicirilor umane. Totodata, este esentiala pentru hrana oamenilor si animalelor, pentru producerea de bunuri materiale implicate in ridicarea nivelului de trai, pentru mentinerea integritatii sistemelor naturale, de care depinde viata pe Terra. In al doilea rand, mi-am ales aceasta tema deoarece sunt pasionat de limnologie, stiinta studierii lacurilor, ecosisteme acvatice localizate n depresiuni ale scoarei ce au luat nastere sub
aciunea unor factori interni sau e terni !i care sunt ocupate de apa meteoric". Importanti sunt factorii biotic si abiotici, strans legati intre ei in acest mediu acvatic. #rincipalii factori abiotici care condiioneaz" viaa n ecosistemele lacustre sunt regimul hidrologic, dinamica apelor, regimul termic, lumina, chimismul apei !i natura substratului bentonic.

$elevanta in alegerea temei prezinta faptul ca ecosistemele acvatice !i palustre prezint"


o valoare biologic" !i ecologic" deosebit", prin biodiversitatea pe care o ad"postesc, prin rolul hidrologic !i bio-geochimic major n %economia& naturii,fiind, totodat", deosebit de vulnerabile n faa unor intervenii umane dintre cele mai diverse. #ot suferi modific"ri bru!te !i profunde prin ridicarea unor construcii, diguri !i baraje, prin crearea unor acumul"ri acvatice de dimensiuni variate ori prin realizarea unor lucr"ri de asanare, ndiguire !i desecare, dar !i modific"ri progresive ale habitatelor ca urmare a eutrofiz"rii prin contaminare chimic", a supra-p"!unatului sau a pescuitului intensiv. $idicarea barajelor !i crearea lacurilor de acumulare constituie cea mai radical" intervenie a omului asupra cursurilor de ap" !i urm"resc producerea de energie electric", reducerea riscului de inundaii prin controlul viiturilor, crearea unor surse de ap" pentru localit"i !i irigaii sau pentru piscicultur". 3

Apa lacurilor poate deveni o problema pentru unele regiuni geografice sau la nivel global, in situatia in care se deregleaza una din functiile ei, se modifica raportul dintre rezervele e istente, necesarul de apa si modul de utilizare si gospodarire a acestei resurse.

I.

APA IN NA2URA

Apa este suportul elementar al procesului de viata. 'e aceea ,domeniul cu viata al pamantului (biosfera ) il constituie zona amfibie umeda a scoartei terestre , caracterizata prin intrepatrunderea reciproca a starilor* solida , lichida si gazoasa pe care le imbraca materia. +e stie ca , pentru desfasurarea optima a vietii substantele cu insemnatate vitala , oligoelmente minerale sunt necesare in cantitati mici sau dilutii foarte slabe - acest fapt trebuie corelat cu rezultate unor cercetari ca pesti au foarte dezvoltat simtul olfactiv. In multimea corpurilor din natura apa se prezinta cu unele particularitati.Astfel in stare lichida se mai afla in pamant , in afara de apa,numai petrolul si mercurul elementar.Ambele insa sunt in cantitati incomparabil de mici fata de apa- ele reprezinta produse finale in procesele metabolice ale pamantului si nu au mare importanta in activarea fenomenelor geochimice , nici ale celor biochimice. Molecula apei este cladita asimetric ..ormal ar trebui ca ambele legaturi ale hidrogenului sa formeze cu atomul central de o igen un unghi de /01 grade - din cauze inca nedeterminate ,acest unghi comporta numai /12 , //1 grade .3rmarea este ca fortele electrice intramoleculare nu se neutralizeaza complet,ci resturi din ele se manifesta spre e terior .Molecula apei formeaza astfel un 4dipol 4 electric, iar urmarea este ca mai multe molecule de apa se aduna sub forma de agregate.+e 5ormeaza astfel 4roiuri& de marimi diferite, compuse din 6-0 molecule - de aceea molecula de apa devine mult mai mare si mai grea decat corespunde formulei clasice 768 . 5aptul acesta are urmari si in comportarea fizica a apei . 3na din cele mai insemnate insusiri ale procesului biologic este ca el se intercaleaza oarecum 4 parazitat 4 in succesiune proceselor schitate de natura anorganica , folosind energia eliberata de ele .Tot odata insa ,procesul de viata se intercaleaza si ca beneficiar in circuitul de energie al naturii aceasta se intampla intaii prin intermediul plantelor, apoi prin cel al animalelor si a bacteriilor. +ubstanta fundamentala a materiei vii este carbonul.#ozitia lui simetrica in centrul sistemului periodic face ca el sa dea compusi stabili atat cu substante electronegative cat si cu cele electropozitive-apoi el se poate uni cu altii atomi de carbon ,formand molecule foarte complicate . 'e aceea ,carbonul ofera vietii o multime de combinatii variate. 'eosebit de insemnat este faptul ca starea de agregat al bio idului de carbon este cea gazoasa -urmarea este ca 986 , ca substanta initiala de nasterea vietii , se afla pretutindenii in biosfera , si in aceeasi concentratie. +uprema realizare biologica proprie vietii consta in producerea materiei vii din 986 ,cu ajutorul energiei razelor solare. 'ar aceasta o pot face numai plantele, gratie clorofilei . :le sunt deci producatorii,pe cand toate celelalte organisme sunt consumatori - ultimi folosesc energia cuprinsa in materia organica ,prin intermediul proceselor de fermentare si de respiratie ,si la urma refacand rezelvele

de 986 , restabilesc situatia initiala.8 data cu acest circuit inchis se produc o suma de procese secundare care se pot incheia prin transportarea unei cantitati insemnate de materie. Alaturi de marele proces al fotosintezei, proces o ido-reducator cu fundament fotochimic ,e ista si alte forme de asimilatie.Astfel , bacteriile aerobe pot folosi drept sursa de energie , in locul razelor solare, o reactie chimica ,pentru ca, gratie ei, se utilizeaza 9 din 986 in producerea substantei organice vii. #rivita in totalitatea ei , viata reprezinta un fenomen e trem de compplicat ,care cuprinde o suma de circuite izolate ,dar strins legate intre ele, sub forma uni mare intreg. In desfasurarea lantului trofic , fiecare grup de organisme se bazeaza , ca hrana, pe grupul imediat inferior. Incepand cu organismele vegetale care , ca producatoare , asimileaza 986 ,materia organica trece dintr-un grup de animale in alt grup superior ,fiecare trecere soldindu-se cu pierderi serioase de substanta oraganica primara , datorita procesului de respiratie .'upa aceste treceri succesive ,resturile ramase de materie organica cad prada bacteriilor si se reintorc in marele rezervor de 986 atmosferic ,de unde circuitul reincepe de la capat. Insemant in procesele lantului nutritiv este faptul ca , la fiecare trecere dintr-o veriga a lantului in alta, carbonul primar se divide intr-o ratie de consum ,folosita de organismele imediat superioare , si in alta respiratorie ,care va reveni iarasi in rezervorul de 986 atmosferic Tipic pentru metabolismul apelor este faptul ca proceselede creare si cele de distrugere a materiei organice se succed mereu ,pas cu pas, asa incat nu se poate ajunge la formarea unei provizi mai mare de materie vie. In ape datorita succesiuni rapide ale planctonului ,substantele nutritive isi pot schimba de mai multe ori gazda in cursul unei 4peroade de vegetatie& - prin asta ,se realizeaza o multiplicare a circuitului nutritiv si o crestere sensibila a ratiei de productie. 8rganismele cu respiratie acvatica depind mult mai strans de mediul unic inca re evolueaza ,apa.'e aceea, orice vatamare a acestui mediu este , pentru organisme acvatice ( hidrobionti ) , mai grava decat vietatile cu respiratie aeriana ( aerobionti ) . 8 apa perfect pura din punct de vedere chimic este cu totul neproductiva - in ea nu prospera nico planta ,nici un animal.'in fericire apa de la suprafata pamantului din mari rauri ,balt si lacuri nu este pura in acest sens .In drumul ei prin atmosfera ,pe care o strabate atunci cand cade sub forma de precipitatii ,ca si cel facut prin paturile superioare a scoartei si de unde iese la lumina sub forma de izvoare , ap se incarca cu diferite substante .Aceste substante primare,in stare solida sunt cele care fac posibila viata,nutritia si inmultirea plantelor si animalelor acvatice.'eosebim in trei grupe de substante primare solvite * - Mineralele ,provenind din litosfera,principale fiind * calciu , magneziu ,fier ,suf ,fosfor,sodiu si potasiu.:le formeaza diverse saruri. - ;aze ,provenind din aer ,respiratia plantelor si animalelor , din descompuneri si putrefactii ,ca si din activarea felulitelor bacteriilor .9ele mai insemnate gaze solvite sunt* 86 , 986 , . , 97< , 76+ , .7= . - +ubstante organice sub forma de resturi ale organelor vegetale si animale , in stare mai mult ori mai putin solvita. Toate aceste substante primare care apar sub forma celor mai variate combinatii chimice ,sunt utilizate , in primul rand , de plante,pentru ca numai ele pot sa transforme ,cu ajutorul lumini solare aceste substante in materie vie. Animalele nu pot face sinteza materiei vii , ele depind in nutritia lor pe dea intregul de plante sau de alte animale ierbivore. 5

II.

S2RUC2URA G%N%RAL3 A LACURILOR

Apele st"t"toare sunt ecosisteme acvatice localizate n depresiuni ale scoarei ce au luat nastere sub aciunea unor factori interni sau e terni !i care sunt ocupate de apa meteoric". :le cuprind lacurile, b"lile !i mla!tinile. +uprafaa total" ocupat" de lacuri pe Terra este apreciat" la 6,> milioane ?m6, ceeace reprezint" /,0@ din suprafaa terestr". +uprafaa ecosistemelor stagnante de toate categoriile din $omAnia, inclusiv a celor antropogene de pe rAuri, se estimeaz" la 6.B11 ?m6, adic" //@ din suprafaa "rii (;stescu, /CB1). #rototipul apelor st"t"toare este lacul. Acestea sunt definite ca ecosisteme localizate n depresiuni relativ adAnci ale scoarei terestre ocupate permanent de ap" !i care ntrein sau nu leg"tura cu oceanul planetar. +ub raport topografic lacul prezint" dou" zone distincte* D o zon" litoral", bine limitat", acoperit" cu vegetaie emers" !i submers", numit" !i zon" fotic" sau trofogen" D o zon" profund", lipsit" de lumin", f"r" plante, populat" cu numero!i consumatori !i descompun"tori, acoperit" cu mAl fin numit" adesea !i zona trofolitic". 9onsiderAnd c" aceste zone sunt caracteristice lacului ca ecosistem acvatic nseamn" c" n $omAnia, n categoria de lac propriu-zis nu pot fi ncadrate decAt relativ puine astfel de ecosisteme* lacul +nagov, lacuri din 9arpai precum E"noaga, Fucura, ;ale!u !i cAteva lacuri de baraj natural. 'in punct de vedere biologic lacul are dou" zone caracteristice* (. P%LAGIALUL 4ane0a (5 #elagialul sau masa apei, ncepAnd de la suprafa" spre profund, prezint" urm"toarele zone* D epilimnionul sau zona fotic", trofogen", zona bine luminat", populat" abundent cu organisme planctonice vegetale !i animale, cu organisme nectonice si neustoniceD metalimnionul sau zona saltului termic, numit" !i nivelul de compensaie al fotosintezei. Gn aceast" zon" are loc un salt termic brusc. 'easupra acestei zone predomin" fotosinteza, sub aceasta predomin" respiraiaD hipolimnionul este zona profundal" a pelagialului, ncepe sub nivelul de compensaie al fotosintezei !i se suprapune peste zcna profundal" a bentalului. Aici predomin" consumatorii !i mai ales descompun"torii de aceea zona se mai nume!te !i zona trofolitic". .. B%N2ALUL 4ane0a .5 Gn funcie de condiiile de via" !i de distribuia hidrobionilor bentalul lacului prezint" urm"toarele zone* D zona litoral" care se ntinde de la nivelul apei !i pAn" la limita de dezvoltare a vegetaiei compacte, zon" bine reprezentat" mai ales n b"lile puin adAnci6

D zona sublitoral", este o zon" de tranziie care ine de la limita inferioar" a vegetaiei compacte !i p"n" la limita de e tindere a populaiilor compacte de molu!teD zona profund", ntunecat", f"r" plante, cu depuneri de mAl de grosimi variabile, cu populaii diverse de bacterii. In lacurile foarte adAnci cum este lacul Fai?al zona profundal" se continu" cu zona abisal".

III.

CLASI*ICAR%A LACURILOR

9lasificarea lacurilor poate fi f"cut" dup" criterii foarte diverse* origine, regimul hidrologic, zon" geografic", gradul de mineralizare, gradul de trofie, gradul de colmatare, etc. (. 6n "unctie ,e legtura lor ,irect 7i permanent cu Ocenul Planetar lacurile pot fi clasificate n * a5 lacuri cu !curgere situate n zone cu clim" umed" sau temperat", cu volum mare, la care surplusul de ap" se scurge n rAuri !i de aici n fluvii !i m"ri. Astfel de lacuri n $omania sunt* Fucura, E"noaga, ;lcescu+5 lacuri "r !curgere situate n zone aride unde evaporaia dep"!e!te alimentarea cu ap" din precipitaii- cu un volum redus de ap", un coninut ridicat n s"ruri fiind salmastre, s"rate sau supras"rate. Asa sunt Hacul 9iad, Marea Moart" iar n $omAnia lacurile +f. Ana !i Techirghiol. .. 8up gra,ul ,e minerali/are lacurile pot fi a5 ,ulci (salinitatea sub 1,2I) +5 !alma!tre (salinitatea ntre 1,2 !i =1I), c5 !rate (salinitatea ntre =1 !i <1I ) ,5 9iper9aline (salinitatea mai mare de <1I). :. 8up agen'ii care au ,u! la "ormarea cu&etei lacu!tre , lacurile pot fi a5 en,ogene (3jvari, /C>6). Hacuriie endogene dup" originea lor pot fi D lacuri tectonice care au luat nastere n depresiuni formate prin pr"bu!irea scoarei- D vulcanice, care s-au format n craterul unor vulcani (Hacul +f. Ana), 4ane0a :5 D de baraj natural (Hacul $o!u) 4ane0a 45 sau cele D formate n sinclinale. +5 Lacuri e0ogene sunt cele la care cuveta lacustr" a luat na!tere sub aciunea unor factori e terni de natur" fizico-mecanic" (gheari, meteorii), chimic" (prin dizolvarea rocilor) sau asociat" (eroziune si dizolvare). 'in categoria lacurilor e ogene fac parte* D lacurile carstice care sau format n masivele de sare, calcar sau gips sub aciunea chimic" !i mecanic" a apelor de suprafa" !i de adAncimeD lacurile glaciare la care cuveta lacustr" s-a format n locul ocupat de gheari sau n spatele depozitelor glaciare. A!a sunt lacurile glaciare !i de baraj morenic din 9arpaii Meridionali, la altitudini ntre />116=11 m (cel mai ntins este Fucura de 0,0 ha, cel mai adAnc E"noaga are 6C m). D lacurile litorale de origine marin", care au luat na!tere prin bararea unor golfuri marine sau bararea unor guri de rAu de c"tre cordoanele litorale. 3nele f"r" leg"tura cu marea (Techirghiol), altele o p"streaz" ($azim). D 3nele lacuri au origine mi t", cuveta lor s-a format sub aciunea mai multor factori, de e emplu lacurile tectono-glaciare. 7

4. In raport cu /ona geogra"ic 7i regimul lor termic , lacurile pot fi (5orel, /0C6)* ; lacuri temperate - la care temperatura de la suprafa" oscileaz" n jurul valorii de <J9 iar perioadele de stagnaie estival" !i hivernal" alterneaz" cu circulaia de prim"var"Ktoamn"; lacurile !u+tropicale, din apropiera tropicelor, temperatura suprafaei apei nu coboar" sub <J9, au numai o stratificaie termic" direct". A!a sunt lacurile din nordul Italiei. ; lacuri intertropicale, asezate ntre tropice, temperatura apei variaz" puin n cursul anului, deosebirile dintre suprafa" !i profundal sunt mici; lacuri polare, cu temperatura la suprafa" aproape ntotdeauna sub <J9 !i cu o stratificaie termic" invers". 5. 6n "unc'ie ,e caracteri!tile lor , lacurile au fost mp"rite iniial n trei grupe (Thinemann si .aumann), oligotrofe, eutrofe si distrofe, la care sau ad"ugat nc" doua categorii, mezotrofe !i politrofe. D Lacurile ,i!tro"e se caracterizeaz" prin continut redus de substane biogene, prin urmare au productivitate redus". +unt lacuri puin adAnci !i n general colmatate, sedimentele sunt de natur" humic" !i formeaz" pe fundul lacului depozite de turb". Apa are culoare cafenie, este s"rac" n calciu. 'escompunerea substantelor humice n perioada de var" duce la sc"derea concentraiei o igenuiui !i la apariia unei hipo ii, ca !i n lacurile eutrofe. #lanctonul si bentosul sunt s"race, ihtiofauna liapse!te n majoritatea acestor lacuri. Hacurile distrofe sunt specifice peninsulei scandinave de aceea se mai numesc !i lacuri de tip scandinav. D Lacurile oligotro"e sunt lacuri ce au cantit"i relativ reduse de substane biogene, sunt situate n zona montan" din Alpi !i +candinavia, de unde !i denumirea lor de lacuri de tip subalpin. 5undul cuvetei lacustre este format din roci cristaline de provenien" tectonic", vulcanic" sau de glaciaie montan". AdAncimea lor este mare, de regul" peste =1 m. Hacurile oligotrofe au culoarea albastr" nchis sau verde alb"strie, cu transparen" foarte mare. 9antitatea de mAl de pe fundul lacului este mic", cu concentraii recluse de substane organice, ceea ce face ca metalimnionul !i hipolimnionul s" fie bogate n o igen, aproape ca !i epilimnionul. +edimentele bentonice, s"race n substane organice, sunt populate cu organisme bentonice puin pretenioase fat" de hran" dar care necasit" cant"t"i crescute de o igen. D Lacurile eutro"e sunt bogate n substane biogene, predomin" n cAmpiile baltice, de unde !i numele de lacuri de tip baltic. +tratul de sedimente de pe fundul lacului este gros, cu concentraii mari de substane organice, oferind o hran" bogat" organismelor bentonice detritivore. Transparena este redus", culoarea apei este galben-verzuie pAn" la cafeniu, datorit" inc"rc"rii cu substante organice si humice. :pilimnionul este bogat n o igen provenit prin difuzie din atmosfer" sau din fotosinteza fitoplanctonului care tr"ie!te n num"r mare n aceast" zon" trofogen". Gn metalimnion, paralel cu sc"derea temperaturii, are loc !i o sc"dere a concentraiei de o igen care cre!te cu adAncimea. 7ipolimnionul este s"rac n o igen datorit" descompunerii substanelor organice din mAlul de pe fundul bazinului. 5auna bentonic" este format" dintr-un num"r mic de specii (viermi din genul Tubife , larve de chironomide, etc.) dar cu un num"r mare de e emplare. D Lacurile me/otro"e sunt lacuri de tranzitie spre cele cu o productivitate ridicat". Au un echilibru dinamic fragil, o productivitate moderat", sunt n majoritate de provenien" glaciar" sau fluvial", cu o adAncime medie de 62 m. Hacurile mezotrofe au caractere intermediare ntre lacurile oligotrofe !i cele eutrofe !i se formeaz" adesea prin eutrofizarea lacurilor oligotrofe. 'atorit" cantit"ilor moderate de substane biogene dezvoltatrea e ploziv" a fitoplanctonului este foarte rar". ; Lacurile politro"e iau na!tere datorit" eutrofiz"rii accelerate a lacurilor eutrofe, prin pAtrunderea n aceste lacuri a unor cantit"i mari de substane organice din descompunerea c"rora rezult" cantit"i mari de azotati !i fosfai. ;rosimea sedimentelor este mare, gradul de colmatare este avansat. 8

Hacurile politrofe reprezint" un stadiu n evoluia lacurilor eutrofe spre mla!tin". Hacurile oligotrofe !i cele eutrofe nu sunt tipuri izolate ci reprezint" termenii e tremi ai unei serii cu multe forme intermediare (oligomezotrofe, mezo-eutrofe, etc.) care se transform" sub aciunea unor cauze e terne, naturale sau antropice, evoluAnd spre stadiul de mla!tin".

I$.

%$OLU<IA LACURILOR

Hacurile sunt ecosisteme cu o evoluie lent" spre b"li !i apoi spre mla!tini, determinat" de aportul de aluviuni, de cre!terea cantit"ii de substane organice !i de proliferarea vegetaiei acvatice. :utrofizarea lacurilor este urmarea cre!terii fertilit"ii apelor prin aport de substante nutritive, n special fosfai !i nitrai, care favorizeaz" proliferarea fitoplanctonului !i a macrofitelor acvatice. Acest proces accelereaz" depunerea sedimentelor, lacurile se colmateaz" !i n final se transform" n b"li !i apoi n mla!tini. Gn condiii naturale acest proces este foarte lent !i are loc la scar" geologic". In evoluia unui lac apar cel puin trei faze distincte* de tinerete, de maturitate !i de b"trAnee. Gn zonele temperate majoritatea lacurilor se pare c" au luat na!tere la sfAr!itul pleistocenului, cAnd banchiza de ghe" sa topit !i s-a retras spre nord ($amade, /CC/) Hacurile tinere sunt relativ adAnci, s"race n substante biogene, au o biomas" vegetal" redus" !i deci o productivitate sc"zut". Acest stadiu corespunde lacurilor oligotrofe. 9antit"ile de minerale aduse de apele de !iroire de pe versani sunt reduse deorece terenurile nvecinate sunt consolidate de vegetaie. Treptat cantitatea de nutrieni adus" de emisari cre!te, ceea ce duce la cre!terea productivit"ii primare a apelor. :cosistemul lacustru intr" astfel n perioada de maturitate. +tadiul de maturitate sau de echilibru poate dura sute sau mii de ani. +ubstanele nutritive aduse de emisari sunt n ntregime utilizate !i transformate n producie biologic". Gn acest stadiu de evoluie, n sezonul cald, n apa lacului se constat" prezena unei termocline (metalimnionul) care separ" epilimnionul, p"tura trofogen" cu ape mai calde, de hipolimnion, p"tura profundal" cu ape mai reci. Treptat, fenomenul de colmatare se accelereaz", adAncimea lacului scade, zona profundal" se mic!oreaz", stratificarea termic" nu mai este evident", temperatura apei este omogen". 3rmeaz" o cre!tere a productivit"ii primare, fitoplanctonul se dezvolt" abundent, macrofitele emerse si submerse prolifereaz", pe maluri se instaleaz" vegetaie palustr". Hacul devine eutrof. :ste stadiul de b"trAnee a lacului. Treptat lacul ajunge la stadiul de balt" de mici dimensiuni care prin colmatare se transform" ntr-un teren ml"!tinos.

$.

*AC2ORII ABIO2ICI 8IN LACURI

#rincipalii factori abiotici care condiioneaz" viaa n ecosistemele lacustre sunt regimul hidrologic, dinamica apelor, regimul termic, lumina, chimismul apei !i natura substratului bentonic. (. R%GI1UL =I8ROLOGIC $egimul hidrologic al lacurilor depinde de zona geografic", de cantitatea de precipitaii din zon", de condiiile climatice locale, de gradul de acoperire cu vegetaie a bazinului de alimentare- de forma !i adAncimea cuvetei lacustre, etc. Gn funcie de raportul dintre cantitatea de ap" care intr" n lac !i cea pierdut" prin scurgere, evaporare sau infiltrare n sol, lacurile pot avea un regim hidrologic e cedentar, relativ constant sau deficitar. Gn regiunile temperate cantitatea ma im" de ap" din lacuri depinde de altitudinea la care sunt situate !i de cantitatea de precipitaii din zon", prezentAnd variaii sezoniere. Gn timp ce lacurile montane au niveluri ma ime n perioada mai-iunie, datorit" topirii z"pezilor, lacurile colinare !i de !es au nivele ma ime mai devreme, n lunile martie-aprilie, condiionate de precipitaiile lichide. .. 1ISCARIL% AP%I Mi!c"rile apei influeneaz" caracteristicile fizice, chimice !i biologice ale apei. :le pot avea caracter ondulator (valurile), de cureni (orizontali sau verticali) sau caracter haotic, turbulent. a5 $alurile Lalurile sunt mi!c"ri ondulatorii care de regul" antreneaz" p"tura de la suprafata apei !i iau na!tere sub aciunea vAntului. M"rimea valurilor depinde de viteza vAntului !i de relieful nconjur"tor. Gn"limea valurilor din lacuri se calculeaz" dup" formula* 9 > (?: 0 * hM n"limea valului, n m 5M viteza vAntului, n ?mKor" Gn lacurile de cAmpie valurile au n"limi de 21-01 cm n timp ce n lacurile litorale ntinse precum $azimul n"limea valurilor poate dep"!i /,6 m. $elieful din jurul lacului poate face ca vAntul s" capate o mi!care circular" antrenAnd n acela!i sens !i apele lacului. Lalurile provocate de vAnt amestec" masele de ap", m"rind concentraia o igenului dizolvat. Gn acela!i timp, ridic" mAlul depus pe fundul apelor, provoac" m"rirea turbidit"ii !i ridicarea n pAturile superioare a produ!ilor rezultai din descompunerea sedimentelor. +ei!ele sau valurile de hul", sunt mi!c"ri ondulatorii ale apei care se formeaz" dup" ncetarea brusc" a vAntului, datorit" aciunii locale a presiunii atmosferice pe suprafaa lacului. Lariaiile de 10

presiune de pe diferite zone ale lacului dau na!tere la mi!c"ri de balansare a ntregii mase de apa. In funcie de m"rimea lacului !i de influena e ercitat" de ariile ciclonale si anticiclonale locale sei!ele pot avea n"limi !i perioade diferite. Astfel n lacul Fai?al se produc sei!e cu perioade de < ore !i =2 de minute, cu variaii de <-2 cm iar pe lacul Heman (;eneva) sau nregistrat sei!e de 21 de minute, cu variaii ale nivelului de 61 cm. 9urenii orizontali sunt mi!c"ri n plan orizontal ale maselor de ap" sub aciunea presiunii atmosferice, a vAntului sau ca urmare a densit"ii diferite a maselor de ap" din lac. +5 Curentii ori/ontali 9urentii orizontali formai sub aciunea presiunii atmosferice au sens ciclonal sau anticiclonal. Mi!c"rile ciclonale iau na!tere n zone cu presiunea atmosferic" sc"zut" !i determin", n emisfera nordic", deplasara apelor n sensul acelor de ceasornic !i n sens invers n cea sudic". Gn centrul curenilor ciclonali are loc ridicarea apelor din profunzime spre suprafa". Mi!c"riie anticiclonale se formeaz" n regiuni cu presiunea atmosferic" ridicat" !i determin" circuite de sens contrar celor ciclonale. Gn centrul curenilor anticiclonali are loc coborArea apelor superficiale spre profundal. 9urenii orizontali produ!i de vAnturi care bat ntr-o singur" direcie au o importan" major" n circulaia apei n ntreaga mas" a lacului. Astfel, un vAnt care sufl" cu = mKs d" na!tere unui curent orizontal cu o vitezA de /1 cmKs. Ha malul e pus vAntului nivelul apei cre!te ca urmare a deplas"rii ei n acel sens. Acolo v-a cobor n adAncime f"cAnd drumul n sens invers, provocAnd un curent profund care ajunge la malul opus, se ridic" din nou spre suprafa" si parcurge iar"!i drumul spre malul e pus vAntului. Ga na!tere astfel o circulaie capabil" s" cuprind" ntreaga mas" a apei lacului. 9a urmare a variaiei termice a aerului n timp de 6< ore, are loc !i o modificare circadian" a densit"ii apei. .oaptea, apa din stratul superficial se r"ce!te !i cade spre adAnc ridicAndu-se spre suprafa" ape mai calde. Ace!ti cureni verticali ce se formeaz" se numesc cureni de convecie !i afecteaz" numai p"tura superficial" a apei. :. R%GI1UL 2%R1IC $egimul termic al lacurilor este condiionat de a!ezarea lor geografic", clima regiunii, altitudine, aport alohton de ape, de substratul cuvetei lacustre. Gn zonele temperate, datorit" variaiilor termice, n apa lacurilor apare o adev"rat" circulaie sezonier" cu efecte asupra caracteristicilor fizice !i chimice ale apei !i asupra biocenozelor din aceste ecosisteme. 9irculaia sezonier" a apei n lacuri cuprinde patru etape distincte* a5 Circula'ia ,e prim&ar . 8dat" cu nc"lzirea aerului are loc topirea gheii de la suprafaa apei !i cre!terea treptat" a temperaturii apei pAn" la valori apropiate de <J9, cAnd apa cu densitate ma ima cade spre adAnc. LAnturile de prim"var" amestec" masele de ap" de la suprafa" cu cele din adAnc !i egalizeaz" pentru puin timp temperatura n toat" masa apei. +5 Stagna'ia e!ti&al. #e m"sur" ce naint"m n var" p"turile superficiale ale apei lacului se nc"lzesc mai mult dec"t cele din profundal care avAnd <J9, deci densitate ma ima, rAm"n la fund. Temperatura apei scade de la suprafa" spre fund, instalAndu-se o stratificaie termic" direct" care mpiedic" amestecul p"turilor de ap". Gn structura pelagialului lacului se delimiteaz" p"tura superioar", epilimnionul, n care temperatura apei sufer" oscilaii circadiene, urmat" de metalimnion sau p"tura saltului termic n care are loc o sc"dere evident" a temperaturii !i de p"tura profundal", hipolimnionul, cu temperatur" mai sc"zut" !i constant". 'ac" metalimnionul - p"tura saltului termic - este sub adAncimea de p"trundere a luminii (orizontul de compensaie) concentraia o igenului din hipolimnion scade mult datorit" reducerii intensit"ii fotosintezei f"cut" de fitoplancton !i imposibilit"ii difuziei o igenului din

11

atmosfer". In aceste condiii n hipolimnion apare hipo ia cu efecte grave asupra tuturor organismelor hidrobionte. c5 Circula'ia ,e toamn . 8dat" cu r"cirea aerului are loc !i r"cirea apei de la suprafa" care m"rindu-!i densitatea cade spre adAncimi la care se g"se!te ap" de aceea!i densitate, n locul ei ridicAnduse apele calde, mai u!oare. Are loc astfel o circulaie vertical" a apei care pune n mi!care ntrega mas" de ap" din lac, astfel ncAt pentru o perioad" scurt" de timp ntreaga coloan" de ap" are o temperatur" de <J9. ,5 Stagna'ia 9i&ernal. $"cirea apei continu" ncAt stratul de ap" de la suprafa" are o temperatur" sub <J9, devine mai u!or !i nu mai cade spre fund. +e stabile!te astfei o stagnaie de iarn", cu o stratificaie termic" inversa* temperatura cre!te de la suprafa" spre adAnc. Aceast" stratificare dureaz" pAn" la topirea gheii cAnd apele de suprafa" se nc"lzesc, ating <J9, cad spre adAnc, vAntul amestec" masele de ap", a!adar ncepe din nou circulaia de prim"var". Lara majoritatea lacurilor din zona temperat" au o stratificare termic" direct", cu e cepia celor helioterme la care se observ" fenomenul de dichotermie sau mezotermie* un strat de ap" cald" ntre dou" straturi mai reci. A!a este Hacul 3rsu (+ovata) n care apele de suprafa" au 62-6>J9, stratul cuprins ntre /-< m are =1=2J9 iar stratul de ap" de la fund are sub 61J9. Gn functie de amploarea circulaiei apelor '. 7utchinson (/C2>) mparte lacurile n dou" grupe* holomictice !i meromictice. lacurile 9olomictice Hacurile holomictice sunt lacurile n care are loc un amestec complet al masei de ap" din lac. Gn raport cu num"rul de circulaii lacurile holomictice pot fi monomictice, dimictice, polimictice adic" au o singur" circulaie (de prim"var" sau de toamn"), dou" circulaii (de prim"var" !i de toamn") !i respectiv mai multe circulaii. Lacurile meromictice Hacurile meromictice sunt lacuri n care apa este supus" unei circulaii pariale, un anumit volum din masa apei nu este circulat". Aceste lacuri au o circulaie permanent" a apelor condiionat" de diferena de chimism dintre epilimnion !i hipolimnion. 'in punct de vedere al circulaiei apelor lacurile din $omAnia se ncadreaz" n categoria lacurilor dimictice. 'up" regimul termic !i gradul de nc"lzire al apelor superficiale 3jvari (/C>6) mparte lacurile din ara noastr" n trei categorii* - ,imictice reci, din zona alpin", temperatura apelor de suprafa" din luna cea mai cald" variaz" ntre <-/1J9- ,imictice mo,erate, din zona montan" carpatic", temperatura ma ima a apelor de suprafa" este cuprins" ntre /1-61J9- ,imictice cal,e, din zona colinar" !i de !es, cu temperaturi ma ime ale apelor de suprafa" Antre 61-=1J9. 4. 2RANSPAR%N2A Transparena lacurilor este dependent" de concentraiasubstanelor minerale !i organice din ap", de cantitatea de suspensii, de densitatea organismelor planctonice, etc. Gn funcie de valoarea ei transparena este considerat" redus" cAnd este sub 6 m, ca n lacurile eutrofe, moderat", cuprins" ntre 6/1 m ca n lacurile oligotrofe alpine (Hacul +f. Ana, ;ale!) transparen poate ajunge la 0-/6 m n timp ce n lacurile din 'elta 'un"rii transparena ma im" ajunge la /,2-6,2 m. Gn lacurile distrofe, puternic humificate, transparena este !i mai redus". 12

5. C=I1IS1UL AP%I 9himismul apei lacurilor influenteaz" profund viaa organismelor acvatice. Mineralizarea apelor este determinat" de cantitatea de s"ruri dizolvate, reprezentate predominant de carbonai n apele dulci !i de sulfai !i cloruri n apele salmastre si s"rate. 'up" coninutul de s"ruri lacurile pot fi dulci (salinitateaN1,2I), salmastre (salinitateaM1,2-=1I), s"rate (salinitateaM=1-<1I) !i supras"rate (salinitateaO<1I). 'up" componenta ionilor predominani apele lacurilor pot fi bicarbonatate, sulfatate sau clorurate. 9antit"tile de s"ruri biogene, azotai !i fosfai, din lacurile eutrofe este asem"n"toare cu cea din rAuri, n timp ce n lacurile oligotrofe !i distrofe este mult mai mic". a5 Cantitatea ,e o0igen 9antitatea de o igen din apa lacurilor difer" n funcie de sezon, deci de termica !i circulaia apei, de cantitatea de substane organice din ap", de grosimea stratului de sedimerite !i concentraia lor n substane organice- de dinamica apelor- de densitatea organismelor acvatice. 8 igenul din ap" !i are originea n gazul din atmosfer" care difuzeaz" n ap" precum !i n procesul de asimilaie clorofilian" a algelor planctonice !i a macrofitelor acvatice. +c"dera concentraiei o igenului din apa lacurilor apare ca un efect al consumului prin respiraia plantelor !i animalelor !i prin procese bacteriene de o ido-reducere a substanelor organice din ap" !i sedimente. Gn lacurile oligotrofe cantitatea de o igen din ap" este apropiat" de valoarea o igenului la saturaie, chiar !i n hipolimnion. Gn lacurile eutrofe cantit"ile de o igen sunt suficiente hidrobionilor n special n perioadele de circulaie de prim"var" !i de toamn". Gn perioadele de stagnaie de var" !i de iarn" concentraia o igenului scade, mai ales n hipolimnion, ap"rAnd deficit de o igen. Iarna cAnd podul de ghea" ntrerupe difuzia o igenului atmosferic n ap", fotosinteza organismelor planctonice este ncetinit" sau oprit" iar bacteriile descompun intens substana organic" din resturile vegetale !i animale, are loc o sc"dere puternic" a concentraiei o igenului ducAnd la moartea organismelor acvatice, n special a pe!tilor. :ste fenomenul de zamor de iarn". +c"derea cantit"ii de o igen din masa apei poate avea loc !i vara datorit" dezvolt"rii e plozive a populaiilor fitoplanctonice, fenomen numit Pnflorirea apelorP. Aceste populaii algale detemninr" ziua o suprasaturare a apei n o igen, deosebit de periculoas" pentru alevinii de pe!ti, n timp ce noaptea prin respiraia lor !i a animalelor acvatice concentraia o igenului n ap" scade la valori de /-6 mgKl, se instaleaz" hipo ia urmat" de moartea n rnas" a organismelor pretenioase fa" de o igen. :ste fenomenul de zamor de var". +5 Bio0i,ul ,e car+on Fio idul de carbon din apa lacurilor se g"se!te n cantit"i mai mari decAt n aer (/,>@ n ap" fa" de 1,11=@ n aer) !i provine prin difuzie din atmosfer" (datorit" coeficientului mare de solubilitate n ap"), din apele subterane care alimenteaz" lacul, din respiraia hidrobioniior, din o idarea substanelor organice sub actiunea bacteriilor sau din descompunerea carbonailor din ap". Fio idul de carbon din ap" este consumat din plante n, procesul de fotosintez", parte difuzeaz" n atmosfer" cAnd presiunea lui parial" din aer scade sau este consumat prin procesul de calcifiere biologic", cAnd are loc descompunerea bicarbonatului de calciu solubil !i formarea crustelor de carbonat de calciu (travertin). Acumularea bio idului de carbon n hipolimnion, al"turi de metan, hidrogen sulfurat !i ali compu!i to ici duce la into icarea progresiv" a hidrobionilor. c5 1etanul

13

Metanul din lacuri rezult" din descompunerea celulozei n zona profundal", n lipsa o igenului. Gn lacuri cu mult" vegetaie se acumuleaz" n hipolimnion n concentraii de pAn" la <1 cm=Kl. Gmpreun" cu bio idul de carbon si hidrogenul sulfurat are aciune to ic" asupra hidrobionilor. ,5 =i,rogenul !ul"urat 7idrogenul sulfurat ia na!tere din aciunea bacteriilor asupra substanelor organice cu sulf sau din descompunerea sulfailor sub aciunea bacteriilor sulfat reduc"toare. Gn perioada stagnaiei de iarn" se acumuleaz" cantit"i mari de hidrogen sulfurat n hipolimnion, cu efect to ic direct sau indirect, prin modificarea p7-ului apei. -. R%AC2IA IONICA $eacia ionic" a apei lacurilor depinde de gradul de mineralizare a apei, de cantitatea de substane organice prezente, de intensitatea activit"ii organismeior hidrobionte. In lacurile dulci, valoarea p7-ului este cuprins" ntre B,C->,=, n lacurile cu mineralizare ridicat" p7-ul creste la 0-C, n timp ce n lacurile distrofe valoarea p7-ului este de 2,B-B unit"i. Laloarea p7-ului apei depinde !i de intensitatea activit"ii organismelor acvatice din lac. 9re!terea intensit"ii fotosintezei n timpul zilei duce la alcalinizarea apei, n timp ce noaptea prin predominana respiratiei asupra fotosintezei are loc acidifierea mediului. Astfel n lacurile !i b"ltile bogate n fitoplancton, dimineaa p7-ul poate fi 2,B, cre!te la C,2 spre amiaz", ca noaptea s" aib" valori n jur de B,2 unit"i. Ficarbonaii !i carbonaii de calciu !i magneziu au rol de substane tampon !i limiteaz" variaia p7-ului n jurul domeniului neutru. . S%8I1%N2%L% 8IN LACURI +edimentele din lacuri influeneaz" viaa organismelor acvatice, n special a celor bentonice, prin cantitatea, calitatea !i originea lor. 'up" originea lor sedimentele pot fi autohtone, atunci cAnd provin din descompunerea corpului hidrobionilor sau din eroziunea malurilor sau alohtone cAnd provin din eroziunea solului bazinului de alimentare a efluenilor lacului sau din dezagregarea chimic" sau fizic" a rocilor. 9antitatea de substan" organic" din sedimentele lacurilor difer" n funcie de tipul lacului. Gn lacurile oligotrofe substana organic" din sedimente reprezint" >-/1@, sedimenteie bentonice fiind n proporie de C1@ de natur" mineral". Gn lacurile eutrofe concentraia substanei organice din sedimente este n medie de =0-<1@ dar n cele de dimensiuni mici poate ajunge la C1@. Gn lipsa o igenului aceste sedimente se transform" ntr-o mas" coloidal" bogat" n compu!i moleculari gra!i !i azoto!i de culoare verde-cenu!ie pAn" la neagr" numit" sapropel. Gn lacurile distrofe sedimentele sunt bogate n substane humice, sunt mAluri turboase, de culoare brun verzuie. Acumularea sedimenteior n cuveta lacustr" d" na!tere fenomenului de colmatare. Gn funcie de cantitatea de aluviuni ce intr" n bazinul lacului acestea pot fi lacuri cu colmatare lent" (sub / tKhaKan), n pericol de colmatare rapid" (/-2 tKhaKan) !i cu colmatare rapid" (peste 2 tKhaKan). 9olmatarea lacurilor este accelerat" !i prin procesul de eutrofizare a acestora care are drept consecin" dezvoltarea e agerat" a vegetaie palustre !i submerse. #rin colmatarea avansat" !i rapid" lacurile se transform" n b"li apoi n mla!tini. #rocesul poate fi ncetinit prin procedee de oligotrofizare ce constau n dragarea aluviunilor, restabilirea circulaiei apelor, suprimarea vegetaiei amfibii !i submerse, etc.

14

$I.

ASOCIA<II 8% ORGANIS1% 8IN LACURI

Hacul este un ecosistem cu un mare grad de autonomie !i comple itate n care hidrobionii se g"sesc n asociaii caracteristice !i dependente unele de altele. (. PLANC2ONUL 4ane0a 55 #lanctonul lacurilor sau limnoplanctonul este format aproape e clusiv din elemente autohtone, este mai variat !i mai abundent decAt planctonul apelor curg"toare !i populeaz" ntreaga zon" pelagic" a lacurilor. 8rganismele planctonice din lacuri sunt prezente n toate cele trei niveluri trofice ale biocenozei* produc"tori (fitoplanctonul), consumatori (zooplanctonul) !i descompun"tori (bacterioplanctonul). a5 *itoplanctonul 5itoplanconul din lacuri este format din alge microscopice din ncreng"turile 9hlorophQta, 9QanophQta, FacillariophQta !i #QrophQta. D 'in ncreng"tura 9hlorophQta (alge verzi) sunt ntAlnite frecvent specii de +cenedesmus Ruadricauda, +. acutus. ;hlorella vulgaris. Monoraphidium griffithii, #ediastrum duple , etc. D 'in ncreng"tura 9QanophQta (alge albastre) n perioada cald" a anului sunt prezente n lacurile cu o troficitate ridicat" specii de 8scilatoria granulata, MicrocQstis aeruginosa, Anabaena flos-aRuae, Aphanizomenon. D 'in ncreng"tura FacillariophQta (diatomee) ncepAnd de prim"vara timpuriu se dezvolt" diatomee din speciile Asterionella formosa, .itzschia palea, 'iatoma vulgare, +Qnedra ulna, .avicula sp., ;omphonema sp. etc. D Algele din ncreng"tura #QrophQta sau 'QnophQta sunt reprezentate prin speciile 9eratium hirundinella, #eridinium tabulatum, etc. 5itoplanctonul din lacuri prezint" o dinamic" sezonier" atAt ca num"r de specii cAt !i ca abunden". Iarna datorit" temperaturilor sc"zute !i transparenei reduse se nregistreaz" un minim n dezvoltarea fitoplanctonului, n timp ce n perioada cald" ma imum de dezvoltare depinde de grupul sistematic* diatomeele au ma im de dezvoltare prim"vara !i toamna iar cloroficeele !i cianoficeele vara. Gn apa lacurilor dezvoltarea populaiilor algale are loc ntr-o anumit" succesiune, legat" de stadiul n care ierneaz" diferitele grupe de alge, de temperatura apei !i de prezena sau absena anumitor substane n ap". #rim"vara se dezvolt" primele diatomeele datorit" faptului c" ierneaz" n stadii vegetative !i necesit" prezena unor cantit"i mai mari de siliciu !i fier, substane prezente n apa lacurilor prim"vara n concentraii sporite. 8dat" cu nc"lzirea apei se dezvolt" cloroficeele care iernez" sur forma de spori sau chi!ti !i se transform" mai greu n forme vegetative. Gn plin" var", cu temperaturi ridicate ale apei !i cantit"i mai mari de substane organice, se dezvolt" cianoficeele. 'ezvoltarea cianoficeelor este legat" !i 15

de absena manganului din ap" n timpul perioadei de stagnaie de var", element to ic pentru cianoficee, care r"mAne n sedimentele bentonice creAnd astfel condiii de proliferare a algelor albastre. 'ezvoltarea e ploziv" !i pentru o perioad" scurt" de timp a unor populaii algale care realizeaz" densit"ii foarte mari este cunoscut" ca Pnflorirea planctonuluiP. 5enomenui are /oc n lacurile eutrofe !i foarte rar n cele oligo !i mezotrofe. 'iatomeele prolifereazA prim"vara !i mai rar toamna iar cloroficeele !i cianoficeele vara. 9ele mai periculoase pentru hidrobioni sunt nfloririle cu cloroficee si cianoficee datorit" consumului unei cantit"i sporite de o igen din ap" prin respiraia acestora !i to inelor eliberate n ap" de unele specii de cianoficee. +5 @ooplanctonul Eooplanctonul din lacuri este format din protozoare (ciliate), viermi (rotiferi) si crustacee (copepode si cladocere). 'in ncreng"tura 9iliata sunt prezente n apa lacurilor specii de #aramecium aurata, Tintinnidium lacustris, T. fluvitilis. 'in ncreng"tura .etathelmintes clasa $otatoria sunt ntAlnite specii de Frachionus calQciflorus, Seratella cochlearis, Asplachna priodonta, Testudinella sp., 7e arthra sp., etc.'in clasa 9rustaceea sunt prezente n apa lacurilor organisme din ordinul 9ladocera si 9opepoda. 'intre cladocerele frecvent ntAlnite cit"m* 'aphnia longispina, Fosmina longirostris, HeQdigia leQdigi, 9hQdorus sphaericus, Alona guttata, 'iaphanosoma, +imocephalus, etc. 9opepodele sunt reprezentate prin AcanthocQclops viridis, A. vernalis, :udiapctomus vulgaris, :urQtemora velo , 9Qclops vicinus, MesocQclops crassus. Gn lacurile eutrofe de cAmpie predomin" cladocerii iar n cele oligotrofe de munte rotiferele !i copepodele. Ti n cazul organismelor zooplanctonice se constat" o anumit" succesiune a diferitelor grupe sistematice legat" de termica apei si de dezvoltarea populaiilor de fitoplancteri care le servesc ca hran". $otiferele se dezvolt" mai timpuriu, odat" cu diatomeele, iar cladocerele mai tArziu odat" cu dezvoltarea cloroficeelor si cianoficeelor. Ha populaiile de zooplancton din lacuri se observ" o dinamic" sezonier" evident". Ating ma imum de dezvoltare vara si minimum iarna. 'istribuia zooplancterilor n masa apei este grupat", neuniform", spre deosebire de fitoplancteri care au o distributie relativ uniform". Ha zooplanctonul din lacuri e ist" !i o dinamic" sezonier" legat" de lumin", hran" !i termica apei. .oaptea se ridic" n orizontul superficial al lacului iar ziua coboar" spre adAnc. Acumul"rile de zooplancton urmeaz" stric izotermele lacului, mai ales n cele adAnci unde temperatura scade evident. Amplitudinea migraiilor pe vertical" f"cute de zoplanacteri este foarte diferit". Gn timp ce unele specii nu se deplaseaz" decAt n grosimea epilimnionului, altele fac migraii pe vertical" de 21 mKzi * 'aphnia, Fosmina, Seratella. .. N%US2ONUL 4ane0a -5 .eustonul lacurilor este format din organisme care sunt legate de pelicula superficial" a apei, tr"ind fie pe suprafaa ei fie sub aceasta. D %pineu!tonul lacustru este format din insecte heteroptere din genurile ;eris, 7Qdrometra, diverse specii de colembole !i coleoptere (;Qrinus). D =iponeu!tonul din lacuri cuprinde heteroptere (.otonecta), specii de coleoptere (7Qdrous, 7QdrophQlus), gasteropode (Himnea, #lanorbis) si larve de diptere care stau suspendate de pelicula superficial" a apei. :. PL%US2ONUL 4ane0a 5 16

#leustonul este format din organisme animale !i vegetale care au corpul partial imersat n ap" !i plutesc la suprafa". A!a sunt plantele cu frunze plutitoare, nefi ate prin r"d"cini, din b"liie din 'elta 'un"rii* lintia (Hemna), iarba broastei (7Qdrocaris), pe!ti!oara (+alvinia), +pirodella, Uolffia, Azola si cladocerul +capholeberis, care populeaz" luciul apelor 4. N%C2ONUL 4ane0a #5 .ectonul lacurilor este n cea mai mare parte format din pe!ti la care se al"tur" un num"r redus de amfibieni, aduli !i larve de insecte iar n lacurile mari mamifere acvatice. Ihtiofauna lacurilor difer" n funcie de zona geografic", de termica apei !i de gradul lor de trofie. Gn lacurile oligotrofe montane fauna piscicol" este din salmonide* pAstrAv de lac (+a/mo trutta lacustris), coregon(9oregonus albulla, 9. lavaretus), lostri" (7ucho hucho). Gn lacurile eutrofe de cAmpie domin" ciprinidele* caracuda (9arassius carassius), crapul (9Qprinus carpio), ro!ioara (+cardinius erQthrophthalmus), pl"tica (Abramis brama), linul (Tinca tinca) babu!ca ($utilus rutilus). Al"turi de acestea sunt r"pitorii de nsoire* bibanul (#erca fluviatilis), !al"ul (Hucioperca lucioperca), !tiuca (: o lucius). Gn lacurile mezotrofe populaiile de salmonide !i ciprinide sunt amestecate iar n cele distrofe ihtiofauna este formatA din percide !i ciprinide de talie micA. 5. B%N2OSUL Fentosul ecosistemelor lacustre cuprinde organisme din cele trei nivele trofice* produc"tori (fitobentosul), consumatori (zoobentosul) !i descompun"tori (bacteriobentosul). #opulaiile bentonice se caracterizeaz" printr-o mare diversitate specific" !i abunden" numeric" !i au o dezvoltare ma ima n zona litoral" !i sublitoral" comparativ cu cea profundal". a5 *ito+ento!ul 5itobentosul este reprezentat prin macrofite care n raport cu suprafata apei pot fi parial emerse, emerse sau submerse. $epartiia macrofitelor bentonice pe substratul bazinului este legat" de adAncimea bazinului, trensparena apei, natura sedimentelor !i gradul de trofie al lacului. Gn lacurile eutrofe macrofitele sunt prezente pAnA la adAncimi de <2 m, n timp ce n lacurile oligotrofe !i mezotrofe adAnci, cu transparen" ridicat" (Fai?al) se g"sesc pAnA la adAncimi de 62-=1 m. Plantele am"i+ii par'ial emer!e cresc n apropierea malului, dar pot cobor n etajul litoral pAn" la adAncimi de /-/,2 m !i formeaz" flora dur" a lacurilor. D +tuful (#hragmites communis) se dezvolt" n lacurile mai ad"postite de vAnturi !i valuri, favorizeaz" nelenirea malurilor !i fi area aluviunilor. #e terenurile inundabile din 'elta 'un"rii formeaz" adev"rate filtre naturale care rein aluviunile aduse de ape n timpul viiturilor. +e dezvolt" bine pe plaurii ce acoper" suprafeele imense din b"lile 'eltei. D #apura (TQpha latifolia si T. argustifolia) este prezent" al"turi de stuf n asociaile de #hragmitetum. D +peciile de piping (+cirpus lacustris, +. tabernae montani, +. maritimus) cresc pe malurile lacurilor dar sunt prezente !i n etajul litoral al bentalului. 'in aceeasi categorie a plantelor partial emerse mai fac parte

17

D rogozul (9are riparia), iarba mla!tinii (Vuncus effusus), mana apei (;lQceria aRuatica), s"geata apei (+agittaria sagittifolia), buzduganul (+parganium ramosus). Plantele cu "run/e plutitoare, fi ate prin r"d"cini, formeaz" asociaii de .upharetum. 5runzele sunt dispuse orizontal la suprafata apei !i mpiedic" p"trunderea luminii spre zonele profundale. D .uf"rul alb (.Qmphaea alba) !i nuf"rul galben (.Qmphaea lutea) pot avea r"d"cinile fi ate la adAncimi de =-< m iar frunzele mari, bogate n esuturi aerifere plutesc pe suprafaa apei. D 9omune n lacurile din 'elta 'un"rii sunt plutnita (.Qmphoides peltata), troscotul de ap" (#olQgonum amphibium), ciulinul de balt" (Trapa natans). Plantele !u+mer!e formeaz" flora moale sau buruiana apelor. Au r"d"cinile nfipte n substrat, frunzele lenticulare sau puternic fidate iar inflorescenele se ridic" deasupra apei. Majoritatea acestor plante sunt perene, s"rurile nutritive sunt luate n mica m"sur" prin r"d"cini din sedimente, majoritatea s"rurilor !i gazelor sunt luate pe cale osmotic" direct din ap". 9ondiiile de dezvoltare a plantelor submerse sunt diferite de a celor emerse. 9antitatea de lumin" disponibil" este relativ redus", variaiile termice sunt mici, bio idul de carbon utilizat n fotosintez" este luat fie din 986 dizolvat n ap" fie din descompunerea bicarbonatului de calciu din ap". 8 igenul necesar respiraiei este luat atAt din ap" cAt !i din o igenul produs prin fotosintez" !i nmagazinat n aerenchimuri. 9ele mai comune plante submerse din lacurile noastre sunt D broscaria (#otamogeton crispus, #. pectinatus, #. pusillus, #. filiformis, #. perfoliatus, #, lucens, #. gramineus), D br"di!ul (MQriophQllum spicatum !i M. veriticillatum), D rizacul (+tratiotes sp. ), D sArmulia ( Lallisneria spiralis), D ciuma apelor (:lodea canadensis), D cosorul apei (9eratophQllum demersus, 9. submersus), D inarita (.ajas marina !i .. minor, etc. +5 @oo+ento!ul Eoobentosul lacurilor este bine dezvoltat cantitativ !i calitativ n etajele litoral si sublitoral ale bertosului. 5auna specific" acestor zone depinde de natura substratului bazinului si a sedimentelor. D Eonele litorale nisipoase, cu cantit"i reduse de detritus organic, sunt populate cu specii psamofile relativ putine* oligochete (#roppapus vol?i), larve de diptere (Fezia, 9ulicoides), bivalve (Anodonta). D Eonele litorale cu cantit"ti mari de detritus ad"postesc specii de oligochete (Tubife , #eloscole ), larve de chironomide (9hironomus, 9rQptochironomus), larve de efemeroptere, bivalve (Anodonta, #isidium). D Gn zonele profundale zoobentosul este mai s"rac !i reprezentat prin detritifagi !i pelofagi care tr"iesc fie la suprafaa sedimentelor (epibentosul) fie n grosimea lor (endobentosul) pAn" la adAncimea de =1<1 cm. Gn aceast" zon" se dezvolt" specii de oligochete din genurile Tubife , Himnodrilus, #eloscole , Humbriculus, larve de diptere din genurile 9hironomus !i 9haobarus, bivalve din genul #isidium. c5 Bacterio+ento!ul Facteriobentosul este cantonat la nivelul substratului !i n grosimea lui !i este reprezentat de un num"r mare de specii de bacterii !i fungi. Facteriobentosul are rol n descompunerea substanelor organice din sedimente si este mai abundent la suprafata de contact dintre ap" !i mAl, legat de concentraiile mari de substane organice de aici !i de prezenta o igenului la interfaa ap"-mAl.

18

$II.

R%CONS2RUC2IA %COLOGICA A %COSIS2%1%LOR LACUS2R%

(. *UNC2IIL% %COSIS2%1%LOR LACUS2R% :cosistemele acvatice !i palustre prezint" o valoare biologic" !i ecologic" deosebit", prin biodiversitatea pe care o ad"postesc, prin rolul hidrologic !i bio-geochimic major n %economia& naturii,fiind, totodat", deosebit de vulnerabile n faa unor intervenii umane dintre cele mai diverse. #ot suferi modific"ri bru!te !i profunde prin ridicarea unor construcii, diguri !i baraje, prin crearea unor acumul"ri acvatice de dimensiuni variate ori prin realizarea unor lucr"ri de asanare, ndiguire !i desecare, dar !i modific"ri progresive ale habitatelor ca urmare a eutrofiz"rii prin contaminare chimic", a supra-p"!unatului sau a pescuitului intensiv. $idicarea barajelor !i crearea lacurilor de acumulare constituie cea mai radical" intervenie a omului asupra cursurilor de ap" !i urm"resc producerea de energie electric", reducerea riscului de inundaii prin controlul viiturilor, crearea unor surse de ap" pentru localit"i !i irigaii sau pentru piscicultur". 9onstruirea barajelor este foarte veche , pe unele ruri din Iran s-au ridicat baraje nc" din secolul al LI- lea .7r. Gn prezent, pe glob e ist" peste /111 de baraje cu lacuri de acumulare, volumul total de ap" din acestea atingAnd <111 ?m=. 9el mai mari baraj din $omAnia este cel ridicat pe $ul Mare, la hidrocentrala Frazi (/><m), iar cele mai ntinse lacuri de acumulare sunt cele de la #orile de 5ier I pe 'un"re (/1111 haK6,= ?m=) !i +tAnca-Ttef"ne!ti, pe rul #rut (/<111 haK/,< ?m=). $ealizarea acestor lucr"ri hidrotehnice ar trebui s" fie precedat" de efectuarea unor studii serioase de impact ecologic, care s" evalueze cAt mai e act avantajele !i dezavantajele pe care le implic" ridicarea unor baraje !i crearea unor lacuri de acumulare ntr-o anumit" regiune. Gn primul rAnd, localit"ile aflate pe malurile cursurilor iniiale de ape sunt inundate !i acoperite de ap", ceea ce presupune mutarea populaiei de pe vechile vetre. #e de alt" parte, se !tie c" scoara terestr" este format" din falii tectonice care nu se afl" ntr-un echilibru stabil, iar volumul mare de ape adunate n amonte de baraj e ercit" o presiune foarte puternic" asupra substratului prin schimbarea raportului de greutate ceea ce, n unele zone, poate cre!te riscurile de cutremure de p"mAnt !i alunec"ri de teren. Aceste ntinse suprafee de luciu de ap" sunt utilizate pentru amenajarea unor hidrocentrale, pentru piscicultur" sau ca surs" de ap"- pe de alt" parte, se pierd importante suprafee destinate agriculturii, adeseori fiind vorba de terenuri cu fertilitate ridicat" datorit" aluviunilor pe care le transport" apele curg"toare. #eisajul se modific" profund, de o manier" rapid" !i dramatic"* apar arii acoperite permanent de ape adnci- de obicei, braele secundare, alimentate cu ape doar n timpul inundaiilor, se nchid !i sunt supuse colmat"rii treptate- se reduc !i chiar dispar zonele umede nvecinate, terenurile ocupate de paji!ti, fnee !i p"duri inundabile, precum !i stuf"ri!uri care constituie habitate obi!nuite n lungul sau n apropierea albiilor minore ale apelor curg"toare. .u numai peisajul este agresattransformarea sever" a habitatelor antreneaz" bulversarea ntregii faune. +peciile caracteristice zonelor umede cu ape puin adnci !i fluctuante dispar, iar altele se instaleaz" n mod natural sau sunt introduse de c"tre om, astfel ncAt, ncet, fauna se modeleaz" conform noilor condiii de mediu. 'e!i pe parcursul ultimului secol, n toat" lumea s-au realizat ample lucr"ri de ameliorare hidrologic" a terenurilor prin ndiguirea, desecarea !i asanarea zonelor umede, evoluia ulterioar" a 19

acestor terenuri constituie, n cele mai multe cazuri, o dovad" a erorilor de prognoz" economic". Acest tip de intervenie uman" asupra mediului s-a realizat n primul rAnd n vederea m"ririi suprafeelor agricole, interes justificat de e plozia demografic" din secolul al WW-lea, dar !i pentru reducerea riscului de inundaii !i pentru crearea unor acumul"ri de ap" folosite pentru piscicultur" sau ca surs" de ap" pentru irigaii. $areori, astfel de m"suri au vizat distrugerea unor focare de dezvoltare a unor ageni patogeni pentru eradicarea unor boli , spre e emplu, malaria provocat" de un sporozoar (Plasmodium malariae), transmis prin intermediul femelei Anarului anofel (Anopheles maculipenis), al c"rui ciclu de dezvoltare se deruleaz" n zone umede. 'in p"cate, cA!tigurile economice rezultate din e ploatarea agricol" sau prin p"!unat a unor astfel de terenuri sunt, de cele mai multe ori, de scurt" durat"- solurile fertile n primii ani se transform" foarte repede n soloneuri !i soluri s"r"turate. 9ontaminarea chimic" a apelor este rezultatul devers"rii apelor menajere sau uzate (industrial sau n comple ele zootehnice), al pesticidelor !i ngr"!"mintelor %sp"late& de precipitaii sau preluate de apele freatice. : cesul de nutrieni stimuleaz" procesul de eutrofizare !i nmulirea e cesiv" a asociaiilor vegetale, alterAnd calitatea apei !i reducAnd cantitatea de o igen dizolvat, determinAnd mortalit"i ridicate n rAndul diferitelor grupe faunistice !i, implicit, reducerea surselor trofice. +upra-p"!unatul produce deteriorarea covorului vegetal, iar folosirea ca p"!uni a paji!tilor din zonele umede poate compromite succesul reproductiv al p"s"rilor ce cuib"resc pe sol sau n ierburi dese. #escuitul intensiv, cu suprae ploatarea unor specii de pe!ti, poate modifica lanurile trofice din ecosistemele zonelor umede. #racticarea pisciculturii poate influena, pe c"i multiple, fauna unui ecosistem acvatic. 8peraiunile de golire-umplere temporar" a ele!teielor piscicole genereaz" condiii favorabile unui grup foarte larg de specii care populeaz" teritoriile cu ape puin adnci. Administrarea unor substane chimice care stimuleaz" dezvoltarea sursei trofice pentru pe!ti, determin" cre!terea gradului de eutrofizare al apei !i devine un factor favorizant pentru anumite specii, determinAnd, n acela!i timp, dispariia unor specii din aceste ecosisteme. : ploatarea tradiional" a stufului !i papurii are efecte mai lente !i mai puin vizibile asupra ecosistemelor acvatice !i palustre. Incendierea vegetaiei palustre (stuf, papur", etc.) poate avea !i efecte pozitive, stimulAnd dezvoltarea stuf"ri!urilor, dar se recomand" efectuarea acestei practici n afara sezonului de cuib"rit al p"s"rilor, dar !i a perioadei de iernat (spre e emplu, multe p"s"rele consum" seminele acestor plante). 'e!i cuvAntul %ecologie& are o vechime de aproape /21 de ani, la nivelul publicului larg, abia acum !i croie!te loc, nc" ezitant, conceptul ecologic fundamental al inter-relaiilor comple e care asigur" e istena fiec"rei comunit"i biologice de pe Terra. Fiosfera, n ansamblul ei !i n strns" interdependen" cu factorii abiotici, este privit" ca o comunitate de circa jum"tate de secol, dup" ce ecologii au trecut de perioada studiilor descriptive, prin etapa cercet"rilor de anvergur" sintetic" !i generatoare de teorii sau ipoteze, p"!ind n etapa ecologiei aplicative, a verific"rii ideilor teoretice prin %e erciii& practice n cadrul programelor de reconstrucie sau reabilitare ecologic". .. R%CONS2RUC2IA %COLOGICA Gn a doua jum"tate a secolului 61, una dintre marile probleme cu care s-au confruntat ecologii, dar !i alte categorii de speciali!ti care !i desf"!oar" activitatea n perimetrul lacurilor (ingineri piscicultori, hidrobiologi, hidrotehnicieni, agronomi, etc.) a fost eutrofizarea lacurilor ca urmare a %importului& de substane chimice din ecosistemele nvecinate sau aduse de apele curg"toare care se vars" n lacuri. Aceasta reprezint" !i principala form" de degradare a ecosistemelor lacustre, fiind asociat" cu o serie de modific"ri majore a calit"ilor fizico-chimice ale apei (reducerea transparenei, diminuarea coninutului de o igen dizolvat, etc.), dar !i n comunit"ile de plante (cre!terea populaiilor algale !i dominana algelor albastre-verzi, n locul 20

celor verzi si diatomee, iar n stadii mai avansate, dezvoltarea e cesiv" a macrofitelor) !i animale (modific"ri diverse, n special, de ordin calitativ, n rAndul ihtiofaunei). 9hiar dac" eforturile de reconstrucie ecologic" n ecosistemele lacustre pot privi !i soluionarea unor probleme ce afecteaz" dimensiunea !i adAncimea unui lac sau eliminarea unor specii e otice care produc perturb"ri grave n lanurile trofice !i, n final, n structura biocenozei unui lac, majoritatea programelor de reabilitare ecologic" a unui lac sunt concentrate pe controlul fenomenului de eutrofizare !i identificarea unor soluii care s" permit" reducerea acestuia !i eliminarea factorilor responsabili de producerea sa. +pre deosebire de zonele umede, care au o mare capacitate de regenerare n condiiile reconect"rii lor la circuitul natural al apei n cadrul bazinului hidrografic de care aparin, reconstrucia ecologic" a unui lac puternic poluat !i, n consecin", afectat de fenomenul eutrofiz"rii, implic" eforturi financiare mult mai mari !i mijloace tehnice mult mai comple e. #rograme de reabilitare ecologic" a lacurilor s-au desf"!urat, mai ales, n :uropa !i, ncepAnd de la mijlocul anilor X>1 din secolul trecut, n +.3.A. Aceste programe au permis elucidarea unor aspect privind fenomenele de eutrofizare, evaluarea rolului macrofitelor !i algelor n circuitul nutrienilor (n special, al compu!ilor fosforului !i azotului), dar !i n modelarea comunit"ilor piscicole din lacuri. 3nii speciali!ti au corelat eutrofizarea cu concentraii mari ale 98 6, n condiii de p7 ridicat !i cu niveluri ridicate ale compu!ilor azotului. Informaiile din teren sugereaz" e istena mai multor %modele& de evoluie spre statutul de lac eutrof, precum !i elemente de difereniere n evoluia lacurilor adAnci !i a celor ntinse, puin adnci, cu suprafee ml"!tinoase spre acest statut. #"trunderea compu!ilor fosforului n unele ecosisteme lacustre reprezint" stimulul-cheie pentru dezvoltarea e ploziv" a populaiilor algale- reducerea e perimental" a %importului& de compu!i ai fosforului n lacul Uashington (+.3.A.), prin modificarea temporar" (/CB=) a devers"rilor de ape uzate provenite din ora!ul +eattle din circuitul lor iniial spre apele lacului nspre #uget +ound, a determinat reducerea vizibil" a biomasei algale. Acest model de evoluie lacustr" a fost identificat !i n alte lacuri. Gn acela!i timp, n unele lacuri, aportul e tern de compu!i ai fosforului nu stimuleaz" ci inhib" productivitatea populaiilor algale. Mai mult decAt atAt, studiile de monitoring ecologic integrat au relevat faptul c", n unele lacuri, eliminarea importului de compu!i ai fosforului nu conduce la reducerea nivelului acestora n apa lacului. Gn /C><, prin aplicarea unor tratamente stricte de epurare a apelor uzate deversate n lacul +hagaYa (+.3.A.), a fost redus cu 02@ importul de fosfor n apa lacului, dar fenomenul de %nflorire& a algelor s-a meninut la valori foarte ridicate- analize detaliate privind coninutul de fosfor !i dinamica acestuia de-a lungul anului, au identificat sedimentele lacustre ca surs" de fosfor pentru populaiile algale, prin eliberarea acestuia n condiii anaerobe. Tratamentele chimice cu s"ruri sulfatice de aluminiu au avut rezultate remarcabile n reducerea eliber"rii de fosfor din sedimente !i mbun"t"irea calit"ii apei, dar nu sunt cunoscute efectele poteniale ale to icit"ii aluminiului asupra organismelor vegetale !i animale. +tudii pe termen mediu realizate n perimetrul lacului .orrvi?en (+uedia) sugereaz" c" sedimentele nceteaz" procesul de eliberare a fosforului, n cAiva ani dup" eliminarea importurilor de fosfor n lac. 'ac" n lacurile adnci, importul de nutrieni anorganici constituie factorul perturbator care determin" accelerarea eutrofiz"rii, n lacurile puin adAnci !i cu suprafee ml"!tinoase, sedimentele !i acumularea detritusului organic stimuleaz" procesul de eutrofizare !i e tinderea vegetaiei macrofite. 3nii componeni organici rezultai prin descompunerea detritusului organic 21

favorizeaz" cre!terea populaiilor algale. Totodat", n timpul proceselor de descompunere a materiei organice, sunt eliberai n ap" !i o serie de compu!i anorganici care sunt utilizai de populaiile algale. Gn lacurile puin adnci, eliminarea vegetaiei macrofite n timpul verii , atAt prin recoltare, cAt !i prin introducerea unor specii de pe!ti fitofagi (Ctenopharyngodon idella) - poate determina m"rirea nivelului unor compu!i organici !i anorganici, pe care aceste plante le utilizeaz" n procesul de fotosintez", e tr"gAndu-le din ap" !i sedimente. Gn aceste condiii, se produc nmuliri e plozive ale populaiilor algale (%nflorirea& algelor). 'e aceea, e ploatarea stuf"ri!urilor este recomandat" toamna, dup" ncheierea perioadei de vegetaie. .u trebuie neglijat nici rolul pe care comunit"ile piscicole l joac" n evoluia biocenozelor lacustre. : perimente realizate n poriuni restrnse ale unor lacuri, au relevat faptul c" unele specii de pe!ti (Cyprinus carpio, Ictalurus nebulosus) elimin" mari cantit"i de fosfor solubil, n urma proceselor metabolice. +e pare c" unii pe!ti, care se hr"nesc n timpul zilei n zona malurilor, intervin n circuitul fierului, preluAndu-l din coloana de ap", prin fi are la nivelul mucusului de la suprafaa corpului !i transportAndu-l n epilimnos, ceea ce reduce coninutul de fier din ap" !i favorizeaz" dezvoltarea algelor verzi. #e de alt" parte, proliferarea pe!tilor r"pitori care se hr"nesc cu pe!ti planctonofagi, poate conduce la cre!terea transparenei apei* majoritatea speciilor de pe!ti planctonofagi prefer" zooplanctonul erbivor de talie mare (Daphnia sp.), ceea ce permite cre!terea populaiilor de specii mici din zooplanctonul fitoplanctonofag (Bosmina sp.), controlAnd e ploziile algale. #e parcursul a dou" decenii (/C21 - /C>1), lacul Erie (Marile Hacuri din nordul +.3.A.) a devenit unul dintre cele mai poluate lacuri de pe continentul nord-american, cantitatea de fosfor deversat" n lac ajungAnd la peste /2111 de tone anual. 9alitatea apei a sc"zut, fenomenul de nflorire a algelor a devenit o constan" n viaa ecosistemului lacustru, determinAnd o reducere a cantit"ii de o igen dizolvat !i chiar dispariia sa din straturile profunde ale lacului, ihtiofauna a intrat ntr-un declin calitativ !i cantitativ, iar piscicultura a intrat n stare de colaps. GncepAnd din anul /C>6, guvernul +.3.A. !i al 9anadei au investit peste >,2 miliarde Z pentru amenajarea !i funcionarea unor staii de epurare astfel ncAt, n /C02, cantitatea de fosfor ce intra n lac sc"zuse la mai puin de 6211 tKan. Gn aceste condiii, pe m"sur" ce calitatea apei s-a ameliorat, spectrul floristic !i faunistic ale lacului s-a diversificat, reap"rAnd !i primele specii de pe!ti r"pitori. 'ezvoltarea speciilor de pe!ti planctonofagi a fost controlat" prin introducerea unor specii e otice de pe!ti r"pitori. Invazia midiilor consumatoare de alge a contribuit semnificativ la ameliorarea calit"ii apei, fapt dovedit !i de reapariia o igenului dizolvat n straturile profunde ale lacului. 'e!i ecosistemul iniial al lacului nu poate fi ref"cut, n prezent, comunit"ile biologice sunt stabile. #lanul de protecie !i reabilitare ecologic" a lacului :rie adoptat n 6111 este structurat n jurul a zece direcii evaluate pe baza monitoriz"rii unor indicatori specifici* /. calitatea apei , diversitatea !i cantitatea ihtiofaunei, analiza sedimentelor, gestionarea de!eurilor !i a apelor uzate, transparena apei, posibilitatea utiliz"rii apei pentru consumul casnic !i agricol6. sursele de poluare , importul de substane poluante, de sedimente, nutrieni !i pesticide provenite din culturile agricole, material organic de origine animal", ape uzate casnic, agricol !i industrial, poluarea atmosferic"=. habitate , regimul afluenilor, protejarea terenurilor agricole, reabilitarea zonelor umede, meninerea unor coridoare riverane, protejarea habitatelor costiere22

<. comunit"ile biologice , specii invazive, specii periclitate, bio-indicatorii, monitoring biologic integrat2. activitatea de agrement , accesul la zona de coast", posibilit"ile pentru scufund"ri, pistele pentru ciclismB. canotaj !i plimb"ri cu barca , stocul de b"rci, posibilit"ile de acostare, sigurana participanilor la traficul naval>. pescuit comercial !i sportiv - specii, cantitatea de pe!te, pescuitul de "rm, num"rul !i nivelul prezenei pescarilor0. plajele , calitatea !i accesibilitatea plajelorC. turism , cre!terea durabil" a activit"ii/1. transport naval , cre!terea durabil" a activit"ii. Marea Aral a devenit unul dintre cele mai cunoscute e emple de degradare complet" a unui ecosistem prin intervenia omului. Gn /C/0, pornind de la aprecierea c" apele fluviilor Amu 'arQa !i +Qr 'arQa ar putea asigura irigarea suprafeelor de!ertice din centrul Asiei, transformAnd aceast" zon" n una dintre cele mai mari produc"toare de bumbac (privit ca %aur alb&) !i orez din lume, guvernul rus a decis amenajarea unui ntins !i comple sistem de canale de irigaii. +peciali!tii sovietici au privit Marea de Aral ca pe %eroare a naturii&. Amenaj"rile hidrotehnice au fost iniiate n anii X=1, dar modul defectuos de amenajare a canalelor a favorizat procesele de pierdere a apei prin dispersare !i evaporare (speciali!tii apreciaz" c" pentru =1 , >1@ din pierderile de ap" din Marea de Aral este %responsabil& numai canalul [araRum, cel mai ntins !i larg din centrul Asiei). +e estimeaz" c" pAn" n anii XB1, ntre 61 , 21 ?m = de ap" au fost dispersate pe terenurile riverane celor dou" fluvii n loc s" ajung" n Marea de Aral. GncepAnd din anii XB1, nivelul m"rii a nceput s" scad", cu o vitez" de circa 61 cmKan, n perioada /CB/ , /C>1, vitez" care a atins 01 , C1 cmKan, la sfAr!itul anilor X01, cAnd marea s-a separat ntr-un sector nordic (Marea Mare de Aral) !i unul sudic (Mica Mare de Aral), salinitatea apei triplAndu-se fa" de nivelul din /C21. Gn ciuda acestui fenomen, de altfel, a!teptat de c"tre hidrotehnicienii sovietici (%este evident pentru oricine c" evaporarea M"rii de Aral este inevitabil"&, /CB0, citat din Fissell, 6116, Eternat Winter: Lessons from Aral Sea Disaster), ntre /CB1 , /C01, volumul de ap" folosit pentru irigaii s-a dublat, ceea ce a permis !i dublarea produciei de bumbac. Gn ciuda amenaj"rii unui canal de leg"tur" ntre sectorul nordic !i cel sudic al m"rii n anii X01, fenomenul de evaporare !i reducere a suprafeei luciului de ap" a continuat. Astfel, unul dintre cele mai mari lacuri de ap" dulce din lume a pierdut mai mult de jum"tate din suprafaa !i a devenit la fel de s"rat ca orice mare sau ocean de pe glob. Modificarea salinit"ii !i compoziiei minerale a apei a determinat distrugerea faunistic" a M"rii de Aral, deosebit de afectat" fiind ihtiofauna. Ha sfAr!itul secolului 61, n perimetrul M"rii de Aral, dar, n special, n regiunea sudic" a acestui teritoriu, s-a nregistrat cea mai ridicat" rat" din lume a mboln"virilor de cancer al laringelui, anemie !i boli ale rinichilor- speciali!tii pun acest fenomen pe seama e punerii populaiei la praful to ic, contaminat cu sare, pesticide !i fertilizani chimici, purtat de furtunile de nisip devenite e trem de frecvente n aceast" zon" din Asia. Gn /CC<, "rile riverane , Saza?hstan, 3zbe?istan, Taji?istan !i SQrgQstan , au convenit s" aloce, /@ din bugetul anual pentru reconstrucia ecologic" a M"rii de Aral. Hucr"rile de reconstrucie ecologic" au fost iniiate n sectorul nordic, unde, dup" finalizarea amenaj"rilor hidrotehnice ce au vizat repararea !i e tinderea sistemului de irigaii +Qr 'arQa, nivelul apei a nceput s" creasc". Gn 23

octombrie 611=, guvernul Saza?hstanului a decis amenajarea unui dig pentru separarea complet" a celor dou" sectoare ale M"rii de Aral, finalizat n august 6112- n sectorul nordic, nivelul apei a continuat s" creasc", iar salinitatea apei s" se reduc". Gn 611B, Fanca Mondial" a iniiat un program de reconstrucie ecologic" n sectorul nordic al m"rii, cu rezultate remarcabile , populaia piscicol" a cunoscut un reviriment nea!teptat, permiAnd chiar iniierea activit"ii de pescuit industrial, iar marea, care se retr"sese la aproape /11 ?m de portul Arals?, se afl" acum la circa 62 ?m distan". Gn 611C, este proiectat" iniierea amenaj"rii unui nou canal de leg"tur" ntre cele dou" sectoare, dar !i a unui dig nou, pentru a permite revenirea apelor pAn" n porturile Arals? !i 7erals?. ;uvernul uzbe?istanian nu manifest" interes pentru reconstrucia ecologic" a M"rii de Aral* nu a abandonat utilizarea fluviului Amu 'arQa ca surs" de irigaie pentru plantaiile de bumbac !i e tinde e plor"rile pentru e ploatarea petrolului !i a gazelor naturale pe teritoriul secat din sectorul sudic al m"rii.

24

CONCLU@II

25

BIBLIOGRA*I%

Oro! I.A (B#(. 2e9nica ,e anali/ aplicat la 9i,ro+iologieA Uni&. Ba+e7CBolDaiA CluEC NapocaA *acultatea ,e BiologieA Geogra"ie 7i GeologieF PricopeA *.A .)))A =i,ro+iologieA Uni&. BacauA *ac. 8e Litere !i StiinteA Sectia Biologie F PoraA %.A Oro!A I.A (B 4. Limnologie !i OceanologieA %,. 8i,actica !i Pe,agogicaA Bucure!tiF 2ome!cuA N.A Ga+o!A 1.A (B#BA =i,ro+iologieA Uni&. CluECNapocaA *ac. ,e BiologieA Geogra"ieCGeologieF Internet .

26

AN%G% AN%GA (. P%LAGICUL

27

AN%GA .. B%N2ALUL

28

AN%GA :. LACUL S*AN2A ANA

AN%GA 4. LACUL ROSU

29

AN%GA 5. PLANC2ONUL

AN%GA -. N%US2ONUL

30

AN%GA . PL%US2ONUL

31

AN%GA #. N%C2ONUL

32

33