Curs de mecanica

Importanta realitatii virtuale in predarea lectiilor de mecanica

Scopul acestor lectii este de a se folosi tehnicile virtuale pentru a ilustra cat mai sugestiv toate aspectele legate de componentele importante ale unui autovehicul cat si functionarea acestora. Avantajul mediului 3D l reprezinta posibilitatea prezent rii ct mai detaliate a elementelor componente att ntr-o manier static ct #i n timpul func&ion rii. In continuare se enumera cateva dintre posibilitatile softului dedicat lec&iilor virtuale de mecanica: 1. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu al autovehiculului din orice pozitie sau unghi de vedere dorit (motor, sistem de franare, sistem de directie etc). 2. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu descompus n toate componentele sale #i posibilitatea selectarii componentelor ce se doresc a fi studiate. 3. posibilitatea urm ririi n timpul func&ion rii a oricarei componente sau subansamblu al autovehiculului. 4. posibilitatea urm ririi cu ncetinitorul #i din toate pozi&iile orice proces din timpul func&ionarii autovehiculului. 5. posibilitatea modific rii parametrilor de func&ionare a unor componente si urmarirea efectelor acestora. Obiectivul acestui curs este de a prezenta partea mecanica a unui autoturism atat din perspectiva modului de functionare cat si din perspectiva unei intelegerii corecte a modului de intretinere a autovehiculului.

Capitolul 1

Compunerea general a sistemului mecanic a unui autoturism

Principalele p r&i componente ale unui automobil sunt: motorul; sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare; #asiul; instalatiile auxiliare; caroseria.

Motorul reprezita componenta care furnizeaza lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului. In timpul functionarii, motorul cu ardere interna transforma energia termica, care se obtine in urma arderii combustibilului, in energie mecanica. Mi#carea de rota &ie a motorului se transmite prin intermediul ambreiajului #i a cutiei de vitez , elementelor de ac&ionare a ro&ilor. Trebuie subliniat faptul c nu numai arborele cotit ac&ioneaz asupra ro &ilor prin sistemul de transmisii, ci #i ro&ile ac&ioneaz asupra arborelului cotit, prin acela#i sistem de transmisie. Pana in prezent exista doua tipuri de motoare cu ardere interna: 1. motoare cu aprindere prin scanteie care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie. 2. motoare cu aprindere prin compresie care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata ce se autoaprinde prin compresie. Motorul la randul sau este alc tuit din mecanismul motor #i instala&ii auxiliare. Mecanismul motor este format din organe fixe #i organe mobile. In general partile mobile reprezinta componentele cele mai solicitate ale motorului. Din aceasta categorie fac parte: arborele cotit #i volantul, bielele #i pistoanele cu bol&urile #i segmen&ii. Partile fixe principale ale motoarelor cu ardere intern sunt compuse din galeria de admisie #i galeria de evacuare, chiulas , carterul #i blocul cilindrilor. Pe linga partile mobile si cele fixe motorul mai contine si instala & iile auxiliare si anume: instala&ia de alimentare; mecanismul de distribu&ie; instala&ia de aprindere; instala&ia de r cire; sistemul de pornire; aparatura de bord pentru controlul func &ion rii.

Sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare. Componenta de baza a sistemului de transmisie este cutia de viteza. Aceasta preia miscarea de rotatie a arborelui cotit prin intermediul ambreiajului o demultiplica cu un anumit raport in functie de treapta de viteza si o transmite la roti. Ambreiajul permite decuplarea transmisiei de motor. #asiul la randul sau este compus din grupul organelor de transmitere a momentului motor la ro&ile motoare. Acesta este compus din: sistemele de conducere; organele de sus&inere; sistemul de propulsie; Instalatiile auxiliare au un rol major in functionarea corecta si durabila a motorului. De aceste instalatii depinde atat siguranta in trafic cat si poluarea admosferei. Principalele componente ale instalatiei auxiliare sunt: instala ia de alimentare; mecanismul de distribu ie; instala ia de aprindere; instala ia de r! cire; sistemul de pornire; aparatura pentru controlul func ion!rii. Caroseria delimiteaza habitaclul pasagerilor de mediul exterior protejand atat pasagerii, cat si instalatiile de la bordul autovehiculului de actiunile factorilor externi (ploaie, ninsoare, praf etc).

Capitolul II Prezentarea functionarii sistemelor mecanice corespunzatoare unui autoturism

MOTORUL Reprezinta componenta de baza care genereaza lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului si este sursa de energie pentru celelalte componente auxiliare: sistemul de transmisie, sistemul de ungere, sistemul de racire, generatorul de curent care incarca acumulatorul masinii si alimenteaza instalatia electrica a masinii. Motorul cu ardere interna transforma energia termica care se obtine la arderea combustibilului in energie mecanica. Exista doua tipuri de motoare cu ardere interna: 1. motoare cu aprindere prin scanteie(MAS) care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie. 2. motoare cu aprindere prin compresie(MAC) care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata ce se autoaprinde prin compresie. Partile principale ale motorului cu ardere interna. Motorul reprezinta o realizare tehnica de exceptie capabil sa tranforme energia termica in energie cinetica, intr-o maniera controlata si sigura. Functionarea unui motor in limitele normale necesita subansamble auxiliare prin intermediul carora motorul este alimentat, racit si i se asigura o ungere permanenta. Toate aceste actiuni se sincronizeaza perfect, iar o mica dereglare a uneia dintre ele are efecte negative asupra motorului si asupra conducatorului auto. Un motor cu ardere interna este compus atat din piese statice cat si din piese aflate in miscare. Partile mobile si rolul acestora Partile mobile ale motorului sunt ilustrate in figura urmatoare

Mecanismul biela-manivela are rolul de a transforma miscarea de translatie a pistonului in cilindru in miscarea de rotatie a arborelui cotit. Arborele cotit preia miscarea de translatie de la pistoane si o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite ambreiajului care la randul sau o transmite mai departe cutiei de viteza. Pistonul este componenta de baza care preia energia termica rezultata prin ardere si o transforma in energie cinetica de translatie. Pistoanele sunt prevazute cu trei secmenti care au functii speciale: segment de foc, segment de etan#are, segment de ungere.

Segmentii pistonului 1-segment de foc, 2-segment de etan #are, 3-segment de ungere;" Uzura acestor segmenti peste limitele admise are efecte negative atat asupra functionarii motorului cat si asupra si asupra poluarii mediului.

Mecanismul de distributie reprezinta un ansamblu de componente care asigura admisia de carburant in camera de ardere si apoi evacuarea gazelor arse. Principalele componente ale mecanismului de distributie sunt: arborele cu came, tacheti, tija pentru transmitere, culbutori, supape si arcuri de supapa.

Mecanismul de distributie Axul cu came este actionat de arborele cotit al motorului prin intermediul curelelor de distributie. Pe acest ax se afla camele care executa o miscare de rotatie impreuna cu axul.

Camele de pe arbore, comanda deschiderea supapelor care sunt mentinute inchise de arcuri puternice. Tachetul transmite miscarea de al came la supape fie direct, fie prin itermediul unei tijei .

Partile fixe ale motorului si rolul acestora Cele mai importante parti fixe ale motorului sunt: blocul cilindrilor, chiulas , capacul chiloasei si garnitura de chiuloasa, galeria de admisie #i galeria de evacuare.

Partile fixe ale motorului

Blocul cilindrilor cantine cilindrii in care se face arderea si care permit pistoanelor sa execute o miscare de dute-vino. In jurul cilindrilor se afla canale prin care circula agentul de racire; Chiloasa este realizata dintr-un material usor si care permite o racire rapiada. De asemenea chiuloasa este unitatea centrala (creierului) a motorului, deoarece ciclul motorului este comandat prin intermediul axelor cu came care sunt pozitionate de regula in chiuloasa. Chiulasa reprezint piesa care nchide cilindrii motorului la cap tul cel mai ndep rtat de axa arborelui cotit. Strngerea insuficient a acesteia reprezinta cauza arderii ei. Garnitura de chiulasa are rolul de a etansa chiuloasa de blocul cilindrilor. De asemenea contine orificii atat pentru agentul de racire cat si pentru ulei. Baia de ulei este colectorul unde se afla uleiul necesar ungerii elementelor in miscare. In baia de ulei se afla pompa de ulei care preia uleiul, il transmite filTrului si apoi mai departe catre elementele in miscare ale motorului. Capacul chiloasei are rolul de a proteja partea superioara a motorului;

Functionarea motorului Motorul porne#te prin inchiderea contactului pornire cu ajutorul cheiei de contact. In urma inchiderii contactului de pornire se inchide si circuitele electrice corespunzatoare: sistemului de aprindere a bujiilor, circuitului de alimentare a bobinei bendixului si a demarorului. Dupa

pornirea motorului se elibereaza cheia de contact, moment in care ramane alimentat doar circuitul electric corespunzator sistemului de aprindere a bujiilor. Motorul cu aprindere prin scnteie functioneaza dupa un ciclu in patru timpi: admisia, compresia, aprinderea #i evacuarea. Fazele de lucru a pistoanelor sunt: 1. Admisia - pistonul se deplaseaz n jos #i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer #i benzin . 2. Compresia - pistonul se deplaseaz n sus, amestecul carburant este comprimat n camera de compresie a cilindrului. 3. Aprinderea - bujia produce scnteie #i astfel se aprinde amestecul carburant. Prin aprinderea amestecului carburant cre #te temperatura #i presiunea gazelor rezultate din ardere, presiune care determina deplasarea pistonul in jos. Pistonul fiind obligat s se deplaseze dezvolta lucru mecanic util. 4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt l sate s ias n atmosfer prin supapa de evacuare. Dup etapa de evacuarea se reia ciclul motor incepand cu admisia.

Ciclul motorului Amestecul de carburant este dozat de catre carburator ce reprezinta sistemul de alimentare a motorului in care se amesteca aerul si benzina. Amestecul obtinut in carburator ajunge n cilindrii motorului prin galeria de admisie, iar aprinderea amestecului se face de la scnteia generata de bujie.

Dup modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin scnteie (MAS) #i motoare cu aprindere prin compresie (MAC) motoare Diesel. La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este introdus n cilindru prin injectare la sfr#itul cursei de comprimare. Motorina se aprinde atunci cnd vine n contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a acestuia. La motoarele n patru timpi, ciclul de func&ionare se realizeaz n patru curse simple ale pistonului, deci n dou rota&ii ale arborelui cotit. La motoarele n doi timpi, ciclul de func&ionare se realizeaz n dou curse simple ale pistonului, adic , ntr-o rota&ie complet a arborelui cotit. Arborele cotit realizeaz ciclul de func&ionare al unui motor n patru timpi n dou rota&ii complete. La motoarele cu aprindere prin compresie (MAC) cei patru timpi ai ciclului motor sunt: admisia, compresia, injec&ia, arderea #i destinderea evacuarea.

Capitolul III Instalatiile autoturismului

Pentru buna functionare a motorului, autoturismul mai contine si instalatii speciale care contribuie la: siguranta in trafic si functionarea corecta si de durata a motorului. De exeplu fara instalatia de ungere si racire motorul nu ar putea functiona nici macar 10 minute. Instala&ia de alimentare a motorului Instala&ia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scnteie este ansamblul elementelor care servesc la alimentarea motorului cu un amestec format din benzin #i aer, avnd compozi &ia #i cantitatea necesar regimului de func&ionare. Instala&ia de r cire Instala&ia de r cire asigur men&inerea unui regim termic normal de func&ionare a pieselor motorului pentru a nu fi deteriorate de o crestere prea mare a temperaturii acestora. n func&ie de natura agentului de r cire exist instala&ii de r cire cu lichid #i instala&ii de r cire cu aer. Cele mai utilizate sunt instalatiile de racire cu lichid si contin urmatoarele elemente componente: pompa de ap ; ventilatorul; radiatorul; termostatul.

Instalatia de racire- Schema sinoptica 3D

Instalatia de racire- Sectiune transversala Pompa de ap (pompa centrifug ) este antrenat de c tre arborele cotit printr-o curea de transmisie. Termostatul are rolul de a regla #i a p stra temperatura agentului de racire ntre limitele necesare, prin deschiderea #i nchiderea circuitului de r cire. In cazul blocarii termostatului n pozi&ia deschis, temperatura lichidului de r cire scade, avnd urmatoarele efecte: sc derea puterii motorului; cresterea consumului de carburant; uzura accentuata a motorului. Supranc lzirea motorului poate avea urmatoarele cauze: ruperea sau sl birea curelei de ventilator, blocarea termostatului n pozi&ia nchis, nfundarea sau spargerea radiatorului precum #i pierderea de lichid de r cire printr-o conducta deteriorata. Radiatorul are rol de a dispersa apa supranc lzit venit de la motor pentru a fi apoi r cit .

Instala&ia de ungere Instala&ia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n mi#care, pentru a reduce frecarea #i a preveni uzura prematura a motorului.

La motoarele de automobile ungerea se realizeaz prin stropire, uleiul fiind mpro#cat de c tre arborele cotit, care prin mi#carea lui de rota &ie, barboteaz uleiul din carterul inferior. Sc derea nivelului uleiului sub cota minim duce la ungerea insuficient a componentelor motorului #i ca urmare a frec rii mari. In aceste conditii are loc si o supranc lzire a motorului. Instala&ia de ungere are ca p r&i componente: - pompa de ulei; - filtrul de ulei; - radiatorul de ulei. Pompa de ulei este antrenat de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor. Filtrarea uleiului de la motor se realizeaz printr-un filtru de hrtie legat n serie la circuitul de ungere. Pentru instala&ia de ungere a motoarele automobilelor se folosesc uleiuri minerale sau sintetice. Instala&ia de aprindere Instala&ia de aprindere are rol de a produce scnteia electrica n camera de ardere pentru a aprinde amestecul care contine aer si combustibil. In domeniul auto exist trei tipuri de instala& ii de aprindere: instalatii electronice; instalatii electrostatice; instalatii cu baterie de acumulatoare. De regula instala&ia de aprindere contine dou circuite: - circuitul de joas tensiune care este alc tuit din bateria de tip acumulator, contactul, nf #urarea primar a bobinei de induc&ie cu rezisten& adi&ional , ruptorul, condensatorul, conductorul de joas tensiune #i indicatorul de curent;

- circuitul de nalt tensiune care este alc tuit din nf #urarea secundar a bobinei de induc&ie, distribuitorul, bujiile si fisele de nalt tensiune. Instala&iile de aprindere electronice mic#oreaz consumul de carburant, datorit complete ale amestecului de carburant. Echipamentul electric Ansamblul generator-baterie asigura autonomie din punct de vedere electric fiecarui autoturism. De regula instala&ia de alimentare cu curent electric este format din urmatoarele componente: - bateria de acumulatoare; - generatorul de curent cu releu regulator; - releu de indicare a nc rc rii bateriei. Bateria de acumulatoare este componenta de baza care furnizeaza energei consumatorilor atunci cand se impune si acumuleaza energie de la generator atunci cand motorul functioneaza, iar consumatorii nu necesita un curent mai mare decat cel pe care il poate furniza generatorul. Bateria autovehiculului alimenteaz consumatorii electrici ai automobilului cnd motorul este oprit si cnd generatorul nu debiteaz suficient energie electric . Cel mai mare consumator de curent al unui autoturism este electromotorul cu ajutorul caruia se invarte volanta care la randul ei invarte arborele cotit. Transmisia autovehiculului Transmisia autovehiculului are rolul de a tansmite momentul motor la ro&ile motoare ale automobilului. Componentele principale ale transmisiei unui autovehicul sunt: ambreiajul; cutie de viteze (schimb tor de viteze); transmisia cardanic ; transmisia principal (diferential, arbori planetari, transmisia finala) arderilor

Transmisia Ambreiajul este una din componentele principale a transmisiei fiind intercalat ntre motor #i cutia de viteze. Functia ambreiajului este aceea de a realiza o cuplarea progresiva a motorului cu transmisa si o decuplare totala in momentul schimbarii treptelor de viteza.

Ambreiajul Ambreiajul este format din dou pl ci: - una montat pe arborele motor; - una montat pe axul cutiei de viteze. Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaz cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie. Decuplarea #i cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a automobilului #i n timpul mersului pentru schimbarea treptelor de viteze. Dup principiul de func&ionare ambreiajele sunt de patru tipuri: mecanice, hidrodinamice, combinate #i electromagnetice. Dup tipul sistemului de ac&ionare, ambreiajele sunt cu ac&ionare mecanic sau hidraulic . Cutie de vitez este o alta componenta a transmisiei si are rolul de a modifica raportul dintre viteza unghiulara a motorului si viteza unghiulara a rotilor. Prin acest raport se controleaza for&a de trac &iune care trebuie sa se modifica n func&ie rezisten&a la naintare (pornirea de pe loc, panta, vant puternic etc). Transmisia cardanic are rolul de a transmite momentul motor, f r s -l modifice, de la cutia de viteze la transmisia principal . Transmisia principal are rolul de a multiplica #i transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferen&ial. Diferen&ialul este mecanismul care permite ca ro&ile motoare ale aceleia#i pun&i s se roteasc cu viteze unghiulare diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje s parcurg spa&ii diferite. Sistemul de direc&ie Sistemul de direc&ie al unui autovehicul are multiple mecanisme care permit un control sigur a autoturismului in orice conditii. Prin intermediul acestuia se poate schimba in orice moment

directia de deplasare a vehiculului. Se mentioneaza faptul ca modificarea directiei de mers presupune si o adaptare a vitezei de deplasare. Sistemul de directie (figura urmatoare) este realizat astfel incat sa respunda urmatoarelor cerinte: s nu influen&eze pozi &ia corect a ro &ilor, s nu fie perturbat de oscila&iile suspensiei, s nu transmit la volan #ocurile primite de la ro&i, s permit schimbarea direc&iei de naintare a vehiculului cu un efort minim din partea conduc torului.

O caracteristica a sistemului de directie consta in tendinta acestuia de a mentine o pozi&ie neutr corespunzatoare mersului in linie dreapta #i de a se rentoarce la aceasta in momentul cnd a fost deviat de la pozitia neutra. Devierea directie se face de c tre for&e ntmpl toare sau prin rotirea volanului. O alta marime ce caracterizeaza sistemului de directie este unghiul de convergen& al ro&ilor care asigur paralelismul planurilor de mi#care a ro &ilor directoare. Aceasta proprietate este necesara pentru a anihila tendin&a de rulare divergent a acestora. Pivotul sistemului de directie este caracterizat de unghiul de nclinare lateral si unghiul de nclinare longitudinal . Unghiul de nclinare lateral a pivotului contribuie la revenirea in pozitia neutra a rotilor in momentul in care acestea parasesc aceasta pozitie, iar unghiul de nclinare longitudinal a pivotului contribuie la stabilitatea n mers a autovehiculului. In momentul efectuarii unui viraj ro&ile directoare vor reveni singure la direc&ia de mers ini&ial . Pentru o manevrare ct mai u #oar a sistemului de direc&ie, majoritatea autoturismelor sunt echipate cu servodirec&ie. Servodirec&ia amplific for&a de ac &ionare asupra ro &ilor de direc&ie, la manevrarea volanului. Sistemul de frnare Sistemul de frnare impreuna cu sistemul de direc&ie reprezinta sistemele care permit un control sigur al autovehiculului in trafic. Fara un sistem de franare eficient, riscul producerii unui accident creste foarte mult.

Sistemul de frnare este alcatuit din: frna de serviciu sau frna principal ; frna de ajutor sau frna de sta &ionare;

Sistemul de franare Frna de serviciu sau frna principal si se utilizeaz pentru a reduce viteza de deplasare sau pentru oprirea automobilului. Ac&ionarea acesteia se face prin ap sarea unei pedale cu piciorul. Componentele sistemului de franare la nivelul unei roti sunt: cilindru receptor; pistonul; placutele de frana si discul de franare.

Elementele sistemului de franare corespunzator unei roti Frna de ajutor sau frna de sta &ionare permite asigurarea autovehiculului in momentul cand acesta este oprit. Se mentioneaza ca asigurarea autovehiculului in starea oprit se face si prin introducerea acestuia intr-o treapta de viteza inferioara sau marsarier. In majoritatea cazurilor sistemul de frnare este alc tuit din frnele propriu-zise #i mecanismul de ac&ionare al frnelor. Pentru o frnare ct mai eficient trebuie ca distan&a dintre tamburi s fie ct mai mic . Eficien&a sistemului de frnare se apreciaz in functie de distan&a n care se opre #te autovehiculul, atunci cnd se deplaseaz cu o anumit vitez . Suspensia automobilului Sistemul de suspensie a automobilului are rolul de a asigura comfortul c l torilor #i de a proteja nc rc tura mpotriva #ocurilor determinate de un carosabil cu denivelari.

Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca suspensia unui automobil sunt urmatoarele: sa aiba o comportare buna care sa asigure un comfort corespunzator, cu nclinari transversale reduse, fara lovituri n tampoanele limitatoare si cu o stabilitate sigura. caracteristica amortizorului sa corespunda cu cea ceruta de cerintele de comfortabilitate si stabilitate. sa asigure transmiterea fortelor orizontale si a momentelor reactive de la roata la caroserie . sa aibe o fiabilitate ridicata avand in vedere faptul ca acestea sunt cele mai solicitate. Pentru indeplinirea acestor cerinte elementele elastice trebui sa satisfaca urmatoarele conditii: sa aibe o greutate minima . frecventa oscilatiilor proprii pentru autoturisme sa fie de 50-70 oscilatii pe minut. rigiditatea elementelor elastice ale suspensiei sa fie pe ct posibil mai reduse pentru a rezulta frecvente proprii mici. amortizarea oscilatiilor trebuie sa fie suficienta astfel nct dupa o perioada amplitudinile sa se micsoreze de 3 pna la 8 ori. P r&ile principale ale suspensiei automobilului sunt arcurile si amortizoarele hidraulice.

Elementele elastice ntlnite la automobile sunt arcurile n foi, arcurile elicoidale, b rile de torsiune, elementele pneumatice #i hidropneumatice. Pentru o amortizare rapid a oscila&iilor, n suspensia automobilelor se monteaz amortizoare hidraulice. Cele mai frecvente defec&iuni ale amortizorului sunt deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora. Ro&ile automobilului Din punct de vedere functional, ro&ile automobilului sunt compuse dintr-o band de rulare #i dintr-o parte elastic (pneu), iar din punct de vedere structural ro &ile sunt formate din jant , butuc #i elemente de leg tur ntre jant #i butuc. Pentru o functionare corecta ro &ile vehiculului trebuie s fie centrate #i echilibrate. Pneurile au rolul de a reduce #i amortiza #ocurile produse n timpul deplas rii autovehiculului. Pneurile care echipeaz ro &ile autovehiculelor trebuie s fie n bun stare de folosire, f r t ieturi sau rupturi, f r a fi deteriorate #i avnd o presiune indicat de c tre produc torul

vehiculului. De asemenea pneurile trebuie s aib adncimea profilului benzii de rulare de minim 1,5 mm. Aparatura de bord pentru controlul func &ion rii autovehiculului Autovehiculele sunt echipate cu aparate de m sur #i control cu ajutorul c rora conduc torul auto poate sa observe permanent regimul de func & ionare al autovehiculului. Aparatele de monitorizare si control contin avertizoare optice si aparate indicatoare. Avertizoarele optice sunt date in tabelul urmator Tabelul Indicatoare Bord

Aparatele indicatoare de la bordul unui autoturism sunt: - indicator pentru monitorizarea vitezei de deplasare a autovehiculului (vitezometru); - indicator pentru monitorizarea tura &ia motorului (turometru); - indicator pentru monitorizarea nivelului de carburant; - indicator pentru monitorizarea nivelului nc rc rii bateriei de acumulatori;

Accesorii pentru siguran&a circula&iei Pentru a asigura un confort #i o siguran& sporita privind deplasarea autovehiculului in trafic, acestea sunt echipate cu diverse accesorii. Principalele accesorii sunt: #terg tor #i instala&ie de sp lare pentru parbriz; #terg tor #i instala&ie de sp lare pentru lunet ; instala&ie de aer condi &ionat sau climatizare interioar ; instala&ie de nc lzire a parbrizului #i a lunetei; dispozitive sonore pentru semnalizarea mersului napoi; airbaguri;

CE TREBUIE SA STIE UN CONDUCATOR AUTO DESPRE STAREA TEHNICA A UNUI AUTOTURISM

. Aspecte practice legate de roata Prin pneu se n&elege anvelopa f r camera de aer (tubeless) sau ansamblul format din anvelop #i camera de aer. Uzura pronun&at a mijlocului benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mare n pneu. Uzura pronun&at a a marginilor benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mica n pneu. De regula presiunea n pneuri se verific dup o lun Dac n timp ce v deplasa&i cu autoturismul a avut loc o explozie la pneul ro&ii directoare din stnga fa& , atunci trage&i dreapta de volan pentru a men &ine direc&ia de mers a autovehiculului #i frna&i u#or pentru a opri.

Ovaliz rea orificiilor de prindere a jantei n #uruburi se datoreaza faptului ca #uruburile de fixare a jantei sunt insuficient strnse. Butucul ro&ii are rolul de prindere n #uruburi a discului #i a tamburului ro&ii sau a discului de frn . Pneul f r camer de aer format doar din avelop se nume#te TUBELESS. Daca roata directoare din partea dreapt a unui autovehicul are pneul dezumflat, atunci vehiculul trage dreapta. De regula presiunea n pneuri se m soar naintea plec rii ntr-o curs , deoarece reprezint una din verific rile de rutin utile nainte de a pleca la un drum mai lung cu autovehiculul. Elementele componente ale unei ro&i sunt: butucul, discul de frnare, janta #i pneul. Demontarea pneului de pe jant se ncepe din imediata apropiere a valvei. Factorii ce contribuie la mic#orarea uzurii unei anvelope n exploatare sunt: men&inerea unei presiuni corespunz toare n toate pneurile; evitarea exceselor de tipul frn rii bru#te #i a pornirilor n for& . Stabilitatea ro&ilor directoare ale vehiculului este determinat de reglarea convergen&ei ro&ilor directoare. Dac presiunea n pneurile ro&ilor directoare este mai mic dect limitele minime admise, atunci efortul depus pentru ac &ionarea volanului este mai mare dect n mod obi#nuit. Factorul determinant care contribuie la cre#terea duratei de utilizare a pneurilor n condi&ii de siguran& maxim este presiunea n pneuri. Pe discul ro&ii se afl montata janta pe care se afl montat pneul (cauciucul). Montarea anvelopelor ree#apate este permis doar la ro &ile din spate. Pneuri insuficient umflate sau a ro&ilor neechilibrate produc vibra&ii la volan. Aspecte practice legate de motor Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, segmen&ii, bol&ul, biela #i arborele cotit. Pistoanele motorului sunt confec&ionate din aliaje u#oare si sunt rezistente la presiune si la uzur . Indiciile uzurii mecanismului motor (a ansamblului piston-cilindru) sunt: prezen&a calaminei pe suprafa&a bujiilor; fumul alb strui la e#apament; cre#terea consumului de ulei. Consecin&ele strngerii f r cheie dinamometric a #uruburilor chiulasei sunt: producerea fisurilor n blocul motor sau chiulas ; ruperea #uruburile de strngere.

In timpul fazei de evacuare sunt nchise numai supapele de admisie. In timpul fazei de compresie sunt nchise supapele de admisie si supapele de evacuare. In periada de detentei raman inchise ata supapele de admisie cat si cele de evacuare. In timpul fazei de admisie sunt nchise numai supapele de evacuare. Pentru a avea o uzur ct mai mic la piesele motorului expuse frec rii n timpul func&ion rii acestuia se procedeaza in modul urmator: se verific #i se completeaz nivelul uleiului din baia de ulei mai ales cnd se pleac ntr-o curs lung ; se nlocuie#te uleiul dup expirarea termenului de utilizare, termen prescris n cartea tehnic a autoturismului. Rolul mecanismului de distribu&ie este acela de a asigur nchiderea #i deschiderea supapelor de admisie #i evacuare, la momente de timp bine definite. Arborele cu came ac &ioneaza asupra supapelor si asigura functionarea corecta a ciclurilor motorului. Catalizatorul este un dispozitiv utilizat la anihilarea noxelor care rezult n urma evacu rii gazelor. Chiulsa este turnat dintr-un aliaj u#or care permite o r cire rapid . Rolul arcului de supap este de a readuce #i a men&ine supapa n pozi&ia nchis. Arborele cotit este turnat din material greu. Bielele reprezint piese mobile ale motorului care fac leg tura ntre piston #i arbore cotit. Una din cauzele care determin un consum de combustibil ridicat este si dereglarea sistemului de formare a amestecului aer/carburant (carbura &iei).

Instalatia de ungere Circuitul uleiului prin motor este: baia de ulei, filtru, canal principal, canal secundar #i din nou baia de ulei. Rolul uleiului pentru motorul unui autoturism este acela de a reduce uzura motorului, prin crearea unei pelicule rezistente de lubrifiant pe suprafe&ele pieselor aflate n mi#care. Un indicator de performan& a uleiului este vscozitatea la temperaturi nalte. In cazul n care nivelul de ulei este ntre reperele MIN-MAX de pe joj' nu se mai adaug #i nici nu se mai scoate ulei, deoarece nivelul este n limitele normale. n cazul n care acesta este foarte aproape de limita minim #i urmeaz s efectua&i o c l torie lung , este de preferat s mai ad uga&i ulei pentru a nu mai fi nevoie s controla&i nivelul de ulei n timpul c l toriei.

Schimbarea uleiului se face de regul n func&ie de: num rul de kilometri efectua&i n conformitate cu cerin&ele impuse de produc tor; timpul scurs de la momentul ultimului schimb de ulei n conformitate cu cerin&ele impuse de produc tor. Unul din efectele unui consum exagerat de ulei este eliberarea unui fum de culoare alb struie la &eava de e#apament. Cauzele cre#terii nivelului de ulei n baia de ungere sunt: p trunderea apei sau a combustibilului n baia de ulei. Rolul supapei de refulare a filtrului de ulei este acela de a permite circula&ia uleiului n cazul n care filtrul se blocheaz .

Instalatia de racire Termostatul n cadrul instala&iei de r cire are rolul de a men &ine temperatura lichidului de r cire ntre 90C #i 95C. Circuitul lichidului de r cire n cazul n care termostatul este deschis, iar butonul de comand a climatizorului nchis este motor, radiator motor, pomp de ap #i din nou motor. Temperatura lichidului de r cire pentru a aigura o func&ionare eficient a motorului trebuie s fie cuprins intre 90-95C. M surile de precau &ie ce trebuie luate la folosirea antigelului sunt evitarea nghi&irii solu&iei #i a contactului cu aceasta, deoarece este toxic #i poate cauza moartea. Una dintre defec&iunile des ntlnite la instala & ia de r cire a motorului este sl birea sau deteriorarea curelei de antrenare a pompei de ap . Rolul vasului de expansiune este de a compensa varia&iile volumului lichidului de r cire.

Instalatia electrica Alimentarea cu energie electric a unui autoturism este asigurata att de bateria de acumulatori, ct #i de alternator. Dac alternatorul s-a defectat #i nu mai furnizeaz energie electric , atunci se poate continua deplasarea, deoarece bateria asigur ' o autonomie de cteva ore, evident dependent #i de num rul de consumatori. V erific rile de rutin indicate a fi efectuate periodic sunt: verificarea sistemulului de iluminare si a celui de semnalizare; dac nivelul lichidului de frn este peste limita minim ; dac toate pneurile au presiunea corespunzatoare.

Efectele desc rc'rii bateriei de acumulatori sunt: sunetul ob&inut n urma ac&ionarii claxonului este un sunet slab, ntrerupt; intensitatea luminoas a farurilor scade continuu; la pornirea autoturismului, electromotorul are o mi #care de rota &ie greoaie. Cauza aprinderii luminii martor de la bordul autoturismului care indic func&ionarea necorespunz toare a generatorului de curent este distrugerea curelei de antrenare a alternatorului. Sistemul de franare Sistemul de frnare al autovehiculului are scopul de a reduce viteza autoturismului pn la oprirea acestuia si de a imobiliza vehicululul n pante, rampe sau n locurile unde se impune acest lucru. Func&ionarea ineficient a sistemului de frnare are drept cauza lipsa sau insuficien&a lichidului de frn n rezervorul destinat acestuia. Efectele neeliber rii complete a frnei de ajutor sunt cre#te consumul de carburant si supranc lzirea ro&ilor din spate. I n cazul n care se aprinde martorul ABS, conduc tor auto trebuie s aib n vedere urmatoarele: ca la ac&ionarea cu for& a pedalei de frn , ro&ile se pot bloca #i poate pierde controlul autovehiculului; s apeleze la un autoservice specializat pentru a remedia defec&iunea sistemului de frnare. n cazul unui pericol pedala de frn a unui autovehicul dotat cu sistem ABS se apas cu for& maxim #i se men&ine n aceasta pozi&ie. Cursa liber a pedalei de frn este mai mic dect cea obi #nuit datorit unui joc prea mic ntre sabo&i #i discuri sau tamburi. Daca pl cu&ele de frana raman blocate pe discurile de frn , atunci: cre#te foarte mult temperatura ro &ilor la care s-au blocat pl cu &ele de frn ; frnarea devine ineficient deoarece pl cu&ele #i lichidul de frn s-au nc lzit peste limitele admise. Rolul repartitorului de presiune n cadrul sistemului de frnare este acela de a distribui for&ele de frnare n func&ie de sarcina dinamic pe punte. Cele mai importante calit &i ale sistemului de frnare sunt: eficacitatea; fiabilitatea si men&inerea constant a caracteristicii for& de ap sare - coeficient de blocare a ro &ilor. Distan&a de frnare a autovehiculului este determinat de aderen &a dintre pneuri #i carosabil. Pe parcursul unor coborri care se ntind pe distan &e mari se indica folosirea frnei de motor deoarece se pot nc lzi peste limitele admise ro&ile autovehiculului datorit utiliz rii n exces a frnei de serviciu, situatie in care frnarea devine ineficient .

Obliga&iile unui conduc tor auto in legatur cu starea tehnic a vehiculului sunt: s -i asigure buna func&ionare a subansamblelor care concur la siguran&a n trafic; s aib inspec&ia tehnic periodic efectuat . In cazul n care instala&ia de frnare nu este aerisit trebuie s se ac&ioneze de mai multe ori pedala de frn pentru ca aceasta s devin eficient , datorit faptului c aerul este compresibil #i este nevoie ca acesta s se comprime pentru ca frna s devin eficient . Atentie! in cazul unui asemenea situatii remediati imediat defectul. Dac frna de mn este tras n timpul deplas rii autovehiculului, atunci cre#te consumul de carburant al autovehiculului si se nc lzesc tamburii ro&ilor din spate. Dac frna de serviciu s-a defectat, atunci circula&i cu vitez redus #i cu maxim pruden & pn la cel mai apropiat service. Ro&ile pot r'mne blocate #i dup eliberarea pedalei de frn din urmatoarele cauze: deteriorarea arcului de readucere a sabo &ilor; blocarea (griparea) pistona#elor care ac &ioneaz sabo&ii. Schimbarea direc&iei de mers a autovehiculului cnd se frneaz brusc se datoreaza: unui carosabil acoperit cu pete de mzga; unei for&e de frnare inegal la ro &ile din stnga comparativ cu cele din dreapta. Sistemul de directie Rolul casetei de direc&ie este acela de a transmite mi#carea volanului la ro&ile directoare. Revenirea greoaie a ro&ilor directoare din viraj se datoreaza lipsei lubrifiantului la elementele in mi#care ale sistemului de direc&ie. Rolul cutiei de viteze este de a stabili diferite rapoarte de transmisie de la motor la ro&ile motoare. De asemenea rolul cutiei de viteze este de a: 1. asigura deplasarea napoi a autoturismului, chiar dac sensul de rota&ie al motorului r mne neschimbat; 2. permite oprirea ma #inii f r a opri func&ionarea motorului; 3. permite transmiterea puterii #i controlul tura&tiei la ro&ile motoare. In momentul n care apare o defec &iune la mecanismul de direc&ie (joc prea mare la volan, zgomote ciudate n caseta de direc &ie) trebuie sa apelati numai la un service auto care are personal calificat. Accesorii pentru siguran&a pasagerilor Airbag-ul este o pern care se umple cu gaze n cazul n care autoturismul este implicat ntrun accident cu un impact puternic. Rolul lui este de a proteja #oferul #i pasagerii prin interpunerea pernei de aer ntre ocupan &ii autoturismului #i caroserie.