Sunteți pe pagina 1din 19

PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII PROFESIONALE N INFORMATIC

TITLUL LUCRRII:

Creierul uman

Profesor coordonator: ..........................

Elev: ................... Clasa a-XII-a C

Bucurest

Cuprins

1. Introducere 2. Generalitati despre limbajul HTM !. Cerinte "ard#are si soft#are $. %tructura si continutul proiectului &. 'iblio(rafie

Introducere
Lucrarea de fata are ca tema prezentarea notiunilor despre creierul uman . Din meniul principal putem alege : Home , Coada , Stiva , Aplicatii , Tutoriale. * * * * * * * HO ! Detalii Structura "oli #alerie $ideo Contact

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in lim%a&ul HT L, prin programare direct in cod sursa 'scrierea liniilor de comanda(. )ilmele din categoria $ideo au fost introduse cu a&utorul unui flas* pla+er ',)L$-la+er.-rogressive.s/f0( si al unui s1in ',Corona.S1in.2.s/f0(.

Generalitati despre limbajul HTM


-ana in anul 3445 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta. )izicianul Tim "erners6Lee a devenit cele%ru deoarece a inventat ,link06urile hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui lim%a& simplu care s6a impus pe piata mondiala.Acest lim%a& a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt lim%a&ul HT L ? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica 'parser(. HT L este lim%a&ul de marcare ce sta%ileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul %ro/serelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un su%set al standardului SGML 'Standard #eneralized ar1up Language( si include capacitati care permit autorilor sa insereze *iperlegaturi care afiseaza alte documente HT L cand se e7ecuta clic pe ele. 8otiunea de *+perte7t inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini. -ana in 3442, in &ur de 355 de calculatoare erau ec*ipate pentru a gazdui pagini HT L9aceste pagini interconectate au fost denumite :WORLD WIDE WE ; 8u mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu a&utorul carora puteau fi vizualizate pagini /e% care contineau te7t si imagini. <n functie de versiunea HT L folosita, paginile =!" sunt grupate in trei generatii:

- paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 3.5, in care se edita te7t si 36> imagini. - paginile din a doua generatie, proiectate cu HT L >.5, care puteau contine si un fundal, permiteau aran&area datelor in ta%ele si posi%ilitatea de a comanda un produs prin intermediul <nternetului. - paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. <n prezent a aparut a patra versiune a lim%a&ului HT L. Documentele HT L sunt e7clusiv de tip te7t 'ASC<<(9 ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. <n =<8DO=S, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de te7te. $izualizarea acestor documente se face cu a&utorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip HT L fata de platforma de lucru. -entru descrierea documentelor =!" se utilizeaza anumite etichete 'tag-uri( specifice pentru fiecare element descris9 acestea sta%ilesc structura si aspectul documentului final. Tag6urile sunt recunoscute de %ro/ser6e care sta%ilesc apoi modul de formatare a documentului. -entru delimitarea 'separarea ( tag6urilor se folosesc delimitatorii ?!@ si ?"@ care incadreaza fiecare etic*eta. )orma generala: !tag" pentru a marca inceputul unui tag si !#tag" pentru a marca sfarsitul unui tag. <n HT L nu se face distinctie intre ma&uscule si minuscule9 Anele elemente HT L admit atri%ute care specifica informatii suplimentare despre continutul elementului. Atri%utele elementului se precizeaza in cadrul etic*etei de inceput si se aplica doar elementului curent. !7. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atri%ut adresa fisierului care

contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea. Avanta&ul ma&or al unui %ro/ser este acela ca poate suporta si alte lim%a&e, ca Bava sau "asic, ce completeaza utilitatea lim%a&ului HT L. acromedia Dream/eaver este o unealtC destinatC creatorilor de pagini /e%. Dream/eaver a fost creat de acromedia 'acum Ado%e S+stems( Di momentan a a&uns la versiunea 4. -rimele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HT L de tipul =ES<=E# dar Fn versiunile recente au fost implementate funcGii de editare avansate Di support pentru alte te*nologii /e% cum ar fi CSS, BavaScript etc. Dream/eaver s6a %ucurat de un larg succes FncC de la sfHrDitul anilor I45 Di momentan deGine apro7imativ J5K din piaGa editoarelor HT L. -rodusul poate fi rulat pe variate platforme soft/are: ac, =indo/s, dar suportC Fn acelaDi timp Di platforme A8<L cu a&utorul unor emulatoare soft/are, cum ar fi =ine. Ca orice alt editor =ES<=E#, Dream/eaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HT L, fCcHnd astfel posi%ilC crearea cu uDurinGC a paginilor /e% de cCtre utilizatorii nee7perimentaGi. Anii creatori de pagini /e% criticC aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decHt ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcGionare neperformantC a %ro/serelor /e%. AceastC afirmaGie este Fn mare parte adevaratC deoarece paginile /e% produse folosesc design6ul pe %azC de ta%el. Mn plus, produsul a mai fost criticat Fn trecut Di pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor =2C, dar acest aspect a fost mult Fm%unCtCGit Fn versiunile recente. Cu toate acestea, acromedia a crescut suportul pentru te*nologia CSS precum Di alte modalitCGi de design fCrC a fi necesarC folosirea design6ului pe %azC de ta%el.

Dream/eaver permite folosirea ma&oritCGii %ro/serelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza /e%site6ul creat. De asemenea conGine Di cHteva utilitare pentru administrarea site6urilor, cum ar fi cele pentru a gCsi Di modifica un paragraf sau o linie de cod, Fn Fntregul /e% site, pe %aza oricCror parametri specificaGi de cCtre utilizator. Cu a&utorul panourilor de stare se poate crea cod BavaScript fCrC a avea cunoDtinGe de programare. OdatC cu apariGia versiunii L, acromedia a Fncorporat utilitare de generare dinamicC a conGinutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la %aze de date 'cum ar fi +SNL Di icrosoft Access( pentru a filtra Di afiDa conGinutul folosind script6uri de genul -H-, Cold)usion, Active Server -ages 'AS-( Di AS-.8!T, fCrC a avea nevoie de o preala%ilC e7perienGC Fn programare. An aspect foarte lCudat al Dream/eaver6ului Fl reprezintC ar*itectura sa e7tensi%ilC. !7tensiile, aDa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie 'de o%icei Fn HT L Di BavaScript( Di pe care oricine le poate descarca Di instala, acestea aducHnd un spor de performanGC Di funcGionalitate Fm%unCtCGitC programului. !7istC o comunitate de dezvoltatori care produc aceste e7tensii Di le pu%licC 'atHt comercial cHt Di gratuit( pentru pro%leme de dezvoltare /e%, de la simple efecte rollover pHnC la soluGii complete de vHnzare online.

aplicaGie utilizatC pentru dezvoltarea o%iectelor6aplet de tip )las* disponi%ile Fn cadrul unor pagini =!". -rin intermediul o%iectelor flas*, veGi putea creDte dinamismul unei pagini precum Di facilita interacGiunea cu utilizatorul. <niGial dezvoltatC de acromedia, aplicaGia )las* a fost preluatC de cCtre Ado%eO odatC cu ac*iziGionarea companiei sus amintite.

Ma$r%&e'ia (la)h sau mai pe scurt )las* este o

Avantajele folosirii Flash-ului pe web:


!lemente grafice vectoriale: dimensiuni mici Di scala%il: -entru a ?memora@ imaginile un calculator poate recurge la douC metode: prima este reGinerea pi7el cu pi7el a imaginii, cea de6a doua este memorarea unor ?puncte critice@ cu a&utorul cCrora imaginea poate fi refCcutC. Astfel pentru a afiDa un cerc, acesta poate fi memorat Fntr6o imagine de tip raster 'cum ar fi formatul "it ap sau Bpeg( P

dacC avem un cerc cu o razC destul de mare vor fi memoraGi nu numai pi7elii de pe circumferinGa cercului ci Di cei din interiorul acestuia sau care sunt Fn &urul sCu. Spre deose%ire, Fn cadrul formatelor vectoriale 'S$# 6 Scala%le $ector #rap*ics, S=) 6 S*oc1=ave )las*( sunt reGinute doar centrul Di raza cercului, calculatorul gCsind imediat metoda de afiDare a tuturor punctelor ce vor alcCtui cercul. !ste evident faptul cC dimensiunea unui fiDier Fn format rasterizat '&pg, %mp, gif( este mai mare decHt cea a unui fiDier Fn format vectorial 'din cauza numCrului de informaGii ce vor fi reGinute(. Atunci cHnd mCrim o imagine de tip vectorial nu facem decHt sC redesenCm o parte a sa, calculatorul putHnd reda cercul cu aceeaDi claritate P se cunoaDte forma geometricC reprezentatC Di mCrirea imaginii nu reprezintC decHt trasarea 'la scarC( a fostei imagini vectoriale. Atunci cHnd mCrim o imagine de tip raster calculatorul nu ?cunoaDte@ despre ce este vor%a Di operaGia va consta doar Fn suprademensionarea pi7elilor 'un pi7el al cercului va fi afiDat Fn mai multe puncte de pe ecran(. <ndependenGa de platformC '%ro/serQsistem de operare(: <maginile vectoriale, deDi mai utile, necesitC o aplicaGie care sC genereze imaginea 'pentru formatul S$# de e7emplu e7istC Ado%e S$# -la+er iar pentru S=) avem -la+erul de )las*(. <ndependenGa de platformC apare din cauzC cC acest program ce RDtie@ sC afiDeze imaginile a fost construit pentru o gamC largC de *ard/are Di sisteme de operare: Astfel dacC vom vizualiza o%iectul )las* Fn =indo/s se va folosi automat -la+erul de )las* versiunea =indo/s, dacC utilizCm un telefon mo%il 'Smart-*one(, se va folosi pla+erul disponi%il pentru telefoane ')las* -la+er Lite 3.5(, sau dacC vom folosi acOS e7istC un pla+er separat 'evident toate pla+erele vor afiDa aceeaDi imagine finalC(. AnimaGii de lungC duratC uDor de realizat: animaGiile sunt punctul forte al )las*6ului, interfaGa aplicaGiei dC posi%ilitatea de a sincroniza 'Fn funcGie de timp( diversele o%iecte, poziGii sau forme ale acestora. )las*6ul nu numai cC realizeazC aceastC sincronizare, dar poate Di interpola poziGia 'sau forma( unui o%iect pentru a uDura munca utilizatorului.

Se pot adCuga interfeGei elemente multimedia: Fn interiorul o%iectelor )las* puteGi importa Di manipula 'Fnainte, inapoi, salt la un anumit moment( -26uri sau A$<6uri. 8u necesitC cunoDtinGe de HT L, LHT L: Fn cazul Fn care vC *otCrHGi sC realizaGi un Fntreg site Fn )las*, aplicaGia vC poate furniza odatC cu o%iectul flas* Di codul HT L necesar P Fn acest fel tot ce mai tre%uie fCcut este doar pu%licarea sitului pe un server =!".

!ditoare puternice Di lucrul facil: ' acromedia( )las* este un editor puternic care dC posi%ilitatea de ataDCri de comportamente diverselor o%iecte fie folosind interfaGa de desenare graficC fie prin ataDarea de scripturi o%iectelor. S ADurinGa Fm%inCrii elementelor grafice cu scriptul: ataDarea codurilor ActionScript o%iectelor din flas* se realizeazC prin selectarea o%iectului Di introducerea codului asociat o%iectului Fntr6o fereastrC specialC. Transfera%il ca flu7 de date: pentru ca un film )las* sC ruleze pe maDina clientului nu este necesar sC fie FncCrcat Fn Fntregime P pla+erul va afiDa doar cHt va putea din film aDteptHnd 'eventual( FncCrcarea Fn continuare. Din acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataDate o%iectelor )las* pot furniza informaGii privitoare la procentul de fiDier care a fost FncCrcat.

e!avantaje ale utili!"rii Flash-ului:


*rintre 'e+a,anta-ele .%l%)irii %/ie$tel%r .la)h 0n paginile 1e/ a&inti&2

Depin'e 'e player2 'e3i a$e)ta ,ine in)talat pe % )uit4 'e /r%1)ere 53i 0n $a+ul 0n $are nu e)te prein)talat in)talarea e)te 'e)tul 'e rapi'4 6 'i&en)iunea *layerului (la)h e)te 'e)tul 'e &i$4 3i 'e)$4r$area a$e)tuia 0n $%ntextul re7elel%r a$tuale e)te rapi'489 t%tu3i exi)t4 $a+uri 0n $are %/ie$tele (la)h a-ung pe &a3ini $e nu au in)talat4 apli$a7ia ne$e)ar4 interpret4rii %/ie$tel%r (la)h9 a-ung:n'u-)e 0n i&p%)i/ilitatea .%l%)irii .i3ierel%r 5*entru a rula apli$a7iile (la)h pe a$e)te $al$ulat%are tre/uie exp%rtat %/ie$tul (la)h $a un exe$uta/il8. Mare a&at%r 'e re)ur)e2 'e%are$e tre/uie )4 ;re$%n)truia)$4< 'e .ie$are 'at4 ele&entele gra.i$e9 *layerul (la)h 5pre$u& 3i apli$a7ia 'e 'e+,%ltare8 e)te &are $%n)u&at%r 'e &e&%rie 3i pr%$e)%r 50n $a+ul gra.i$ii ra)ter e)te $lar un'e tre/uiau a.i3a7i pixelii $e .%r&ea+4 $er$ul 6 0n $a'rul gra.i$ii ,e$t%riale tre/uie $a p%+i7iile pixelil%r )4 .ie re$al$ulate8. M%t%arele 'e $4utare nu p%t in'exa textul2 (la)hul lu$rea+4 $u &ai &ulte tipuri 'e texte9 &a-%ritatea 'intre a$e)tea 5textul )tati$8 nu p%ate .i in'exat 'e &%t%arele 'e $4utare 'e%are$e %/ie$tul (la)h e)te tratat $a ele&ent gra.i$#%/ie$t 3i r%/%7ii 'e $4utare nu au $un%3tin7ele ne$e)are ;'i)e$4rii< %/ie$tel%r (la)h 3i extragerii textului intern. =3urin7a utili+4rii 0l .a$e )a .ie .%l%)it 0n $ele &ai a/)ur'e &%'uri 5'e exe&plu9 .la)h-urile )periet%are8. *entru a$e)te tipuri 'e (la)h-uri9 .4$ute 'e %/i$ei 'e 0n$ep4t%ri9 0n li&/a engle+4 exi)t4 un ter&en )pe$ial2 >.la)htur/ati%n>. Tehn%l%gie li$en7iat42 .iin' % apli$a7ie 'e+,%ltat4 'e % )erie 'e pr%gra&at%ri 5pl4ti7i pentru a 'e+,%lta (la)hul89 in)tru&entul 'e 'e+,%ltare $%)t4 $el pu7in ?@@ABne$e)it4 $itareC. T%tu3i )pe$i.i$a7iile .%r&atului %/ie$tului (la)h )unt 'i)p%ni/ile 3i 'in a$e)t &%ti, au ap4rut 53i 0n$4 apar8 'e)tule in)tru&ente $are )4 utili+e+e a$e)t .%r&at 0n )$%puri &ai &ult )au &ai pu7in pr%'u$ti,e )au legale. Dintre

a$e)tea a&inti&2 S1i.tDD9 S1i)h9 I&perat%r(LE9 E$ti%nS$ript O/.u)$at%r.

Cerinte "ard#are si soft#are


)iind reali*at in HTM + functionarea corecta depinde de foarte putini factori la nivel "ard#are. Confi(uratia minima necesara : procesor la 1!!MH* min. !2 M' ,-M .de preferat cel putin /$ M'0 o placa vide care sa suporte mai mult de 2&/ de culori .optional pentru o afisare corecta a detaliilor0 Este necesara o versiune a bro#ser1ului care sa permita recunoasterea tuturor comen*ilor . testul a fost facut cu Internet

E2plorer /.3 0+ si de asemenea este obli(atoriu un flash player+ sau un 4 patc" 5 pentru flas". Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC -M6 -t"lon 1733MH*+ la 2&/ M' 66,-M+ sistem de operare M% 8indo#s 9p.

%tructura si continutul proiectului

-plicatia a fost reali*ata in cea mai mare parte in limbajul HTM + prin pro(ramare direct in cod sursa. %crierea liniilor de comanda s1a facut cu -dobe 6ream#eaver C%$ + vi*uali*area codului putandu1se face cu orice editor te2t .M% 8ord+ :otepad s.a.0. %tructural+ prima pa(ina .inde2."tml0 este structurata cu ajutorul div1urilor si a tabelelor

In primul rand .table ro#0 este pre*entat meniul animat+din care poti ale(e: Home , Detalii , Structura , "oli , #alerie , $ideo,
Contact

Meniul principal a fost reali*at in "tml si css .cascadin( st;le s"eet0+ pentru care s1a folosit in principal pro(ramul de editare -dobe 6ream#eaver C%$. 6e asemenea banner1ul din partea de sus a pa(inii a fost facut in -dobe P"otos"op C%! .
3. Home 6 inde7.*tml. <n aceasta pagina este prezentata

o introducere despre creierul uman >. Detalii 6 detalii.*tml <n aceasta pagina este prezentat creierul uman in detaliu. Avem urmatorul su%meniu: o )unctie o -lcatuire o Cerebelul

o :euro1stiinta o :eurolo(ia 2. Structura 6 structura.*tml <n aceasta pagina sunt prezentate detalii despre structura creierului, comple7itatea acestuia cat si detalii despre celulele gliale si neuroni T. "oli 6 %oli.*tml Aceasta pagina prezinta cele mai comune %oli ale creierului. Avem prezentat urmatorul su%meniu: o o o o o o o o o "oala "e*cet Craniosinostoza O%oseala cronica "oala Alz*eimer "oala -ar1inson Congestiile cere%rale Tumori Degenerarea Coreea lui Huntignon este

U. #alerie 6 galerie.*tml . <n aceaste pagina prezentata o galerie de imagini cu creierul uman

V. $ideo 6 video.*tml . <n aceasta sectiune sunt prezentate clipuri video cu privire la creierul uman. Avem urmatorul su%meniu: %li o Alz*eimer o -ar1inson o Operatie tumoare Enat%&ie o Structura

o )unctii W. Contact 6 contact.*tml . Aceasta pagina prezinta detalii despre realizatorul proiectului

Codul sursa al pa(inii <inde2."tml= :


>?6@CTAPE "tml PB' IC C1DD8!CDD6T6 9HTM 1.3 TransitionalDDE:C C"ttp:DD###.#!.or(DT,D2"tml1D6T6D2"tml11transitional.dtdCE >"tml 2mlnsFC"ttp:DD###.#!.or(D1GGGD2"tmlCE >"eadE >meta "ttp1eHuivFCContent1T;peC contentFCte2tD"tmlI c"arsetFutf1JC DE >titleECreierul Bman>DtitleE >linK "refFCst;le.cssC relFCst;les"eetC t;peFCte2tDcssC DE >D"eadE >bod;E

>div ali(nFCcenterCE >div idFCcontainerCE >div idFCbannerCE>DdivE >div classFCnav1container1outerCE >im( srcFCima(esDnav1b(1l.jp(C altFCC classFCfloat1leftC DE >im( srcFCima(esDnav1b(1r.jp(C altFCC classFCfloat1ri("tC DE >ul idFCnav1containerC classFCnav1containerCE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCinde2."tmlCEH@ME>DaE >DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCLCE6etalii>DaE >ul st;leFC#idt":1&3p2ICE >liE>a "refFCdetaliiDfunctie."tmlCE)unctie>DaE>DliE >liE>a "refFCdetaliiDalcatuire."tmlCE-lcatuire>DaE>DliE >liE>a "refFCdetaliiDcerebelul."tmlCECerebelul>DaE>DliE >liE>a "refFCdetaliiDneurostiinta."tmlCE:euro1stiinta>DaE>DliE >liE>a "refFCdetaliiDneurolo(ia."tmlCE:eurolo(ia>DaE>DliE >DulE>DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCstructura."tmlCE%tructura>DaE>DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCLCE'oli>DaE >ul st;leFC#idt":1&3p2ICE >liE>a "refFCboliDbe"cet."tmlCE'oala 'e"cet>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDCraniosinosto*a."tmlCECraniosinosto*a>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDoboseala."tmlCE@boseala cronica>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDal*"eimer."tmlCE'oala -l*"eimer>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDparKinson."tmlCE'oala ParKinson>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDcon(estii."tmlCECon(estiile cerebrale>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDtumori."tmlCETumori>DaE>DliE >liE>a "refFCboliDde(enerarea."tmlCE6e(enerarea>DaE>DliE >liE>a "refFCboliD"unti(non."tmlCECoreea lui Hunti(non >DaE>DliE >DulE>DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE

>liE>a classFCitem1primar;C "refFC(alerie."tmlCEGalerie>DaE>DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCLCEMideo>DaE >ul st;leFC#idt":1&3p2ICE >liE>span classFCitem1secondar;1titleC E'oli>DspanE>DliE >liE>a "refFCvideoDvideo1."tmlCE-l*"eimer>DaE>DliE >liE>a "refFCvideoDvideo2."tmlCEParKinson>DaE>DliE >liE>a "refFCvideoDvideo!."tmlCE@peratie tumoare>DaE>DliE >liE>span classFCdivider divider1"ori*C E>DspanE>DliE >liE>span classFCitem1secondar;1titleC E-natomie>DspanE>DliE >liE>a "refFCvideoDvideo$."tmlCE%tructura>DaE>DliE >liE>a "refFCvideoDvideo&."tmlCE)unctii>DaE>DliE >DulE>DliE >liE>span classFCdivider divider1vertC E>DspanE>DliE >liE>a classFCitem1primar;C "refFCcontact."tmlCEContact>DaE>DliE >li classFCclearCENnbspI>DliE>DulE >DdivE >div idFCcontinutCE>div st;leFCpaddin(:13p2 !3p2 !3p2 !3p2ICE Creierul sau encefalul .lat. Cerebrum+ (rec. Encep"alon0 este denumirea pOrPii sistemului nervos central de la cap+ creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia cranianO care este cOptuQit cu o membranO .menin(e0>br DE>br DE Creierul este cel mai comple2 or(an al omului. Contine peste 133 de miliarde de neuroni+ iar stiinta nu a descoperit inca toate mecanismele si transformarile lui.Tocmai de aceea au aparut teorii diferite despre el+ unele false+ >a "refFC(alerieD1 .20.jp(CE>im( srcFC(alerieD1 .20.jp(C #idt"FC233C borderFC3C ali(nFCri("tC DE>DaE altele adevarate. Ho#stuff#orKs.com a demontat cateva mituri despre Creierul uman+ unele dintre ele c"iar celebre.>br DE>br DE In ceea ce priveste culoarea creierului+ se spune ca el este cenusiu. In realitate+ e2ista portiuni in care este alb+ ne(ru+ rosu+ dar+ in cea mai mare parte este cenusiu+ intr1 adevar.E2ista un sambure de adevar in acest mit pentru ca+ atunci cand se vorbeste despre Creierul uman se face referire stricta la materia cenusie.Contrar opiniei (enerale+ mu*ica clasica nu are ca efect imbunatatirea activitatii cerebrale. In %tatele Bnite+ producatorii de jucarii au reali*at pentru copii papusi si masinute pe mu*ica lui Mo*art. Perceptia (enerala este ca mu*ica clasica asi(ura un nivel crescut al inteli(entei.>br DE>br DE In realitate+ nu e2ista niciun studiu care sa evidentie*e aceasta ipote*a. %in(urele imbunatatiri observate la copiii care asculta acest (en de mu*ica sunt le(ate strict de serio*iotatea lor+ lucru care nu depinde in e2clusivitate de mu*ica ascultata.Cele mai

multe persoane cred ca+ atunci cand invatam un lucru nou+ se formea*a o noua circumvolutiune. In realitate+ plasticitatea creierului induce aceasta ipote*a+ dar nu este decat un mit.>br DE>br DE )uncPiunea creierului se reali*ea*O printr1o rePea densO de neuroni+ aceastO activitate a creierului se mOsoarO prin EEG .electro1encefalo1(ramO0+ ce stabilesc intensitatea biocurenPilor produQi la acest nivel. 6iferenPierea structuralO Qi funcPionalO a celulelor nervoase cu diferite ierar"ii pe scara evoluPiei speciilor+ ce se manifestO prin apariPia inteli(entei Qi a capacitOPii de a RnvOPa prin proprietOPile plastice neuronale. >DdivE>DdivE >DdivE>DdivE >Dbod;E >D"tmlE

Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash http://ro.wikipedia.org/wiki/Creier http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuro- C! "Ftii# C! A$a http://www.garbo.ro/arti%ol/&ifestyle/'('/Creierul-)isterul#eelu%idat.html http://www.sfatulmedi%ului.ro/di%tio#ar-medi%al/%reier_**+, http://www.des%opera.ro/d#ews/!"*"!$(-%reierul-pisi%ii-bate-super%omputerul e#is+ TomI .23320+ CHTM for t"e #ebC+ 2332 Ed. @ceanPress.