Modernismul Modernitatea e un concept literar care stabileste in primul rand corespondenta dintre opera de arta si epoca in care a fost

faurita, legaturile dintre creatia artistica si mediul social care o generaza. Miza modernismului e in primul rand autenticitatea, consonanta dintre traire si opera, dintre textul literar si emotia estetica. In mod evident, principiul fundamental al modernismului e noutatea, mai ales prin raportarea in termeni de opozitie la o traditie anchilozata, stagnanta si needificatoare. Modernismul trebuie inteles ca o expresie a unui anumit radicalism de continut si de forma a oricarei orientari noi fata de cea anterioara ei. Din acest punct de vedere pot fi considerate moderne toate curentele si orientarile literare de la inceputul secolului trecut : simbolismul, expresionismul, avangardismul etc. Eugen Lovinescu in lucrarea Istoria literaturii romane contemporane a realizat practic, postularea modernismului. Lovinescu si!a fundamentat ideile pornind de la factorul temporal care "intervine cu o actiune a carei forta creste in decursul istoriei#$E.L.%.Lovinescu preia un concept al sociologului francez &abriel 'arde potrivit caruia exista asa numitul spirit al veacului . (piritul veacului ar denumi acea tendinta ce confera trasaturi similare tuturor manifestarilor culturale, indiferent de spatiul geografic dintr!o anumita epoca. &abriel 'arde sustinea ideea ca legea imitatiei actioneaza si in spatiul cultural, ca formele imitate isi gasesc mai curand ori mai tarziu o asimilare creatoare intr!un anume context cultural artistic. )ceasta e defapt teoria sincronismului. E.L. vede in sincronism actiunea uniformizata a timpului in elaboratiile spiritului omenesc .*u alte cuvinte sincronismul exprima o tendinta unificatoare si integratoare, centripeta si nu centrifuga, tendinta ce face ca manifestarile artistice, literare, culturale etc.ale unei perioade sa fie constante sincronismul inseamna, dupa cum am spus, actiunea uniformizatoare a timpului asupra vietii sociale si culturale a diferitelor popoare intre dansele printr!o interdependenta materiala si morala. Exista cu alte cuvinte un spirit al veacului sau ceea ce numea 'acit saeculum, adica o totalitate de conditii configuratoare a vietii omenirii $spiritul Evului Mediu: credinta religioasa, cruciade, feudalitate%. 'eoria sincronismului formulata de E.L. atesta mecanismul simulare! stimulare adica: cultura unui popor se poate dezvolta prin imitatia unor valori culturale superioare preluate din alta cultura. Din acest punct de vedere E.L. se opune teoriei formelor fara fond a lui 'itu Maiorescu potrivit careia orice incercare de preluare a unor forme straine fondului nostru etnic era sortita esecului. (pre deosebire, Lovinescu crede ca in dezvoltarea unei culturi, tendinta de sincronizare cu spiritul timpului e precumpanitoare in fata spiritului national. Modernismul romanesc e defapt fructul unei sinteze intre experienta $traditie% si experiment $noutate%. Modernismul romanesc nu poate fi inteles fara aportul traditiei, dupa cum traditia insasi poarta in launtrul ei germenii modernismului.