Sunteți pe pagina 1din 140

Examen: -5 intrebari, fiecare e punctate cu 1.8pct+ 1pct din oficiu -speta: 1 pct oficiu+ 9 subpuncte pct 0.30/0.

15 = media !ib"io#rafie: 1. $ursu" din %003 %. $ours de droit ci&i"- 'ucessions, %01%

Succesiuni (si liberalitati) Cand se pune problema sa recurgem la? (: )tunci cand o persoana fi*ica decedea*a, in acea situatie se pune prob"ema cine succede, cine preia ca"itatatea de subiect pasi& a" patrimoniu"ui care a ramas dupa persoana decedata. +eci intotdeauna succesiunea presupune existenta unei persoana fi*ice care a decedat si ramane in patrimoniu , se poate intamp"a ca persoana fi*icaf sa nu "ase e"emente acti&e, ba mai mu"t sa "ase numai e"emente pasi&e. )tunci a "asat ea un patrimoniu-.

Notiunea de patrimoniu se refera "a ansamb"u" drepturilor si obligatiilor unei persoana indiferent care e raportu" intre partea acti&a si partea pasi&a. 'e poate intamp"a ca partea acti&a sa fie mai mare sau mostenirea sa fie pe minus sau "a *ero. ) nu se confunda patrimoniu" cu bunuri"e sau drepturi"e care fac parte din acesta, cu e"emente"e componente: acti&e= drepturi"e, pasi&e=ob"i#atii"e. 'i o persoana care nu detine absolut niciun bun sau care lasa numai datorii poate sa fie o persoana care sa "ase o succesiune. Cine mosteneste o astfe de persoana? /oate 0 sa aiba mostenitori "e#a"i care pot mosteni daca accepta mostenirea, sau daca 0 nu are sau 0are dar nu au acceptat mostenirea, se pune prob"ema existentei unei mosteniri vacante- statu" mosteneste in u"tima instanta. ) nu se inte"e#e ca statu" &a p"ati datorii"e unei astfe" de persoane. 1rebuie sa &edem ca statu" care preia mostenirea &acanta ,atunci cand nu exista mostenitori "e#a"i/testamentari care sa o preia. &a raspunde de pasi& doar in "imita acti&u"ui sau mai mu"t decat atat in 2$$ c3iar si mostenitorii "e#a"i/testamentari nu raspund decat in "imita acti&u"ui, deci a bunuri"or "asate de defunct. 444Sub VCC era posibi" ca o persoana sa mosteneasca, si sa mosteneasca numai pasi&, deci sa fie ob"i#ata "a p"ata pasi&u"ui dinco"o de "imita e"emente"or de acti&. )sta se intamp"a cand se accepta mostenirea pur si simp"u si sub 5$$ se putea "asa mostenirea sub 0 beneficiul de inventar ceea ce insemna ca se faceau in&entare si se determina care e partea de bunuri care face parte din mostenire, care e partea care face parte din patrimoniu" persona", si se acopereau e"emente"e de pasi& cu e"ementee acti&e din patrimoniu" "asat de defunct. +ar cand acceptarea se facea 0 pur si simplu, deci nu sub beneficiu" de in&entar, in acea stituatie se putea intamp"a si se mai poate intamp"a inca ,pt ca daca o mostenire s-a desc3is inainte de intrarea in &i#oare de 1 oct %011, in acea
1

situatie se ap"ica dispo*itii"e 5$$, deci &a puteti inta"ni in practica cu astfe" de situatii.ca mostenitoru" sa fie ob"i#at sa p"ateasca pasi&u" si cu bunuri"e proprii. +iscutam despre prob"eme succesora"e atunci cand o persoana fi*ica decedea*a si se pune prob"ema: cine preia ace" patrimoniu- $um si in ce conditii5a ro# sa retineti ca: in ca*u" in care inceteaza o persoana juridica , nu se pun astfe" de prob"eme. )co"o "ucruri"e stau a"tfe": exista dispo*itii specia"e si in 2$$ si in 5$$ care re#"ementea*a in ce conditii si cum se transmit e"emente"e patrimonia"e a"e persoanei 6uridice care isi incetea*a fiinta. /rin urmare retinem ideea ca succesiuni"e pri&esc doar persoana fizica ,dpd& a" "ui de cujus- a" ce"ui despre a carui mostenire este &orba.. Precizare: 7 sa &edem ca e posibi" ca persoana 6uridica sa mosteneasca persoana fi*ica decedata. /ersoana 6uridica poate mosteni persoana fi*ica decedata, dar acest "ucru numai prin 8E9)1E, deci prin intermediu" mostenirii testamentare, prin urmare, nu exista ca*uri in care o persoana 6uridica sa fie mostenitor "e#a". :ostenitorii "e#a"i sunt rude"e defunctu"ui si sotu" supra&ietuitor, deci ca baneficiar a" unei succesiuni poate fi si o persoana 6uridica. +pd& terminologic trebuie sa facem urmatoare"e preci*ari: 0/rin succesiune sau mostenire se poate inte"e#e intr-o prima acceptiune o modalitate de transmitere a proprietatii si in acest sens trebuie sa a&em in &edere art. 55; 2$$: <Proprietatea se poate dobandi prin conventii sau prin mostenire legala sau mostenire testamentara. +eci iata ca notiunea de mostenire sau succesiune ,sunt sinonime. poate desemna un mod de transmitere a proprietatii. 0=ntr-o a"ta acceptiune poate sa fie &orba de obiectul transmisiunii succesorsale adica ce se transmite ca urmare a decesu"ui unei persoane si in acest fe" se &orbeste de transmiterea mostenirii, deci obiectul transmisiunii poate fi desemnat si e" tot cu termenu" de succesiune sau mostenire. =n ceea ce pri&este felurile mostenirii, "a art. 55; 2$$ se spune ca exista o succesiune sau o 0mostenire legala pe de o parte si pe de a"ta parte o succesiune sau 0mostenire testamentara. =n 5$$ era re#"ementata si o a 3-a forma: mostenirea contractua"a/ donatia de bunuri &iitoare. )utorii 2$$ au e"iminat aceasta re#"ementare. 1rebuie sa stiti ca aceasta mostenire contractua"a in a"te sisteme de drept este foarte bine de*&o"tata, cum e ca*u" sistemu"ui #erman/american. 'i in >ranta e foarte bine contuarata aceasta institutie si in mute a"te tari dar "e#iuitoru" nostru, pornind de "a premisa ca in dreptu" nostru in practica nu a fost uti"i*ata aceasta institutie, atunci a e"iminat-o. $red ca nu a facut foarte bine. /rin urmare, am scapat de o comp"icatie in p"us.

Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale . Exista cate&a caracteristici care indi&idua"i*ea*a aceasta moda"itatea de transmitere a patrimoniu"ui.
2

1. Mortis causae - cau*a oricarei mosteniri este decesu" unei persoane fi*ice. 8a art. 95? 2$$: <mostenirea unei persoane se desc3ide in momentu" decesu"ui acesteia@. 2u mi se pare cea mai buna formu"are. =n 5$$ art. ;51 spunea mai simp"u si mai potri&it: <succesiuni"e se desc3id prin moartea@ ,se spunea exact care e moti&u"/cau*a desc3iderii mostenirii., pe cand in 2$$ inte"e#em ce" putin "a prima &edere, ca e &orba de momentul cand se desc3ide mostenirea nu despre cau*a desc3iderii acesteia, desi in mod imp"icit putem deduce acest "ucru. /rin urmare, "ucruri"e raman "a fe" cum au fost si pana acum. 2u putem discuta despre transmiterea succesora"a inaintea decesu"ui titu"aru"ui unui patrimoniu. %. Caracterul universal a" transmisiunii succesora"e - spre deosebire de actele juridice intre vii unde &a reamintiti ca nu e posibi" ca o persoana sa isi instraine*e intre#u" patrimoniu - ex: o pesoana detine 50 bunuri mobi"e, 50 imobi"e, "e poate instraina pe toate prin diferite"e contracte inc3eiate intre &ii: bun cu bun sa "e instraine*e pe toate. )sta nu inseamna ca si-a instrainat patrimoniu". /atrimoniu e ace" ansamb"u care poate fi doar o c3estiune &irtua"a. 2u exista persoana fara patrimoniu. Exista persoane care nu au nimic, dar asta nu inseamna ca nu au patrimoniu, deci au posibi"itatea ca oricand sa de&ina titu"ari ai unor drepturi. /rin urmare, a nu se confunda patrimoniu" cu e"emente"e sa"e componente. 5a amintiti "a ca contracte"e trans"ati&e de proprietate am preci*at ca nu e posibi" ca prin acte 6uridice intre &ii, adica prin contracte, sa se instraine*e patrimoniu sau parti din acesta. 8ucru" acesta e posibi" prin succesiune. 7 sa &edem ca prin succesiune se pot transmite patrimonii in intre#u" "or, se pot transmite cote parti din patrimonii"e respecti&e dar se pot transimte si bunuri indi&idua"e sau ut singuli, prin "e#ate particu"are se pot instraina diferite bunuri care fac parte din patrimoniu dispunatoru"ui, dar caracteristica si ceea ce distinge transmisiunile succesorale fata de transmisiuni"e intre &ii e faptu" ca intotdeauna implica o transmisiune de patrimoniu . $3iar si persoane"e care nu detin e"emente acti&e in patrimoniu" "or, in u"tima instanata &or fi mostenite de stat care preia mostenirea &acanta, deci preia acea abstactiune care e patrimoniu" c3iar daca aceasta e #o"ita de continut. +eci niciodata nu se poate a6un#e "a situatia in care o persoana sa decede*e si sa nu existe un mostenitor cu &ocatie "a uni&ersa"itate. +aca are, sa *icem , fii &or dobandi acestia : cei doi dobandesc intre#u" patrimoniu" "e#at de defunct in cote e#a"e: A, A. +ar se poate ca persoana decedata sa nu aiba mostenitori nici in ce"e"e"te c"ase, nici sotsupra&ietuitor si sa nu fi facut nici testamente- in acea situatie patrimoniu" ace"ei persoana indiferent daca e pe p"us sau pe minus, &a fi mostenit de catre stat care &a beneficia de mostenirea &acanta. 'i#ur ca prob"eme"e "e#ate de mostenirea &acanta se pun in practica atunci cand exista e"emete de acti&/pasi& care trebuie re*o"&ate. +e pi"da daca o persoana inc3eie in timpu" &ietii o promisiune de &an*are cu pri&ire "a un imobi" pe care i" detine, decedea*a, nu "asa mostenitori nici "e#a"i nici testamentari, atunci statu" &a fi obi#at sa execute ob"i#atii"e asumate de defunct in timpu" &ietii. +eci statu" poate fi tinut - nu sa p"ateasca datorii"e care nu pot fi acoperite de defunct, dar o astfe" de ob"i#atie poate fi pusa in sarcina statu"ui.
3

+eci retinem ca aceasta a %-a caracteristica: se refera "a transmisiuni care pri&esc uni&ersa"itati de drept, deci patrimonii. ! ) nu se confunda uni&ersa"itatea de drept cu uni&ersa"itati"e de fapt. +iferenta: Bun patrimoniu fiduciar e un patrimoniu uni&ersa"itate de drept C e dec"arata ca atare de "e#e. 3. transmisiuni"e succesora"e au in sistemu" de drept modern un caracter UN !"# : bunurie care fac parte din patrimoniu" succesora" se transmit "a mostenitori in principiu dupa ace"easi re#u"i. ) nu se confunda ideea ca una si aceeasi mostenire poate fi transmisa in parte in temeiu" mostenirii "e#a"e. +e ex: $e" decedat a "asat un fiu, e" e mostenitor re*er&atar are drept "a A din mostenire. )cea parte se transmite cu tit"u de mostenire "e#a"a. +aca aceeasi persoana a facut un testament in fa&oarea unui tert, unu" si ace"asi patrimoniu se transmite in parte dupa re#u"i"e mostenirii "e#a"e pentru fiu si dupa re#u"i"e most testamentare pentru tert. +eci nu "a asta se refera re#u"a aceasta a unitatii transmisiunii succesora"e ci "a faptu" ca sisteme"e de drept modern spre deosebire de drepturi"e feuda"e, nu contin re#u"i diferite ca principiu in pri&inta transmisiunii bunuri"or "asate de defunct, asa cum se intamp"a in dreptu" feuda" - )co"o ce" putin in pri&inta nobi"i"or existau asa numite"e bunuri proprii ,imobi"e"e, terenuri"e si constructii"e care se transmiteau din tata in fiu, din #eneratie in #eneratie si acestea nu puteau fi instrainate unor terti de catre titu"arii "or, deci se transmiteau doar in fami"ie din tata in fiu. si exista cate#oria bunuri"or asa numite achizite, adica dobandite de ce" despre a carui mostenire &orbim in timpu" &ietii si care puteau fi instrainate dupa cum credea de cu&iinta. $e"e % cate#orii de bunuri erau re#"ementate de re#u"i 6uridice diferite. =n sistemu" de drept modern s-au e"iminat aceste diferente si principiu" este ca nu mai este nimeni ob"i#at, de ex. , sa pastre*e sa *icem &i"a pe care a primit-o de "a tata" "uiB 'i#ur ca numai daca exista o substitutie fidecomisara, dar actionea*a numai asupra unei sin#ure #eneratie. )cesta este doar un principiu si exista une"e e$ceptii de "a principiu" unitatii transmisiunii succesora"e: a) exista re#"ementari cum sunt ce"e din art. 9;? 2$$, care se refera "a bunuri"e mobi"e dobandite de sot in timpul casatoriei si "a darurile de nunta. )ceste bunuri se cu&in sotu"ui supra&ietuitor daca &ine "a mostenire cu a"ti mostenitori decat cei din c"asa =. +eci inafara de descendenti, cu cei"a"ti, cand &ine "a mostenire si nu a dispus de cujus de ace"e bunuri in timpu" &ietii, in acea situatie, aceste bunuri se cu&in sotu"ui supra&ietuitor cu tit"u" de mostenire "e#a"a: un drept specia" de mostenire "e#a"a a sotu"ui supra&ietuitor si in acesta situatie si#ur ca contea*a natura si provenienta bunurilor . 1rebuie sa fie bunuri mobi"e apartinand #ospodariei casnice care au fost obtinute in timpu" casatoriei. (etinem aici doar ca de "a acest principiu exista aceast exceptie. b) mai exista, dar acum re#u"a a fost a6ustata, posibi"itatea ca in situatia in care existau succesiuni cu elemente de extraneitate ,deci cand o persoana deceda si "asa bunuri in mai mu"te parti. - re#u"a era pana nu de mu"t, ca in pri&inta imobi"e"or, succesiuni"e respecti&e sa fie #u&ernate de re#u"i"e af"ate "a "ocu" unde se af"a bunu".
4

=n drept modern ,aici se inscrie si 2$$. de pi"da, a&em o pre&edere "a art. %D3D a". %: sunt re#u"i de drept internationa pri&at. :ai intai &a ro# sa obser&ati art. %D33: mostenirea este supusa "e#ii statu"ui pe teritoriu" caruia defunctu" a a&ut "a data mortii resedinta obisnuita. 8a art. urmator %D3? a". 1: o persoana poate sa a"ea#a "e#ea ap"icabi"a mostenirii sa"e si aceasta "e#e sa fie "e#ea cetateniei sa"e- deci de pi"da domici"ea*a in >ranta si a"e#e "e#ea (omana, fiind cetatean roman. /e urma &in dispo*itii"e art. %D3D a". %: =n ca*u" in care conform "e#ii ap"icabi"e mostenirii ,ce"or % re#u"i enuntate. succesiunea este &acanta, bunuri"e situate sau, dupa ca*, af"ate pe terit (omaniei sunt pre"uate de statu" roman in temeiu" dispo*itii"or "e#ii romane pri&itoare "a atribuirea bunuri"or unei succesiuni &acante, deci este posibi" ca unu" si ace"asi patrimoniu succesora" sa se transmita in parte dupa o "e#e: "e#ea domici"iu"ui defunct"ui sau "e#ea nationa"a si in parte dupa "e#ea nationa"a ap"icabi"a (omaniei, dar asta doar atunci cand e &orba de o mostenire &acanta si re#u"i"e ap"icabi"e mostenirii fac trimitere "a una dintre aceste "e#i. +eci si acesta e un exemp"u de dero#are de "a principiu" transmisiunii unitare a patrimoniu"ui succesora". c) mai exista astfe" de exceptii - decur# din art. 27 din legea 114 1!!" re#eritoare la locuinte. =n esenta, acest text re#"ementea*a cine si in ce conditii preia dreptu" de "ocatiune in ca*u" decesu"ui "ocataru"ui. =n principiu, contractu" de "ocatiune incetea*a "a momentu" decesu"ui "ocataru"ui dar cand e &orba de "ocuinte, acest text de "e#e instituie anumite re#u"i care dero#a de "a dreptu" comun: daca ce" ce a fost titu"aru" contractu"ui de "ocatiune si a decedat sau a "ocuit cu parintii dar e" a fost titu"aru"E nu parintii - parintii au un drept a" "or de a pre"ua si a duce mai departe contractu" de "ocatiune si asta c3iar in situatia in care ce" ce a decedat a "asat un fiu care fiind mostenitor din c"asa = in"atura de "a mostenire pe cei din c"asa a %-a - parintii. +eci iar o dero#are de "a dispo*itii"e de drept comun. d) in fine, mai exista o a"ta dero#are care se refera "a tansmisiunea succesora"a a bunuri"or care repre*inta amintiri de #amilie ,scrisori, decoratii, etc.: bunuri care au "e#atura cu istoria fami"iei respecti&e si care se transmit din #eneratie in #eneratie. =n 5$$ aceasta prob"ema nu era re#"ementata. =n drept france* de-a "un#u" timpu"ui pretoria" s-au constituit anumite re#u"i: astfe" de bunuri erau mai intai supuse unor re#u"i dero#atorii in pri&inta parta6u"ui, deci nu puteau fi parta6ate dupa re#u"i"e dreptu"ui comun, e"e trebuiau sa ramana in fami"ie, deci nu puteau fi transmise decat unui membru a" fami"iei. F"terior, practica si doctrina au acceptat ca poate fi &b si despre re#u"i care trec dinco"o de re#u"i"e ap"icabi"e parta6u"ui, considerand ca e &b de re#u"i care pri&esc transmisiunea succesora"a. =ata ca dreptu" nostru a pre"uat si a re#"ementat aceste prob"eme "a art. 11?1-11?% 2$$. =n esenta, cand exista astfe de bunuri, e"e nu pot fi parta6ate ca principiu, decat cu acordu" unanim a" parti"or iar in situatia in care nu se rea"i*ea*a acest acord sau parti"e nu doresc sa parta6e*e bunuri"e, e"e &or fi atribuite in depo*it. ! +eci atentie: pentru pastrare - unuia sau a"tuia dintre mostenitori, pe care i" considera coindi&i*aru ce" mai potri&it sau cand parti"e nu se inte"e#, ce"ui desemnat de instanta de 6udecata. $e" ce e denumit depo*itar poate sa re&endice astfe" de bunuri daca se af"a in posesia terti"or dar ceea ce trebuie sa retinem e ca nu poate sa dispuna de ele . +eci este o simp"a depo*itareE trebuie sa asi#ure accesu" si ce"eor"a"ti "a bunuri"e respecti&e, in esenta, in pri&inta acestor bunuri exista re#u"i specia"e pe care "e #asiti deta"iate "a artico"e"e pe care "e-am indicat.
5

)m &a*ut care sunt principii"e transmisiunii succesora"e, trecem sa discutam despre desc3iderea mostenirii. 5orbim tot despre mostenire in #enera", prin urmare re#u"i"e pe care "e discutam sunt apicabi"e si mostenirii "e#a"e si mostenirii testamentare. Deschiderea mostenirii: %& C"U'": decesu" unei persoana fi*ice ,art. 95? preci*ea*a acest "ucru.. ) nu se confunda desc3iderea mostenirii care are drept cau*a decesu" unei persoane fi*ice, cu desc3iderea procedurii succesora"e. Procedura succesorala, e procedura necontencioasa care se desfasoara in fata notaru"ui pub"ic si in conditii"e in care parti"e nu se contra*ic, deci nu exista contencios intre mostenitori, se e"iberea*a automat certificatu" de mostenitor. =ntotdeauna aceasta procedura este dec"ansata u"terior desc3iderii mostenirii, deci u"terior decesu"ui defunctu"ui. 2u se poate pune prob"ema desc3iderii procedurii succesora"e inaintea decesu"ui. 'e poate intamp"a si "ucru" acestaE in practica e inta"nit nu de putine ori, ca desfacerea succesiunii sa se faca "a 1 an, "a %, "a 10 sau c3iar "a 100 de "a data desc3iderii mostenirii, prin urmare sa nu confundam desc3iderea mostenirii cu desc3idera procedurii succesora"e. 'unt "ucruri comp"et diferite. Exista ca*uri in care une"e persoane fi*ice dispar...stiti ca exista o procedura de declarare judecatoreasca a mortii . +aca o persoana = dec"arata disparuta, nu se poate pune prob"ema desc3iderii mostenirii. +aca insa e dec"arata moarta prin 3otarare 6udecatoreasca atunci da, se pune prob"ema desc3iderii mostenirii si momentu" desc3iderii mostenirii in acesta situatie, o sa &edem ca este ace"a care e stabi"it prin 3otarare ca fiind ce" a" decesu"ui. +ata poate fi modificata daca se probea*a a"ta data decat data stabi"ita de 3ot 6ud. (& )"!" desc3iderii mostenirii: cea a decesu"ui persoana fi*ica. )e ce are importanta data desc*iderii mostenirii? 0=n raport cu aceasta data se stabi"esc de pi"da normele juridice aplicabile mostenirii . +e ex: in "e#ea de ap"icare a 2$$ se pre&ede in mod expres ca mosteniri"e desc3ise , deci daca a a&ut "oc decesu" "ui de cu6uis inainte de intraea in &i#oare a 2$$. &or fi #u&ernate de 5$$. +eci principiul in materie succesora"a este ca mosteniri"e sunt guvernate de legea in vigoare la data deschiderii mostenirii. 0)ceasta data are importanta si dpd& a" stabilirii persoanelor care au drept la mostenire . 7 sa &edem ca una din conditii"e contractu"ui de a mosteni, fie mostenirea "e#a"a fie mostenirea testamentara, este aceea ca ce" care mosteneste daca e persoana fi*ica, sa existe, sa fie in &iata sau ce" putin sa fie conceput ,daca e &orba despre un copi" neconceput si nenascut inca "a data desc3iderii mostenirii.. 0)ceasta este data pana "a care retroacti&ea*a acceptarea mostenirii. =ntotdeauna cand are "oc decesu", exista un termen pre&a*ut de "e#e care "a ora actua"a e de 1 an de *i"e ,inainte era de D "uni. in care mostenitorii care au &ocatia "a mostenire au drept de a opta, a accepta sau a respin#e, renunta "a mostenire. $and are "oc acceptarea, efecte"e acesteia se produc de "a data desc3iderii mostenirii, deci efecte"e sunt retroacti&e. 2iciun moment patrimoniu" succesora" nu &a ramane fara stapan. 0=n raport cu aceasta data se stabi"este componenta masei succesorale. /atrimoniu" defunctu"ui este ace"a de "a data desc3iderii mostenirii.
6

0+easemenea, aceasta este data de "a care se naste intre mostenitor starea de indiviziune daca exista % sau mai mu"ti mostenitori care au &ocatie "a uni&ersa"itate sau "a cote parti din uni&ersaitate. +eci data desc3iderii mostenirii are importanta din mu"tip"e puncte de &edere. =n "e#atura cu data mortii, ,care o sa &edem ca are importanta in ceea ce pri&este capacitatea succesora"a. &reau sa &a spun cate&a cu&inte in "e#atura cu institutia comorientilor. Exista un text in decretu" 31/195? pri&itor "a persoana fi*ica si persoana 6uridica care spunea in esenta ca atunci cand % persoane intre care exista o carte succesora"a care poate fi reciproca sau doar uni"atera"a - deci numai dintr-o parte nu si din ce"a"ata. +e ex.: daca % frati decedea*a impreuna exista &ocatie reciproca dar se poate intamp"a ca un frate sa decede*e cu un a"t frate si unu" dintre ei sa fie castorit si sa nu aiba copii si ce"e"a"t sa aiba copii. +aca exista frate care are copii, e" &a fi mostenit de copii, nu poate fi mostenit de ce"a"a"t frate. +eci poate fi &b de o &ocatie reciproca sau uni"atera"a si e &orba de acea situatie in care astfe" de persoane decedea*a intr-o impre6urare in care nu se poate stabi"i cu certitudine care a decedat mai intai si care a decedat u"terior. E &orba de ace"e situatii cum e ca*u" unui catac"ism, cutermur, accident, naufra#iu, deci o impre6urare catastrofica in care persoane"e respecti&e decedea*a si de ce"e mai mu"t ori nu se poate stabi"i care a decedat mai intai. 'i atunci potri&it art. %1 decr. 31/5? se pre*uma ca au decedat in ace"asi moment. Consecinta practica: nu spunea expres textu", dar era ca nu se puteau mosteni pentru ca pentru a putea mosteni o persoana trebuie ca ce" ce mosteneste sa fi supra&ietuit si o fractiune de secunda ce"ui pe care i" mosteneste, deci daca decesu" a&ea "oc in ace"asi moment si#ur ca nu se puteau mostenideci fiecare era mostenit de mostenitorii "ui "e#a"i sau testamentari. 'i aici, in "e#atura cu aceasta re#"ementare, prof. $rancisc %ea& a spus ca exista comorienta si atunci cand % persoane decedea*a in "ocuri diferite dar intr-un a"t inter&a" de timp ,de ex. de o ora, o *i. si ca ar exista situatie de comorienta si in aceste situatii. 2oi am obiectat si am spus ca in aceste situatii nu e +orba de comorienta pentru ca intr-o astfe" de ipote*a, prob"ema care se pune nu este aceea de a pre*uma cand s-a prdus decesu" unuia sau a" ce"ui"a"t ci prob"ema e ca ace"a care rec"ama dreptu" "a mostenire sa deo&edeasca ca a supra&ietuit ce"ui"a"t. 2eputand face aceasta do&ada, si#ur ca nu &a primi drepturi soccesora"e. +eci nu ne interesea*a comorienta in aceasta situatie. $omorienta prin definitie inseamna ca au murit impreuna. +aca 1 a murit in )frica si unu" in )sia poate fi &b de comorienta- E i"o#ic4 Ce face NCC? 5ine 2$$, nu mai institue aceasta pre*umtie, nu mai &orbeste nimic despre aceasta pre*umtie dar *ice "a art. 95; a". 1 ca o persoana poate mosteni daca exista "a momentu" desc3iderii mostenirii si pe urma "a a". %: daca in ca*u" mortii mai mu"tor peroane nu se poate stabi"i ca una a supra&ietuit a"teia acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe a"ta. 5in autorii care au inceput sa comente*e 2$$: aici e re*o"&ata prob"ema asta cu comorienta in spiritu" ce"or spuse de >rancisc +eaG. :ie mis e pare ca e cu totu" atce&a. )ici spune care sunt consecinte"e cand nu se poate do&edi care a supra&ietuit ce"ui"a"t si consecinte"e erau ce"e care erau si inainte. /rob"ema e urmatoarea: in dreptu" nostru in aceasta pri&inta exista re#ementarea din art. %1 din decr. 31 din 195? si s-a sustinut, tot prof. >r. +eaG ,si a fost aprobat de a"tii. ca in situatia in care un tata decedea*a impreuna cu fiu" "ui, desi re#u"a care decur#e din situatia de comorienta
7

ar fi ca niciunu" ,nici fiu" nu poate mosteni pe tata si in&ers. ar fi nedrept ca fiu" sa nu poata fi mostenit prin repre*entare adica sa nu-= mosteneasca pe tata prin repre*entare copii fiu"ui decedat impreuna cu tata" in situatie de comorienta. 'untem de acord ca e nedreapta so"utia, nu- +reptu" france*, care este unu" perfect "o#ic, dupa ce a instituit re#u"a comorientei, &enea cu un artico" si spunea ca in situatia in care un descendent decedea*a impreuna cu un ascendent in situatie de comorienta, descendentii acestui descendent i" pot mosteni pe ascendent prin repre*entareE deci era intai re#u"a comorientei si pe urma &enea cu exceptiaE cu toate ca e situatie de comorienta, deci in mod norma" nu se putea mosteni, deci descendentii descendentu"ui nu puteau &eni "a mostenire prin repre*entare. 1otusi din ratiuni"e acestea de ec3itate care sunt e&idente textu" permitea acest "ucru. =n drept nostru nu exista un asemenea text si nu a fost introdus nici in 2$$ deci prob"ema ramane cum a fost si inainte. +aca tot e copiat dupa codu" france*, de ce nu au copiat pana "a capat- Fnii autori spun ca in continuare comorienta este re#ementata in dreptu" nostru in textu" pe care "-am citat si care e sin#uru" care are "e#atura cu aceasta prob"emanu &orbeste despre comorienta ci &orbeste despre posibi"itatea sau imposibi"itatea de a do&edi ca unu" a supra&ietuit ceui"a"t. 5or exista ace"easi prob"eme care au existata inainte pentru ca oricat de ec3itabi" ar fi ca descendentii descendentu"ui sa-= poata mosteni pe bunic, impreuna cu descendentii a"tor fii care au supra&ietuit bunicu"ui, dar daca nu ai instituit treaba asta prin "e#e, so"utia a ramas imposibi" de practicat dpd& "e#a". 'i#ur ca putem sa &enim i"e#a" si sa interpretam cum &rem si atunci "ucruri"e stau a"tfe". +eci asta era situatia cu comorienta sau mai bine *is exista si acum prob"ema cu comorienta pt ca "e#iuitoru" roman, daca tot s-a inspirat din profesoru" +eaG, aici unde trebuia sa puncte*e "ucru" acesta, nu a punctat. ,&-.CU- desc3iderii mostenirii - are importanta din mu"tip"e puncet de &edere. ,a" "e#ii ap"icabi"e, a" notaru"ui competent sa re*o"&e procedura succesora"a notaria"a, a" competentei teritoria"e a instante"or c3emate sa so"utione*e "iti#ii"e succesora"e.. Este un principiu, ace"a a" ultimului domiciliu al celui decedat si aici si#ur ca au existat discutii"e : cum se do&edeste domici"iu" - ce" din actu" de identitate sau poate exista a"tu". =n aceasta pri&inta trebuie sa a&em in &edere art. 95? a". % 2$$: mostenirea se desc3ide "a u"timu" domiciu"iu a" defunctu"ui. /e urma spune "a te*a a %-a: do&ada u"timu"ui domici"iu se face cu certificatu" de deces sau dupa ca* cu 3otararea 6udecatoreasca dec"arati&a de moarte pre*umata. (etinem ca re#u"a este ca mostenirea se desc3ide "a u"timu" domici"iu a" defunctuui. ) nu se confunda u"timu" domici"iu cu u"tima "ocuinta. Ex.::er#e in excursie "a 8ondra, moare aco"o. F"timu" domic nu e ce" din 8ondra, ci "ocu" in care persoana "ocuieste in mod constant, unde isi desfasoara principa"e"e" acti&itati, s.a.m.d.

Conditiile cerute de lege pt a putea mosteni: 1. persoana care mosteneste sa aiba capacitate succesora"a $apacitatea de a mosteni. )rt. 95;, a" 1 2$$ pe care "-am citat de6a, in esenta spune ca o persoana poate mosteni daca exista a momentu" desc3iderii mostenirii. +ispo*itii"e art. 3D ,care se refera "a copi"u" conceput dar nenascut., art. 53 ,persoana disparuta., art. %08
8

,persoane"e 6uricice. raman ap"icabi"e. 1rebuie sa retinem ca atunci cand e &orba de o persoana fi*ica care mosteneste o a"ta persoana, acea persoana fi*ica pentru a putea mosteni trebuie sa existe "a momentu" desc3iderii mostenirii sau sa fi fost conceputa. =n pri&inta persoane"or 6uridice acestea in principiu trebuie sa aiba existenta 6uridica e#a"a adica trebuie sa aiba un act de infiintare care poate fi un contract, act administrati&, "e#e sau a"tce&a si sa fie inscrise in re#istru" corespun*ator "a persoane"e 6uridice respecti&e dar asa cum re*u"ta din dispo*itii"e art. %08 din 2$$, "a care face trimitere art. 95% a" 1 te*a a %-a, re*u"ta ca prin e$ceptie de "a pre&ederi"e art. %05 a". 3 si daca prin "e#e nu se dispune a"tfe", orice persoana juridica poate primi "ibera"itati in conditii"e dreptu"ui comun de "a data actu"ui de infiintare sau in ca*u" mostenirii testamentare, de "a data desc3iderii mosteniriiE deci se dero#a de "a re#u"a ca o persoana 6uridica are existenta "e#a"a in toate puncte"e de &edere, nu de "a momentu" actu"ui de infiintare ci de "a momentu" inre#istrariii in re#istru" specia". =n pri&inta mostenirii &edeti ca e suficient sa existe actu" de infiintare si are dreptu" de a mosteni c3iar daca bunuri"e care ii re&in prin mostenire nu sunt necesare pt a "ua fiinta asa cum cerea "e#ea anterior intarii in &i#oare a ncc. +eci =2 E'E21), /1 $) 7 /E('7)2) ') /7)1) :7'1E2=, 1(E!F=E ') EH='1E 8) :7: desc3iderii mostenirii deci cand e &b de persoana fi*ica trebuie ca ce care mosteneste sa fi supra&ietuit oricat de putin ce"ui"a"t pt ca a"tfe" se ap"ica dispo*itii"e de "a a" % din art 95;. $and nu se poate stabi"i ordinea decese"or atunci ce se intamp"a dpd& 6uridic- =nsemana ca ce" ce rec"ama mostenirea nu do&edeste una dintre ce"e 3 conditii necesar a fi intrunite pt a putea mosteni. 2u face do&ada ca are capacitate succesora"a. +in acest moti& in aceste sit nu se pot mosteni persoane"e respecti&e si "ucru" acesta se intamp"a fie ca au decedata in sit de comorienta cum era ca*u" in re#"ementarea din decretu" 31 fie in situatia cand au decedat in "ocuri diferite. =mportant este ca ce" care rec"ama mostenirea poate sau nu sa do&edeasca ca a supra&ietuit ce"ui pe care &rea sa i" mosteneasca. %. sa nu fie intr-o situatie de nedemnitate =nstitutia era re#"ementata si in 5$$, si in esenta era &b si este &b si acum dupa cum o sa &edem, cu une"e diferente, despre o sanctiune / care consta in decaderea in temeiu" "e#ii din dreptu" de a mosteni subiect re#imu" $ $i& de "a 18D? cand erau intrunite conditii"e crute de "e#e pt nedemnitate, aceasta nu putea fi in"aturata in niciun fe". +eci nici ce" despre a carui mostenire este &b nu putea sa i" ierte pe nedemn. =n 2$$ poate sa fie iertat c3iar daca este &b de o nedemnitate de drept pt ca 2$$ spre deosebire de &cc cand exista o sin#ura nedemnitate care era de drept si de care nu putea fi iertat nedemnu" nici daca dorea decuius, in sist ncc exista % feuri de nedemnitate: una care este de drept si una 6udiciara. '-a inspirat "e#iuitoru" nostru din $$i& Iuebec art D%0-D%1, $ ci& france* D%D-D%;. =n esenta nedemnitatea presupune sa&arsirea unor fapte reprobabi"e "a adresa defunctu"ui sau "a adresa memoriei acestuia. 'ubiect re#imu" &cc existau re#"ementate 3 ca*uri de nedemnitate. /rimu" era ce" ce se referea "a persoana condamnata pt sa&arsirea cu intentie sau uciderea cu intentie a defunctu"ui sau mai bine *is desfasurarea unei actiuni de ucidere a defunctu"ui,c3iar si tenatati&a., a" %-"ea ca* era ce" dce se referea "a ceea ce &cc numea acu*atia capita"a- se referea "a o acu*atie ce putea sa atra#a pedeapsa cu moartea. )ceasta disp a fost introdusa in cci& france* , in tp re&o"utiei
9

france*e cand daca &roiai sa mostenesti pe cine&a denuntai pe ce" ce &roiai sa i" mostenesti "a tribuna"u" re&o"utionar, aia #3i"otineau-- /e "oc si tu mosteneai. /t a pre&eni aceste posibi"itati de mostenire c ci& franc a re#"ementat aceasta sit. ) 3-a situatie - cand era &b despre in6urii #ra&e sau fapte #ra&e "a adresa memoriei defunctu"ui. =n ncc "ucruri"e sunt re#"ementate in fe"u" urmator: ati retinut ca exista % forme de nedemnitate: de drept art 958, a"1, care spre deosebire de &cc re#"ementea*a % asemenea ca*uri: primu": cand un succesibi" este condamnat pena" pt sa&arsirea unei infractiuni cu intentia de a-" ucide pe ce care "asa mostenirea, deci un ca* identic cu primu" ca* din re#"ementarea anterioara si a" %-ea ca* care nu exista in re#" anterioara se ref "a sit cand un succesibi" este condamnat pt sa&arsirea inainte de desc3iderea mostenirii a unei infr cu intentia de a ucide pe un a"t succesibi" care daca mostenirea ar fi fost desc3isa "a data sa&arsirii faptei ar fi restrans &ocatia "a mostenire a faptuitoru"ui. +e ex. E frate"e "ui si ca sa mosteneasca sin#ur comite astfe" de aste. =ntr-o astef" de sit se afa intr-o sit de nedemnitate de drept. =n ceea ce pri&este primu" dintre aceste ca*uri, cu exceptia ca se ap"ica si mostenirii testamentare deci aici a&em o diferenta importanta fata de re#em anterioara care pre&dea nedemnitatea doar in "e#atura cu mostenirea "e#a"a. =ata ca ncc acest ca* de nedemnitate pri&este si mostenirea testamnentara deopotri&a cu ce&a "e#a"a. 7bser&am ca e identic cu ce" pre&a*ut "a art D55pct 1 din &cc. =n esenta, trebuie sa fie intrunite 3 conditii: :ai intai succesibi"u" sa fi sa&arsit contra ce"ui care "asa mostenireacu intentie direca o fapta care poate fi o actiune sau o inactiune care sa intruneasca cerinte"e "aturii obiecti&e a uneia dintre infr contra &ietii indif daca infr s-a consumat sau daca a ramas in fa*a de tenati&aE succesibi"u"ui sa-= fie imputabi"a dpd& pena" actiunea sau inactiunea respecti&a. +aca de pJi"da e "ipsit de discernamant nu &a putea fi dec"arat nedreptE sa fi sur&enit o 3ot 6udecatoreasca fie de condamnare pt fapte"e respecti&e fie daca persoana repecti&a nu poate fi condamnata pt ca a decedat inainte de a sur&eni condamnarea sau a sur&enit amnistia sau prescr extincti&a a faptei sa fi sur&enit o 3ot 6ud ci&i"a care sa constate aceste situatii. $eea ce e interesant de obser&at este faptu" ca subiect &cc daca nu sur&enea condamnarea pena"a a ce"ui &ino&at de sa&arsirea unei asemnea fapte nu putea inter&eni nedemnitatea si s-a constatat in practica, ca o persoana ucidea cu intentie ex:sotu" a uciso pe sotie si pe urma s-a sinucis si e". =n aceasta situatie, dupa re#"ementarea anterioara sotu" o mostenea pe sotie in"aturand rude"e de san#e a"e defunctu"ui-fratii, surori"e samd, nu era intrunita conditia sa fi sur&enit o caondamnare pena"a. )ceast sit a fost criticata si in drept france*,si s-a i&it o astfe" de situatie si in dreptu" "or. 'otu", a ucis sotia, a mostenit si a transmis ce a mostenit de "a sotia pe care e" a ucis-o "a mostenit "ui "e#a"i, mostenitorii sotiei neprimind nimic. :ostenitorii sotiei au insitst in drept intern, apoi s-au adresat $E+7 si aici au primit casti# de cau*a pt ca in esenta in cau*a aceasta B..$urtea Europeana a dat casti# de cau*a rec"amanti"or pe temeiu" disp art 8 din $on&entia Europeana a +rept 7mu"ui care se refera "aBintemeiat pe acest text de "e#e, pt ca e e&ident ca e cu totu" anorma"a aceasta situatie, nu a sur&enit cond pena"a dar e c"ar ca a facut cu intentie ceea ce a facut. +e6a inainte de 2$$ aceasta re#ementare era prob"ematica dpd& a" $E+7 si aici si#ur ca aceast re#"ementare din 2$$ e ft bine &enita cacia aici se pre&ede ca c3iar daca a inter&enit decesu" inainte de condamn pena"a nedemnitatea functionea*a, si#ur, cu
10

cond ca indep"inirea conditiior sa fie &erificata de o instanta ci&i"a. 2u de cea pena"a. +eci aici a facut bine "e#iutoru" roman. $e"a"a"t ca* de nedemnitate se refera "a situatia in care succesibi"u" a comis actiuni simi"are nu impotri&a "ui decuius ci impotri&a unui comostenitor. 'i aceasta re#"ementare e acceptabi"a. /oate fi acceptata ca atare. =n "e#atura cu re# 6ud a" acestei nedemnmitati de drept care difera de nedemnitatea 6udicara potri&it art 958 a"3 ncc aceasta poate fi constatata oricand asadar nu e supusa presc extincti&e, "a cererea oricarei perisoane interesate sau c3iuar din oficiu fiind in&ocata de inst de 63udecata sau de catre noratu" pub"ic in fata caruia sa desfasoara procedura succesora"a notaria"a necontenciuoasa. +eci &edeti ca re# 6ur este a" imprescriptibi"itatii si a posibi"itatii de a putea fi in&ocata de orice persoana intresata,de un comostenitor, de un mostenitor subsec&ent, de un creditor a" unui mostenitor pe ca"ea actiunii ob"ice. deci orice persoana care poate 6ustifica un interes sau c3iar de catre un beneficiar a" unei "ibera"itati ,"e#atar care ar fi trebuit sa suporte reductiunea daca nu opera nedemnitatea sau un donatar care a fos #ratificat in tp &ietii care si e" ar fi trebuit sa suporte reductiunea depasind "imite"e cotitatii disponibi"e. pot in&oca aceasta nedemnitate. $eea ce trebuie sa remarcam e faptu" ca spre deosebire de nedemnitatea re#"em ;55 &cc care nu putea fi in"aturata subiect niciun fe" , contrar 9D1 a" 1 te*a= 2$$, text care e inspirat de ;%8 c ci& france* efecte"e nedemnitatii de drept sau de a"tfe" si cu atat mai mu"t si a ce"ei 6udiciare pot fi in"aturate, spune textu" epres prin textament sau prin act autentic notaria" de catre ce" care "asa mostenirea asta si#ur, presupune ca nu a fost de6a omorat. nu mai poate sur&eni o astfe de iertare si mostenitorii nu pot sa faca o astfe" de iertare, numai decuius poate sa faca o astfe" de iertare. 'i#ur ca se pot spune aici une" "ucruri: poate fi in"aturata expres printr-un act autentic notaria" sau printr-un testament ,textu" france* spune mai c"ar: printr-o dec"aratie expresa de &pinta in forma testamentara pt ca testamentu" poate fi si autenti dar poate fi si o"o#raf.. )rt 9D1 a"1 te*a == 2$$ &ine cu preci*area: <fara o dec"aratie expresa nu constituie in"aturarea efecte"or nedemnitatii "e#atu" "asat nedemnu"ui dupa sa&arsiea faptei care atra#e nedemnitatea@ deci in "umina acestui text sur&in fapte"e care pot atra#e nedemnitatea si u"teripor ace"or fapte care in mod norma" ar atra#e nedemnitatea de drept ce" despre a acarui mostenire discutam face un "e#at in fa&oarea aceeiasi persoane. 1extu" din $ ci& roman nu face nico diferenta : orice "e#at. Eu cred ca "ucruri"e stau diferit daca e &b de un "e#at particu"ar textu" are ratiune- nu confera &ocatie decat "a bunu" respecti& nu "a patrimoniu dar cand de piu"da decuius face un "e#at uni&ersa" sau un "e#at cu tit"u uni&ersa" care ce confera- &ocatie primu" "a intre#u" patrimoniu, in mostenirea "e#a"a "a ce confera &ocatie- 1ot "a intre#u" patrimoniu. /ai daca dupa ce a facut fapte"e care ar fi putut sanctionate in manieria in care am spus &ine dispunatoru" si *ice cu toate ca a facut treaba asta eu ii dau &ocatia "a uni&ersaitate deci ceea ce aa&ea in temeiu" "e#ii ii dau in temeiu" testamentu"ui si e#ea nu ma impiedica sa fac "ucru" asta. )sta nu inseamna imp"icit ca "-am iertat pe a"aE&ident da. )ici deci textu" nu face distinctie, eu cred ca 1rebuie facuta distinctie ca si in D%8 c ci& france*. )co"o orice pre&edere are o ratiune nu e pus aco"o numai ca sa fie. 2u au facut codu" in pripa. )tunci cand noi pre"uam, nu e firesc sa ne #endim ce ratiune are textu" pre"uat- =n p"us, fata de nedemnitatea de drept e re#"ementata in 2$$ si
11

nedemnitatea 6udiciara a"e carei conditii sunt pre&a*ute "a art 959 ncc : aici a" 1@ poate fi dec"arata nedemna < iar ce"a"a"t text %58<este de drept nedemna de a mosteni@ : 1. /ersoana condamnata pena" pt sa& cu intentie impotri&a ce"ui care "asa mostenire a unor fapte #ra&ede &ioenta fi*ica sau mora"a ori dupa ca* a unor fapte care au a&ut ca urmare moartea &ictimei. +eci aici e &b de infr care pot sa duca "a moartea "ui decuius dar cu praeterint nu cu intentie ca in ca*u" de "a 958. % o perscare cu rc a ascuns, a"ternat, distrus sau a fa"sificat testamentu" defunctu"ui, 3. /ersoana care prin do" sau &io"enta "-a impiedicat pe ce" ce "asa mostenitea sa intocmeasca , sa modifice sau sa re&oce testementu". =n aceste ca*uri este &b de o nedemnitate 6udiciara care asa cum re*u"ta din a"in urmatoare din ace"asi text de "e#e poate fi so"icitata intr-un temen de 1 an care cur#e de "a diferite momente cum &edeti in a"in 3,?,5. +eci astfe de ca*uri de nedemnitate nu f unctionea*a dedrept ca si in ca*u" de "a art 958 si trebuie sa fie so"icitate si &edeti ca textu" spune subiect sanctiunea decaderii de orice succesibi". )ici o sa obser&am ca e o diferenta fata de dispo*itii"e 958, cand orice persoana interesata putea so"icita acest "ucru, si#ur ca aici au copiat din $ci& Iuebec, dar ne intrebam ca botiunea de succesibi" e mai restransa decat oprice persoana interesata..cine sunt succesibi"ii- E &b doar de cei care au &ocatie "e#a"a sau si de cei care au &ocatie testamentara. +e ce nu ar a&ea drept acesta si ci care ar putea cere/ ar putea beneficia de ndemnitate pt ca nu ar mai trebui sa suporte reductiunea: donatarii, "e#atarii. 2u ar fi fost rationa" sa "iu se dea drept si acestora- =n c ci& fr se arata ca mai eationa" ar fi fost sa se permita oricarei persoana interesate sa in&oce nedemnitatea in astfe de ca*uri. 2u prea &ad ar#umete sa stea in picioare sa spui ca numai succesibi"ii pot. +aca &ii cu ideea ca cei care continua persoana defunctuui-succesibi"ii atunci inseamnaa ca numai unii pot: mostenitorii "e#a"i, de6a incep discutii"e "a most testamentari si ii in"aturi pe "e#atarii particu"ari, deci cred ca textu" &a da nastere "a prob"eme de interpretare. $e trb s aretinem e ca exista % forme de nedemnitate: una 6udiciara si una de drept. 3. sa aiba &ocatie sau c3emare "a mostenire 'a te c3eme "a mostenire fie "e#ea, fie &ointa dispunatoru"ui /a# D%-11?

0.S!1N #1" -12"-" !ransmiterea mostenirii in temeiul legii& Va reamintiti ca in drept nostru l ora actuala 1 ( tipuri de mostenire: legala si testamentara& Prin urmare/ azi +om discuta despre cea legala& $and se transmite mostenirea in temeiu" "e#ii- 1rb sa retinem ca acest "ucru se intamp"a atunci cand de cu6us, deci ce" despre a carui mostenire este &orba nu a facut dispo*itii testamentare. E" e "iber sa faca sau sa nu faca. /rin urmare, ipote*a de scoa"a este aceea in care de cu6us nu face nicio dispo*itie testamentara. 'e poate intamp"a insa ca defunctu" sa fi facut dispo*itii testamentare dar acestea sa nu fie &a"abi"e. =n ace ipote*a din nou, mostenirea este "e#a"a. 'i in fine se poate intamp"a ca una si acceeasi mostenire in parte
12

sa fie "e#a"a si in parte sa fie testamentara: de ex: daca ce" ce a deced;at "asa un fiu care este mostenitor re*er&atar cum &om &edea "a mom potri&it- mostenitorii re*er&atari prin care se #asesc si copii, descendentii defunctu"ui primesc o anumita cota din mostenire c3iar daca defunctu" a decis a"tce&aE in aceasta ipote*a re*er&a e de A din mostenire. +aca de cu6us in tp &ietii a facut dispo*itii testamentare care se inscriu in "imite"e cotitatii disponibi"e sau de pi"da ati spus ca i" EHKE(E+E)L) in intre#ime pe fiu" "ui acesta fiind re*er&atar "e#ea ii confera drept "a A din mostenire si acet drept "a re*er&a este unu" care se intemeia*a pe mostenirea "e#a"a, deci in aceasta parte a mostenirii c3emarea ce"ui care a supra&iuetuit defunctu"ui este in temeiu" ""e#ii, primeste re*er&a in ex dat A si cea"a"ta parte a mostenirii care e cotitatea disponibi"a, aceea poate sa fie diferita fie direct unor a"te persoane fie e"e mostenitori sau nu fiind dispo*itii testamentare. +eci intr-o astfe" de ipote*a, in ex dat in pri&inta cotei de A din mostenire care e aferenta re*er&ei mostenirea e "e#a"a iar in pri&inta ce"ei"a"te cote de A mostenirea e testamentara, deci iata ca e posibi" ca una si aceeasi mostenire sa se transfere in parte in temeiu" "e#ii si in parte in temeiu" testamentu"ui. $eea ce trb sa retinem si e important e faptu" ca dispo*itii"e referitoare "a most "e#a"a sunt sup"eti&e- se ap"ica atunci cand defunctu" a dispus a"tfe", dar &edeti ca exista anumite re#u"i care i" constran# in anumite situatii pe dispunator, cand e &b de mostenitorii re*er&atari dar principiu" este ca mostenirea "e#a"a intra in functiune cu tit"u" de norme sup"eti&e atunci cand testatoru" nu a Bu*at de posibi"iatea de a dispune prin testament. =n ceea ce pri&este studiu" "e#at de de&o"utiunea "e#a"a trebuie mai intai sa &edem care sunt criterii"e si sfera persoen"or pe care "e#ea "e c3ema a"a mostenire. =n esenta, din acest pct de &edere ceea ce trebuie sa retinem e faptu" ca mostenirea "e#a"a se cu&ine rude"or defunctu"ui, adica persone"or cu care are "e#aturi de san#e si in p"us si sotu"ui supra&ietuitor,. /rin urmare, putem spune ca mostenirea "e#a"a se cu&ine fami"iei defunctu"ui dar din acest punct de &edere, termino"o#ic notiunea de <fami"ie@ are un inte"es mai "ar# in "imba6u" obisnuit. =n notiune de fam se inc"ude si afinii: #inere"e sau cumnatiiE acestia nu sunt rude de san#e ci doar afin. =n pri&inta acestora nu exista drept de most "e#a"a. +rept de most "e#a"a au doar rude"e de san#e a"e drefunctu"ui. /rin urmare nora, #inere"e, cumnatii nu au &ocatie succesora"a in temeiu" "e#ii. )sa cum stiti, rudena poate fi una fireasca deci rudenia de san#e si poate fi ci&i"a cand are "oc o adoptie. =n ac*u" adoptii"or persoana adoptata primeste statu"tu" identic unei rude de san#e deci beneficia*a de dreptu" de mostenire "e#a"a dar si#ur ca in masura in care dobandeste aceste drepturi B.drept respecti&e in pri&inta rude"or de san#e. 2u e ca*u" sa intram aici in amanunte . 'i#ur ca afami"ii"e pot fi mai mu"t sau mai putin numeroase si din dorinta de a nu se pu"&eri*a a&eri"e succesoara"e in parti infime "e#iuitoru" a instituit anumite re#u"i "e#and dintre rude"e defunctu"ui numai pe une"e, pe ce"e mai apropiate in #rad de rudenie cu defunctu" deci nu toate rude"e acestuia. /otri&it 9D3 a" 1 2$$, <:7'1E2=(E) 'E cu&ine in ordinea si dupa re#u"i"e stabiGite in tit"u" din care face parte acest text de "e#e sotu"ui supra&ietuitor si rude"or defunctu"ui si anume: descendenti"or, ascendenti"or si co"atera"i"or acestuia dupa ca*@ )sa cum &om &edea, sotu" supra&ietuitor are &ocatie "a most "a#a"a a defunctu"ui indiferent de pers care &in "a mostenire in timp ce rude"e de san#e a"e defunctu"ui pot &eni "a mostenirea "e#a"a a acestuia doar in ordinea ce"or ? c"ase pre&a*ute de "e#e. /rin urmare, retinem ca "e#iutoru" #rupea*a rude"e de
13

san#e a"e defunctu"ui in ? c"ase de mostenitori: prin urmare nu toate rude"e de san#e a"e defunctu"ui &in "a mostenire si c3iar daca exista rude in toate ce"e ? c"ase, exista o anumita ordine, o anumita preferinta de c3emare a acestora "a mostenire si din acets punct de &edere exista 3 principii, sau 3 re#ui de ba*a care re#e"ementea*a re#u"ui"e dupa care rude"e defunctu"ui sunt c3emate "a mostenire. $eea ce trebuie sa spunem e ca re#e"ementarea din ncc este aporape identica in aceasta pri&inta cu re#"ememtarea din &cc. /rincipii"e #enera"e care re#"emetea*a aceasta prob"ema sunt: %& principiul prioritatii sau al c*emarii la mostenire in ordinea clasei de mostenitori

(& princ pro$imitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa ,& prin impartirii pe capete sau in parti egale intre rudele din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul

+E578F1=2FE) 8E9)8),transmiterea mostenirii in temeiu" "e#ii. -in dreptu" roman exista doua tipuri de mosteniri ,cea "e#a"a si testamentara $and se transmite mostenirea in temeiu" "e#ii1.atunci cand decu6us nu a facut dispo*itii testamentare %.se poate insa ca defunctu" sa fi facut dispo*itii testamentare insa acestea sa nu fie &a"abi"e,in aceastaipote*a mostenirea este "e#a"a 3.se mai poate intamp"a ca una si aceasi mostenire in parte sa fie "e#a"a si in parte sa fie testamentara ,de pi"da daca ce" care a decedat "asa un fiu care este mostenitor re*er&atar,mostenitorii re*er&atari printre care se ra#asesc descendentii defunctu"ui primesc de "a "e#e o anumita cota c3iar daca defunctu" a *is a"tce&a. re*er&a e 1/% din mostenire ,daca decu6us a facut dispo*itii testamentare care se inscriu in "imite"e cotitatii disponibi"e sau i" ex3eredea*a in intr#ime pe fiu" "ui,acesta fiind re*e&atar "e#ea ii confera dreptu" "a 6umatate din mostenire si acest drept "a re*er&a e unu" care se intemeiea*a pe mostenirea "e#a"a ,fiu" primeste 1/% iar ce"a"ata parte care e cotitatea disponibi"a aceea poate fi deferita fie direct unor a"tor persoane c3iar daca sunt mostenitori prin dispo*itii testamentare.+eci 1/% din mostenire e "a#a"a iar ce"a"ata cota de 1/% mostenire e testamentara -trebuie retinut ca dispo*itii"e referitoare "a mostenirea "e#a"a sunt sup"eti&e asta insemnand ca se ap"ica cand defunctu" nu a dispus a"tfe",totusi exista anumite re#u"i care i" constran# pe dispunator,e &orba de mostenitorii re*er&atari. $(=1E(==8E '= '>E() /E('7)2E87( $KE:)1E 8) :7'1E2=(E -mostenirea "e#a"a se cu&ine rude"or defunctu"ui adica a persone"or cu care are "e#aturi de san#e si in p"us sotu"ui supra&ietuitor,prin urmare putem spune ca mostenirea "e#a"a se cu&ine fami"iei defunctu"ui
14

-notiunea de fa"mi"ie are un inte"es mai "ar# in "imba6u" obisnuit,in notiunea de fami"ie se inc"ud si afinii,dar in pri&inta acestora nu exista drepturi de mostenire "e#a"a. -rudenia poate fi fireasca sau ci&i"a ,in ca*u" unei adoptii. -in ca*u" adoptii"or, persoana adoptata primeste statutu" identic unei rude de san#e ,benefici*a deci de drepturi de mostenire "e#a"a. -din dorinta de a nu se pu"&eri*a a&erii"e succesora"e in parti ,"e#uitoru" a instituit anumite re#u"i a"e#and din rude"e defunctu"ui numai pe une"e ,ce"e mai apropiate in #rad de rudenie cu defunctu" -potri&it dispo*itii"or art 9D3 a"in 1 2$$ :@:ostenirea se cu&ine in ordinea si tit"u" din care face parte acest text de "e#e sotu"ui supra&ietuitor si rude"or defunctu"ui :descendenti"or,ascenednti"or si co"atera"i"or acestuia dupa ca*@ -asa cum &om &edea sotu" supra&ietuitor are &ocatie "a mostenirea defunctu"ui indiferent de persone"e care &in "a mostenire ,in timp ce rude"e de san#e a"e defunctu"ui pot sa &ina "a mostenirea "e#a"a a acestuia doar in oridinea ce"or patru c"ase pre&a*ute de "e#e -prin urmare retinem ca "e#iuitoru" #rupea*a rude"e de de san#e a"e defucntu"ui in ? c"ase de mostenitori,prin urmare nu toate rude"e defunctu"ui &in "a mostenire ci c3iar daca exista rude in toate ce"e ? c"ase exista o anumita oridine ,preferinta "a mostenire -din acest punct de &edere exista 3 /(=2$=/== care re#"ementea*a re#u"i"e dupa care rude"e defunctu"ui sunt c3emate "a mostenire -re#e"emnatarea din 2$$ este aproape identica cu re#"ementare din codu" ci&i" anterior /(=2$=/==8E 9E2E()8E care re#"ementea*a aceasta materie sunt urmatoare"e 1./rincipiu" prioritatii sau a" c3emarii "a mostenire in ordinea c"asei de mostenitori -potri&it disp art 9D? a"in 1 din 2$$ <(ude"e defunctu"ui &in "a mostenire in oridinea c"ase"or de mostenitori stabi"ite din ace"asi text de "e#e@ -sotu" supra&ietuitor nu face parte din nici una din c"ase dar retinem ca &ine "a mostenire in concurs cu fiecare din acestea si drepturi"e "ui difera in functie de c"asa de mostenitori cu care &ine in concurs -in ceea ce pri&este ce"e ? c"ase de mostenitori este &orba de ordine de preferinta stabi"ita de "u#iuitor in functie de presupusa apropiere sau afectiune a defunctu"ui fata de cei c3emati de "e#e "a mostenire $8)'E8E +E :7'1E2=17(= : $8)') =21)= ,c"asa descenednti"or . :inc"ude pe copii defunctu"ui si se poate mosteni "a infinit neexistand "imita "e#a"a -descendentii pot sa &in a "a mostenire indiferent de #radu" de rudenie cu defunctu" $8)') ) +7F) :ascenedenti pri&i"e#iati :parintii defunctu"ui co"atera"i pri&i"e#iati: care sunt fratii si surori"e sau descendetii acestora pana "a #radu" ? inc"usi& ,adica pana "a stranepot de frate. $8)') ) 1(E=):ascendentii oridinari:bunicii,strabunici ,strastrabunici si in acest ca* fiind &orba de rudenie in "ine dreapta se poate mosteni "a infinit $8)') ) /)1() : co"atera"i ordinari :sunt inc"use rude"e in "inie co"atera"a a"te"e decat co"atera"i pri&i"e#iati -sunt inc"usi unc3ii si matusi"e ,frati si surori"e parinti"or defunctu"ui ,&erii primari ,adica copii unc3i"or si matusi"or . frati si surori"e bunici"or

15

-atunci cand exista mostenitori care fac parte din c"ase diferite potri&it principiu"ui care #u&ernea*a materia mostenirea "e#a"a exista aceasta ordine de mostenire in oridinea ce"or ? c"ase de mostenitori . ex: /rin urmare daca exista mostenitori din c"asa intai ,fiu defunct.,mostenitori din c"asa doua ,parintii si fratii defunctu"ui. ,descendetu" adica mostenitoru" din c"asa intai ii in"atura de "a mostenire pe toti cei"a"ti -in "e#atura cu acest principiu au existat anumite discutii in "e#atura cu situatia in care ce" care a decedat a facut o dispo*itie prin care a exeredat un mostenitor "e#a" Ex:are un fiu si din anumite moti&e i" ex3eredea*a,dar fara a institui in mod direct "e#atar adica fara a face "e#ate care sa consume cotitatea disponibi"a ci spune doar atat:@=" ex3erede* pe fiu" meu@ -aceasta dispo*itie de exeredare face acest fiu sa nu poata primi cu tit"u de mostenire "e#a"a =n aceasta ipote*a fiu" primeste re*er&a adica 1/% de mostenire .=ntrebare care s-a pus a fost aceea ca :$E 'E =21):/8) $F $E)8)81) 1/% +=2 :7'1E2=(E-in aceasta pri&inta in dreptu" c"asic france* precum si in dreptu" nostru c"asic se sustinea ca a&eam a face cu o instituire indirecta de "e#atar de pi"da :daca ce" care a decedeat a "asat un fiu pe care "-a ex3eredat si a "asat doi parinti in aceasta ipote*a a&and in &edere conceptia c"asica se considera ca prin ex3eredarea expresa a descendetu"ui au fost insituiti imp"iciti cu tit"u de mostenitori testamentari parintii defunctu"ui -aceasta te*a a fost combatuta de prof >rancisc +eaG care a sustinut ca intr-un asemenea ca* mostenirea care re&ine parinti"or e una "e#a"a ,deci nu una testamentara prin instituirea indirecta ci ar fi o mostenire "e#a"a /rin urmare in aceasta conceptie principiu" prioritatii c"asei de mostenitori ar comporta aceasta exceptie in care "a mostenire ar putea sa &ina doua c"ase in ace"asi timp ,in exemp"u descenedtu" care e mostenitor din c"asa intai si parintii care sunt mostenitori in c"asa a doua . -2$$ pre&ede "a art 9D? a" % :@+aca in urma de*mostenirii rude"e defunctu"ui din c"asa cea mai apropiata nu pot cu"e#e intrea#a mostenire ,atunci partea ramasa se atribuie rude"or din c"ase"e subsec&ente care indep"inesc conditii"e pentru a putea mostenii@ $(=1=$) 1EH1F8F=: -a&and in &edere art 10;5 a"in 5 :MM2u pot profita ex3eradari"e care pri&esc a"iniate"e anterioare persoane"e incapabi"e de a primi "e#ate@ :pai daca e &orba de persoane care sunt in incapacitate de a primi "e#ate atunci ex3erdari"erespecti&e nu dau dreptu" "a o mostenire "e#a"a ci "a o mostenire testamentara imp"icita deci de6a incepem sa fim tu"burati,si &edem ca nu e asa de "impede cum cred a"tii -a&and in &edere art 1090 2$$ :textu" acesta re#"ementea*a ceea ce se numeste cotitatea disponibi"a specia"a a sotu"ui mostenitor cand &ine in concurs "a mostenire cu descendentii care nu sunt comuni cu ce" care a decedat -acest text &orbeste cat se poate de "impede despre o cotitate disponibi"a fie ea si specia"a -in esenta ceea ce trebuie sa retine acuma in acest ca*,cand sotu" suprea&ietuitor &ine in concurs "a mostenire cu copii defunctu"ui .,in acesta ipote*a in mod traditiona" pentru a-i prote6a pe copii impotri&a inf"uentei pe care sotu" supra&ietuitor ar fi putut-o a&ea asupra ce"ui decedat ,atunci "e#iuitoru" a re#"emtat resitricit& dreptu" sotu"ui supra&ietuitor de a primi "ibera"itati .=ntr-o astfe" de ipote*a &om &edea ca sotu" supra&ietuitor nu poate beneficia de "inera"itati facute de defunct in "imite"e cotitatii disponibi"e ordinare ci are dreptu" ce" mu"t "a un sfert din mostenire .

16

-&ine a"in 3 si spune dispo*itii"e a"ineate"or anterioare care re#"ementea*a cotitatea disponibi"a specia"a <'e ap"ica in mod corespun*ator atunci cand descendetu" a fost de*mostenit direct ,iar de aceasta de*mostenire ar profita direct sotu" supra&ietuitor </ai daca tit"u" mar#ina" e cotitatea disponibi"a ceea ce i se cu&ine sotu"ui e cu tit"u de "ibera"itate nu de mostenire "e#a"a ,deci iata inca un text care &ine in contradictie cu art 9D? a"in % din 2$$ -un a"t ar#ument e ace"a ca exista situatii in care ,Ex decedea*a decu6us "asa o descendent dintr-o casatorie anteriaora ,"asa pe sotu" supra&ietuitor si doi parinti. in aceasta ipote*a daca am imparatasi te*a conform careia pot &eni doua c"ase diferita "a mostenire in aceasta ipote*a ar insemna ca a&em odata re*er&a descendentu"ui si a sotu"ui supra&ietuitor care insumata e 1/% din mostenire si dat fiind potri&it dispo*itii"or "e#a"e pe care nu "e-au amendat autorii ncc si parintii sunt mostenitori re*er&atori ,re*er&a ar fi 1/% daca &in amandoi. se pune prob"ema ce facem cu re*er&a "or $redem ca toate ca "e#iuitoru" a dorit sa imp"emnte*e te*a prof >rancis +eaG nu a reusit sa faca acest "ucru .

%./rincipiu" proximitatii #radu"ui de rudenie intre rude"e din aceasi c"asa -daca defunctu" are de ex.% fii mai mu"ti, nepoti si un stranepot in aceasta ipote*a descendetu" de #radu" 1 in"atura de "a mostenire descendetii de #radu" % si 3 de rudenie cu defunctu" -de "a acest principiu exista si exceptii,exceptii"e existau si sub imperiu" &cc.: /rima ar fi cea care re*u"ta din art 9DD mostenitorii din c"asa a doua &in impreuna "a mostenire ,parintii nu ii in"atura pe frati si nici c3iar pe stranepoti de frate ) doua exceptie e aceea care decur#e din re#"ementari"e referitoare "a repre*entarea succesora"a. 3./rincipiu" impatirii pe capete sau in parti e#a"e intre rude"e din aceasi c"asa si ace"asi #rad de rudenie cu defunctu"ui -de exemp"u daca "a mostenire &in 3 fii ai defunctu"ui &or imparti intre ei in 3 parti e#a"a respecti& ,1/3.1/3.1/3. % exceptii: /rima ar fi :in ca*u" in care mostenirea se imparte pe "inii:aceasta se intmap"a cand "a mostenire &in frati si surori care sunt din parinti diferiti ,care au in comun unu" din parinti nu pe amandoi ,cei care au in comun ambii parinti sunt numiti frati buni ,cei care au in comun tata" se numesc consan#eni iar cei care au in comun doar mama se numesc frati uterini. - in aceasta ipote*a asa cum re*u"ta din disp art 981 a" 3 si ? mostenirea se imparte pe "inii respecti& "inia materna si "inia paterna si fiecare din cate#orie de frati si surori &or mosteni doar "inia din care au dreptu" ,ex .daca ce" care a decedat "asa un frate uterin ,unu" bun si unu" consan#en ,in aceasta ipote*a cei 3 &or mosteni fie in "inia materna fie in "inia paterna fie in ambe"e asa cum e ca*u" frate"ui bun. ) doua:e aceea care decur#e tot din insitutia repre*entarii succesora"e si re*u"ta ca e posibi" ca rude de ace"asi #rad de rudenie cu defunctu" da facand parte din tu"pini diferite sa mosteneasca parti care nu sunt e#a"e une"e cu a"te"e.
17

(E/(ELE21)(E) 'F$$E'7()8) -din disp 9D5 reiese ca e &orba de o insitutie care permite unui descendent a" defunctu"ui,mostenitorii din c"asa intai si descendentii frati"or si surori"or . ascest descendent in #rad de rudenie mai departat cu defunctu" au dreptu" de a urca in "ocu" si #radu" unui ascendent care nu poate mosteni e" fie pt ca e predecedat sau e nedemn -in dreptu" france* u"tima re#"emntare spune ca repre*entarea operea*a si in ca*u" renuntarii "a mostenire,"e#itoru" a facut copN paste dupa "e#is"atia mai &ec3e france*a -repre*entarea succesora"a nu are nicio "e#atura cu repre*entarea mandantu"ui sau repre*entarea "e#a"a de catre tutore ,curator -in ca*u" repre*entarii succesora"e nu e &orba de a inc3eia acte 6uridice in nume"e si pe seama cui&a -cei care &in "a mostenire prin repre*entare cu"e# mostenirea nu in nume"e ce"ui pe care i" repre*inta ci in nume propiu.8e#ea "e permite sa urce in "ocu" si #radu" ascendentu"ui nedemn /predecedeat dar mostenesc in nume"e "or propiu. -repre*entarea are un domeniu restrans =n ca*u" descendenti"or in "inie dreapta nu e restricite in pri&inta #radu"ui de rudenie pana "a care se poate mosteni prin repre*entare. -faptu" ca in ca*u" in care "a mostenire &in si mostenitori din ace"asi #rad de rudenie are importanta si in situatia in care c3iar daca ar fi cate doi in fiecare tu"pina in ca*u" in care renunta unu" profita mostenitoru"ui din aceasi tu"pina -de asemenea atunci cand sunt intrunite conditii"e repre*entarii cei care &in "a mostenire prin repre*entare sunt ob"i#ati sa rapoete*e "a mostenire donatii"e primite de ascendent in timpu" &ietii ,"ucru care nu s-ar intamp"a daca ar mosteni in nume propiu =n ca*u" repre*entarii co"atera"i"or pri&i"e#iati principii"e sunt ace"easi ca si in ca*u" descendeti"or din c"asa intai - atunci cand intrunite conditii"e impartirii mostenirii pe "inii cei care &in "a mostenire prin rpre*entare nu pot sa benficie*e dacat de partea care ce" repre*entat ar fi primit-o daca ar fi putut e" sa mosteneasca.Exista o exceptie ,daca ce" decedat "asa % parinti si un sin#ur frate care e consan#en .=n aceasta ipote*a nu se mai pune prob"ema impartirii pe "inii ,frate"e c3iar daca e consa#en primeste toata partea care s-ar fi cu&enit frati"or si surori"or adica 1/% $onditii"e repre*entarii: 1.)scendent predecedat sau ascendent nedemn -in &cc repre*entarea putea opera doar daca ascendetu" era predecedat -este re#retabi" ca nu s-a remediat prob"ema renuntatoru"ui care ar fi trebuit ca si e" sa poata fi repre*entat %.(epre*entantu" sa aiba e" &ocatie proprie "a mostenirea defunctu"ui -daca dep"ida e nedemn fata de defunct ce" care ar fi intrunit a"tfe" conditii"e repre*entarii nu poate mostenii prin repre*entare -daca repre*entantu" e nedemn sau a renuntat "a mostenire repre*entarea functionea*a,pentru ca e" urca in #radu" ce"ui care i" repre*inta dar e" mosteneste in nume propriu trebuie sa aiba &ocatie fata de defunct nu si fata de ce" pe care i" repre*inta -in persoana repre*entantu"ui de a-" fi putut mosteni pe defunct
18

=n ceea ce pri&este E>E$1E8E (E/(ELE21)(== acestea sunt pre&e*ute "a art 9D8 din 2$$ cand sunt inta"nite conditii"e repre*entarii mostenirea se imparte pe tu"pini adica in atatea parti cati mostenitori in #rad de rudenie mai apropiata cu defunctu" exista. -efectu" principa" a" repre*entarii e ace"a a" impartirii mostenirii pe tu"pini '-a pus intrebarea daca repre*entarea poate opera daca exista o sin#ura tu"pina++ O )+ O O )1 )%+ O )3 -deci repre*entarea poate opera si in subtu"pini , sc3ema de mai sus. -une"e prob"eme se pun in cadru" c"asei a doua de mostenitori unde sunt inc"usi ascendentii pri&i"e#iati,frati si suorii"e si descendetii acestora pana "a #radu" ? inc"usi& .=ntro asemenea situatie a&em re#"ementari specia"e "a art 9;D si urmatoare"e din 2$$ -aici so"utii"e difera dupa cum "a mostenire &ine si sotu" supra&ietuitor in concurs si cu parintii si cu fratii si surorii"e sau &in numai parintii sau numai parintii sin#ur sau fratii si surori"e sin#uri sau descendentii"or sin#uri -atunci cand "a mostenire &ine sotu" supra&ietuitor in concurs atat cu ascendentii cat si cuco"atera"i pri&i"e#iati spune art 9;; a" 1, cota parintii"or si a fratii"or este de %/3 din mostenire, prin urmare cota sotu"ui este de 1/3 din mostenire -cand "a mostenire &in ambii parinti in concurs cu frati si surori indiferent de nr acestora, in aceasta ipote*a, partea cu&enita c"s a % de mostenitori se imparte in parti e#a"e, intre parinti pe deoparte si frati si surori pe cea"a"ata parte -daca "a mostenire &ine un sin#ur parinte, partea cu&enite c"s a % &ine in proportie de 1/? parinte"ui care &ine "a mostenire si in proportie de 3/? fratii"or si surorii"or care &in "a mostenire -cand "a mostenire &in parintii cu frati si surorii"e, fara sotu" supra&ietuitor,ace"easi principii se ap"ica -in ceea ce pri&este c"asa 3 si ? , ascendentii si co"atera"i ordinari. se ap"ica re#uri"e cunoscute +(E/1F(=8E (E$F27'$F1E '71F8F= 'F/()5=E1F=17(: - in forma initia"a a codu"ui de "a 18D?, sotu" supra&ietuitor a&ea drepturi foarte restranse, in aceasta re#"ementare rude"e defunctu"ui puteau mosteni pana "a #radu" 1% inc"usi& ,deci sotu" supra&ieturior &enea "a mostenire in ca*uri exceptiona"e - prin 8e#ea 319/19?? s-au acordat drepturi sotu"ui supra. , dreepturi care in esenta "e re#asim si in 2$$ - sotu" supra se bucura in noua re#"emetare de 3 cate#orii de drepturi cu tit"u de mostenire "e#a"a +repturi: 1. +rept "a o anumita cota parte din mostenire, cota ce difera in functie de c"asa de mostenitor cu care &ine in concurs: - aceste cote sunt pre&a*ute "a art 9;% 2$$: a. primeste 1/? din mostenire cand &ine in concurs cu descendentii defunctu"ui , c"asa 1.indiferent de nr acestora. =n 5$$ exista anumite diferente , mai a"es in ceea ce
19

pri&este re*er&a caci descendentii a&eau diferinte cote de mostenire de re*er&a in functie de numaru" "or b. primeste 1/3 din mostenire , cand &ine in concurs ata cu ascendentii pri&i"e#iati cat si cu co"atera"ii pri&i"e#iati c. primeste 1/% din mostenire atunci cand &ine in concurs fie numai cu ascendentii pri&i"e#iati, fie numai cu co"atera"ii pri&i"e#iati d. primeste 3/? din mostenire cand cine in concurs fie cu ascendentii ordinari sau fie cu co"atera"ii ordinari e. primeste intrea#a mostenire cand &ine sin#ur "a mostenire 2. +rept specia" de mostenire asupra mobi"iere"or si obiecte"or pri&ind #ospodoria casnica: - 5$$ se referea "a mobi"e"e si obiecte"e pri&ind #ospodoria casnica , precum si daruri"e de nunta - in 2$$ au disparut daruri"e de nunta - si 2$$ cand se refera "a mobi"e , &orbeste de mobi"iere si obiecte de u* casnic - notiune de bunuri mobi"e pre&a*ute in "e#ea 319/19?? este mu"ta mai "ar#a decat ceea ce pre&ede art 9;? 2$$ care &orbeste despre mob"ieru" si obiecte de u* ca*nic , bicic"ete"e, tab"oruri nu pot intra in aceasta cate#orie de drepturi. - sotu" supra&. beneficea*a de acest drept specia" doar atunci cand &ine "a mostenire in concurs cu a"ti mostenitori decat cu cei din c"asa 1, descendentii defunctu"ui. - acest drept functionea*a doar atunci cand sotu" decedat nu a dispus de bunuri in timpu" &ietii prin "e#ate, dar ar putea dispune de bunuri prin donatii numai daca sunt bunuri proprii, nu cand sunt bunuri comune caci ar trebui sa aiba acordu" si ce"ui"a"t sot. cand sunt bunuri proprii "e-ar putea dona, dar in situiatia in care a dispus de e"e, in ca*uri"e in care poate dispune, atunci nu mia functionea*a acest drept specia" de mostenire a sotu"ui supra&, in aceea ipote*a s-ar putea pune prob"ema depasirii "imita cotitatii disponibi"e si astfe" se pune prob"e reductiunii . - atunci cand sub*ista acest drept specia", nu are nici un fe" de importanta &a"oarea sau prorportia pe care o repre*inta aceste bunuri in mostenirea "asata de defunct - ex: &ine "a mostenire sotu" supra in concurs cu fratii si surorii"e defunctu"ui, c3iar daca au ramas numai bunuri din aceasta cate#oriie, daca defunctu" nu a dispus de e"e, aceste bunuri re&in toate sotu"ui supra&. - daca sunt bunuri care in mod fi*ic sunt mobi"iere sau obiecte de u* casnic , dar care au fost ac3i*itionate in scop de te*auri*are, ex: mai demu"t daca cumparai &reo 10 fri#idere era o in&estitie . trebuie sa indep"ineasca si o a % a condtie respecti& e"e sa fi fost afectate pt fo"osinta in #ospodaria casnica si nu cu a"ta fo"osinta - in 2$$ spre deosebire de "e#ea 319/19?? care nu preci*a din ce parte a mostenitii se pre"&a cota parte a sotu"ui supra&., in 2$$ toate cote"esi a"te sotu"ui supra si a"te ce"or"ati mostenitori "e#a"i se determina in functie cu un sistem de referinta unica, adica patrimoniu" succesora" - art 9;? din 2$$ nu mai pre&ede si darurii"e de nunta, dar spre ex daca daruri"e de nunta repre*inta un fi#ider sau aspirator e"e intra in aceasta cate#orie dar doar pt faptu" ca repre*inta obiecte de u* casnic, nu pt ca sunt daruri de nunta - cu pri&ire "a natura acestui drept, anterioir au existat discutii deoarece pana "a un anumt punct s-a discutat ca este &orba de un drect care decur#e dintr-o instituire indirecta, adica ar fi cu titp"u de "e#at pre*umat, apoi s-a sustinut, o parerere impartasita si de 2$$ ca este &orba de un drept de mostenire "e#a"a 3. +rept de abitatie tempora"a in pri&inta "ocuintei care a apartinuit soti"ui defunct
20

- re#" "a art 9;3 a"1 2$$ pre&ede ca sotu" supra& care nu este titu"ar niciunui drept rea" de a fo"osi o a"ta "ocuinta corespun*atoare ne&oi"or sa"e beneficea*a de un drept de abitatie asupra casei in care a "ocuit pana "a data desc3iderii mostenirii, faca aceasta casa face parte din bunuri"e mostenirii. '-a transat si prob"ema daca acest drept este cu tit"u #ratuit sau nu, in 5$$ "e#ea nu se preci*a iar fiindca "ibera"itatii"e nu se pre*uma atunci se tra#e conc"uia ca ar fi cu tit"u oneros , in 2$$ se preci*ia ca se acorda sotu"ui supra cu tit"u #ratuit - fiindca e &orba de un drept de abitatie, tra#em concu"i*a ca este &orba de un drept rea" asemenator cu dr de abitatie din dr comun - potri&it art 9;3 a" % , acest drept este #ratuit , ina"ienabi" si insesi*abi" de unde re*u"ta ca sotu" supra& trebuie sa dispuna de acest drept in mod persona" - acest drept este unu" tempora" caci se acorda pana "a parta6 dar nu mai putin de 1 an de "a data desc3iderii mostenirii si face exceptie sotu" supra&. care se recasatoreste, atunci pierde dreptu" - cei"a"ti mostenitori pot cere restran#erea acestui drept daca este exorbitant pt sotu" supra& , casa cu 50 de camere, sa se restran#a "a 10 camere caci pri&este ni&e"u" sau de trai sau c3iar poate sa ii ofere a"ta "ocuinta, instnata stabi"ind ca ceea ce i se ofera este corespun*ator sau nu . - dreptu" incetea*a, in principiu, "a data parta6u"ui , prin recasatoria sotu"ui supra, prin conso"idare sau abu*and de fo"osinta bunu"ui, inter&ine instanta "a so"icitarea ce"or"a"ti mostenitori si dispunde incetarea dreptu"ui - sotu" supra& este un mostenitor re*er&atar , pre&a*ut si de &cc. , iar in 2$$ este si un mostenitor se*inar, spre deosebire de 5$$

+(E/1F8 '1)1F8F= )'F/() :7'1E2=(== 5)$)21E: - cand se intamp"a ca defunctu sa nu "ase nici mostenitori "e#a"i, nici mostenitori testamentari, atunci mostenirea este &acanta, si in 5$$ si in 2$$ care o re#asim de "a art 1135 "a 11?0 , in ca* de &acanta succesora"a, mostenirea se cu&ine statu"ui. +ar acuma 2$$ preci*ea*a "a art 1139 ca de mostenirii"e &acante benefi*ea*a comuna, orasu" sau dupa ca* munincipiu" in a carui ra*a teritoria"a se af"au bunuri"e "a data desc3iderii mosteniri si intra in domeniu "or pri&at - este posibi" ca o mostenire sa fie &acanta doar in parte , spre exemp"u exista un "e#at cu tit"u uni&ersa" prin care decuius i-a "asat "ui H 1/% din mostenire, iar pt cea"a"ta mostenire nu exista nici mostenitori "e#ai , nici testamentari, si astfe" pt acesta cota de 1/% &a dispune statu" ,mostenire &acanta. - in "e#atura cu dreptu" statu"ui asupra mostenirii"or &acante, au existat discutii in "iteraturi de specia"itate ce s-au ref"ectat in so"tuii"e "e#ista"ti&e diferite : intr-o conceptie a considerat ca statu" beneficea*a de acesta mostenire &acanta cu tit"u de mostenire ceea ce inseamn ca ar putea fi ex3eredat ca orice mostenitor a" defunctu"ui , dar exista o a"ta teorie ceea a su&eranitatii care spune in esenta ca statu" nu poate fi de*mostenit,
21

situiate pre&a*ut in 2$$ care spune ca dispo*itii"e care ar contine o astfe" de pre&edere este considerata nescrisa , atunci nu este ne&oie de o actiune in 6ustitie, oricine poate in&oca faptu" ca e nescrisa , ex si notaru". - mostenirea &acanta se trasmite statu"ui atat acti& cat si pasi&, spre exemp"u daca a&em o promisiune de &an*are facuta de defunct in timpu" &ietii si mostenirea este &acanta, statu" este ob"i#at sa execute aceea ob"i#atie in "imita acti&u"ui - cu pri&ire "a administrarea patrimoniu"ui ,"a art 113D 2$$. care intra in componetnta mostenirii &acanta pana "a momentu" in care acesta este dec"arata, notaru" poate numi un curator care sa #estione*e pana se "amuresc toate prob"eme"e - "a art 113; se pre&ede ca daca a trecut 1 an si D "uni de "a data des3iderii mostenirii si nu s-au pre*entat niciun fe" de mostenitori care sa o re&endice ,atunci se poate dec"asa procedra de dec"arare a &acantei succesora"e, dar c3iar daca o mostenire a fost dec"arata &acanta si u"terioir se pre*inta un mostenitor care demostrea*a ca a acceptat mostenire in termenu" pre&a*ut de "e#e , 2$$ 1 an si 5$$ D "uni. , mostenitorii pot sa introduca o actiune in petitie de ser&iatate re&endicand mostenirea respecti&a

curs 3 - succesiuni- 13 martie %013 )1V.-U! UN1" !1S!"01N!"#" - 31#"- !"! C" SP1C 1 " "C!1-.# 4U# )C1: - atunci cand pers fi*ica decedea*a se pune prob"ema mostenirii acestuia, intr-o astfe" de situatie indiferent ca este &orba de o mostenire "e#a"a sau o mostenire testamentara patrimoniu" care se ia in considerare "a stabi"rea drepturi"or succesora"e este a"catuit pe deo parte din drepturi si ob"i#atii care exista "a data desc3iderii mostenirii in patrimoniu" "ui decuius ,iar pe dea"ata parte ficti& se reunesc "a acest patrimoniu si "ibera"itatii"e facute de defunct dea "un#u" &ietii - prin "ibera"itati se inte"e# donatii"e , sunt acte 6uridice intre &ii, deci contracte.si "e#ate"e, astfe" cand se pune prob"ema succesiunii trebuie sa a&em in &edere si tot ceea ce a donat defunctu" in timpu" &ietii sa"e - "ibera"itatii"e indiferent ca e &b de donatie sau "e#ate , indiferent de mom in care au fost facute , ex: facute in timpu" copi"ariei. se iau in considerare atunci cand acea persoana decetea*a - 31#"- !"! & N.! UN 21N1#"-1: - "ibera"itatii"e este o cate#orie a actelor cu titlu gratuit - acte"e cu tit"u #ratuit este o cate#orie mai "ar#a ce inc"ud "ibera"itatii"e, presupund pe o parte insaracirea a dispunatotru"ui si pe a"ta parte imbo#atire fara contraec3i&a"et a" ce"ui #ratificat , e"e sunt re#"emetate unitar ,"a fe" si in 5$$ si in 2$$ sunt re#"ementate unitar, in tit"u 3 cartea a ? . si acte de*interesate - art 98? a" 1 2$$, txt spune ca <dispune cu tit"u #ratuit@= ex : o pers imprumuta cu tit"u #ratuit masina "ui unui prieten = in acest exemp"u nu sunt indep"inite conditii"e pt a &b de o "ibera"itate. +reptu" de proprietate imp"ica 3 e"emente: u*u", fo"osinta si dispo*itia ,adica dr de a instraina bunu". ,deci cand txt se referea "a <acte de dispunere cu tit"u #ratuit@ imp"icit este &orba de acte 6uridice trans"ati&e de propoprietate, desi in "imba6 comun actu"
22

de dispo*itie este &a"abi" si pentru exemp"u dat mai sus cu masina . )ceasta definitiie pre&a*uta de 2$$ in ceea ce pri&este "ibera"itatii"e este corecta - ace"asi re#u"i "e re#asim si in 5$$ 1. art 98? a" % 2$$ = "a fe" si in 5$$ , despre "ibera"itatii"e putem discuta doar atunci cand a&em de a face fie cu o donatie sau fie cu un legat 1. art 333 2$$ a" 1,% , c"au*a de preciput. = este inspirat din codu" ci&i" france*, unde se pre&edere ca preciputu" nu este o donatie ,nici ca forma ,nici ca fond ,ci este o con&estie de maria6 si intre asociati, prin urmare codu" ci&i" france* in mod expres exc"ude aceste acte din cate#oria de acte ce repre*inta "ibera"itati.$odu" ci&i" roman , a adoptat o parere diferita de codu" france*, caci dat fiind faptu" ca acestea sunt supuse reductiunii, numai "ibera"itatii"e pot fi supuse reductiunii: adica donatii sau "e#ate . de unde re*u"ta ca ar fi &orba de donatii. 8iteratura de specia"itate a adoptat conceptii diferite ceea ce ne induce in eroare ex: o autoare spune ca preciputu" nu este nici donatie nici act cu tit"u oneros.=n dr france* acesta c"au*a , bineinte"es nu in toate situatie astfe" de inte"e#eri intre soti repre*inta acte de "ibera"itate , se pot inc3eia astfe" de acte prin care se confera unui sau ambii"or soti drepturi de a pre"ua inainte de parta6 anumite bunuri si se poate intemeia pe a"te moti&e decat intentia de a #ratifica, de aceea "e#iuiotru" preci*ea*a in mod expres ca nu e &orba de donatie . +e asemenea intr-un a"t art din dr france* unde se pre&ede ca intr-o astfe" de c"au*a de preciput inc3eiat in fa&oarea unui sot si ce"a"a"t decedea*a si "a data decesu"ui &in "a mostenirea copii care nu sunt comuni cu sotu" supra&ietuitor, in aceea ipotea*a si numai in aceea ipotea*a, acest copii au un drept de a cere reductiunea , adica incadrarea perciputu"ui in "imite"e cotitatii disponibi"e. , dar in rest nu pot cere reductiunea 4. "e#iuitoru" nostru daca a spus ca este un act 6uridic supus reductiuni, atunci inseamna ca este &orba de o "ibera"itate si ar trebui astfe" sa fie enumerata aici o a 3 cate#orie ar mai exista si perciputu", pe "an#a donatie si "e#at - "ibera"itatii"e pot sa imbrace fie forma donatiei, fie a unui "e#at pre&a*ut intr-un testament a. "ibera"itatiie presupun un act prin care cine&a transfera unei a"te pers dr cu contiunut patrimonia" fara a obtine a&anta6e , ca principiu, , exceptie de "a acest principiu sunt donatii"e cu sarcini. f. nu orice act cu tit"u #ratuit este o "ibera"itate caci ca sa &orbim de o "ibera"itate trebuie sa a&em acest trasnfer de drepturi cat si intentia de a #ratifica - prin traditie, "ibera"itatii"e sunt pri&ite de "e#iuitor cu o oarecare neincredere = "e#iuitor sia "uat anumite masuri de pre&edere: - spre deosebire de acte 6uridice intre &ii , prin. consensua"ism. , in ca*u" "ibera"itatii"or, prin. so"emnitatii. - pt a prote6a dr mostenitorii"or re*er&atari, existe norme "e#a"e care permit re*er&atarii"or sa so"icite reductiunea "ibera"itatii"or excesibi"e pt a asi#ura re*er&a succesora"a , deci "ibera"itatii"e sunt in#radite de aceste norme specia"e, ca atare au un re#im 6uridic aparte de acte"e 6uridice inc3eiate intre &ii. - in practica, s-ar putea sustine ca a&em de a face cu o "ibera"itate cand s-a inc3eiat o donatie sau s-a inc3eiat un testament si s-au instituit "e#ate= acest criteriu" pur forma" nu poate fi uti"i*at pt ca exista ca*uri care sub denumirea de donatie se #aseste un act cu tit"u oners sau in&ers , de aceea acest criteriu pur forma" este impracticabi" , ex inc3eie un act de &- c dar defapt este o donatie, cand pretu" este ficti& poate fi &b de o donatie daca a&em intentia de a #artidica si astfe" daca contractu" este sub denumirea de &-c, dar defapt este donatie = se recur#e "a reca"ificarea actu"ui , caci ceea ce contea*a este &ointa interna a partii"or si nu denumirea actu"ui. - $riterii"e care ne-ar putea a6uta in practica sa putem distin#e o "ibera"itate de a"te acte :
23

- "ibera"itatii"e , donatie, "e#at. sunt puse in e&identa de intrunirea cumu"ati&a a % cerinte: o cerinta de ordin materia" care este facut fara contraec3i&a"ent , simu"tan cu a se demonstra intentia de a #ratifica = deci simp"u fapt ca exista o disproportie intre prestatii nu inseamna automat ca este &orba despre o donatie, "ibera"itati. ci trebuie sa se demonstre*e si intentia de a #ratifica , principiu: partea care este interesata trebuie sa faca do&anda existentei intentiei de a #ratifica spre ex re*er&atarii care ar putea cere reductiune sau donataru" sau "e#ataru" care nu a primit bunu" si cere predarea "ui. - in dr france*, discutii cu pri&ire "a situatii"e in care parintii care au mai mu"ti copii din anumite moti&e "ocuiesc cu unu" dintre copii, cand "a decesu" parintii"or se creea*a prob"eme cu pri&ire "a "ocuinta= o mare parte a doctinei si parctica 6urdicara au a6uns "a conc"u*ia in care este &b de "ibera"itati care este supusa raportu"ui donatiei - exista si donatii si "e#ate cu sarcini = ) donea*a "ui ! un imobi" cu sarcina ca ! sa i" intretina un parinte a "ui ) = donatie cu sarcini= prob"ema: ce natura 6uridica are acest act -e sina"a#miatic sau uni"atera"- = "a contacte"e sina"a#matice prestatii"e trebuie sa fie reciproce dar si interdependente, adica cau*a ob"i#atiei unui se re#aseste in prestatia ce"ui"a"t si in&ers. deci nu putem sustiune te*a acte"or sina"a#matice datorita acest raport de interdependenta. )"ti autori considera ca atunci cand este &b despre sarcini e&a"uabi"e in bani, in acesta ipotea*a am a&ea de a face cu un cotract sina"a#matic si pe dea"ata parte o "ibera"titate dar intr-u astfe" de ca* ceea ce e important e e"emntu" pre&a"ant , principa" - 2$$ art 10%;-1%09 = re*o"utionarea poate fi obtinuta si in ca*u" contractu"ui de donatie cu sarcini - /(7!) =21E21=E= +E ) 9()1=>=$): ex: ) ! se inc3eie un contract si se do&edeste ca pretu" stipu"at e mai mic decat pretu" norma" , daca nu exista nicio re"atie nu puteam a&ea nicio prob prin care sa spunem ca este o "ibera"itate , dar daca contractu" de &-c este intre bunic si nepot, aici se poate pre*uma ca exista e"ementu" de afectiune , bineintees se poate demonstra in concret ca nu exista afectiunea . astfe" se demonstrea*a ce a &b de o donatie - ) a facut un trasfer bancar ! , dupa care &rea sa ii restiuie banii si b *icea ca nu ca e donatie sau cine&a preda un bun imobi" unei a"te pers , dupa un timp a re&ine si *ice restituie-mi bunu" ca numai ti "-am imprumutat dar ! &ine *ice ca nu ca e donatie = 6urisprudenta france*a *ice ca in astfe" de ca*uri ca exista o pre*umtie de "ibera"itate , dar dupa parerea prof , stiind ca intentia de a #ratifica trebuie do&edita. daca nu se poate demonstra e"ementu" de afectiune intre pers nu putem spune ca este &orba de o pre*umtie de "ibera"itate ci e&entua" o c3estiune probatorie = prob"ema re*o"&ata de 2$$ care face diferenta intre obiectu" contractu"ui ,art 1%%5, operatiune 6uridica, care trebuie sa fie determinat, nu determinabi" ., obiectu" ob"i#atiei, este determinabi"., astfe" ce" care so"icita poate in&oca nu"itatea operatiunii pe moti& ca obiectu" contractu"ui este determinat, - astfe", cand obiectu" contractu"ui nu este determinat , cum este exemp"u, nu se stie ce e "ibera"itate sau ca e imprumut. si nu se poate demostra atunci operatiunea este nu"a pe temei de imbo#atire fara 6usta cau*a si poate obtine restituirea prestatiei - mai exista ca*uri cu pri&ire "a "ibera"itati ce comporta anumite discutii si este &orba de asa numite"e "ctele de e$ecutare a obligatiilor naturale=este &b despre dreptu" care nu are actiune in 6ustitie c3iar de "a inceput sau care s-a prescris. intr-o astfe" de situatie daca ob"i#atia este executata de buna &oie ea ramane executata, sau daca si-a asumat ob"i#atia desi nu e 6uridic ob"i#at prin &ointa "ui, este ob"i#atorie pentru e" = a&em ca*u" specia" a" mostenitorii"or care desi ar putea in&oca nu"itatea unor "ibera"itati pt "ipsa indep"inirii conditii"or de forma , ex: se inc3eie un testamnet &erba" desi "e#ea impune o forma autentica . , in astfe" de ca*uri si in 5$$ si 2$$ art 1010 pre&ad ca mostenitorii in
24

fa&oarea carora sunt instituite forma"itatii"e ad so"eminatate pt a "e prote6a interese"e, pot, daca doresc ,sa execute de buna &oie sau sa-si asume ob"i#atia si aceea ob"i#atie este &a"abi"a ,ex: testament care de princpiu ar fi nu", in acest ca* este &a"abi", ex: "e#atu" prof )n#e"escu "e#at &erba" in fa&oarea facu"tatii de drept. - cu pri&ire "a acesta prob"ema cand mostenitorii exercita, important este din ce patrimoniu se trasmite cand e &b de "e#at , ce" a" dispunatoru"ui sau mostenitoru"ui - s-a impus te*a ca bunu" trece direct din patr dispunatoru"ui in patr ce"ui #ratificat, nici un moment bunu" nu trece prin patr mostenitoru"ui = se dau efecte 6uridice &ointei dispunatoru"ui C.N) ! -1 )1 V"- ) !"!1" "-1 - 31#"- !"! -.#: - C.NS 0!"0"N!: - in ca*u" donatiei, fiind &b de un contract, act inc3eiat intre &ii , consimt trebuie sa indep"ineasca toate forme"e pre&a*ute de "e#e in ca*u" acestor acte - exprimat , ca principiu, in forme"e pre&a*ute de "e#e - conditii"e ce trebuie sa indep"ineasca : - 1. nu este afectat de &icii de consimtamant : do" eroare &io"enta , "e*iunea nu discutam caci acestea pri&esc doar acte"e cu tit"u oners si in p"us nu este &iciu de consimnatant., - %. trebuie sa fie dat in cunostiinta de cau*a , - 3. sa nu fie data consimt de o pers in insenitate de spirit: dro#at , a"coo"ic , 5$$ nu a&eam o re#" expresa, dar doctrina a recunoscut-o. - in materie de "ibera"itati, sunt consacrate % forme de do": su#estia si captatia , sunt forme frauduroase de inf"uentare a consimtamantu"ui. sanctionate cu anu"area actu"ui - C"P"C !"!1": - art 98; 2$$ , acest art se refera "a capacitatea de fo"osinta. - capacitatea de fo"osinta = aptitudinea sau inaptitudinea de a inc3eia acte 6uridice - cap de excercitu = aptitudinea sau inaptitudinea de a inc3eia sin#ur, neasistat in inc3eierea de acte 6uridice - art 98; a" 12$$ &b despre capacitatea de fo"osinta = re#u"a este ca si din pct de &edere a" dispunatoru"ui si a" beneficaru"ui re#u"a este cap de fo"osinta,de aceea atunci cand se dispune incapactitate trebuie sa se pre&ada un txt de "e#e expres - art 98; a" % 2$$ : = capacitatea dispunatoru"ui trebuie sa fie indep"inita "a data cand isi exprima consimt dispunatoru", adica "a donatie e in mom emiterii ofertei , iar in ca*u" testamnetu" "a mom inc3eierii testamentu" , nu ne raportam "a mom desc3iderii mostenirii . - art 98; a" 3 2$$: din pct de &edere a" beneficiaru"ui unei donatii , mom "a care ne raportam este ce" a" acceptarii - art 98; a" ? 2$$: ,se inte#e prefect textu" din cod. - 988 2$$ pri&este 8=/') $)/)$=1)1== +E/8=2) +E EHE($=1=F: - art 988 a" 1 2$$ : incap minorii"or si inter*isii"or = este &b despre o incapacitate de fo"osinta , txt pre&ede < minoru" nu poate inc3eia "ibera"itati@. ,, exceptia unica este art 10;5 ce" care este tutore poate face "ibera"itati in fa& rude"or minoru"ui . aceste pers nu pot face nici donatii nici "e#ate - in 5$$ minoiri sub 1D ani erau in situatia de incapacitate , nu puteau face "ibera"itati nici persona" nici prin repre*entant. , iar minorii intre 1D-18 a&eau o capacitate "imitata si anume puteau dispune de 6umatate din ceea ce puteai dispune ca ma6ori . - monorii"or care "i se recunoaste o capacitate anticipata ,, de "a 1D ani . astfe" a&and capacitate de exercitiu pot sa faca "ibera"itati
25

- 988 a" % 2$$ := atata timp cat tute"a nu a incetat, ce" care exercita tute"a este posibi" sa exercite o anumita inf"uneta asupra ce"ui pe care i" tute"ea*a , deci c3iar daca a imp"init 18 ani si nu a incetat din pct de &edere "e#a" tutue"a , exista in continuarea aceasta incapacitate pana "a mom in care se predau socote"i"e tute"ei cand dobandeste cap dep"ina ,sub sanctiunea de nu"itate re"ati&a - 989 2$$ : desemnarea beneficiaru"ui "ibera"itatii: , discutam mai inco"o. - 990 2$$ : =2$)/)$=1)1= '/E$=)8E: - si in 5$$ era pre&a*uta incapacitatea medici"or, preotii"or, farmacisti"or = este &b de incapacitate de fo"osinta doar relati+a , incapacitate de a primi si nu de a dispune ca si in ca*u" minorii"or care pot primi "ibera"itati aprobati de repre*enantii "e#a"i sau de instanta de tute"a. - 2$$ se adau#a pe "an#a medici, farmacisti si preoti si a"te persoane: asistenta medica"a ,maseur etc - conditia este ca sa fi fost in "e#atura cu dispunatoru" pe perioada u"timei bo"i de care acesta decedat , deci cumu"ati& trebuie sa se indep"ineasca % conditii: dispunatoru" sa moara si sa moara in perioada u"timei bo"i .= e &b de o situatie pers care fiind suferinda si care e #ra&a de aceea e susceptibi"a ca aceea pers sa fie inf"uentata , de aceea "e#iuitoru" a instituit acasta incapacitate - 990 a" % 2$$: = c3iar daca una din aceste pers , sot ,ruda apropaia. c3iar daca sunt medici farmacisti etc, "ibera"itatea este &a"abi"a, deci nu a&em un ca* de incapacitatea caci ne raportam "a "e#atura de afectiune fiind ruda sau sot - 990 a" 32$$ , txt din cod. - 990 a" ? 2$$: ex: o pers face un "e#at in fa&oarea unui medic cand ii bo"na& si apoi isi re&ine= nu a&em incapacitate ca nu a murit deci nu sunt indep"inite conditii"e incapacitatii , deci actu" este c"ar &a"abi" - art 991 2$$ : notaru", interpret este intr-o situatie de incapacitate, poate fi &b de o inf"uentare.martori, a#entii instrumenatori , pers are au acordat asistenta 6uridica "a instrumentarea "e#atu"ui sau donatiei, si persoane care se dau dr a&ocati dar nu au aceasta ca"itate , intituia"i de profesor &raci , spunand ca astfe de persoane intra in cate#oria de <a"te persoane@ a"aturi de medici, farmacisti etc pre&a*uti de 2$$. - exceptii"e, pre&a*ute a" % "it a si b 990 pentru sot, rude etc . cu pri&ire "a medici, farmacisti etc se ap"ica si "a ce"e"a"te pers adica notar martori etc- , ex: notaru" pub"ic este fiu" si s-a dispus un "e#at. da ,ace"easi ratiuni se ap"ica si in acest din urma ca* - 993 2$$: substitutiile fideicomisare := ipote*a este ca + ,dispunatoru" ,face o "ibera"itate in fa&oarea "ui ) si instituie in sarcina acestuia ob"i# sa pastre*e bunu" si sa i" trasmita "ui !,substiuit , care &a beneficia cand decedea*a ) ,= adica este &b despre % transmisiuni succesi&e care au ace"asi obiect", "a % pers diferite - in 5$$ astfe" de substitutii fideicomisare erau inter*ise - in a"te siteme de drept, cum eram codu" ci&i" napo"eon sau codu" ci&i" france* , c3iar daca principiu" era ca substitutii"e fideicomisare sunt pro3ibite, prin exceptie acest "ucru era permis pana "a u"tima modificare a codu"ui in %00D erau permise in fa&oarea descendentii"or si in fa&oarea fratii"or si surorii"or in situatia in care dispunatoru" nu a&ea copii cu ob"i#atia de a pastra si a remite nepotu"ui de frate sau de sora - "ucrui"e s-au sc3imbat in dr france*, unde denuntu" era unu" simi"ar art 993 2$$ , acuma principiu" este ca substituii"e fideicomisare sunt permise - 2$$ copea*a txt din codu" france* &a"abi" din %00D cand substituii"e erau pro3ibite si a"aturi de exceptia permisa , uitand ca "a art 99? din 2$$ se pre&ede ca substitutii"e sunt permise ca re#u"a , atunci care mai sunt exceptii"e- ceea ce re*u"ta ca art de "a 993 nu mai are nicio ratiune. 1rebuia sa se inceapa direct de "a art 99? unde se mentionea*a ca o "ibera"iate poate sa fie #re&ata de o sarcina care consta in ob"i#atia instituitu"ui , primu"
26

#ratificat, donatar sau "e#atar. de a administra bunuriii"e care repr obiectu" "ibera"iatii si de a "e transmite "a decesu" sau substituitu"ui desemnat de dispunator - sub 2$$ potri&it art 99? substitutii"e sunt permise si nu mai exista restrictii"e care existau in dr france* , deci re#u"a s-a sc3imbat - fiindca in txt se &orbeste despre dr de a administra, re*u"ta instituitiu" este ce" care administrea*a bunu" = dar este #resit ca instituitu" este proprietaru" bunu"ui si nu administratu" . )dmninistratoru" este unu" care pune in &a"oarea bunu", "e inc3irea*a, are #ri6a de e"e. ori instituitu" este proprietare, si#ur ca are aceasta sarcina de a nu instraina bunu" , dar se poate intamp"a daca nu au fost indep"inite conditii"e de pub"icitare ,a unui mobi". sa nu-si indep"ineasca ob"i#atia,,adica sa instraine*e bunu". acest act este un act de dispo*itie si nicidecum un act de administrare ,iar daca tertu" este de buna crerdinta, e" ramane proprietar - deci de&ine proprietar mai intai instituitu" si "a moartea sa , obiectu" "ibera"itatii intra in propprietatea substituitu"ui ,dar care i" primeste de "a dispunator - 995 a" 2$$: = credem ca acest art ar fi trebui sa fie copiat din codu" france* unde se exp"ica mu"t mai c"ar si se &orbeste despre unu" si ace"asi obiect , nu are nicio re"e&anta aceasta c3estiune cu institutirea - 99D a" % 2$$= nu se preci*ea*a de "a cine primeste substitutiu" bunuri"e respecti&e. , asfe" acesta "e primeste de "a dispunatoru", caci substitutia prin definite inseamna o dub"a dispo*ite in fa&oarea a % pers diferite, prima produce efecte c3iar de "a data desc3iderii mostenirii si este &orba de "ibera"itatea facuta in fa&oarea instituitu"ui si de&ine eficienta cea de a %a facuta in fa&oarea substituitu"uiuui adica ce"ui de a" %a #ratificat , dar bunu" intra in patrimoniu" substituitu"ui tot din partimoniu dispunatoru"ui, bineinte"es acesta a&and ob"i#atia de a pastra si de a remite . /erioada in care substituitu" este in &iata ne af"am in situatia in care bunu" este #re&at de ob"i#atia de a nu instraina deci e &orba despre o c"au*a de ina"ienabi"itate , si se ap"ica pre&ederii"e din 2$$ cu pri&ire "a c"au*a de ina"ienabi"itate.

$urs ? +in punct de &edere a" dreptu"ui de optiune succesora"a ce ati retinut- $and trebuie instituit- $and decedea*a substituitu" sau cand decedea*a dispunatoru"5a ro# sa retineti pentru ca nu se transmite de "a instituit. 1ransmisiunea operea*a in &irtutetea &ointei dispunatoru"ui, prin urmare si substituitu" trebuie sa accepte mostenirea in termen de 1 an de "a data decesu"ui dispunatorului/ 2F a instituitu"ui. =n ceea ce pri&este incapacitati"e de a dispune, respecti& de a primi prin "ibera"itati, ati &a*ut ca exista texte specia"e in $odu" $i&i" si o sectiune specia"a care se refera "a capacitatea in materie de "ibera"itati. 5reau sa &a atra# atentia asupra: art& %(/ al& ( 2$$ care spune: <2imeni nu poate dispune cu tit"u #ratuit daca este inso"&abi"@. /oate a&ea datorii nep"atite. 'unt atatia care iau credite de "a banci, nu isi p"atesc datorii"e si fac "ibera"itati, nu- 'ituatia e posibi"a in
27

practica. +eci nu din punct de &edere materia" exista posibi"itatea de a face "ibera"itati ci din punct de &edere 6uridic. =nca din dreptu" roman era cunoscut un principiu care spunea in esenta ca nimeni nu poate #ace liberalitati daca nu si'a indeplinit obligatiile - 2emo "ibera"is nisi "iberatus - . 'ub 5$$ principiu" acesta a&ea efecte doar in ipote*a in care se desc3idea mostenirea, &enea "e#ataru" si cerea sa fie trimis in posesiune si in acesta ipote*a creditorii puteau inter&eni sa spuna: <nu, pana nu p"atesti datorii"e nu primesti "e#atu" @ sau daca se executa "e#atu" puteau cere sa fie despa#ubiti si ramanea "e#ataru" daca ramanea cu ce&a, dupa ce creditorii erau despa#ubiti. /rob"ema pe care&reau sa &-o pun e daca aici a&em de-a face sau nu cu o incapacitate- =n ca*u" minori"or nu e &orba tot de o restran#ere a drepturi"or$odu" $i&i": minorii nu pot face "ibera"itati. E o restran#ere a capacitatii de fo"osinta. =ntai sa &edem daca e incapacitate sau nu si apoi sa &edem daca e abso"uta sau re"ati&a. E un text de propa#anda sau e un text care are un continut, are efecte 6uridice, repre*inta o institutie- 5a ro# sa retineti, e &orba de incapacitate. $e fe" de incapacitate e asta$apacitatea de fo"osinta functionea*a in ce conditii'e pune urmatoarea ipote*a: este inso"&abi" cand face "ibera"itatea si pe urma de&ine so"&abi". $e se intamp"a in aceata ipote*a- 'anctiunea care ar fi- ,:in D. . 5a ro# sa retineti ca e o incapacitate de folosinta, e sanctionata cu nulitate relati+a pentru ca ii prote6ea*a pe creditori, deci nu e &orba d e un interes #enera". E un interes a" creditori"or dar, desi textu" nu spune expres din interpretarea "ui re*u"ta ca nu poate &eni un creditor sa in&oce nu"itatea re"ati&a a "ibeta"itatii pe moti& ca exista inso"&abi"itate "a data actu"ui. $and de exemp"u s-a facut donatia daca intre timp nu mai sub*ista conditii"e respecti&e, aici nu mai e ratiune pentru a-" pote6a pe creditor. /rin urmare, intr-o astfe" de ipote*a creditoru" care ar rec"ama, nu 6ustifica un interes si stim ca orice actiune in 6ustitie trebuie sa se intemeie*se pe un interes actua" a rec"amantu"ui. )r fi o "ibera"itate sub conditie. 'a &edem ce e conditia. 2u este conditie, pentru ca important e momentul cand se face liberalitatea. +ar daca e &orba de un "e#at- )re importanta momentu" in care se face testamentu" care contine "e#atu" respecti&- 2u, momentu" desc3iderii mostenirii. +eci in raport cu momentu" desc3iderii mostenirii pot &eni creditorii sa in&oce aceasta incapacitate a dispunatoru"ui. +eci &edeti ca pot fi incapacitati pe care "e "uam in considerare nu in raport cu momentu" cand s-a intocmit actu", cum e de p"ida, in ca*u" minoru"ui. )co"o nu ne raportam "a data desc3iderii mostenirii, dar cum minoru" a facut, sa *icem, testament prin care a instituit "e#ate, daca e" decedea*a dupa ce imp"ineste &arsta ma6oratu"ui nu se acopera nu"itatea. (amane in &i#oare, deci se aprecia*a in raport cu momentu" in care s-a inc3eiat actu" respecti&. 5a ro# sa retineti ca exista si o incapacitate care descur#e din dispo*itii"e art& %(/ al&( din 2$$ pe care nu o re#asim "a tit"u" referitor "a "ibera"itati dar ana"i*and textu" conc"u*ia "a care a6un#em este ca e &orba despre o incapacitate, care ati spus foarte bine, este una de folosinta, care prote6ea*a astfe" incat sanctiunea este nulitatea relati+a& 1. 8ibera"itati"e re*idua"e
28

08a substitutia fidecomisara, sub 5$$ acestea erau pro3ibieE 0=n 2$$ a fost re&i*uita aceasta conceptie si principiu, "a ora actua"a, e ca se pot face substitutii fidecomisare dar numai "a un sin#ur #rad. =nstituit-substituit. 2u se poate face o "ibera"itate "a a 3-a, a ?-a #eneratie. +e ex: <cand mor, sa ii re&ina "ui ) , apoi "ui ! si apoi "ui $@. =ntr-o astfe" de ipote*a, de6a de "a a" 3-"ea act de dispo*itie nu mai a&em de-a face cu un act 6uridic &a"abi". 0=n ceea ce pri&este liberalitatile reziduale ,sau legatul de ramasite cum i se spunea, sau de residuo cum era numit in dr roman. consta asa cum re*u"ta din dispo*itii"e art& %55% din 2$$ intr-o "ibera"itate facuta in fa&oarea unei anumite persoane, sa spunem, in fa&oarea "ui ). 'a *icem ca obiectu" "ibera"itatii = 3 autoturisme. )&em de-a face cu o "ibera"itate re*idua"a atunci cand dispunatoru" *ice in fe"u" urmator: <8as ce"e 3 autoturisme "ui ), iar in ipote*a in care "a data decesu"ui "ui se mai af"a in patrimoniu" sau unu" sau % sau 3 autoturisme acestea sa re&ina "ui !@. +eci numai in ipote*a in care bunurile mai exista in patrimoniul instituitului, spre deosebire de substitutia fidecomisara, unde ati retinut ca instituitu" are ob"i#atia de a pastra deci nu are dreptu" sa instraine*e. +e aceea spuneam ca exista o indisponibi"i*are a bunu"ui sau a bunuri"or care formea*a obiectu" "ibera"itati"or respecti&e in patrimoniu" instituitu"ui acesta transmitandu-se automat in patrimoniu" substituitu"ui "a data decesu"ui instituitu"ui. 0)ici, in ca*u" "ibera"itati"or re*idua"e, instituitu" poate sa instraine*e bunuri"e. $e" putin prin acte cu titlu oneros. +eci prin acte cu tit"u oneros poate sa instraine*e. /rin acte cu tit"u #ratuit insa, nu poate sa instraine*e. +e ce credeti ca are &oie sa faca astfe" de acte cu tit"u oneros si nu are &oie sa faca acte cu tit"u #ratuit- +eci asta este: fiind &orba de o "ibera"itate pe care sa *icem, ne punem intrebarea daca ar putea sa o faca instituitu", aceasta posibi"itate ar contra*ice ideea de a respecta dorinta dispunatoru"ui. ) *is: <ii transmit bunuri"e respecti&e cu tit"u de "ibera"itati, nu i" ob"i# sa "e paastre*e in patrimoniu@, dar se refera doar "a acte"e cu tit"u oneros, nu si ce"e cu tit"u #ratuit, care ar contra&eni dorintei dispunatoru"ui. 8a art& %55, al& % se spune ca instituitu" nu poate dispune prin testament de bunuri"e care au constituit obiectu" unei "ibera"itati re*idua"e, in timp ce "a al& ( se spune ca dispunatoru" poate inter*ice instituitu"ui sa dispuna de bunuri prin donatie. $e re*u"ta din acesta formu"are+eci prin dispo*itie testamentara nu poate sa dispuna. /rin donatie insa, poate sa ii "ase posibi"itatea de a dispune. 5edeti ca pe urma in teza a (6a deci fra*a a %-a, ace"asi a"ineat, se spune ca cu toate acestea atunci cand este mostenitor rezervatar al dispunatorului, deci ce" care a fost #ratificat instituituitor, pastrea*a posibi"itatea de a dispune ,prin acte intre &ii sau pentru cau*a de moarte. de bunuri"e care au constituit obiectu" donatii"or imputate asupra re*er&ei sa"e succesora"e. $e re*u"ta de aici- )tunci cand instituitu" e mostenitor re*er&atar deci are dreptu" "a re*er&a, drepturi"e "ui de re*er&a sunt intan#ibi"e. /rin urmare, in "imite"e re*er&ei e" poate dipsune de bunuri c3iar si prin testament si prin donatie si c3iar daca dispunatoru" a *is ca nu are &oie sa faca nimic. )sta pentru ca are dreptu" "a re*er&a inte#ra"a si ne#re&ata de nico obi#atie sau nicio sarcina si numai ceea ce depaseste "imite"e re*er&ei. =n acea masura are aceste obi#atii, care sunt de principiu in ca*u" "ibera"itati"or re*idua"e.

29

+eci ati retinut ca spre deosebire de 5$$ care nu re#ementa nici aceste "ibera"itati si in "iteratura de specia"itate unii autori spuneau ca sunt &a"abi"e a"tii ca nu sunt &a"abi"e, acum "ucruri"e sunt c"are: sunt valabile si ast#el de libeeraliatti in conditiile pe care le'am analizat. 5edeti ca mai urmea*a dupa "ibera"itati"e re*idua"e o sectiune care se refera "a re&i*uirea conditii"or si sarcini"or. )ici ce trebuie spus e ca "ibera"itati"e, asa cum stiti, pot sa fie #re&ate de sarcini sau de conditii deci de anumite ob"i#atii care sunt puse de dispunator in sarcina ce"ui #ratificat. 'pre deosebire de re#imu" 5$$, iata ca in 2$$, inspirandu-se "e#iuitoru" nostru din a"te re#e"ementari mai moderne, a instituit posibi"itatea ca in anumite conditii care sunt preci*ate "a art& %5576%558, sarcinire si conditii"e instituite de dispunator sa poata fi re&i*uite sau c3iar in"aturate daca sunt indep"inite conditii"e care sunt pre&a*ute in mod expres si asupra carora nu insist. %. +onatia )ti retinut ca "ibera"itati"e pot fi facute prin % cate#orii de acte 6uridice: art& 98: al& ( preci*ea*a in mod exprs ca nu se pot face "ibera"itati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament si defineste art& 98; donatia ca fiind un contract prin care cu intentia de a grati#ica o parte numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun, in #avoarea celeilalte parti numire donatar. )r mai fi trebuit sa spuna ca acesta trebuie sa accepteE nu poti fi #ratificat daca nu &rei, nu- E un drept a" beneficiaru"ui, "iberatatea de a refu*a si practic, cand e &orba de o donatie, care e un act 6uridic intre &ii atunci nu se inc3eie contractu". $and e &orba despre "e#ate, in acea ipote*a, daca renunta "a mostenire "e#ataru", atunci este considerat strain de a mosteni , min 19. si si#ur ca nu &a primi obiectu" "e#atu"ui. (etinem deci, ca donatia este un contract adica un act 6uridic, intre &ii. $eea ce mai trebuie retinut in "e#atura cu donatia si aceasta re*u"ta din al& % al art& %5%% din 2$$, ,existau dispo*itii simi"are si in 5$$ art 813 .este ca donatia se incheie prin inscris autentic sub sanctiunea nulitatii absolute. Este un act solem. +eci "a donatie, spre deosebire de ce"e"e"te contracte care sunt #u&ernate de principiu" consesnsua"ismu"ui, contractu" nu e &a"abi", de principiu, decat daca e inc3eiat sub forme so"emna deci printr-un act notarial. +onatia este un contract so"emn fie ca e &orba de o "ibara"itate fie ca e &orba de un contract intuitu personae unde contea*a persoana sau ca"itati"e persona"e a"e ce"ui #ratificat, cu consecinte"e pe care "e cunoasteti. Exista ca*uri in practica in care se inc3eie donatia in forma autentica, deci se respecta conditii"e de so"emnitate si dintr-un moti& sau a"tu", nu se pre&ad a"te e"emente. +eci de ex. e supusa unei conditii sau termen,moda"itati.- se spune numai ca e afectata de moda"itati, dar nu se spune de care. =ntr-o so"utie data de $asatia >rance*a situatia a fost c3iar asta: s-a inc3eiat donatia in forma autentica, s-a facut mentiunea despre existenta unor moda"itati care nu au fost inc"use in cuprinsu" contractu"ui inc3eiat in forma so"emna ci intr-un act sub semnatura pri&ata, semnat de ambe"e parti. 'o"utia a fost de anu"are a donatiei in intre#u" ei, deci nu numai a actu"ui sub semnatura pri&ata.
30

'i elementele principale si cele secundare, fiind &orba de conditii cerute ad solemnitatem, trebuie sa fie respectate intocmai. )ici ri#oarea este "a ordinea *i"ei, deci nu se admit combinatii 9anditi-&a ca se poate ca prin 6ocu" moda"itati"or respecti&e sa se contra&ina a"tor principii care #u&ernea*a donatia si atunci aceasta posibi"itate trebuie sa fie e"iminata. /rincipiu" este ca trebuie sa fie mentionate in mod e$presE cu atat mai mu"t cu cat in sisteme"e de drept moderne "ibera"itati"e si donatii"e trebuie sa fie pub"icate in anumire re#istre specia"e pentru ca persoanee interesate ,creditorii: nu"itatea re"ati&a, daca a facut donatii cand e" era in stare de inso"&abi"itate, deci nu isi executa ob"i#atii"e, sau mostenitorii "e#a"i re*er&atari.. )eci e$ista un sistem de publicitate& 'i in 2$$ e pre&a*ut asa ce&a, deci toate e"emente"e trebuie sa fie transparente pentru a putea fi "a dispo*itia ce"or interesati. /rincipiu" e ca toate e"emente"e donatiei indiferent ca e &orba de ce"e principa"e ,obiect, cau*a... sau ce"e secundare ,moda"itati"e. trebuie sa fie inc"use in actu" notaria", deci asta este principiu", pentru ca in al& ( a art& %5%% , &ine si preci*ea*a in mod expres ,"ucru care nu era facut in 5$$. si anume ca nu sunt supuse formei autentice <donatiile indirecte <donatiile deg*izate <darurile manuale +eci principiu" este ca donatia este un act so"emn si ca exista aceste 3 execptii de "a principiu" so"emnitatii. 5edetica "a art& %5%(: in scop de informare a persoane"or care 6ustifica existenta unui interes, notaru" care autentifica un contr*ct de donatie are ob"i#atia sa inscrie de indata acest contract, in re#istru" nationa" care se refera "a aceste c3estiuni, deci sunt supuse pubicitatii donatii"e, indiferent de oboiectu" "or. 2u numai daca e &orba de imobi"e ci de orice bun. $a principiu, in ca*u" donatii"or acestea trebuie sa intruneasca conditii"e de fond despre care am discutat. )m &orbit despre "ibera"itati in #enra"E ce am spus aco"o e &a"abi" si pentru donatie. =n ceea ce pri&este frmarea contractu"ui, iata ca "a art&%5%, 2$$ a&em dispo*itii precise ,o sa &edem cat de precise. care spun urmatoare"e: 5a amintiti ca atunci cand am &orbit depre contracte"e specia"e in #enera" si mai a"es despre contractu" de &an*are, am ana"i*at si mecanismu" de formare a" contractu"ui respecti&: o#erta si acceptarea. /rincipiu" in 2$$ care este in materie de oferta si acceptare- $e &a"oare 6uridica are oferta- +eci poate fi retractatat pana a6un#e, cand a6un#e in toate situatii"e+aca e cu termen spunem ca e ob"i#atorie din momenru" in care a6un#e "a destinatar iar in ceea ce pri&este oferta fara termen ce spune 2$$- 1rebuie in termen re*onabi" dar pe urma "a a"ineatu" urmator spune ca poate fi re&ocata. /rincipiu" este ca oferta cu termen este ob"i#atorie pentru ofertant din momentul cand ajunge "a destinatar iar oferta fara termen in principiu are un termen, termenu" rezonabil, in mod norma" trebuia sa fie si ea ob"i#atorie, dar nu este pentru ca autorii 2$$ au nuantat aici in conditii"e pe care "e stiti. Kaideti sa &edem cum nuantea*a in materie de donatie: art& %5%, al& %: oferta de donatie poate fi re&ocata cat timp ofertantu" nu a "uat cunostinta de acceptarea
31

destinataru"ui. =ncapacitatea sau decesu" ofertantu"ui atra#e caducitatea acceptarii. $e obser&atii se pot face- =n dreptul comun acceptarea cand produce efecte, deci cu a"te cu&inte cand se formea*a contractu"- $and a6un#e "a destinatar indiferent daca asta a "uat a cunostinta sau nu. :oti&u" este "esne de inte"es pentru ca daca incepem sa discutam <a a6uns cu posta in *iua x dar e" a dormit 3 *i"e si nu a af"at de acceptare@, contractu" s-a format peste 3 *i"e si atunci pentru a e"imina astfe" de 6on#"erii codu" pre&ede foarte bine ca e format contractu" cand a ajuns la ofertant. )ici "ucruri"e stau cu totu" a"tfe": nu numai ca trebuie sa a6un#a "a ofertant, ci trebuie sa ia si "a cunostinta. E un text catastrofa" pentru ca in conditii"e in care i se permeite donatoru"ui: <uite, asta a a6uns "a mine dar eu nu am "uat "a cunostinta@ - ii dau posibi"itatea sa se ra*#andeasca. =n dreptu" nostru, cu martori poti proba orice. 8a art& %5%,6= inseamna ca se poate 6uca ofertantu" sau donatoru" cum &rea e". (atiunea pentru care "e#iuitoru" a procedat in maniera asta pentru mine e comp"et obscura. 2u &ad abso"ut nicio ratiune. +impotri&a, mi se pare ca e un text care duce "a consecinte foarte #ra&e pentru ca &edeti ca preci*ea*a pe urma ca incapacitatea sau decesul o#ertantului atrage caducitatea acceptarii. =n dreptu" comun, ce" putin in ca*u" ofertei cu termen, decesu" sau incapacitatea ofertantu"ui are consecinte- 2u are niciun fe" de consecinte4 2u ar fi trebuit sa fie si aici "a fe"- !a da. +in moti&e care ne scapa, nu e "a fe". )ici e &orba c3iar despre momentu" in care se formea*a contractu". =n ceea ce-" pri&este pe destinataru" ofertei, "a al& ( se pre&ede ca oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesu" destinataru"ui ei. +aca s-a trimis oferta, a a6uns "a destinatar si din nu stiu ce moti&e acesta nu a a apucat sa *ica >accept@ sau >nu accept?/ nu pot &eni mostenitorii destinataru"ui sa *ica <acceptam noi in "ocu" "ui@. +e ce nu pot mostenitorii- E intuitu personae. +eci nu poate decat destinatarul sa accepte sau sa nu accepte. :ostenitorii in sc3imb, pot sa notifice ofertantu"ui acceptarea daca aceasta a fost facuta de catre destinataru" ofertei. )cceptarea poate fi facuta si tacit sau intr-o a"ta forma decat cea autentica- 2u. +eci si acceptarea, ca principiu, trebuie sa fie facuta in aceeasi forma ca si oferta. /e urma sunt dispo*itii "a al& , si : depre donatii"e facute in fa&oarea persoanei "ipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. +eci retineti ca sunt aceste prob"eme "e#ate de c3estiunea ofertei si acceptarii. )ti retinut ca prin definitie donatia este un act prin care donatoru" transmite ce&a in fa&oarea donataru"ui in mod ire&ocabi". )sta inseamna ca nu se poate ra*#andi, nu/entru ca daca intr-o forma sau a"ta isi asi#ura posibi"itatea de a re"ua ceea ce a dat, contra&ine unui principiu esentia" in materie de donatie: donatia nu poate fi re+ocata in mod unilateral . < 7 sa &edem ca poate fi re&ocata pentru in#ratitudine sau pentru neindep"inirea sarcini"or, dar spre deosebire de "e#at care poate fi re&ocat oricand de dispunator pana "a momentu" decesu"ui, donatia, care este un contract - deci rodu" a % &ointe, nu poate fi re&ocata uni"atera", deci nu se poate ra*#andi donatoru". =n sensu" acesta sunt e"oc&ente art& %5%; din 2$$ care se refera tocmai "a acest principiu a" ire&ocabi"itatii si preci*ea*a
32

ca donatia nu e &a"abi"a atunci cand cuprinde c"au*e ce permit donatoru"ui sa o re&oce prin &ointa sa si pe urma "e exep"ifica: a)& este afectata donatia de o conditie a carei rea"i*are depinde exc"usi& de &oiunta donatoru"ui ex: <iti done* daca &reau@ - inseamna ca nu a &reut sa done*e, deci e nu"a donatia. b)& e nu"a atunci cand impune donataru"ui p"ata datorii"or pe care donatoru" "e-ar contracta in &iitor daca &a"oarea maxima a acestora nu e determinata in contractu" de donatie. +e ce credeti- /oate foarte bine sa faca o donatie de 1.000 euro si apoi sa faca datorii de 10.000 euro. 2u mai e donatie, deci i" ob"i#a cu tit"u" de sarcina. ex.: <iti dau 1000 euro, si ob"i#atia de a-mi p"ati toate datorii"e pe care "e &oi a&ea "a data decesu"ui@. +eci practic, poate re&eni asupra donatiei, deci e firesc sa nu fie &a"abi"a o astfe de dispo*itie. c)& atunci cand confera donatoru"ui dreptu" de a denunta uni"atera" contractu". 5a amintiti ca in materie de &an*are, de exemp"u, se pot insera in contract c"au*e de denuntare in fa&oarea ambe"or parti sau in fa&oarea uneia dintre parti. 'unt &a"abi"e astfe" de c"au*e. 2u si in materia donatiei pentru ca ar contra&eni principiu"ui ire&ocabi"itatii. )ici nu mai poate fi &orba de denuntare. d)& este nu"a donatia care permite donatoru"ui sa dispuna in &iitor de bunu" donat c3iar daca donatoru" moare fara sa fi dispus de ace" bun. +eci daca intr-o forma sau a"ta isi re*er&a dreptu" de a dispune de bun in continuare, dupa data actu"ui de donatie, inseamna ca se contra&ine acestui principiu. 0 'a a&eti in &edere si art& %5%7& 'unt &a"abi"e in sc3imb, donatii"e prin care de exemp"u, se face donatia sub conditia rezolutorie a donatarului, sa decedeze inaintea donatorului. =n aceasta ipote*a, o c"au*a prin care se stipu"ea*a ca obiectu" donatiei se intoarce "a donator, este &a"abi"a. +e ce e &a"abi"a aici si nu contra&ine principiu"ui- 2u prin &ointa donatoru"ui are "oc re&ocarea ci prin moartea donataru"ui. E o donatie sub conditie, deci se pot face donatii sub conditie. +e ce- /entru ca astea sunt e&enimente care nu depind de &ointa dispunatoru"ui. +epind de 3a*ard si si#ur ca in aceste ipote*e, sunt &a"abi"e. 05edeti ca in "e#atura cu aceasta c3estiune a ire&ocabi"itatii donatii"or trebuie sa a&em in &edere si une"e texte "e#a"e care re#"ementea*a intr-o anumita maniera prob"eme care tin de aceasta materie a "ibera"itati"or, de exemp"u "a art& ,, din -& %,7@%99; pri&ind asi#urari"e si reasi#urari"e care se refera "a asi#urari"e de &iata. $e sunt asi#urari"e de &iata- $ontract prin care asi#uratu" se ob"i#a sa p"ateasca cu o anumita periodicitate anumite sume de bani, stipu"andu-se in contract ca atunci cand &a deceda asi#uratu", sume"e respecti&e &or re&eni unei anumite persoane, de exemp"u fiu"ui ce"ui care s-a asi#urat. )ceasta persoana care beneficia*a de asi#urarea respecti&a poate fi stabi"ita fie 0 prin acte intre &ii - 'e inc3eie contractu" de asi#urare, se stipu"ea*a in e" conform art. 33 din 8. 13DP1995 ca asi#uratu" are dreptu" sa desemne*e pe beneficiaru" acesteia pe durata executarii contractu"ui. =n ipote*a in care desemnarea se face nu 0printr-o dispo*itie testamentara, se poate face si in fe"u" asta si atunci daca e dispo*itie testamentaratestamentu" fiind esentia"mente re&ocabi", oricand se poate ra*#andi asi#uratu" si sa *ica ca beneficiaru" este a"tcine&aE in sc3imb atunci cand desemnea*a beneficiaru" printr-un act in timpu" &ietii sa"e si beneficiaru" semnea*a contractu", in acea ipote*a ce se intamp"a33

=n&ocand dispo*itii"e din "e#ea specia"a, un autor din "iteratura noastra de specia"itate spune ca in aceasta ipote*a am a&ea de-a face cu o dero#are de "a principiu" ire&ocabi"itatii donatiei. )firmatia este comp"et eronata. +aca potri&it 5$$ si 2$$ "ibera"itati"e nu se pot face decat fie prin donatii, fie prin "e#ate si atunci cand sunt facute prin acte 6ur intre &ii nu poate fi &orba decat despre donatie si donatia fiind ire&ocabi"a, atunci inseamna ca nu poate asi#uratu" sa re&oce, sa se ra*#andeasca, sa spuna ca beneficiaru" este a"tu". )ici mecanismu" prin care beneficiaru" dobandeste drepturi"e respecti&e este ace"a a" unei stipu"atii in fa&oarea unui tert. +aca beneficiaru" af"a ca a fost desemnat si apuca sa accepte donatia, in timpu" &ietii asi#uratu"ui, atunci este ire&ocabi"a. +aca insa nu a apucat sa accepte, atunci este re&ocabi"a. )tata timp cat nu a acceptat beneficiaru", nu e &orba despre donatie. $and a acceptat, s-a inc3eiat donatia. 'i#ur ca poate face a"tce&a asi#uratu". /oate sa rascumpere po"ita. )sta inseamna ca are posibi"itatea ,prin "e#e. de a nu duce contractu" pana "a sfarsitE de pi"da a inc3eiat initia" un contract pe 10 ani, a desemnat beneficiaru", a"a a semnat deci e beneficiaru" donatiei si in temeiu" cau*ei care ii da dreptu" asi#uratu"ui sa renunte "a contract, adica sa rascumpere po"ita, in aceasta ipote*a beneficiaru" poate sa spuna: <du contractu" pana "a sfarsit ca eu sunt beneficiaru"@. +reptu" "ui nu e actua" inca, aici. +reptu" "ui de&ine actua" cand decedea*a dispunatoru" si prin contract, "a care a ac3iesat si beneficiaru", s-a oferit posibi"iteta as#uratu"ui de a rascumpara po"ita. 2u se poate pune semnu" e#a"itatii intre rascumpararea po"itei de asi#urare de &iata si re&ocarea donatiei. 'unt "ucruri comp"et diferite. 'e poate a6un#e ca prin rascumpararea po"itei beneficiaru" sa nu a6un#a sa primeasca obiectu" donatiei, "ucru" acesta este &a"abi", dar atata timp cat nu a a a&ut "oc rascumpararea si beneficiaru" a acceptat donatia, nu se accepta din punct de &edere 6uridic ca dispunatoru" sa *ica <nu mai &reau pe ), &reau pe ! ca beneficiar@. +eci contar opiniei exprimate in "iteratura de specia"itate, &a ro# sa retineti ca acest principiu care e foarte important - principiu" ire&ocabi"itatii, impiedica so"utia contrara c3iar daca art. 33 din 8.13D ar "asa sa se inte"ea#a ca ar putea re&eni. 1extu" acesta este unu" care se refera "a asi#urari, asi#urari"e sunt o materia iar "iberaitati"e sunt o cu totu" a"ta materie. 07 pre&edere interesanta in 2$$ este aceea de "a art& %5%:: promisiunea de donatie. =n 5$$ nu era re#"ememntata aceasta prob"ema. $e spune "a al& %: sub sanctiunea nu"itatii abso"ute, promisiunea de donatie este supusa formei autentice. "l& (: in ca* de neexecutare din partea pomitentu"ui, promisiunea de donatie nu confera beneficiaru"ui, decat dreptu" de a pretinde daune interese, ec3i&a"ente cu c3e"tuie"i"e pe care "e-a facut si a&anta6e"e pe care "e-a acordat terti"or in considerarea promisiunii. 'e face promisiunea in forma autentica. ex.) ii spune "ui ! <o sa iti done* masina mea@ si sa spunem ca in &ederea inc3eierii contractu"ui de donatie, beneficiaru" ia a&ionu" de "a 2Q si &ine "a !ucuresti. $and mer#e aco"o ) nu ii mai da. =n aceasta ipote*a, c3e"tui"ei"e facute de donatar sunt supuse restituirii. =-a cau*at un pre6udiciu prin faptu" ca nu si-a respectat promisiunea. +eci &edeti ca din textu" acesta nu re*u"ta posibi"itatea pronuntarii, ce"ebra pronuntare a unei 3otarari care sa tine "oc de act autentic, dar spune a"tce&a: a&anta6e"e pe care "e-a acordat terti"or. ex.,aceeasi ipote*a. ! inc3eie un contract cu $: <iti &and
34

masina@. $ preda pretu". )r fi &orba de astfe" de a&anta6e pe care "e-ar putea obtine donataru" pentru ca promitentu" nu si-a respectat promisiunea. )m obser&at ca e &orba de un text copiat, dar din nefericire nu cum trebuie, din $osdu" $i&i" Iuebec.: art. 181%: <promisiunea nu confera beneficiaru"ui promisiunii decat dreptu" de a rec"ama de "a promitent in "ipsa din partea acestuia de a-si indep"ini promisiunea, de daune interese, ec3i&a"ente ce"or pe care "e-a facut donataru" ,nu cand s-a ba*at pe faptu" ca i s-a facut promisiunea. sau sa fie despa#ubit cu a&anta6e"e pe care beneficiaru" "e-a acordat. 2u spune ca terti"or, ci &ine :in. Rustitiei din Iuebec si ne exemp"ifica: atunci cand de exemp"u parinte"e ii promite copi"u"ui @iti done* casa asta tie, dar pana atunci in#ri6este #radina in fiecare an@. =n aceasta ipote*a are dreptu" sa obtina reparatii pentru ca sunt a&anta6e pe care nu e-a obtinut un tert ci e &orba de a&anta6e"e pe care "e-a obtinut donatoru" de pe urma promisiunii, deci e &orba despre cu totu" a"tce&a. $red ca sunteti cu totu" de acord ca daca a obtinut donatoru" a&anta6e de pe urma promisiunii determinandu-" pe nefericitu" donatar sa faca anumite prestatii in contu" a ceea ce obtine, este un "ucru acceptabi", pe cand e cu totu" a"tce&a asa cum spune art& %5%: al& (/ sa fie ob"i#at donatoru" sa i" despa#ubeasca pe donatar cu a&anta6e"e pe care "e-a acordat unui tert. E ca si cum a obtinut bunu" si "-a instrainat. $u ce tit"u se acorda reparatii"e- +espre ce este &orba in esenta- (aspunderea de"ictua"a. 'i in raspunderea de"ictua"a poti sa raspun*i doar pentru pre6udiciu" efecti& suferit si pre&i*ibi", deci nu poti sa raspun*i pentru orice. 'e apuca donataru" si face promisiuni, si nu are inca bunu" in patrimoniu" "ui si din art. 10%? re*u"ta imp"icit ca donatoru" se poate ra*#andi, deci nu re*u"ta ca e ob"i#at- pentru donatar nu e si#ur ca &a dobandi bunu", dar in ipote*a in care profitand de promisiune donataru" face anumite c3e"tuie"i, sufera anumite pre6udicii, atunci aceste pre6udicii sunt puse in sarcina donatoru"ui dar nicidecum nu se poate a6un#e "a conc"u*ia "a care au a6uns autorii 2$$ : de pi"da daca donataru" a inc3eiat un contract cu un tert promitand acestuia, a&anta6u" respecti& trebuie sa i" respecte donatoru" deci sa ii dea contraec3i&a"entu" bunu"ui. E norma" asa ce&a--- E cu totu" anorma". 0$eea ce mai trebuie sa retinem sunt dispo*itii"e din art& %5%%/ al& , care spune in esenta ca bunuri"e mobi"e care constituie obiectu" donatiei trebuie enumerate si e&a"uate intr-un inscris c3iar sub semnatura pri&ata sub sanctiunea nu"itatii abso"ute a donatiei. 7 dispo*itie simi"ara exista si in 5$$ E este &orba de ceea ce se numeste actul estimati+, care trebuie rea"i*at in situatia in care obiectu" donatiei i" constituie bunuri"e mobi"e. 'anctiunea sub care este instituit acest text de "e#e este nulitatea absoluta& +e ce a fost aceasta forma"itate instituita- /entru a asi#ura, pe de-o parte ire&ocabi"itatea donatiei sa se stie exact care sunt bunuri"e care formea*a obiectu" donatiei si pe de o a"ta parte pentru a a&ea e"emente precise "a care sa se poata referi parti"e interesate atunci cand se pune prob"ema raportu"ui donatiei si a reductiunii. )nterior "e#ea nu pre&edea care e sanctiunea. /rob"ema care se pune insa, este dat fiind faptu" ca acest text urmea*a intai a"in. 1- principiu" ca donatia e act so"emn, a"in. % -exceptii"e de "a principiu" ca donatia e act so"emn atunci cand e &orba despre donatia sub forma daru"ui manua", donatia de#3i*ata sau donatia indirecta. /rob"ema care se pune e daca statu" acesta estimati& trebuie sa fie intocmit si in ca*u" donatii"or in forma autentica si/sau atunci cand e &orba de donatii"e care se inscriu in exceptie. +eci dar manual, donatie deghizata sau donatie indirecta.
35

'ub re#imu" 5$$ re#"ementarea se referea doar "a donatii"e inc3eiate in forma autentica. 8a donatii"e de#3i*ate nici nu poate fi &orba de asa ce&a pentru ca aco"o o sa &edem: e &orba despre aparenta unui act cu tit"u oneros si in secret se inc3eie un act cu tit"u #ratuit. +eci aco"o, prin insasi ratiunea de#3i*arii se exc"ude posibi"itatea ca parti"e sa inc3eie un act estimati& sau/si "a donatia indirecta: o sa &edem caracteristica este ca nu mai a&em de-a face cu o simu"are, cu o ascundere ci un act care fie este in parte oneros in parte #ratuit, fie de un act care in principiu este neutru ,remiterea de datorie. dar care poate fi si cu tit"u oneros si cu tit"u #ratuit ori aici, in ca*u" donatiei indirecte, o sa &edem ca daca parti"e pre&ad prin actu" pe care i" inc3eie ca e &orba despre o donatie atunci nu mai e &orba de o donatie indirecta. E &orba de o donatie care nu respecta forme"e pre&a*ute de "e#e, deci e "o&ita de nu"itate abso"uta. +eci ce" putin in cazul donatiilor deg*izate si a celor indirecte te$tul acesta de la alineatul , nu cred ca se poate aplica& )m putea discuta "a donatia sub forma daru"ui manua". (amane aceasta nec"aritate in "e#atura cu sfera de ap"icare a acestui text.

)ti retinut ca exista , e$ceptii de la regula formei autentice a donatiei si anume ce"e pre&a*ute "a a" % 1011, 2$$:0 donatii"e indirecte 0 donatii"e de#3i*ate 0 daru" manua". 'a &edem despre ce este &orba. 'ub 5$$, desi practica 6udiciara si doctrina recunosteau aceste exceptii ,de-a "un#u" timpu"ui... iata ca 2$$ pre&ede in mod expres. %& )"#U- 0"NU" in esenta, daru" manua" asa cum re*u"ta din dispo*itii"e alin& :/ art& %5%%, are ca obiect bunuri mobi"e corpora"e, cu o &a"oare de pana "a %5.000 "ei - /ot forma obiectu" unei asemenea donatii, cu exceptia ca*uri"or pre&a*ute de "e#e. daru" manua" se inc3eie &a"abi" prin acordu" de &ointe a" parti"or insotit de traditiunea bunu"ui. +eci % conditii trebuie sa fie indep"inite: acordul de +ointa si traditiunea bunului& de-a "un#u" timpu"ui, intr-ade&ar, ce" putin "a inceputuri, s-a considerat ca obiect a" daru"ui manua" i" pot constitui doar bunuri"e mobi"e corpora"e pentru ca in conceptia c"asica se considera ca nu pot fi transmise de "a o persoana "a a"ta decat bunuri"e corpora"e nu si ce"e incorpora"e. F"terior insa si in u"timu" timp aceasta conceptie e foarte raspandita: pot forma obiect al actelor juridice si drepturile incorporale . /rob"ema e ca aici , "a daru" manua" trebuie sa fie &orba de o predare a bunu"ui si si#ur, ca principiu sau ca re#u"a, doar bunuri"e corpora"e pot fi predate de "a mana "a mana. 1rebuie sa stiti insa ca in practica 6udiciara si in doctrina pana "a intrarea in &i#oare a 2$$ s-a decis ca pot forma obiect a" daruri"or manua"e si bunuri care sunt incorpora"e. +e pi"da, s-a recunoscut ca e &orba despre un dar manua" cand de ex. o persoana transmite din contru" sau bancar in contu" a"tei persoane cu scopu" de a #ratifica, o suma de bani. =n "umina a"in. ?, aici nu am mai a&ea de-a face cu o donatie sub forma daru"ui manua" pentru ca in aceasta ipote*a putem &orbi despre bun mobi" corpora"- )tunci s-a modificat paradi#ma- 2u stim. :ai bine o spunea: bunuri mobi"e. 'i sa ne "ase pe noi sa stim, pentru ca &-am spus, in timp s36

au acceptat niste "ucruri iar acum s-au bu"&ersat. 'i#ur ca nici pana acum nu se admitea ca poate forma obiect a" daru"ui manua" o creanta. Ex.: unu" se an#a6ea*a fata de a"tu" sa ii faca o "ucrare si cedea*a creanta respecti&a unui tert. )co"o nu poate fi &orba de un dar manua", pentru ca nu se poate preda ser&iciu" respecti& de "a mana "a mana, trebuie sa inter&ina debitoru" sa execute "ucrarea s.a.m.d. 7 astfe" de cesiune nu poate fi facuta decat prin mecanismu" cesiunii de creanta care este a"tce&a decat o cesiune de bunuri mobi"e considerate ca fiind corpora"e. +eci &or fi prob"eme in "e#atura cu interpretarea acestui text pentru ca daca se interpretea*a strict "itera "ui, atunci ceea ce s-a admis unanim pana acum in practica si doctrina a&em semnat ca nu mai poate fi admis ,si &-am dat exemp"u" cu transmisiunea: transferu" dintr-un cont intr-a"tu" - s-a admis ca poate forma obiectu" unui dar manua". $are a fost aici ar#umentarea- $a in aceasta ipote*a ceea ce se transmite nu e dreptu" de creanta ci suma de bani. 'i#ur ca suma de bani poate fi data fi*ic sau poate fi &orba de un transfer din acesta, in cont. )tunci un transfer in cont nu mai e donatie- +upa 2$$ nu ar mai fi.. )tunci ar trebui sa interpretam sinta#ma <bunuri mobi"e corpora"e@ intr-un sens mai "ar# nu doar in inte"esu" foarte fi*ic a" notiunii. 'a admitem deci, ca prin aceasta sinta#ma se inte"e# si bunuri"e care sunt incorpora"e dar care sunt susceptibi"e de a fi transmise de "a unu" "a a"tu", cum este ca*u" de exemp"u si situatia in care e &orba despre o societate comercia"a, sa spunem cu actiuni care sunt demateria"i*ate deci care nu sunt pe suport de 3artie sau a"t suport materia" ci sunt incrise numai in cont. =ntr-un cont se scrie cine sunt titu"arii de actiuni, cate actiuni are fiecare. =ntr-o astfe" de ipote*a s-a admis ca se pot transmite de "a o persoana care "a un moment dat detine un anumit nr. de actiuni "a o astfe" de societatate "a o a"ta persoana considerandu-se ca ceasta predare, transmisiune de "a mana "a mana are "oc "a momentu" in care se face mentiunea in re#istru" societatii sau re#istre"e care sunt tinute de a"te institutii ca titu"aru" institutii"or demateria"i*ate nu mai este ) ci este !. '-a admis ca poate fi &orba de o donatie sub forma daru"ui manua". )m putea sa spunem ca de acum inainte o astfe" de transmisiune nu mai este o donatie sub forma daru"ui manua"- 2u cerd ca ama a&ea ar#umente sa spunem ca nu. +eci textu" acesta care spune ca e &orba de bunuri mobi"e corpora"e trebuie nuantat. $red ca trebuie sa admitem ceea ce s-a admis pana acum. )ceasta ar trebui sa fie intrepretarea rationa"a. 2u sa spunem ca daca nu e bunu" materia" atunci nu poate forma obiectu" unei astfe" de donatii pe moti& ca nu se poate face predarea. )sta nu inseamna insa ca s-ar putea sustine ca obiect a" daru"ui manua" i" pot constitui si creante"e. 2u pot sa-" constituie. $eea ce difera fata de ceea ce se admitea sub re#imu" 5$$ este faptu" ca potri&it alin& :/ art& %5%% 2$$, bunuri"e care pot forma obiect a daru"ui manua" nu pot depasi &a"oarea de %5.000 "ei. )nterior &a"oarea putea fi ne"imitata. 'i#ur ca aici exista ar#umente. 8a ora actua"a bunuri"e imobi"e pot a&ea &a"ori imense: actiuni, tit"uri, meta"e pretioase. )tunci ar exista ar#umente, se poate accepta aceasta idee ca atunci cand &a"oarea este mai mare decat aceasta suma, trebuie respectata conditia formei autentice pentru ca daca se donea*a sub aceasta forma o suma de 300.000"ei, in acea ipote*a depasindu-se "imita maxima pre&a*uta de textu" de "e#e in&ocat, ce se intamp"a- Este nu" ca donatie, deci nu produce efecte. +eci interpretarea trebuie sa fie foarte stricta. +eci aici ratiuni exista pentru aceasta "imitare. )ti retinut ca pentru a fi &orba despre un dar manua" trebuie sa sub*iste % conditii: acordu" de &ointa a" parti"or si sa se fi facut traditiunea, intr-o forma sau a"ta ,"a tit"uri"e demateria"i*ate traditiunea se poate considera ca fiind facuta prin mentiunea facuta in cod sau cand e &orba despre transmisiunea sau transferu" unei sume de banmi dintr-un cont intr-a"tu", mentiuni"e pe care "e face banca in conturi"e respecti&e tin "ocu" de aceasta remitere materia"a a bunu"ui..
37

0+eci nu poate fi &orba de o donatie sub forma daru"ui manua" daca nu exista un acord de +ointe in sensu" de a face o donatie- trebuie do&edita intentia de a #ratifica si in a" %-"ea rand nu e suficient sa existe un acord c3iar daca, sa *icem, a fost inc"us intr-un act sub semnatura pri&ata. +aca s-a facut un astfe" de act, ce &a"oare 6uridica are e" daca nu s-a predat bunu"- /oate fi o promisiune si se ap"ica dispo*itii"e art 101?. +eci nu se poate a6un#e "a ob"i#area "a donatie dar poate fi ob"i#at donatoru" care nu isi indep"ineste promisiunea sa raspunda fata de donatar. 0E &orba de un contract consensua" sau nu- E un contract rea", e un contract so"emn. )ici remiterea bunu"ui tine de esenta deci e &orba de o so"emnitate. ) nu se confunda ob"i#atia de predare care decur#e dintr-un contract, de pi"da cand se ince3eie un contract de &an*are si predarea este amanata "a un a"t moment decat ace"a a" rea"i*arii acordu"ui de &ointa, in acea ipote*a cumparatoru" daca &an*atoru" nu isi indep"ineste ob"i#atia poate &eni sa spuna: @te dau in 6udecata sa te ob"i#e instanta sa imi predai bunu"@. )co"o e &orba despre executarea contractu"ui &a"abi" inc3eiat. )ici, "a donatia sub forma daru"ui manua", daca s-a rea"i*at acordu" de &ointa dar nu s-a predat bunu", nu s-a facut traditiunea, in acea ipote*a nu poate &eni donataru" sa *ica <cer executarea contractu"ui@. +e ce nu poate- /entru ca nu s-a inc3eiat contractu". 0$ontractu" nu e inc3eiat decat atunci cand s-a facut remiterea bunului. /ana "a remitere e &orba doar de o promisiune care are a"t re#im 6uridic. +eci nu poate fi constrans donatoru" sa execute propriu *is donatia ci poate fi ob"i#at doar "a daune interese. 'e poate intamp"a, cum a fost intr-o speta so"utionata de catre instante"e din tara noastra, cand o persoana i-a spus a"teia <tab"ou" x este a" tau@, dar tab"ou" a ramas "a e". +upa un timp a &enit ce" ce a fost #ratificat si a *is <da-mi tab"ou"@. =nstante"e noastre au *is ca e &a"abi"a donatia. 5a ro# sa retineti4 2u e &a"abi"a4 /entru ca in aceasta ipote*a nu s-a facut traditiunea. +ar putea ramane bunu" intr-o a"ta formu"a 6uridica "a donator- +aca se demonstra ca a existat acordu" de &ointa, ca s-a facut traditiunea <iata bunu" tau si ramane "a mine, donator cu titu de depo*it@, in acea ipote*a e &a"abi", deci se pot recunoaste efecte 6uridice. +ar daca, sa *icem, ce" care a ramas sa beneficie*e de "ibera"itate este in posesia bunu"ui cu tit"u precar, e comodatar sa *icem. ) primit o masina sa o fo"oseasca cu tit"u #ratuit. =n aceasta ipote*a, sa *icem ca se inte"e#e cu proprietaru" bunu"ui sa pastre*e bunu" cu tit"u de donatie. +ar bunu" este de6a "a e". 'unt rea"i*ate e"emente"e donatiei sub forma daru"ui manua"- )ici e &orba daca sunt sau nu intrunite conditii"e de existenta a"e daru"ui manua". ,:in. %0. $red ca in aceasta ipote*a daca se demonstrea*a ca exista stapanirea bunu"ui si acordu" de &ointa se demonstrea*a cred ca sunt indep"inite conditii"e pentru a putea fi &orba de o donatie sub forma daru"ui manua". +at fiind faptu" ca obiectu" trebuie sa-" constituie bunuri care sa poate fi supuse traditiunii c3iar si atunci cand e &orba despre bunuri demateria"i*ate. 2u pot forma obiect a" donatiei sub forma daru"ui manua" de pi"da cote parti din diviza . 2u poti sa transmiti cota 1/3 din bun cu tit"u" de dar manu"a. $um s-ar putea face traditiunea "a cota- )ici nu se admite ca poate forma obiectu" unui dar manua". 'e admite insa ca daru" manua" poate fi insotit de con&entii accesorii prin care parti"e sa pre&ada de pi"da ca dispunatoru" isi mentine u*ufructu" sau ca transmite nuda proprietate "a donator urmand ca proprietatea sa se intre#easca cand decedea*a dispunatoru", care beneficia*a de u*ufruct sau sa spuna in&ers: <se transmite u*ufructu"@. 2uda proprietate ramane "a dispunator, deci se recunosc ca &a"abi"e astfe" de con&entii. 'i#ur ca "a inceput au existat discutii @nu
38

poti sa faci traditiunea u*ufructu"ui@ S- <nu se poate transmite u*ufructu" ,care e imateria" . dar se poate transmite bunu" si sa retin prin con&entia respecti&a nuda proprietate sau in&ers, u*ufructu". +eci astfe" de posibi"itati exista si sunt recunoscute de practica 6udiciara si de doctrina. 'i pe &iitor se &or mentine aceste principii. !raditiunea sau transmiterea trebuie sa fie efecti+a. 'a nu fie doar i"u*orie. 'i#ur ca se poate intamp"a ca trditiunea sa se faca prin intermediu" unui mandatar, nu- )r fi posibi" acest "ucru- +e pi"da ) sa ii spuna "ui !:@ia autoturismu" asta, i-" predai "ui $, i-" transmit cu tit"u de donatie@. Frmea*a intrebarea: cand s-a inc3eiat contractu"- $and s-a predat autoturismu" "ui $ sau cand af"a ), potri&it acestui text art& %5%,, ca $ a primit bunu" si ca a fost de acord- /oti&it acestui text nu ar fi inc3eiat contractu" pana nu *ice dispunatoru":@am af"at ca a"a a acceptat@. $e ne-ar permite sa instituim aceasta exceptie- 5edeti cat e defectuoasa re#"ementarea in formu"a asta- )ici trebuia sa se pre&ada. 2orma" era sa spuna ca daca daca ) ii spune "ui ! sa ii dea bunu" "ui $ si ! *ice ca da, "a momentu" respecti& s-a format contractu", adica produce efecte donatia sub forma daru"ui manua". /entru ca a"tfe" inseamna ca in timpu" 1 dispunatoru" ii *ice mandataru"ui <ia bunu" si du-" "a ce" #ratificat@, a"a sa i" preia si apoi sa &ina donatoru" si sa spuna @eu nu am "uat "a cunostinta ca tu ai primit bunu" si ai fost de acord cu donatia deci da-mi bunu" inapoi@. /ana "a momentu" a"a, este re&ocabi"a. E acceptata o astfe" de so"utie- E cu totu" inacceptabi"a. 1rebuie re&i*iut codu"4 )ici &or fi prob"eme serioase. +easemenea mai trebuie sa retinem ca traditiunea trebuie sa fie actuala si definiti+a. +eci principiu" ca donatii"e sunt ire&ocabi"e nu trebuie sa isi asi#ure dispunatoru" posibi"itatea de a re"ua bunu". +e pi"da au fost ca*uri in care a *is dispunatoru" <iti done* tie continutu" casetei cutare unde sunt diamante, tit"uri, etc.@ dar isi pastrea*a e" c3eia. )sta inseamna ca poate &eni oricand sa desc3ida. /ractica 6udiciara nu a admis ca in aceasta ipote*a ar fi &orba despre o donatie &a"abi"a sub forma daru"ui manua" cu moti&area ca poate dispunatoru" sa reia bunu". +ar daca ne #andim "a textu" art& %5%%/ alin :. care spune ca bunuri"e mobi"e care formea*a obiectu" daru"ui manua" pot fi transmise in forma asta si "a alin& , spune ca trebuie sa se faca actu" estimati&. +eci exemp"u" fiind ace"a *ice dispunatoru" <continutu" acestei casete este a" tau, cu tit"u de donatie @ si face un act estimati& : atatea bunuri, atatea diamente, atatea tit"uri, &a"orea*a atata. +aca a pastrat c3eia inseamna ca nu s-a reai*at traditiunea. +aca ii subti"i*ea*a c3eia dupa aceea, ce consecinte 6uridice are acordu" si faptu" ca i-a predat c3eia- =nseamna ca s-a inc3eiat contractu" &a"abi", ca proprietatatea e "a donatar si ca a"a a furat. 1recem deci in aceasta ipotea*a in domeniu" pena". '-a inc3eiat &aabi" contractu" dar pe urma a &rut sa profite de o maniera ne"oia"a. 0'a "uam un a"t exemp"u: transmite o suma de bani din contu" "ui in contu" beneficiaru"ui, re*er&andu-si dreptu" de a a&ea acces "a cont, de a retra#e si e" din cand in cand anumite sume de aco"o. )tunci inseamna ca nu s-a facut o predare efecti&a. 0)"t exemp"u: ) ii transmite "ui ! o suma de bani: 10.000"ei si isi pastrea*a ca"itatea de imputernicit. +eci are dreptu" de a intra in cont si de a face operatii. =n ipote*a asta e" este mandatar si mandataru" are ob"i#atia de a da socotea"a. )ccesu" "a cont nu ii da posibi"itatea ce"ui care are imputernicirea sa fo"oseasca sume"e pentru e". 1rebuie sa ii dea
39

socotea"a mandantu"ui care e ce" #ratificat astfe" incat desi exista practica 6udiciara, c3iar si in >ranta, care spune ca in aceasta ipote*a nu s-a inc3eiat in mod &a"abi". Eu *ic ca s-a inc3eiat cat se poate de &a"abi". E un mandat. :andataru"este un imputenicit, nu poate face ce &rea e". +aca scoate sume"e si "e fo"oseste in interes propriu raspunde pe temeiu" contractu"ui de mandat dar in aceasta ipote*a donatia s-a rea"i*at. $e" ce a de&enit titu"aru" contu"ui e donatar si ce" ce si-a pastrat posibi"itatea de a face operatiuni pe cont dar in nume"e si pe seama donataru"ui, fiind mandatar, trebuie sa dea socotea"a. 'unt intrunite conditii"e pentru a retine ca e &orba de o donatie inc3eiata in mod &a"abi". 0 +easemenea, un a"t exemp"u: unu" care urma sa participe "a bata"ia de "a Tater"oo a trimis unui amic din >ranta intr-un p"ic un nr. de actiuni, sume de bani si a spus in fe"u" urmator @ urmea*a sa intru in bata"ie, iti transmit bunuri"e astea. +aca supra&ietuiesc mi "e dai inapoi, daca mor, sunt a"e ta"e@. ) murit "a Tater"oo. /rob"ema e daca in aceasta ipote*a s-a inc3eiat un contract de donatie sub forma daru"ui manua" &a"abi" sau nu. '-a nascut un "iti#iu intre ce" ce a primit bunuri"e respecti&e si mostenitorii dispunatori. =n aceasta ipote*a destinataru" bunuri"or respecti&e nu de&enea proprietar decat sub conditia suspensi&a ca dispunatoru" sa decede*e. )sta insemna ca daca nu deceda, bunuri"e trebuiau sa fie restituite. 1ransmisiunea a fost definiti&a dar sub conditie, deci iata ca e posibi" ca o donatie sub forma daru"ui manua" sa fie afectata de o conditie, c3iar si de un termen. 1rebuie sa fim foarte atenti "a conditii"e care trebuie intrunite si daca intr-un ca* sau a"tu" putem retine ca sunt intrunite sau nu. +eci retineti ca trebuie sa existe acordu" de &ointa si trebuie sa exioste traditiunea. 0'i#ur ca din punct de &edere probatoriu pot exista prob"eme. 'a *icem o persoana primeste o suma de bani in cont. =-o transfera ) "ui ! si dupa o &reme &ine ) si ii spune <da-mi inapoi suma respecti&a pentru ca ti-am dat-o cu tit"u de imprumut@. $e se intampa in acesta ipote*a- /ractic nu se poate face o proba certa cu ce tit"u i-a dat. $u tit"u de imprumut sau de "ibera"itate- =pote*a asta este. 'i#ur ca trebuie sa stiti ca sunteti in acord cu dreptu" france* care spune ca in aceasta ipote*a functionea*a o pre*umtie de donatie in fa&oarea ce"ui care a primit bunu". +eci in primu" rand daca nu se poate demonstra asa ce&a pre*umtia nu poate fi retinuta. +ar poate rec"amantu" sa obtina restituirea(ec"amantu" trebuie sa do&edeasca ca are dreptu" "a restituire. 2u poate do&edi. ) existat un acord de &ointa dar nu se stie care este continutu". =pote*a este ca s-a transmis suma de de bani dintr-un cont in a"tu", au fost de acord parti"e dar nu se stie in ce a constat acordu". 5edeti ca aici a&em o dipso*itie exresa in 2$$ art&%(8;- "l&( care face distinctia, si pe buna dreptate, intre obiectu" ob"i#atiei care poate fi determinat sau determinabi"E deci pot exista e"emente cu a6utoru" carora sa se stabi"easca in &iitor, dar cand e &orba de obiectu" contractu"ui ,=operatiunea 6uridica insasi. in acea ipote*a trebuie sa fie determinat. +aca nu e determinat sanctiunea e nu"itatea abso"uta. +aca e nu" abso"ut deabia se poate in&oca imbo#atirea fara 6usta cau*a, deci rec"amatu" poate obtine casti# de cau*a pe acest temei, in&ocand nu"itatea operatiunii. +eci po&estea cu pre*umtia de "ibera"itate nu functionea*a. Este foarte important acest text4 +eci ati retinut : una dintre exceptii"e de "a forma autentica e donatia sub forma daru"ui manua" care trebuie sa indep"ineasca conditii"e pe care "e-am expus. (& ).N"! -1 )12A '"!1
40

=n pri&inta donatii""or de#3i*ate, codu" nu preci*ea*a dar exista doctrina, 6urisprudenta. =n ca*u" acestor donatii este &orba pe de o parte de un act aparent care nu e o donatie. Este de pi"da, o &an*are si se poate demonstra prin probe ca desi aparenta este de &an*are, in rea"itate contractu" este o donatie, fiind indep"inite conditii"e pe care "e stiti. =n ipote*a in care &an*area nu s-a facut in scopuri i"icite e &a"abi"a, deci poate produca efecte 6uridice. +eci donatia de#3i*ata presupune un act aparent care este cu titlu oneros si un act ascuns care e" este donatia. +eci e &orba de un act simu"at. 0 =n situatia in care de pi"da ceea ce se simu"ea*a este persoana donataru"ui, este #ratificat H dar in rea"itate a fost #ratificat Q. =n aceasta ipote*a a&em de a face cu o donatie de#3i*ata sau nu- 2u, aco"o e o simu"atie prin interpunere de persoane care nu se confunda cu donatia de#3i*ata. /rin definitie trebuie sa a&em de a face cu un act aparent care e cu tit"u oneros si cu un act ascuns care poate fi do&edit in conditii"e drepu"ui comun ap"icabi" simu"atiei. /rincipiu" este ca intre parti se do&edeste prin inscris, ca principiu, si exista exceptii ,daca exista un inceput de proba scrisa, daca intre parti exista anumite re"atii, atunci poate fi do&edit prin orice mi6"oc de proba.. =n ca*u" donatii"or indirecte nu mai a&em de a face cu un act simu"at, deci nu mai exista un act aparent care nu e rea" ci un act ascuns care e "ibera"itatea. )co"o a&em de-a face cu un act care poate fi tratat si ca act oneros, de pi"da o &an*are in care pretu" pentru care se face transmiterea proprietatii este mai mic decat pretu" rea" fara a fi "e*ionar sau deri*oriu si in aceasta ipote*aE si#ur ca actu" poate fi o &an*are din anumite moti&e: din nestiinta, a &rut sa &anda repede,etc. /oate ramane o &an*are, dar se poate demonstra cu probe ca aceasta diferenta de &a"oare ,in exemp"u" dat &an*atoru" a acceptat sa primeasaca o suma mai mica cu tit"u" de pret in intentia de a #ratifica pe cumparator.. 5edeti ca aici nu mai a&em de a face cu un act simu"at. )&em de a face cu un act care e valabil ca atare, ca &an*are in exemp"u" dat. 'e cere sa nu re*u"te din actu" respecti& ca ar fi fost &orba de donatie daca parti"e comit imprudenta sa *ica @ diferenta de pret e donatie@. +aca actu" e inc3eiat in forma autentica, e &a"abi". +aca nu, atunci nu e &a"abi". E nu" pentru ca nu s-a indep"init conditia de forma. ,&).N"! " N) #1C!" 8a donatia indirecta nu re*u"ta din actu" insusi ca e &orba de o "ibera"itate. /oate fi &orba si de un act neutru cum ar fi remiterea de datorie ,renuntarea "a o creanta.- ) are o creanta fata de ! si face o remirere de datorie, renunta "a datoria respecti&a. 'e poate intamp"a ca renuntarea respecti&a sa fie in contu" unei datorii pe care e" o are fata de ce"a"a"t si atunci a operat o stin#ere a ob"i#atii"or reciproce prin compensare, dar poate fi &orba de o renuntare care sa se poate demonstra ca a fost facuta cu intentia de a #ratifica. =n rea"itate suma este datorata dar pentru ca &rea sa i" #ratifice pe a"a in acea ipote*a poate fi &orba de o donatie indirecta. 1ot o donatie indirecta poate fi in situatia in care parinte"e ac3ita o datorie a fiu"ui. =n acesta ipote*a a&em de a face cu ce- $u o donatie. +e ce e indirecta in aceasta ipote*a+e ce nu e dar manua"-- 2u i-a dat "ui banii, nu a a&ut "oc traditiunea dar a a a&ut "oc o #ratificare, pentru ca prin p"ata datoriei respecti&e s-a creat un a&anta6 in patrimoniu" fiu"ui,

41

se stin#e datoria respecti&a, deci are un casti# si in mod core"ati& tata" are o pierdere. =ata cum se poate rea"i*a o donatie indirecta de aceasta maniera. $eea ce trebuie sa retinem e faptu" ca donatii"e indirecte repre*inta o categorie reziduala. (epre*inta acea donatie care nu e nici donatie so"emna, nici dar manua", nici donatie de#3i*ata. +ar totusi este o "ibera"itate. +eci in astfe" de ipote*e, cand nu putem incadra in niciuna dintre ce"e"e"te tipuri de donatii atunci a&em de a face cu o donatie indirecta. 'i#ur ca asta simp"ificand foarte mu"t "ucruri"e. )ici "ucruri"e sunt destu" de comp"icate "a donatii"e indirecte. E o c3estiune mai subti"a dar acum asa "a un prim contact cu materia retineti aceste "ucruri. +ata &iitoare: 1estament si forme"e testamentare. /#.11D-1%0E 180-%1?.

curs 5- succesiuni- %;.03 %013 !1S!"01N!U- mostenirea se poate transmite fie prin "e#e , mostenire "e#a"a. ,fie prin testament atunci cand ce" care a decedat a "asat dispo*itii testamentare - re#"ementarii"e "e#a"e sun sup"eti&e ,adica se ap"ica atunci cand nu exista dispo*itii testamentare si ca orice persoana fi*ica poate face "ibera"itati prin testament - mostenirea testamentara nu exc"ude posibi"itatea cU mostenirea despre care este &orba sa se defere in parte cu mostenirea "e#a"a, deci este posibi" ca o mostenire sa fi in parte "e#a"a si pe de a"ta parte testamentara - daca nu a&em mostenitori re*er&atari, atunci ce" care a decedat poate sa dispuna prin "e#ate de intrea#a mostenire - testament = act 6uridic , adicU o manifestare de &ointa - art 85( VCC definea testamentu" ca fiind un act re&ocabi" prin care testatoru" dispune pentru timpu" incetarii sa"e din &iata de tot sau o parte din a&utu" sUu. )ceasta definite este criticata de unii autori pe moti&u" ca s-a confundat testamentul , care este un act 6uridic cadru ce poate contine atat "e#ate ,dar si a"te manifestari de &ointa. cu legatul ,care este actu" 6uridic specific prin care se transmite mortis cau*a intre#u" sau parti din patrimoniu ce"ui decedat. - art %5,: NCC defineste testamentu" a&and in &edere criticii"e anterioare, ca fiind un act uni"atera", persona" si re&ocabi" prin care testatoru" dispune in una din forme"e pre&a*ute de "e#e pentru timpu" in care nu &a mai fi in &iata - art %5,; NCC spune ca se poate dispune prin testament , facandu-se dispo*itii referitoare "a: patrimoniu" succesora" sau bunurii"e succesora"e , desemnarea directa sau indirecta a "e#atarii"or, dar mai preci*ea*a ace"asi text cU a"Uturi de aceste dispo*itii , , deci care se refera "a bunuri. sau c3iar si in "ipsa unor asemenea dispo*itii, testamentu" poate sa cuprinda dispo*itii referitoare "a: patra6 , re&ocarea dispo*itii"or testamentare anterioare, de*mosteniri, numirea de executor testamentari , sarcini impuse mostenitorii"or "e#a"i sau "e#atarii"or si a"te dispo*itii ce isi produc efecte dupa decesu" testatoru"ui .
42

- )na"i*Vnd acesta enumerarea continuta in acest text de "e#e , &om constata ca nu putem &orbi despre testament, decat daca exista si dispo*itii cu pri&ire "a bunuri , si#ur nu i#noram faptu" ca prin testament pot fi facute si dispo*itii care nu au "e#atura cu bunurii"e sau cu patrimoniu" "ui decuius ,, spre exemp"u: se pot dona or#ane , recunoasterea unui copi" din afara casatoriei. . 2. +e asemenea se poate face un act 6uridic ce sa cuprinda doar recunoasterea unui copi" din afara casatoriei. /rob"ema care se pune ,daca acest act este sau nu un testament)tunci cand &orbim despre o mostenire testamentara, deci imp"icit si despre testament, atunci ce" care a decedat, in ideea de a dispune a"tfe" decat spun norme"e referitoare "a mostenirea testamentara face acte de dispo*itie cu pri&ire "a bunuri"e sa"e . 2. +eci asa cum au spus unii autori, nu credem ca pot exista testamente , in ade&aratu" sens a" cu&antu"ui, decat atunci cand exista si acte de dispo*itie cu pri&ire "a bunuri . 5. =n exemp"u nostru, numai prin extensie sau un inte"es mai "ar# putem sa ii spunem actu"ui respecti& un testament, caci in rea"itate acest act nu &a fi supus conditii"or de &a"iditate a" unui testament &eritabi", reductiunii etc, c3iar mai mu"t decat atat ,potri&it dispo*itii"or art :%7 al , NCC , spre deosebire de testament care prin definite este un act re&ocabi", recunoasterea unui copi" nascut in afara unei casatorii este ire&ocabi", deci contra*ice esenta testamentu"ui care este un act re&ocabi" . - (etinem ca testamentu" este un act 6uridic prin care se face intr-o forma sau a"ta dispo*itii cu pri&ire "a bunuri"e ce"ui decedat si aceste dispo*itii pot fi de diferite fe"uri : "e#ate, instituiri directe sau indirecte de "e#atari, instituiri de sarcini pentru mostenitorii "e#a"i sau testamentari , instituirea de executori testamentari etc . 2F putem &orbi despre testament , decat daca exista astfe" de dispo*itii C"#"C!1#1-1 4U# ) C1 "-1 !1S!"01N!U-U : b. caractere ce se desprind din art %5,: NCC ce defineste testamentu" ,re*u"ta ca testamentu" este: - act 6uridic uni"atera" si persona". - 'pre deosebire de donatie, care este un contract, aici este &orba despe o manifestare uni"atera"a de &ointa care produce efecte "a data decesu"ui dispunatoru"ui . - 'i in ca*u" mostenirii testamentare sau cand dispunatoru" a facut "e#ate, beneficiarii "e#ate"or nu sunt ob"i#ati sa "e primeasca, ei au dreptu" de a opta intre a accepta mostenirea sau de a renunta. )tunci cand renunta, sunt considerati straini de mostenire ,deci nu au niciun drept si bunurii"e re&in mostenitorii"or subsec&enti sau comostenitorii"or. +ar in ipote*a in care se accepta "e#atu", exista o manifestare de &ointa din partea ce"ui #ratificat , dar acesta manifestare de &ointa nu face ca actu" 6uridic prin care se transmite proprietatea de "a dispunator "a beneficiar sa de&ina contract. +eci este acceptare ce presupune Wnsusirea ca"itatii de mostenitor si ca urmare a aceste insusiri, cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii ,deci nu de "a data acceptarii, proprietatea bunurii"or , cote-parti, sau intre# patrimoniu se transmite "a "e#atar ca efect a" manifestarii de &ointa a dispunatoru"ui ,= deci testamentu" este esentia" un act 6uridic uni"atera" c3iar daca "e#ataru" trebuie sa faca acceptarea pentru a dobandi efecti& proprietatea bunurii"or. - +e asemenea, testamentu" este un act persona". 'pre deosebire de contracte, care , in afara de casatorie. pot fi inc3eiate prin mandatar, testamente"e nu pot fi inc3eiate decat persona". - act 6uridic so"emn - asa cum re*u"ta din art %5,: NCC care da definitia testamentu"ui, este un act ce trebuie sa imbrace ad &a"iditatem, una din forme"e pre&a*ute de "e#e = testamentu" este supus
43

unor anumite so"emnitati ,deci nu este posibi" sa se dispuna mortis cau*a atfe" decat in forme"e pre&a*ute anume de "e#e . - +eci testamentu" este so"emn, c3iar si atunci cand &orbim despre un testament o"o#raf . - =ntrebarea e de ce acte"e 6uridice intre &ii sunt #u&ernate de principiu" consensua"ismu"ui, in timp ce testamente"e sunt so"emne- $and este &orba despre acte 6uridice intre &ii bi"atera"e sau mu"ti"atera"e ,in acest ca* acordu" de &ointa este un fapt socia" , partii"e se contro"ea*a reciporc , poate fi do&edit actu" , se pot re*o"&a prob"eme"e "e#ate de acesta ,dar atunci cand &orbim despre acte 6uridice mortis cau*a, in ipote*a in care s-ar admite ca acestea sa fie &a"abi"e fara a fi ob"i#atorie indep"inirea unor so"emnitati , atunci discutii"e ar fi nesfarsite in "e#atura cu ceea ce a dorit testatoru" .'i asa in conditii"e in care toate forme"e de testamente sunt forme scrise, exista discutii cu pri&ire "a interpretarea acestora , ar #enera mu"t mai mu"te discutii daca s-ar admite testamente"e #u&ernate de principiu" consensua"ismu"ui, de aceea s-au instituit aceste forma"itati. - +e asemenea instituirea acestei forma"itati, aduce si o protectie consimtamantu"ui dispunatoru"ui - act de dispo*itie cu tit"u #ratuit - se fac "ibera"itati, adica acte 6uridice cu tit"u #ratuit. +ar nu se exc"ude ca prin testament, "e#ate"e sa fie #re&ate de sarcini atat mostenitorii testamentari, cat si cei "e#a"i - in sisteme"e de drept moderne, spre deosebire de ce" roman unde prin mostenirea testamentara se instituiau ere*i adica se instituiau mostenitori care a&eau &ocatia "a intrea#a mostenire , este posibi" ca sa se instituie "e#atari si cu pri&ire "a un sin#ur bun din patrimoniu ce"ui decedat, - act 6uridic mortis cau*a - testamentu" produce efecte doar de "a data decesu"ui testatoru"ui. /ana "a ace" moment, ace"e persoane , beneficiarii. nu au nici un drept asupra mostenirii , nu pot "ua nici macar masuri de conser&are. - $3iar daca este &orba despre mostenitori re*er&atari, cat timp dispunatoru" este in &iata, acestia nu pot so"icita niciun fe" de masura cu pri&ire "a bunurii"e "ui decuius. !ineinte"es, daca s-a constatat ca s-au inca"cat "imite"e cotitatii disponibi"e si s-a inca"cat re*er&a= sur&in sanctiuni"e specifice, adica reductiunea. - testamentu" este re&ocabi" - spre deosebire de donatie care de principiu este ire&ocabi"a, exceptie fac situatia de donatie intre soti, sau 3ot 6ud in situatia in care nu s-au executat sarcinii"e sau in#ratitudine. - ceea ce inseamna ca pe toata durata &ietii sa"e, testatoru" poate sa se ra*#andeasca de ori cate ori &rea .$eea ce contea*a este u"tima dispo*itie a testatoru"ui, in rest orice manifestare de &ointa este un drept discretionar a" dispunatoru"ui. - &orbim despre un drept care nu este susceptibi" de abu*, astfe" incat testatoru" poate sa re&ina oricand si sa dispuna a"tfe" - nu sunt &a"abi"e acte"e prin care testatoru" spune:@ fac testamentu" asta*i si ma ob"i# sa nu i" mai re&oc niciodata@ = o astfe" de dispo*itie este nu"a abso"uta - si un acord de &ointa prin care testatoru" ar *ice in inte"e#ere cu mostenitorii re*er&atari :@ ma an#a6e* sa nu fac nicio "ibera"itate mortis cau*a@ = este un pact asupra unei succesiuni nedesc3ise ce este "o&ita de nu"itate abso"uta - deci orice astfe" de restrictie nu poate fi introdusa prin &ointa dispunatoru"ui , este o c3estiune de ordina pub"ica, deci testamentu" este esentia"mente re&ocabi" , putand oricand sa fie modificat de dispunator

44

C.N) ! -1 )1 B.#0" N 0"!1# 1 )1 !1S!"01N!1 , testamente in #enera". : - ratiunea instituirii acestei conditii: de a" determina pe dispunatoru" sa se #andeasca mai atent cand face actu" de dispo*itie, necesitatea de a se conser&a o proba scrisa in "e#atura cu &ointa rea"a a dispunatoru"ui , interese"e mostenitorii"or "e#a"i, a caror interese 6ustifica instituirea unor astfe" de so"emnitati . - toate forme"e de testamente sunt scrise , deci nu exista posibi"itatea sa se dispuna in mod "e#a" printr-o manifestare de &ointa &erba"a care nu sunt &a"abi"e . - 'tim ca in anumite situatii, anumite testamente care nu indep"inesc conditii"e de forma cerute de "e#e, pot sa fie &a"abi"e atunci cand mostenitorii "e#a"i sunt de acord sau se ob"i#a in acest fe" prin propria "or &ointa , adica sunt executate de catre mostenitorii "e#a"i si &orbim despre confirmare - art 98: al( NCC = nu se pot face "ibera"itati ,decat prin donatie sau prin "e#at cuprins in testament .

Exista : forme testamentare ordinare sau obisnuite( testamentu" o"o#raf si testamentu" autentic. forme testamentare pri+ilegiate inc*eiate in conditii speciale , re#"ementate "a art %5:C NCC forme testamentare simplificate referitoare la sumele de bani si +aloriile depozitate la institutiile specializate ,re#"ementare pre&a*uta "a art %5:9 NCC - toate aceste forme testamentare sunt forme scrise - in ipote*a in care, o persoana &rea sa faca un act de dispo*itie mortis cau*a si o a"ta persoana interesata i" impedica pe acesta sa inc3eie testamentu" in una din forme"e pre&a*ute de "e#e= in acesta ipote*a, c3iar daca s-ar admite proba , dar practic nu se admite pt ca toate testamenete trebuie sa fie inc3eiate in scris., dar daca s-ar admite acesta ipote*a , nu se poate a6un#e "a conc"u*ia ca s-ar putea recunoaste o dispo*itie testamentara impedicata prin &io"enta, s-ar putea pune ce" mu"t prob"ema unei raspunderi de"ictua"e P#.3" !1S!"01N!U-U : - "a art %5,C al % NCC se preci*ea*a ca orice persoana ce pretine un drept ce se intemeia*a pe un testament trebuie sa do&edeasca existenta si continutu" "ui in una din forme"e pre&a*ute de "e#e= deci ce" care pretinde ca este "e#atar, indiferent de ce "e#at este &orba, trebuie sa faca do&ada existentei testamentu"ui, deci ca ce" care a decedat a "asat un testament. - )"ta este situatia cand decuius a facut un testament si acesta a disparut din moti&e mai presus de &ointa "ui , distrus, pierit in ca* de forta ma6ora sau ca* fortuit. . 1estamentu" trebuie sa fie do&edit de catre ce" care i" in&oca. - principiu" este ca do&ada se face cu ori#ina"u" - in practica au existat situatii care din anumite moti&e persoane interesate, "e#atarii. au in&ocat testamente in pri&inta carora nu detineau ori#ina"u" , ex: au pre*entat o copie "a indi#o .= daca partea interesata, mostenitorii. se opun, nu poate fi "uata in considerare o astfe" de proba , trebuie proba cu ori#ina"u". !ineinte"es mostenitorii "e#a"i pot sa nu se opuna si sa accepte , in aceasta ipote*a este posibi" ca un astfe" de testament sa fie recunoscut ca &a"abi" si sa produca efecte 45

- dar daca nu se pre*inta testamentu" si nu se face nici do&ada ca a pierit in situatie mai presus de &ointa dispunatoru"ui = "e#ataru" nu isi poate &a"orifica dreptu" - +eci in ipote*a in care testamentu" a fost inc3eiat &a"abi" , in forme"e pre&a*ute de "e#e , dar acesta piere sau este distrus= si in VCC se recunostea posibi"itatea do&edirii testamentu"ui daca acesta a pierit din moti&e mai presus de &ointa dispunatoru"ui sau prin fapta unui tert. +eci in aceasta situatie, ca exceptie, era posibi"a do&ada cu a"te mi6"oace c3iar si cu martori - in NCC la art %5,C al ( preci*ea*a ca daca acesta a disparut printr-un ca* fortuit sau de forta ma6ora , ori prin fapta unui tert , fie dupa moartea testatoru"ui ,fie in timpu" &ietii sa"e insa fara ca acesta sa ii fi cunoscut disparitia, &a"abi"itatea formei si a cuprinsu"ui &or putea fi do&edite prin orice mi6"oace de proba = si in NCC do&ada existentei si a &a"abi"itatii testamentu"ui poate fi do&edita prin orice forma. 'i am &a*ut ca exista % ipote*e: fie dispare dupa data decesu"ui dispunatoru"ui, fie dispare in timpu" &ietii dispunatoru" si acesta nu ia "a cunostiinta despre disparitia "ui - ce" care pretinde ca este "e#atar, trebuie sa do&edeasca : - mai intai ca testamentu" a existat si ca a fost &a"abi" , ex: in ca*u" testamente"or o"o#rafice. - si in a" doi"ea rand trebuie sa do&edeasca testamentu" a perit in conditii indepenente de &ointa dispunatoru"ui , per a contrario, daca dispunatou" a distrus testamentu", ne af"am intr-o situatie de re&ocare . - si in a" trei"ea rand trebuie sa do&edeasca continutu" testamentu"ui , ca e" este "e#atar, fara de care nu poate fi &a"orificat niciun drept , ex:dupa ce mor eu, &ine 'er#iu si *ice <pai am fost preten cu ea, si mi-a fost si co"e#a, trebuia sa imi "ase ce&a@= daca nu faci do&ada continutu"ui testamentu"ui, astia nu iti dau nimic. si de asemenea si in exemp"u" anterioir sa *icem ca se do&edeste ca ti-am "asat ce&a ,dar nu se poate stabi"i ce ,= nici in acesta situatie nu se poate &a"orifica dreptu" tau de aceea trebuie sa se faca do&ada exacta - in practica 6udiciara si in dotrina s-a recunoscut ca in ipote*a in care se do&edeste ca o persoana interesata, ex: mostenitor "e#a". este ce" care a distrus testamentu" = se poate recunoaste, printr-o pre*umtie 6udecatoreasca , ca a existat un testament in fa&oarea "a#ataru"ui si ce" care a distrus testamentu" trebuie sa faca e" do&ada ca nu a existat o dispo*itie in fa&oarea rec"amantu"ui - /rincipiu" este ca "e#atarii trebuie sa do&edeasca testamentu" fie ori#ina", sau copie daca mostenitorii "e#a"i accepta. fie daca dispare cu orice mi6"oc de proba P#.A 3 ! " !1S!"01N!1-.# #1C P#.C1 S"U C.N4UNC! V1: - art %5,7 NCC inter*ice sub sanctiunea nu"itatii abso"ute testamentu" reciproc - este &orba despre testamentu" prin care % sau mai mu"te persoane dispun prin ace"asi testament una in fa&oarea ce"ei"a"te sau in fa&oarea unui tert, ex: pe aceasi foaie, in ace"asi act, ) face un testament in fa&oarea "ui ! *icand < in ca* de deces "as a&erea mea "ui !@ si in ace"asi act ! face un testament in fa&oarea "ui ) ce *ice:@ in ca*u" in care &oi deceda a&erea mea sa ii re&ina "ui )@. = este &orba despre un testament prin care cei % isi "asa unu" a"tuia a&erea sau mai poate fi &orba despre un testament prin care ) si ! "asa fiecare a&erea in fa&oarea "ui $ si semnea*a impreuna actu" respecti& - acesta pro3ibite exista si in VCC - in practica judiciara si in doctrina, au existat contro&erse cu pri&ire "a aceasta interdictie. - Fnii au sustinut ca in aceste ipote*e % sau mai mu"te persoane dispun un testament una in fa&oarea ce"ei"a"te sau in fa&oarea unui tert , ar fi &orba despre inca"carea unei conditii de fond, caci in acesta ipote*a nu ar mai fi &orba despre un act uni"atera" , ci de un contract, &ointe reciproce,
46

- a"ti autori au spus ca in acesta ipote*a este &orba despre o interditie ce se refera "a forma testamentu"ui , nu tine de fondu" acestuia. - $odu" france* exp"ica de ce s-au inter*is astfe" de testamente reciproce: daca s-ar spune ca un astfe" de act este contract, s-ar contra&eni re#u"i de ba*a a testamentu"ui , potri&it careia testamentu" este un act uni"atera", daca s-ar spune ca e &orba despre o conditiei de forma, atunci s-ar putea ca unu" sau a"tu" dintre cei % sau mai mu"ti cand ii con&ine sa isi re&oce actu" "ui si sa "ase pe ce"a"a"t, deci unu" s-ar putea sa i" inse"e pe ce"a"at sa isi re&oce testamentu", testamentu" fiind esentia"mente re&ocabi". = sin#ura so"utie re*onabi"a este sa inter*icem aceasta forma de testament pentru ca sa nu ne af"am in situatia in care unu" sa i" inse"e pe ce"a"a"t sa isi re&oce pe ascuns testamentu" "ui ceea ce ar fi neonest. - $onc"u*ia "a care s-a a6uns = este o cerinta ce pri&este forma testamentu"ui deci nu tine de fond. - )cesta distinctie, daca este &orba de fond sau de forma este foarte importanta pentru ca , daca este &orba doar despre o conditie de forma , exista sisteme "e#is"ati&e care recunosc ca &a"abi"e testamente"e reciproce si atunci ,EH: s-a inc3eiat un astfe" de testament in 9ermania , cei care au inc3eiat erau cetateni romani si au cerut &a"orificarea testamentu"ui in (omania, fiind &orba despre o conditie de forma, acestea in dreptu" internationa" pri&at este #u&ernata de re#u"a : actul guverat de normele de la locul unde se incheie acesta, deci in exemp"u" nostru in 9ermania, deci actu" respecti& , &a"abi" din punct de &edere forma", poate fi &a"orificat in (omania . +aca era &orba despre o conditie de fond , nu putea fi &a"orificat.. Cum recunoastem daca un testament este reciporc sau nu ? - (ecunoastem nu numai dupa faptu" ca orice testament inc3eiat de % sau mai mu"te persoane , pe aceasi foaie repre*inta un testament reciporc. 'e poate intamp"a ,ex: detinutii pe &remea comunista ce a&eau "a dispo*itie decat o bucata mica de 3artie sa faca doi, trei dispo*itii testamentare pe aceasi foaie de 3artie . , - dar daca dispo*itii"e respecti&e sunt independente , ) face dispo*itii"e sa"e si semnea*a si datea*a, si ! face e" dispo*iti"e sa"e, semnea*a si datea*a. , in acesta ipote*a a&em de a face cu % testamente indepenente, nu au "e#atura unu" cu ce"a"a"t, nu sunt testamente reciproce. - +aca, insa pe aceasi foaie de 3artie ) si ! fac dispo*itii care sunt comune si semnea*a impreuna,= in aceasta ipote*a e &orba despre un testamnet reciproc sau con6uncti&. +eci trebuie sa fie si o unitate inte"ectua"a in ceea ce pri&este esenta sau continutu" dispo*itii"or testatamentare pentru ca acestea sa fie inc"use in cate#oria de testamente reciproce - exista in practica situatii in care , sa *icem ) dispune un testament in fa&oarea "ui ! si acesta semnea*a , daca actu" respecti& este un testament, semnatura "ui ! pe testamentu" "ui ) nu are niciun efect , deci nu se poate sustine ca in aceasta ipote*a ar fi un testament reciporc . +aca , din exemp"u" anterior re*u"ta din cuprinsu" actu"ui ca nu este &orba despre un testament, ci este &orba despre un acord de &ointa intre ) si ! , prin care ) consimte sa ii "ase "ui ! si ! consimte sa primeasca bunu" "a data cand acesta &a deceda = atunci este &orba de un contract, deci este &orba de un pact care pri&este o succesiune nedesc3isa care este afectat de nu"itate abso"uta. - deci, e posibi" ca un testament facut de o persoana in fa&oarea a"tei persoane din di&erse moti&e sa fie semnat si de beneficiar = ceea ce nu afectea*a &a"abi"itatea testamentu"ui , daca sunt intrunite si ce"e"a"te conditii pre&a*ute de "e#e S"NC! UN1" N1#1SP1C!"# C.N) ! -.# )1 B.#0": - fiind &orba despre cerinte ad &a"iditatem , asa cum re*u"ta din dispo*itii"e art %5:% si %(:( al( NCC = sanctiunea este nu"itatea abso"uta
47

- si in NCC ca si in VCC , potri&it art %5%5 NCC in situatia in care se fac dispo*itii testamentare si nu se respecta conditii"e de forma = actu" poate fi confirmat de mostenitorii "e#a"i - art %5%5 se refera si "a conditii"e de fond, deci pre&ede ca ar putea sa fie acoperite si testamentu" care nu respecta conditii"e de fond , spre exemp"u un obiect i"icit , "as "ui ! 10 G# de dro#uri. = de aceea nu trebuie sa fie interpretat textu" si din acest punct de &edere , ad "iteram

B.#01-1 !1S!"01N!"#1: - NCC a in"aturat testamentu" mistic sau secret - exista 3 forme de testamente: testamente ordinare sau obisnuite/ testamente pri+ilegiate inc*eiate in conditii speciale/ testamente simplificate care se refera la depozitele bancare sau la depunerile la casete !1S!"01N!1-1 .#) N"#1 S"U .3 SNU !1: - art %5:5 NC$ = testamente ordinare pot fi : o"o#rafe sau autentice & !1S!"01N!U- .-.2#"B C: - art %5:% NCC este ace"a care este scris in intre#ime, datat si semnat de mVna testatoru"ui - desi este &orba despre un act sub semnatura pri&ata , actu" acesta este un act so"emn . - 'crierea de mana a testamentu"ui este o conditie de &a"iditate - in practica ,este foarte raspandit caci pre*inte mu"te a&anta6e, poate fi pastrat secret. dar si de*a&anta6e , poate fi distrus .

- art %5:% NCC pre&ede cerinte"e testamentu"ui o"o#rafic:


1. Scris in intregime : - trebuie sa fie scris in intre#ime de catre testator - se impune aceasta pentru ai da amprenta fiecarei persoane , pentru ca daca ar fi &a"abi" daca s-ar da scris "a ca"cu"ator si doar semnat , in aceasta ipote*a s-ar putea ca ceea ce contine actu" sa nu corespunda cu ceea ce &rea testatoru" - poate fi &orba despre un testament o"o#raf , fie ca e un act autonom ,are ca si continut numai dispo*itii"e testamentare. sau poate fi &orba de astfe" de dispo*itii impuse, spre exemp"u intr-o scrisoare emisi&a , ex: testatoru" trimite o u"tima scrisoare si printre a"te"e face si dispo*itii testamentare , daca semnea*a si datea*a pot fi "uate in considerare ca si testament o"o#raf . - se poate scrie pe orice : foaie, perete etc, cu orice : pix, creta etc

- in practica judiciara si in doctrina s-a pus prob"ema ce se intamp"a daca testatoru" este
asistat de o persoana- , ex: are 90 de ani si cere a6utoru" cui&a sa ii puna mana pe 3artie ca nu &ede unde sa scrie, unde sa semne*e. - Fn astfe" de a6utor nu inf"uentea*a &a"iditatea testamentu"ui. 'e poate intamp"a ca < a6utoru"@ spre ex: a6utoru" i-a mana testatoru" si cum nu &ede, acesta scrie ce &rea , bineinte"es ca se poate arata ca ace"a nu e scrisu" testatoru"ui = intr-o astfe" de ipote*a testamentu" nu este &a"abi" - in ipote*a in care sa *icem se poate demonstra ca testatoru" era intr-o situatie critica, imposibi" fi*ic sa scrie persona" testamentu" si doar ii soptea a6utoru"ui ce sa scrie= testamentu" nu este &a"abi"
48

- +eci ce" care scrie trebuie sa isi exprime propria &ointa in continutu" actu" respecti& - se poate intamp"a ca dispunatoru" sa isi manifeste &ointa "ui ,dar urmand un anumit
mode" , ex: nu stie cum ar trebui sa arate un testament, si are in fata testamentu" unei a"te persoane.= deci faptu" ca se inspira dintr-un testament a" a"tuia nu e foarte #ra& ,doar daca i" copia*a si se demonstrea*a ca ceea ce s-a scris nu e &ointa "ui sau daca testatoru" nu stia sa scrie si se demonstrea*a ca defapt doar desena fara sa stie ce = nu e &a"abi" fiind suficient sa se do&edeasca, ca testatoru" nu stia sa scrie - testamentu" o"o#raf poate fi intocmit in mod &a"abi" doar de catre persoane"e care stiu sa scrie pentru ca trebuie sa repre*inte &ointa acestora

- exista testamente in care exista anumite inter+entii: adau#iri, stersaturi ,o scriere straina
etc = in astfe" de situatii, daca inter&entia este a testatoru"ui trebuie facuta distinctia daca inter&entia este facuta anterioara semnarii si datarii sau este u"terioara acestei date .=pote*a: este sters ce&a si scris a"tce&a deasupra = 'e presupune ca inter&entia a fost facuta anterioara intocmirii testamentu"ui , - daca se do&edeste ca dispunatoru" a sters anumite cu&inte ce repre*inta dispo*itii testamentare u"terior acestei date= in aceasta ipote*a , dispo*itii"e adau#ate nu sunt &a"abi"e pentru ca sunt noi dispo*itii testamentare care, pentru a fi &a"abi"e trebuie sa fie semnate si datate , adica sa intruneasca din nou conditii"e de &a"iditate a"e testamentu"ui - cand inter&entia consta intr-o scriere straina= in acesta ipotea*a daca se demonstrea*a ca scrierea straina se referea "a patrimoniu" dispunatoru"ui si ca a fost facuta o data cu intocmirea testamentu"ui, in aceea ipote*a testamentu" nu este &a"abi" pentru ca nu repre*inta &ointa dispunatoru"ui , este necesar ca testamentu" sa fie scris in intre#ime de testator - daca cine&a din diferite moti&e face adausuri dupa intocmirea testamentu"ui = in aceasta ipote*a adausuri"e respecti&e nu au niciun fe" de efect, nu inf"uentea*a &a"iditatea testamentu"ui (& )ata testamentului olograf:

- in ceea ce pri&este data testamentu"ui o"o#raf, principiu" este ca acesta trebuie sa fie
scrisa de testator cu mVna .

- +ar in pri&inta datei, spre deosebire de semnatura si scriere care fara nuan e trebuie sa
apartina dispunatoru"ui, in pri&inta datei "ucrurii"e sunt mu"t mai nuantate. - =n primu" rand, trebuie sa stim care este ratiunea pentru care codu" impune sa mentione*e data "a care a fost intocmit- exista ( ratiuni: - 1. in functie de data respecti&a se &erifica daca testatoru" a&ea capacitatea de a dispune "a momentu" cand a intocmit testamentu" . - %. se poate stabi"i daca este actu" de u"tima &ointa a testatoru"ui, stiind ca testamentu" poate fi re&ocat ori de cate ori &rea testatoru", ce" care este important este actu" de u"tima &ointa, in situatia in care exista dispo*itii care se contra*ic este &a"abi"a u"tima dispo*itie pre&a*uta in u"timu" testament .

- 3. se poate &erifica daca s-au rea"i*at manopere de capta ie si su#estie asupra


dispunatoru"ui sau in raport cu data respecti&a se poate interpreta &ointa dispunatoru"ui, , ex: +ispunatoru" care era un a&ocat a facut un testament prin 19D0 cand toate bunuri"e sa"e imobi"e au fost pre"uate de stat prin nationa"i*are , si cand a facut dispo*itii"e testamentare a spus@ "as toate constructii"e me"e nepotu"ui H@ , a decedat si dupa 1989
49

cand s-a pus prob"ema restituirii bunuri"or imobi"e care au fost pre"uate in mod abu*i& pe &remea comunismu"ui, s-a pus prob"ema daca imobi"e"e ce urmau sa fie restituite mostenitorii"or ,se cu&in nepotu"ui care a fost #ratificat - si se refera "a toate imobi"e"e sau inc"ude testamentu" si imobi"e"e care se cu&eneau a fi restituite- = in acest ca* dispo*itii"e testamentare s-au referit "a momentu" in care testamentu" a fost intocmit si in mod 6ustificat instante"e au a6uns "a conc"u*ia, ca in raport cu momentu" respecti& cand omu" nu stia ca re#imi" comunist &a inceta si cre*and ca niciodata nu isi &a mai recupera imobi"e"e pre"uate , dar atunci pentru ca re*u"ta imp"icit dorinta dispunatoru"ui pentru ca rude"e sotiei sa nu primeasca niciun fe" de bun , doar ce"e in "imite"e re*er&ei., atunci bunuri"e respecti&e i-au fost acordate nepotu"ui. ,iata caci data inc3eierii testamentu"ui poate a&ea insemnatatate din punct de &edere a" &ointei dispunatoru"ui - in ceea ce pri&este data, ea trebuie sa contina ca re#u"a : an, "una ,*iua - si#ur ca se poate intamp"a ca testatoru" sa scrie si ora = si ora poate sa contina insemnatate - in ceea ce pri&este "ocu" unde este trecuta data: nu contea*a , in susu" pa#inii, "a mi6"oc etc. - bineinte"es, ca aceasta data sa aiba "e#atura cu testamentu"= contrar, nu sunt indep"inite cerinte"e cerute de "e#e

- in ipote*a in care un testament nu este datat = in principiu, acesta nu este &a"abi". Este
&orba despre o nu"itate abso"uta. +ar potri&it practicii judiciare si doctrinei, a adus anumite a6ustari acestei re#u"i= astfe" au fost ca*uri in care au existat testamente cu data incomp"etat, ex: era scris pe o carte posta"a tipi*ata dispo*itii testamentare si a scris data ? noiembire, dar nu a scris anu". = dupa re#u"a pre&a*uta de codu" ci&i", acest testament nu ar fi &a"abi", dar instante"e au pre&a*ut ca e &a"abi" pentru ca s-a putut stabi"i ca ace"e carti posta"e au circu"at doar pe un timp de 3 ani ,s-a comp"etat mentiunea cu anu" corespun*ator 19?%, deci s-a considerat ca testamentu" este &a"abi" . - exista si situatii in care s-a considerat ca data e indiferenta a&and in &edere moti&e"e pentru care "e#iuitoru" a instituit aceasta pre&edere , ex: testament a carui data e incomp"eta caci nu continea *iua , doar "una si anu" = instante"e au spus ca nu este important sa se stabi"easca despre care *i din "una a fost cea in care s-a intocmit testamentu" , din moment ce s-a do&edit ca toata "una aceea , dispunatoru" era capabi" si nu s-a mai facut &reun a"t testament ,deci nu se putea pune prob"ema re&ocarii. - F"terioir intr-o a"ta speta : era &orba despre un testament care continea numai anu= si in aceasta ipote*a prin faptu" ca testatoru" a&ea capacitate si nu a facut un a"t testament, sa considerat &a"abi" testamentu" c3iar datat numai cu anu"

- pornind de "a astfe" de rationamente din ce"e % 3otarari, practica 6udiciara si doctrina au
admis ca este &a"abi" si testamentu" care nu contine nicio data daca poate fi reconstituita partia" aceasta data pornind de "a e"emente care re*u"ta din continutu" testamentu"ui , ex: testementu" "asat de defunct, din cuprinsu" sau si din probe"e extrinseci a re*u"tat ca "a data de %1 dec 198? , testatoru" a af"at ca "a %8 dec &a fi supus unui contro" fisca" si e" s-a sinucis "a %5 dec = a&and cunostiinta ce e" a inc3eiat testamentu" "a data de %1 si "a data de %5 a af"at despre contro"u" fisca" si s-a sinucis si fiindca in aceasta perioada era capabi" sa dispuna de "ibera"itati si nu exista un a"t testament care sa i" re&oce pe acesta, s-a admis ca data poate fi reconstituita .deci $eea ce s-a recunoscut &a"abi" inainte de intrarea in &i#oare a 2$$ , credem ca se ap"ica si in pre*ent a&and in &edere ratiunii"e pentru care s-a instituit aceasta conditie a datei - in situiata in care data testamentu"ui este fa"sa indiferent din ce moti&e a fost dec"arata fa"sa de catre testator, spre exemp"u sa ascunda ca era incapabi" "a data rea"a = cand s-a do&edit ca a fa"sificat data ,testamentu" este nu"
50

- in ipote*a in care data e inexacta, ex: din #resa"a a pus o a"ta data decat cea rea"e. =
se admite reconstituirea in conditii"e mentionate mai sus 3. Semnatura: - in ceea ce pri&este semnatura, ea trebuie sa fie facuta cu mVna , nu e suficient parafa sau amprenta. - poate fi &orba despre semnatura "ui obisnuita sau una pe care a fo"osit-o doar pentru testamentu" respecti&, sin#ura cerinta ce trebuie indep"inita este ca sa se poata do&edi ca este a testatoru"ui daca este contestata - in mod norma" se pune "a sfarsit , totusi poate fi in orice parte a actu"ui, testamentu" tot &a"abi" ramane , e&entua" se pune prob"ema ca nu are "e#atura cu continutu" testamentu"ui. spre ex: s-a semnat pe p"ic si inauntru sunt preci*ate dispo*itii"e testamentare, daca se face do&ada ca are "e#atura cu continutu" atunci este &a"abi"a, daca spre exemp"u p"icu" era desc3is se poate proba mai #reu daca are sau nu "e#atura cu continutu" testamentu"ui - semnatura semnifica = dispo*iii"e respecti&e nu repre*inta un simp"u proiect. 'e poate intamp"a ca dispunatoru" sa faca unu" sau mai mu"te proiecte, iar daca nu "e-a semnat inseamna ca nu si "e-a insusit

- in %5:( NCC ca si in VCC sunt instituite anumite formalitati ce sunt indeplinite de notar
atunci cand exista un testament o"o#raf = - "a %5:( al % NCC re*u"ta ca inainte de a fi uti"i*at , testamentu" o"o#raf se &a pre*enta unui notar pub"ic pentru a fi &i*at spre nesc3imbare . - "a %5:( al ( NCC se pre&ede ca in ca*u" procedurii succesora"e , notaru" pub"ic procedea*a in conditii"e "e#ii specia"e "a desc3iderea si &a"idarea , adica "a constatarea &a"iditatii testamentu"ui. si i" depune in dosaru" succesora".+esc3iderea testamentu"ui si stare in care se #aseste se constata prin proces &erba". - in VCC conc"u*ia "a care s-a a6uns e ca forma"itatii"e simi"are daca nu erau respectate, nu atra#eau ne&a"iditatea testamentu"ui ,ex: daca &a"orifica testamentu" direct in 6ustitie fara a se trece prin procedura notaria"a ,nu afectea*a &a"iditatea testamentu"ui .

- Borta probanta: - desi acesta este un act so"emn ca principiu, totusi e" este #re&at prin faptu" ca e un act
sub semnatura pri&ata= ca atare ,mostenitorii interesati pot contesta scrierea, semnatura , data testamentu"ui , ipote*a in care "e#atarii sunt cei care trebuie sa do&edeasca ca ace" testament indep"ineste cerinte cerute de "e#e - exista anumite discutii cu pri&ire "a testamentu" o"o#raf, ce este scris, semnat si data de acesta si atestat de a&ocat in pri&inta identitatii testatoru"ui, a continutu" si a datei . - $onform art , litera c din legea nr ;%D%99; pri&itoare "a or#ani*area a&ocaturii. =n "iteratura de specia"itate s-a afirmat ca un astfe" de testament , atestat de a&ocat in conditii"e art 3 "it c din "e#ea 51/1995 ar face proba ca si un act autentic,= deci pana "a inscrierea in fa"s si nu pana "a proba contrara . - =n ca*u" testamentu"ui o"o#raf daca se administrea*a proba contrara acesta are &a"abi"itate, in ca*u" testamentu"ui autentic ce" putin in pri&inta e"emente"or ce au fost contro"ate direct de catre notar testamentu" are forta probanta pana "a inscrierea in fa"s, deci o forta probanta mai mare . - deci in "e#atura cu un astfe" de testament atestat de a&ocat , s-a spus ca a&ea forta probanta ca a unui act autentic = nu impartasim aceasta te*a deoarece prin definitie acte"e autentice sunt acte indep"inite de anumiti a#enti imputerniciti de stat ex: notarii , din acesta de"e#are de putere re*u"ta aceea forta a "or . =n ca*u" acesta, a" a&ocatii"or, nu este &orba despre o astfe" de de"e#are, deci cred ca ce" putin in pri&inta continutu"ui doar
51

pana "a proba contrara, nu pana "a inscrirea in fa"s , deci nu poate fi identificat cu actu" autentic

- si in VCC si in NCC acte 6uridice sub semnatura pri&ata nu sunt credibi"e in pri&ina
momentu"ui in care au fost intocmite ,decat atunci cand data de&ine certa in una din moda"itatii"e pre&a*ute de "e#e . - =n pri&inta datei testamentu"ui o"o#raf , acesta face credinta pana "a proba contrara, deci nu este necesar sa de&ina certa,= potri&it art (C8 Noul Cod Pro C , e credibi"a prin ea insasi, dar poate fi combatuta data do&edindu-se cu proba contrara & !1S!"01N!U- "U!1N! C:

- art %5:, NCC = este autentic, testamentu" care este autentificat de un notar pub"ic sau
de o a"ta persoana Wn&estitU cu o autoritate pub"ica de catre stat potri&it "e#ii - dispo*itii"e din NCC cu pri&ire "a forma"itati"e ce trebuie indep"inite cu oca*ia autentificarii acestor testamente, se comp"etea*a cu dispo*itii"e corespun*atoate din " egea nr ,7D %99; pri&in notarii pub"ici si acti&itatea notaria"a - in ceea ce pri&este a&anta6e"e testamentu"ui autentic,= acesta poate fi combatut mai #reu decat poate fi combatut un testament o"o#raf , de asemenea ce" care face un testament autentic poate beneficia de sfaturii"e si indrumarii"e notari"or, nu poate fi fa"sificat caci intotdeauna un exemp"ar se af"a "a notar, dar pre*inta si de*a&anta6e = : este mai constisitor, se af"a mai usor despre e" - in ceea ce pri&este formalitatiile, acestea sunt pre&a*ute "a art %5::6 %5:; NCC , nu insistam acuma asupra "or, caci sunt c3estiuni pur te3nice. - daca in VCC , autentificarea era facute de un notar, in dr france* := notar si % martori sau % notari - "a art %5:, NCC se pre&ede ca testatoru" poate cere ca "a autentificare sa participe % martori

- forta probanta: art (C5 NCPC= si in +ec*ia reglementare, pre&ede ca inscrisu"


autentic face dep"ina do&ada fata de orice persoana pana "a dec"ararea sa in fa"s cu pri&ire "a constatari"e facute persona" de catre ce" care a autentificat inscrisu" in conditii"e "e#i ex: data poate fi combatuta decat cu inscrirera in fa"s - "a al ( art (C5 NCPC se spune ca dec"aratii"e partii"or fac do&ada pana "a proba contrara atat intre parti cat si fata de orice a"ta persoana data &iitoare: citim despre principa"e"e dispo*itii testamentare , adica "e#ate si ineficacitatea "e#ate"or,adica din cursu" din %003 de "a pa#ina %15 "a %?;

$urs D - ? apri"ie %013 +ata trecuta am &orbit despre forme"e testamentare. )ti &a*ut ca exista 3 cate#orii de testamente in drepteptu" nostru: a) testamentele oridinare ,o"o#raf, autentic. b)testamentele privilegiate c)o #orma de testamente simpli#icate b) 1estamente"e pri&i"e#iate
52

"rt& %5:C NCC- Este &orba de situatii specia"e care nu se pot inc3eia in conditii"e dreptu"ui comun. ,ca*u" situatii"or de ra*boi, bo"na&i"or care sunt internati in spita", ce"or care se af"a in timpu" unei ca"atorii pe mare sau cu aerona&a s.a.m.d. - 2u ridica prob"eme deosebite aceasta re#"ementare. $e trebue sa retinem e ca 0trebuie respectate formalitatile pre&a*ute expres in acest text de "e#e si 0ca aceste testamente au doar o +aloare temporara, deci nu sunt facute pentru totdeauna ci au o &a"abi"itate timp de 15 *i"e de "a data "a care a incetat situatia in care e"e au fost intocmite. c)=n ceea ce pri&este testamentu" in forma simp"ificata - Este &orba despre ceea ce si inainte exista si anume posibi"itatea ca prin c"au*e stipu"ate in contracte"e de depuneri bancare sa se dispuna in fa&oarea unor persoane, care erau indicate de catre deponenti. - )sa ce&a e re#"ementat si in art& %5:9 NCC ,nici aici nu e ca*u" sa insistam. #egulile de interpretare ale testamentelor =n 5$$ nu existau re#u"i specia"e in aceasta materie, dar practica 6udiciara si doctrina au constituit un set de reguli& 0)tunci cand un testament este interpretabil ,nu re*u"ta c"ar din cuprinsu" sau despre ce este &orba. poate fi intrepretat si in sensu" ca produce efecte, si in sensu" ca nu produce, interpretarea se &a face in sensul ca produce. 0=n ceea ce pri&este intinderea obligatiilor ce"or ce sunt tinuti "a executarea "e#ate"or, aici interpretarea e in sesnu" ca se interpretea*a in #avoarea celor care trebuie sa execute aceste obligatii, re#u"a ce era &a"abi"a si in materie contractua"a. 0+e asemenea, era conturata re#u"a ca intrepretarea se face pornind de la ceea ce e in cuprinsul testamentului, deci nu era posibi" sa se faca interpretarea i#norandu-se ceea ce era in cuprinsu" testamentu"ui, astfe" incat ceea ce re*u"ta din probe care erau cu totu" exterioare dispo*itii"or testamentare nu puteau fi "uate in considerare. 2$$ a concreti*at aceste idei. E"e sunt identic re#asite in art&%5,9 NCC, nu e ca*u" sa insist asupra "orE ace"easi re#u"i sunt &a"abi"e, dar de asta data exista pre&ederi exprese. Principalele dispozitii testamentare 1recem sa ana"i*am continutu" testamente"or si ati retinut atunci cand am discutat despre definitia testamentu"ui ca ce" putin in opinia noastra, nu putem &orbi despre tesatament daca nu exista "e#ate, deci instituiri de "e#atar. /rin urmare, principa"e"e dispo*itii testamentare sunt ce"e referitoare "a "e#ate. )ti &a*ut ca testamentu", prin definitie este un act prin care dispunatoru" face acte de dispo*itie cu pri&ire "a patrimoniu" sau sau "a une"e bunuri din cuprinsu" acestuia. 'i#ur, mai pot fi inc"use si a"te dispo*itii testamentare, dar asta nu ne interesea*a acum. +eci din /unctu" de &edere a" "e#ate"or trebuie sa retinem ca exista 3 cate#orii de "e#ate si dupa obiectu" "or asa cum re*u"ta din art&%5;: al& (%) NCC, "e#ate"e pot fi ,1. uni&ersa"e, ,%.cu tit"u uni&ersa", ,3. particu"are sau cu tit"u particu"ar. ,)sa erau si in 5$$, dar o sa &edem continutu", ce" putin in anumite pri&inte, este modificat.
53

%& -12"!1-1 UN V1#S"-1 "rt& %5;;, 2$$: "e#atu" uni&ersa" este dispo*itia testamentara care confera uneia sau mai mu"tor persoane &ocatia "a intrea#a mostenire. )ici textu" suna asemanator cu ceea ce spunea si VCC, dar ceea ce trebuie sa retinem e faptu" ca e &orba doar despre &ocatia sau c3emarea "a intrea#a mostenire, nu despre toate bunuri"e din mostenire. ) nu se confunda &ocatia sau posibi"itatea sau aptitudinea de a dobandi intre#u" patrimoniu succesora" cu toate bunuri"e succesora"e. E posibi" ca un "e#atar uni&ersa" care potri&it art.1055 2$$ are &ocatie "a uni&ersa"itate sa nu primeasca nimic din mostenire pentru ca e posibi" ca dispunatoru" sa faca si "e#ate particu"are sau "e#ate cu tit"u uni&ersa" care sa consume emo"umentu" sau beneficiu", fo"osu" de care se poate bucura efecti& "e#ataru", astfe" incat, se poate intamp"a ca "e#ataru" uni&ersa" sa nu aiba niciun fo"os. 'ub 5$$ putea sa aiba c3iar ponoase, ca era tinut "a p"ata datorii"or succesiunii, deci in principiu trebuia sa p"ateasca toate datorii"e si sarcini"e mostenirii si daca nu a a&ut prudenta sa fi acceptat mostenirea sub beneficiu" de in&entar, atunci era tinut "a p"ata acestora si ultra vires hereditates deci si cu bunuri"e persona"e. NCC "imitea*a raspunderea mostenitori"or uni&ersa"i sau cu tit"u uni&ersa", "a p"ata datorii"or si sarcini"or mostenirii doar in "imita bunuri"or mostenirii. +eci s-a e"iminat acea diferenta intre acceptarea sub beneficiu" de in&entar si acceptarea pura si simp"a. ,desi textu" nu mai spune acum <sub beneficiu" de in&entar@, dar spunand ca nu pot fi tinuti mostenitorii cu c3emare "a uni&ersa"itate sau "a o cota parte din uni&ersa"itate decat cu bunuri"e mostenirii "a p"ata datorii"or si sarcini"or mostenirii atunci este imp"icit &orba despre asa ce&a. /rin urmare, a nu se confunda &ocatia cu fo"osu" efecti&. 1rebuie sa retinem si "ucru" asta e deosebit de important: ca "e#atarii uni&ersa"i au doar &ocatia "a patrimoniu, pe cand "e#atarii particu"ari dobandesc c3iar proprietataea bunuri"or. )stfe" incat, de ex. sa *icem, daca patrimoniu" ce"ui care a facut testamentu" e a"catuit din % autoturisme si 3 imobi"e, a "asat "e#atar uni&ersa": pe ), si a facut "e#ate particu"are cu pri&ire "a fiecare dintre ce"e 5 bunuri din patrimoniu sau doar "a une"e, atunci "e#ataru" uni&ersa" este "e#atar uni&ersa", are &ocatie "a uni&ersa"itate dar nu are niciun fo"os. )tunci &a intrebati si care e business-u" "ui- +eci daca unu" dintre ce"e 5 "e#ate este ineficace: renunta, e in incapacitate de a primi, e nedemn, sau a de&enit caduc dintr-un moti& sau a"tu", "e#atu", atunci obiectu" ace"ui "e#at ii re&ine "e#ataru"ui uni&ersa". +easemenea, e posibi" ca tot cu referire "a exemp"u dat, sa se descopere dupa data desc3iderii mostenirii ca mai are inca un bun in patrimoniu defunctu", despre care n-a stiut si cu pri&ire "a care nu a facut "e#at particu"ar. 'i ace" bun ii re&ine "e#ataru"ui uni&ersa". +eci "e#atu" uni&ersa" este un fe" de aspirator care atra#e toate drepturi"e care ar putea intra pe orice ca"e in patrimoniu" succesora". 'i#ur ca inainte de a fi impartit "a mostenitori, da posibi"itatea acestora sa dobandeasca obiectu" "e#ate"or particu"are, care dintr-un moti& sau a"tu" sunt ineficace. +eci asta este esenta "e#atu"ui uni&ersa". 'e poate intamp"a ca dispunatoru" sa faca acte de dispo*itie indi&idua"e cu pri&ire "a fiecare din bunuri"e sa"e. (e&enim "a ex. cu ce"e 5 bunuri. +ispune in fa&oarea "ui ): cu pri&ire "a un autoturism, !: a" doi"ea autoturism, deci de fiecare din aceste bunuri in mod indi&idua" sau in fa&oarea uneia si ace"eiasi persoane, dar tot prin dispo*itii particu"are: <autoturismu" x sa re&ina "ui )@,@ autoturismu" N sa ii re&ina tot "ui )@,@imobi"u" * sa ii re&ina tot "ui )@E deci sa consume toate bunuri"e care sunt in patrimoniu" "ui. =ntr-o astfe" de
54

ipote*a desi ), care este beneficiaru" ace"or dispo*itii testamentare este un "e#atar particu"ar, deci are dreptu" de a primi, dobandeste proprietatea fiecaruia dintre ce"e 5 bunuri, dar asta nu inseamna ca este "e#atar uni&ersa". )stfe" incat daca, sa *icem, cu pri&ire "a unu" dintre bunuri"e astea "e#atu" e ineficace, ace" "e#at nu ii re&ine "ui ca nu are &ocatie "a uni&ersa"itate ci re&ine e&entua" mostenitorui"or "e#a"i daca exista, unui a"t "e#atar uni&ersa" desemnat de dispunator sau in u"tima instanta statu"ui daca ,mostenirea ar fi &acanta. +eci iata ca "e#atu" uni&ersa" este ce" care confera doar &ocatie si nu proprietatea efecti&a asupra bunuri"or facand parte din patrimoniu" succesora". 'e pune prob"ema practic cum recunoastem daca intr-o situatia sau a"ta a&em de a face cu un "e#at uni&ersa" sau nu. 'i#ur ca daca testatoru" a&ea cunostinta sau a fost bine indrumat, poate spune e": <institui ca "e#atar uni&ersa" pe H@. ,5a reamintesc: e posibi" ca testamentu" sa spuna <cutare este "e#atar uni&ersa",@ dar din continutu" dispo*itii"or sa re*u"te ca de fapt este sa *icem executor testamentar, nu+aca *ice <e "e#ataru" uni&ersa"@ si pe urma *ice ca <e ob"i#at sa ii predea "ui ) bunu" cutare, "ui ! bunu" cutare@. )r putea fi &orba doar de un executor testamentar, deci testamente"e nu se interpretea*a dupa "itera "or, dupa sensu" propriu a" cu&inte"or, ci dupa &ointa testatoru"ui, deci dupa esenta "or. 'e poate intamp"a ca o dispo*itie testamentara sa sune exact asa <e "e#at uni&ersa"@ dar in rea"itate sa nu fie. E &a"abi"a si ipote*a in&ersa. (e&enind "a cum recunoastem in practica daca a&em de a face sau nu cu un "e#at uni&ersa", e posibi" ca dispunatoru" sa spuna: <institui pe cutare "e#atar uni&ersa" si c3iar asa sa fie@. :ai pot fi uti"i*ate si a"te formu"e: sa *ica <instituitui 3erede-@ e ace"asi "ucru, nu- )sta inseamna ca ii da &ocatie "a intrea#a mostenire. Exista insa si une"e situatii mai aparte, de pi"da cand spune dispunatoru": <"as "ui cutare toate bunuri"e me"e mobi"e si imobi"e@. =n aceasta ipote*a, "e#atu" este uni&ersa". +e ce- /entru ca asa cum re*u"ta din dispo*itii"e art& ;,7 NCC ,si existau dispo*itii simi"are si in 5$$., bunuri"e dupa natura "or se impart in bunuri mobi"e si imobi"e. +aca a dispus de toate bunuri"e mobi"e si de toate bunuri"e imobi"e inseamna ca i-a conferit ce"ui desemnat &ocatie "a intrea#a mostenire. /oate fi &orba despre un "e#at care are ca obiect nuda proprietate a tuturor bunuri"or succesora"e. $e este nuda proprietate*ste un dezmembramant al proprietatii prin care, asa cum spune denumirea +dezmembramant) ', din cele cei ( atribute ale proprietatii unul lipseste- dispozitia e atribuita unei anumite persoane, dar uzul si #ructul unei alte unor alte persoane. =n ipote*a in care se instituie printr-o dispo*itie testamentara un "e#at care are ca obiect nuda proprietate a intre#ii mosteniri, "e#atu" e uni&ersa". +e ce- )sta este4 >iind &orba despre nuda proprietate inseamna ca "a un moment dat, u*ufructu" se &a stin#e si atunci nuda proprietate se &a reintre#i de&enind proprietate dep"ina. )cest text are apritudinea de a conferi o &ocatie "a toate dreptepturi"e asupra bunuri"or succesora"e. +eci este un legat universal. 8e#atu" cotitatii disponibi"e este si e" un "e#at uni&ersa". 'i#ur ca &a intrebati <dar cotitatea disponibi"a e o cota parte din mostenire..@ Ex:. +aca "asa ce" decedat un fiu care
55

e mostenitor re*er&atar, care are o re*er&a de A din mostenire, cea"a"ata cota de A e cotitatea disponibi"a. 'i atunci &a puteti intreba <pai cum, daca e o &ocatie "a cotitatea disponibi"a care in exemp"u" dat e de A de ce e uni&ersa" "e#atu" si nu e cu tit"u uni&ersa"-@- 7 sa &edem ca acesta se refera "a o cota parte din mostenire. +eci cotitatea disponibi"a ii re&ine C ,doar acea cota parte in exemp"u" dat de A. "e#ataru"ui doar daca re*er&ataru" &ine "a mostenire. +ar daca re*er&ataru" e nedemn sau renunta a mostenire si nu cere reductiunea, in acea ipote*a e posibi" ca ce" ce e instituit ca "e#atar a" intre#ii cotitati disponibi"e sa primeasca intre#u" patrimoniu succesora". /reci*are: trebuie sa fim foarte atenti "a continutu" dispo*itii"or testamentare C sa *icem ca au facut un testament inainte de 5$$, cand cote"e de re*er&a difereau de ceea ce este acum. +ifereau in functie de numaru" descendenti"or. +aca a&ea sa *icem 3 sau mai mu"ti copii, re*er&a era de 3 sferturi din mostenire C +aca printr-o dispo*itie tstamentara: @ "as "ui H X din mostenire@, cotitatea disponibi"a de X in acea ipote*aE pot fi facute interpretari: daca re*u"ta ca s-a #andit doar "a cota respecti&a, atunci e &orba despre un "e#at cu tit"u uni&ersa", nu uni&ersa", pentru ca confera &ocatie doar "a acea cota parteE dar daca ar re*u"ta ca i-a conferit &ocatia "a cotitatea disponibi"a indiferent de dimensiunea acesteia atunci e un "e#at uni&ersa" asa cum am spus. +e asemenea este un "e#at uni&ersa" ace"a care se refera "a surp"usu", sau prisosu", sau restu" bunuri"or ramase dupa p"ata "e#ate"or particu"are si p"ata "e#ate"or ciu tit"u uni&ersa" +e ce e considerat uni&ersa" un astfe" de "e#at- +eci daca sa *icem, este un "e#atar uni&ersa" si ; "e#atari particu"ari, daca 1 dintre "e#ate"e particu"are e ineficace, e" re&ine ce"ui care este instituit "e#atar a" surp"usu"ui. +eci un "e#at a" surp"usu"ui confera &ocatia "a intre#a mostenire. )stfe" incat daca unu" sau a"tu" dintre "e#ate nu e &a"abi", adica este ineficace atunci beneficia*a de e" "e#ataru" surp"usu"ui, deci are aptitudinea de a dobandi intrea#a mostenire. $eea ce mai trebuie sa spunem in "e#atura cu "e#atu" uni&ersa" este faptu" ca prin testament e posibi" ca dispunatoru" sa pre&ada ca in partea ce re&ine acestuia din mostenire sa fie inc"use anumite bunuri, deci sa faca un soi de parta6 inainte de mostenire, astfe" incat intr-o astfe" de situatie, cand *ice <"e#ataru"ui meu uni&ersa" B- in principiu stim ca are &ocatie "a uni&ersa"itate- Bsa-i re&ina urmatoare"e bunuri din mostenire: autoturismu" x, imobi"u" N@. =n aceasta ipote*a, bunuri"e mentionate de testator re&in direct in proprietatea ace"ui "e#atar, deci in aceasta ipote*a bunuri"e sunt atribuite direct "e#ataru"ui, cu conditia sa nu se depaseasca "imita maxima a cotitatii disponibi"e ca* in care, daca se so"icita reductiunea &a opera reductiunea "e#atu"ui uni&ersa", care inca"ca "imite"e cotitatii disponibi"e. (aspuns "a intrebare: sunt &a"abi"e dispo*itii"e testamentare prin care de pi"da, i" instituie pe ) ca "e#atar uni&ersa" si cu tit"u de "e#at particu"ar pe ! si $. $e" care e astfe" desemnat dobandeste pe de o parte acea &ocatie specifica "a intrea#a mostenire care caracteri*ea*a "e#ate"e uni&ersa"e si pe de a"ta parte primeste direct proprietatea bunuri"or care formea*a obiectu" "e#ate"or particu"are, deci pot fi combinate. 1rebuie sa ape"am "a re#u"i"e de interpretare. (&-12"!U- CU ! !-U UN V1#S"56

'unt prob"eme mai spinoase. 2$$ nu mai e identic cu 5$$ si de aici prob"eme"e care o sa &i "e semna"e* in continuare. 'ub VCC se considera ca e "e#at cu tit"u uni&ersa" ce" care ofera &ocatie "a o cota parte aritmetica din intrea#a mostenire: A, 1/3, XBace"a care confera &ocatie "a toate bunuri"e imobi"e sau a o anumita parte aritmetica din acestea ori "a toate bunuri"e mobi"e sau "a o cota parte aritmetica din acestea. Erau anumite discutii cu pri&ire "a "e#atu" u*ufructu"ui intre#ii mosteniri sau a unei cote parti din intrea#a mostenire, si aici unii *iceau ca astfe" de "e#ate sunt particu"are a"tii *iceau ca acestea sunt "e#ate cu tit"u uni&ersa", deci si atunci cand u*ufructu" este a" intre#ii mosteniri. 5edeti discutii"e si e&o"utii"e in curs- :ai a"es in >ranta, unde doctrina si 6urisprudenta, constiente despre ce este &orba, au cunoscut anumite e&o"utii. 8a noi "ucruri"e stau mai intpenite. NCC art& %5;7/ alin& (%): 8e#atu" cu tit"u uni&ersa" este dispo*itia testamentara care confera uneia sau mai mu"tor persoane &ocatia "a o fractiune a mostenirii. )ici fac o parante*a si am omis sa &a spun cand am &orbit despre "e#atu" uni&ersa", ca e posibi" ca sa fie desemnati ca "e#atari uni&ersa"i %-3 sau mai mu"ti mostenitori. )sta demonstrea*a o data in p"us ca "e#atu" uni&ersa" nu confera proprietatea intre#ii mosteniri, daca prin definitie textu" care spune ce este "e#atu" uni&ersa" spune ca pot fi instituiti %, 3 sau mai mu"ti "e#atri cu tit"u uni&ersa". )sta inseamna ca pot &eni "a mostenire % sau mai mu"ti "e#atari cu tit"u uni&ersa", astfe" ca intr-o asemenea ipote*a este exc"us sa primeasca intrea#a mostenire, nu- >iecare primeste doar o parte din mostenire. +oar daca "e#atu" unuia e ineficace, atunci beneficia*a ce"a"a"t. 8a "e#atu" cu tit"u uni&ersa", aceeasi preci*are o face art. 105D a"in. 1 si &ine alin& ( a" ace"uiasi artico".: prin fractiune a mosteniii se inte"e#e: a) fie proporietatea unei cote parti din aceasta ,&a"abi" si sub 5$$., b) fie un de*membramant a" proprietatii asupra tota"itatii sau a unei cote parti din mostenire ,aici e discutia. c) fie proprietatea sau un de*mambramant a" proprietatii asupra tota"itatii sau unei cote parti din uni&ersa"itatea bunuri"or determinate dupa natura sau pro&enienta "or ,aici de6a nu mai e asa de c"ar, nu- - atunci si#ur ca trebuie sa &edem de unde dispo*itia asta. +in Codul Euebec, numai ca aco"o suna putin diferit: art& C7,.. )&and in &edere enumerari"e de "a acest artico" %5;7& alin ((), si a&and in &edere si pre&ederi"e de "a art& %5;C din 2$$, care asa cum spunea si 5$$: orice "e#at care nu este uni&ersa" sau cu tit"u uni&ersa" este un "e#at cu tit"u particu"ar. +eci &a ro# sa retineti aceasta re#u"a care este foarte importanta: orice "e#at care nu e uni&ersa", deci care nu confera &ocatie "a uniersa"itate sau care nu se inc"ude intr-una din cate#orii"e pre&a*ute "a art. 105D, este un "e#at particu"ar = dispo*itii"e "e#a"e referitoare "a "e#ate"e uni&ersa"e si cu tit"u uni&ersa" sunt specia"e. 'e intrepretea*a strict: cand nu ne putem incadra aco"o, trebuie sa a6un#em "a conc"u*ia ca e &orba de un "e#at particu"ar. +eci ati &a*ut ca sunt 3 cate#orii de fractiuni din mostenire, &a spune codu". $and e &orba de proprietatea unei cote parti din aceasta e "impede: 1/%., 1/3 sau 10Y, 15Y. +aca instituirea se refera "a astfe" de cote atunci "e#atu" e cu tit"u uni&ersa". 8a "it. b. daca e de*membramant, mi-ati spus ca si nuda proprietate e de*membramant..si atunci- )m *is ca "e#atu" nudei proprietati a intre#ii mosteniri e un "e#at uni&ersa", ori aici &orbeste despre de*membramantu" intre#ii proprietati. 2u ar fi o contradictie- /entru ca "-am putea inc"ude si aco"o si aco"o. +aca nuda proprietate confera &ocatie "a uni&ersa"itate inseamna ca
57

despre asta nu poate fi &orba aici, e &orba despre ce"e"e"te de*membraminte, dar deductia este pe ca"e "o#ica, deci nu cautati in cod ca nu #asiti. 'a nu cadem in capcana de a *ice <toate de*membraminte"e@. 'i#ur ca a&em si anumite surpri*e- "ucrare de referinta ,din ea se da examen "a =2:. dupa ce copia*a dispo*itii"e de "a a"in. ,%., enumerand inc"us& de*mambraminte"e drept de proprietate cu pri&ire "a intrea#a mostenire sau o cota parte, &ine si afirma <in situatia in care u*ufructu" poarta asupra intre#u"ui patrimoniu succesora" sau asupra unei fractiuni din acesta, "e#atu" u*ufructu"ui e cu tit"u particu"ar@. /ai u*ufructu" nu e de*membramant a" proprietatii- +aca e pre&a*ut de "e#e in mod expres printre ce"e 3 cate#orii de "e#ate cu tit"u uni&ersa" atunci mai putem spune ce se spunea inainte de intrarea in &i#oare a 2$$- /utem, daca nu #andim. 'e pare ca autoru" nu stie ce sunt de*membraminte"e.2u a facut nicio "e#atura intre u*ufruct si de*mambramant. +e*membramantu" este u*ufruct sau si u*ufruct printre a"te"e.Este fundamenta" eronata aceasta afirmatie. /rin urmare, "e#atu" u*ufructu"ui intre#ii mosteniri sau unei cote parti din mostenire asa cum suna dispo*itii"e din 2$$ sunt "e#ate cu tit"u uni&ersa", deci nu mai putem spune cum *iceau unii inainte C ca sunt particu"are: sunt cu tit"u uni&ersa"4 Exista anumite prob"eme de ca"ificare a anumitor "e#ate si mai a"es "itera c.. )ti sesi*at si d&s ca aco"o sar putea sa fie prob"eme. =pote*a: dupa pro&enienta, natura "or, ar putea *ice dispunatoru":< toate bunuri"e ce "e-am primit de "a mama sunt date "ui H@. 8e#atu" asta e cu tit"u uni&ersa" sau nu e- E ce&a aici, deci sa nu cadem in capcana sa credem ca orice "e#at ce are ca obiect un #rup de bunuri ar fi un "e#at cu tit"u uni&ersa". )ccentu" trebuie sa cada pe cu&antu" acesta: Bproprietatii sau a unei cote parti +=2 F2=5E(')8=1)1E. +eci trebuie sa fie &orba despre o uni&ersa"itate. ,ce sunt uni&ersa"itati"e- $are sunt de faptcare sunt de drept-. >ondu" de comert intra "a uni&ersa"itati"e de fapt-- "rt& ,% al& %: <toate bunuri"e drept si ob"i#atii"e fac parte din patrimoniu" unei persoane si ca toate persoane"e au un patimoniu@, al& (: <ace" patrimoniu care e unic, e susceptibi" de di&i*iune in conditii"e "e#ii@. 2u se poate face di&i*iune oricum, ci numai in conditii"e "e#ii. +eci &edeti ca sunt % cate#orii desemnate expres: patrimoniu" fiduciar si patrimoniu" de afectatiune constand in bunuri"e profesiona"e. +e ex.: daca un medic isi face un cabinet sau un notar sau a&ocat, bunuri"e afectate acestui scop constituie un patrimoniu de afectatiune. =ata ca si in drepteptu" nostru teoria asta mai noua a patrimonii"or de afectatiune este re#"ementata in mod expres. )cum "e#ati dispo*itii"e din art& %5;7 al& ( lit c) si ce am spus despre art& ,%. 5a ro# sa retineti: numai astfe" de patrimonii sau cote parti din e"e pot constitui obiect a" "e#atu"ui cu tit"u uni&ersa", nu si uni&ersa"itati"e de fapt. 5-am spus ca in "iteratura noastra de specia"itate unii au dat exemp"u cu referire "a art. 105D a".% "it. c., fondu" de comert. 2F4 >ondu" de comert, cum foarte bine ati spus, nu e o uni&ersa"itate de drept, deci nu se inscrie in exceptii"e "a care face referire art. 31 2$$. $e este in esenta fondu" de comert- $e contine- >ondu" de comert poate fi a"catuit din e"emente cu continut patrimonia" cum sunt de exemp"u marfuri"e, drept de "ocatiune, de fo"osinta a unui imobi", drepturi"e "a o anumita marca, firma, c"iente"a, drept de proprietate inte"ectua"a, si dpd& a" naturii 6uridice c3iar daca din e" fac parte bunuri corpora"e ,marfuri. conc"u*ia "a care s-a a6uns este ca #ondul de comert este un bun mobil incorporal. )sta
58

este natura "ui 6uridica si prin urmare, un "e#at care are ca obiect un fond de comert sau o cota parte dintr-un fond de comert este un "e#at particu"ar, ca nu se inscrie in cate#oria "e#ate"or uni&ersa"e si nici in cate#oria "e#ate"or cu tit"u uni&ersa", desi asa cum e formu"at textu" "a "it c., putem fi bu"&ersati. +e aceea trebuie sa mer#em sa ne uitam de unde s-a copiat. $. $i&. Iuebec = si aco"o textu" corespun*ator este mai precis si anume spune ca <sunt "e#ate cu tit"u uni&ersa" ce"e care se refera "a proprietatea sau "a un de*mambramant a" acestui drept asupra tota"itatii sau asupra unei cote parti din uni&ersa"itatea imobi"e"or sau mobi"e"or ,cum era si in 5$$ si este si acum, nu - ca putema a6un#e "a aceasta conc"u*ie., a bunuri"or proprii ,e &orba de bunuri"e soti"or, ca au bunuri comune daca sunt in re#im de comunitate si au bunuri"e proprii sau daca nu sunt in re#im de comunitate au fiecare bunuri"e proprii. sau bunuri"e comune, sau ac3i*ite, sau a bunuri"or coprora"e sau incorpora"e. )ici e mai comp"icata prob"ema ,corpora"e si incorpora"e.. 2u intram in deta"ii. =n $. $i&. Iuebec se enunta expres anumite patrimonii de afectatiune. !unuri"e proprii comune, ac3i*ite, deci astea sunt patrimonii de afectatiune, deci "a asta se refera $odu" Iuebec si si codu" nostru ar fi trebuit sa se refere tot "a astfe" de bunuri, dar maniera in care s-a formu"at &a da da nastere "a diferite opinii care &or bu"&ersa. 1rebuie sa fie &orba fie de un "e#at care are ca obiect o cota parte din uni&ersa"itatea patrimoniu"ui succesora" ,A, X., sa fie &orba despre un de*membramant a" intre#ii proprietati a mostenirii sau a unei cote parti din mstenire si "a "it c. e &orba despre "e#ate"e care au ca obiect, a"tfe" spus, patrimonii de afectatiune sau cote parti din astfe" de patrimonii, in sensu" art. 31 din 2$$. )cest artico" ne "uminea*a, pentru ca a"tfe" putem cadea in capcana sa spunem ca orice #rupare facuta de dispunator ,<carti"e din bib"ioteca x@. e "e#at cu tit"u uni&ersa". $3iar daca e &orba despre o uni&ersa"itate, dar asta e una de fapt, aco"o nu poate fi &orba despre un "e#at cu tit"u uni&ersa". $and &eti discuta despre fonduri"e de comert o sa &edeti ca pasi&u" nu face parte din uni&ersa"itatea respecti&a. >ac parte numai e"emete"e de acti&, deci nu e &orba de un patrimoniu propriu-*is, ori "a "e#atu" cu tit"u uni&ersa" o sa &edem ca ce" care e instituit "e#atar este ob"i#at si "a p"ata pasi&u"ui. +aca s-ar face un "e#at cu pri&ire "a un fond de comert pasi&u" nu se transmite cu fondu" de comert, ramane in patrimoniu" mostenirii, deci nu poate fi &orba despre un astfe" de "e#at ca fiind unu" cu tit"u uni&ersa". 'tudiind textu" asta am identificat &reo 9 cate#orii de "e#ate cu tit"u uni&ersa": 0"e#atu" proprietatii unei cote parti din intrea#a mostenire, inc"usi& a nudei proprietati ,&a ro# sa fiti atenti: "e#atu" nudei proprietati a intre#ii mosteniri este un "e#at uni&ersa" iar "e#atu" nudei proprietati a unei cote parti din mostenire e un "e#at cu tit"u uni&ersa"., 0"e#atu" unui de*membramant a" proprietatii sau a unei cote parti din proprietate, 0"e#atu" proprietatii inc"usi& a nudei proprietati referitor "a bunuri"e mobi"e, imobi"e, 0"e#atu" unei cote parti din tota"itatea proprietiatii inc"usi& a nudei proprietati, a bunuri"or mobi"e a"e mostenirii, 0"e#atu" in de*membramant s.a.m.d. +upa criterii"e pe care &i "e-am spus puteti si d&s sa &a dati seama despre ce este &orba. +E$=: fondu" de comert nu poate fi obiect a" unui "e#at cu tit"u particu"arE se mai pune prob"ema daca e un "e#at cu tit"u uni&ersa" sau un "e#at particu"ar "e#atu" care are ca obiect o succesiune ne"ic3idata, primita de dispunator.
59

+e pi"da fiu" "ui ), ! - i" mosteneste pe tata" sau. =nainte de "ic3idarea mostenirii ,p"ata datorii"or si sarcini"or . o inc"ude intr-un testament si spune @"as patrimoniu" mostenit de "a tata" meu ), "ui $@. Fn astfe" de "e#at ce "e#at este- $u tit"u uni&ersa" sau patricu"arFni&ersa" nu e, deci nu are rost sa discutam. )ti &a*ut ca art. 31 a". % spune ca <si a"te ca*uri pre&a*ute de "e#e@. 2u ar fi si acesta un astfe" de ca*- 2u spune codu" ca e &an*are cand se poate instraina o succesiune- 'pune. 2u stim ca o astfe" de succesiune contine si e"emente de pasi& si acti&- 'tim. )tunci nu putem tra#e conc"u*ia ca e &orba despre a"te bunuri pre&a*ute de "e#e- 'i#ur, imp"icit nu exp"ict. 2u spune nicaieri codu" ca "e#atu" unei astfe" de mosteniri e un "e#at cu tit"u uni&ersa", dar cunoscand criterii"e nu putem a6un#e "a conc"u*ia ca este un astfe" de "e#at- 2ici nu trebuie sa fie specificat. +ar daca indep"ineste criterii"e, nu este un patrimoniu de afectatiune asta- 9anditi-&a ca &-am spus ca potri&it art& %5%: cei ce au &ocatie a mostenire nu sunt tinuti "a p"ata, decat in "imita bunuri"or care fac parte din mostenire. +eci orice acceptare a mostenirii este sub beneficiu" de in&entar. )sta inseamna ca e i*o"at patrimoniu" respecti& fata de restu" patrimoniu"ui dispunatoru"ui. )tunci nu indep"inste carcateristici"e unui patrimoniu de afectatiune- +esi nu i" enunta "e#ea, dar ap"icand criterii"e de identificare conc"u*ia este caB /otri&it 2$$ art& %5;C e &orba despre o cate#orie re*idua"a, adica ceea ce ramane dupa ce stabi"im ca "e#ate"e sunt uni&ersa"e sau cu tit"u uni&ersa". +upa criterii"e pe care "e-am &a*ut este "e#at particu"ar. 7biectu" "e#ate"or particu"are, orice bun: corpora", incorpora", mobi", imobi", drept de creanta, orice drept cu continut patrimonia" poate forma obiectu" unui "e#at particu"ar. )ti retinut de asemenea ca nu orice #rupare de bunuri,de ex. toate imobi"e"e din (omania, daca dispune de e"e o persoana nu a"catuiesc un obiect a" unui "e#at uni&ersa" c3iar in ipote*a in care e c"ar ca nu mai are a"te imobi"e decat in (omania+ar daca de pi"da o persoana *ice <"as "ui ) toate bunuri"e din momentu" inc3eirii testamentu"ui, din *iua testamentu"ui@. +e ce e particu"ar- +e ce daca *ice <din momentu" decesu"ui@-uni&ersa", daca *ice <din momentu" actu"ui de dispo*itie@-nu e uni&ersa"- +aca are fonduri secrete in cifru- ,discutii. min 3. /art.% +ispune de toate bunuri"e, deci nu a dispus de patrimoniu, asta inseamna ca de pasi& nu a dispus deci numai acti&e"e. 5a ro# sa retineti: un "e#at a" tuturor bunuri"or dispunatoru"ui din momentu" testamentu"ui este un "e#at particu"ar. (estu" e prob"ema de probatiune, sa se do&edeasca ce bunuri erau in patrimoniu "a momentu" respecti&. 2e un act de dispo*itie cu pri&ire "a patrimoniu sau o fractiune din patrimoniu care ar trebui sa contina si pasi&u" si nu e &orba de asa ce&a. 'e ap"ica 105;, e "e#at particu"ar. +eci sa nu &a "asati indusi in eroare de &o"umu" obiectu"ui "e#atu"ui. /oate fi enorma &a"oarea unui "e#at particu"ar. 5-am spus, se poate ca un "e#atar uni&ersa" sa nu primeasca nimic si sa primeasca "e#atarii particu"ari, sau un sin#ur "e#atar particu"ar sa primeasca toate bunuri"e. +eci intinderea, &a"oarea, numaru" bunuri"or nu contea*a. $ontea*a criterii"e care caracteri*ea*a aceste 3 cate#orii de "e#ate. =ata ca orice a"t "e#at care nu este inc"us in cate#oria ce"or uni&ersa"e sau cu tit"u uni&ersa" sunt "e#ate particu"are. )ti &a*ut ca spre deosebire de "e#ate"e uni&ersa"e si "e#ate"e cu tit"u uni&ersa" care confera doar &ocatie, une"e "a intre#u" patrimoniu, a"te"e "a cote parti sau fractiuni, cum spune art. 105D, in ca*u" "e#ate"or particu"are se dobandeste
60

direct proprietatea bunu"ui. 'i#ur, cu conditia ca sa fie acceptat "e#atu". )re dreptu" beneficiaru" sa opte*e intre a primi "e#atu" sau a nu-" primi. +aca i" primeste cu efecte de "a data mostenirii, e proprietaru" bununuri"or respecti&e. +eci orice "e#at particu"ar confera direct proprietatea, astfe" incat se deduce din partea care ar re&eni "e#atari"or uni&ersa"i sau cu tit"u uni&ersa" sau din partea mostenitori"or "e#a"i, nu. 'i#ur ca in "imite"e cotitatii disponibi"e. E posibi" sa fie instituite mai mu"te cate#orii de "e#ate, nu- Fna si aceeasi pesoana dispunatoare poate sa "ase si "e#ate uni&ersa"e si cu tit"u uni&ersa" si "e#ate particu"are. E posibi", de asemenea, sa fie instituite ace"easi persoane cu % cate#orii de "e#ate: o persoana sa fie "e#atar uni&ersa" si "e#atar particu"ar cu pri&ire "a anumite bunuri, dar poate una si aceeasi persoana sa fie "e#atar uni&ersa" si "e#atar cu tit"u uni&ersa"- Exista o 6urisprudenta in drept nostru in sensu" ca s-ar putea= e o aberatie. 7ri ai &ocatie "a intre#, ori ai &ocatie "a o cota parte. E &orba de % "e#ate care in esenta confera ace"asi drept, o &ocatie "a ce&a: una "a inter#,mai #enera"a. si a"ta "a o fractiune ,mai restransa. dar una si aceeasi persoana nu poate fi in ace"asi timp si "e#atar uni&ersa" si "e#atar cu tit"u uni&ersa". 8e#atar particu"ar poate. 'i poate fi si "e#atar uni&ersa" si particu"ar si poate fi "e#atar cu tit"u uni&ersa" si particu"ar. )stfe" de combinatii sunt posibi"e. )esemnarea beneficiarilor legali. Este de principiu ca nu poate exista "e#at &a"abi" fara ca persoana #ratificata sa fie desemnata, fiind nu" "e#atu" care nu are desemnat "e#ataru". )ctu" acesta de desemnare a "e#ataru"ui este un act eminamente persoan", deci trebuie sa fie facuta desemnarea de testator nu de a"ta persoana. 'i#ur, asta e principiu". +ar exista anumite discutii in "e#atura cu "e#ate"e cu facu"tate de a"e#ere si cu "e#atu" secret. 1.8e#atu" cu facu"tate de a"e#ere - )sa cum re*u"ta din art& 989/ al& (%) NCC sub sanctiunea nu"itatii abso"ute dispunatoru" trebuie sa i" determine pe beneficiaru" "ibera"itatii, ori ce" putin sa pre&ada criterii"e pe ba*a carora acest beneficiar sa poata fi determinat "a data "a care "ibera"itatea produce efecte 6uridice. =ata ca exista un text expres din care re*u"ta, asa cum re*u"ta si din 5$$ ca persoana "e#ataru"ui trebuie sa fie stabi"ita de testator. 5edeti ca re*u"ta din acest text ca desemnare apoate fi facuta direct: @"as "e#at "ui )@, sau poate sa stabi"easca numai criterii"e pe ba*a carora &a fi determinata pesoana "e#atru"ui, dupa data desc3iderii mostenirii <"as "e#atu" intre#ii me"e a&eri persoanei care o &a in#ri6i pe sotia mea bo"na&a@. =n aceasta ipote*a nu e desemnat "e#ataru" prin indicarea directa a nume"ui, dar e indicata moda"itatea in care se &a stabi"i u"terior si aceasta moda"itate trebuie sa fie stabi"ita de catre dispunator, nu de catre a"tcine&a. - +e aceea, este considerat ne&a"abi" "e#atu" prin care se spune cum a fost ca*u" intr-o speta ,$asatia >rance*a. in care dispunatoru" a *is <ex3erede* pe mostenitorii mei "e#a"i@= erau nere*er&atari, a "asat un "e#at particu"ar concubinei sa"e si a spus apoi <incredinte* notaru"ui meu H, misiunea de a #ratifica pe cine doreste acesta asi#urand pe toata "umea ca am dep"ina incredere in acesta@. )cest "e#at a fost considerat a fi nu". +e ce- /entru ca dreptu" care trebuia exercitat direct de catre dispunator, in moda"itati"e pre&*aute de "e#e, a fost de"e#at in fa&oarea notaruui. )&ea dep"ina incredere, dar din punct de &edere "e#a", pentru ca e &orba de un act so"emn, testamentu" este un act
61

so"emn, deci trebuie sa indep"ineasca strict conditii"e pre&a*ute de "e#e. 7 astfe" de dispo*itie testamentaraa fost considerata nu"a. - /oate fi insa persoana "e#ataru"ui doar determinabi"a, asa cum am aratat. )numite e&o"utii au cunoscut practica si doctrina cu pri&ire "a dipso*itii"e testamentare de binefacere ,in fa&oarea saraci"or sau a unor cate#orii defa&ori*ate., aici se pun prob"eme de capacitate sau incapacitate. /entru a a&ea capacitatea de a primi o "ibera"itate persoana respecti&a trebuie sa existe, sau sa fie ce" putin conceputa "a data desc3iderii mostenirii si iata ca trebuie sa fie si determinata intr-o maniera oarecare. )u existata in practica si exista dispo*itii testamentare facute in fa&oarea saraci"or. 7 astfe" de dispo*itie testamentara e &a"abi"a sau nu- /ractica 6udiciara a acceptat ca intr-o astfe" de ipote*a "e#atu" este &a"abi". Exista c3iar o dispo*itie expresa in VCC in art& 8%% : <"e#atu" facut in fa&oarea saraci"or e &a"abi".@ +e ce sa nu mai fie &a"abi" acum- 2u fiti duri. 'i#ur ca criterii"e pe care "e discutam noi aici sunt &a"abi"e ca principiu, dar din ratiuni care nu mai trebuie sa "e de*&o"t aici, un "e#at care este a" saraci"or= putem determina cine sunt saracii aceia. )ici se ap"ica norme sup"eti&e. 'e considera ca e facut "e#atu" saraci"or din "oca"itatea de unde "ocuieste dispunatoru" sau daca nu se poate stabi"i "ucru" acesta, pentru ca are mai mu"te sedii, saraci"or din intre#a tara. +eci e posibi" ca sa se desemne*e o anumita cate#orie de persoane carora sa "i se atribuie un "e#at fiind &a"abi" "e#atu" cu incredintarea puterii unei anumite persoane de a desemna concret care sunt saracii, in exemp"u" dat, care &or beneficia de "e#atu" respecti&. -) nu se confunda mandatu" cum am dat exemp"u" cu notaru" ,dispunatoru" i-a dat practic mandatu" de a face actu" de dispo*itie, ceea ce nu este &a"abi". cu mandatu" de reparti*are a obiectu"ui "e#atu"ui, deci e considerat &a"abi" "e#atu" prin care se spune de exemp"u ca ,e c3air o speta concreta so"utionata de $asatia >rance*a. dispunatoru" a *is ,cite*.:<institui ca "e#atar uni&ersa" pe nepotu" meu H si "e#ataru" meu uni&ersa" este insarcinat "a momentu" cu&enit sa faca cate o dota foarte onorabi"a fiice"or sa"e@. )&ea doua fiice. +eci "e#atar uni&ersa"-nepotu" cu sarcina de a face dote foarte onorabi"e fiice"or "ui si spune testatoru": nu fixe* eu cifra aceasta pentru a nu-" 6ena si tu"bura pe nepot dar, preci*ea*a e", ca tine foarte mu"t ca departe de a fi ne#"i6ate fiice"e nepotu"ui acestea sa se bucure de o parte importanta din patrimoniu" "ui. 'i#ur ca dupa criterii"e d&s foarte stricte ati *ice nu, pt. ca nu stie a"a ce sa dea fiice"or. 2u a spus dispunatoru" ce si cat sa dea fiice"or. =ntr-un prim cic"u procesua" instante"e au spus ca e &orba despre un "e#at uni&ersa" in fa&oarea nepotu"ui si de doua "e#ate cu tit"u uni&ersa" in fa&oarea stranepoate"or. '-a casat cu tremitere. )" %-"ea cic"u procesua", "e#at uni&ersa" si % "e#ate particu"are, a" 3-"ea cic"u procesua" s-a spus ca nepotu" e sin#uru" "e#atar uni&ersa" si ca ce"e % stranepoate sunt si e"e "e#atare uni&ersa"e. :ie nu mi se pare corecta so"utia asta. =n a" ?-"ea cic"cu s-a spus ca "e#atare uni&ersa"e sunt doar ce"e % fete. =n fina", so"utia asta care a *is ca e &orba despre % "e#ate uni&ersa"e in fa&oarea fiice"or si ca nepotu" nu are nimic mi se pare discutabi"a, deci mie mi se pare ca e &orba despre un "e#at uni&ersa" c3iar daca a *is dispunatoru" ca o parte foarte importanta din patrimoniu" sau sa re&ina fiice"or cu tit"u de dota, iata in ar#umentarea acestei so"utii ce spune ar#umentatoru": /ornind de "a dispo*itia ca stranepoate"e trebuie sa aiba o mare parte din patrimoniu" succesora", spune e", ca acestea nu pot fi "e#ate particu"are. +e ce i" contra*iceti- 2u ar putea forma obiectu" a"
62

unor "e#ate particu"are, intre#u" patrimoniu- )r putea, deci nu intinderea &a"orii dispo*itii"or testamentare in raport cu &a"oarea tota"a a patrimoniu"ui succesora" decide daca e &orba de un "e#at uni&ersa" sau cu tit"u uni&ersa", ci contea*a continutu" dispo*itii"or. 'unt discutabi"e aceste dispo*itii testamentare, dar eu cred ca e &orba despre un "e#at uni&ersa" facut in fa&oarea nepotu"ui, cu mandat de reparti*are. +eci sa dispuna cum &rea e", in fa&oarea ce"or % fiice a"e sa"e. 'i#ur ca fiind &orba de fiice"e "ui, aici ne putem astepta ca intr-ade&ar a respectat &ointa dispunatoru"ui si daca nu o respecta, se poate pune prob"ema ca nu a indep"init ob"i#atii"e care i-au fost puse in sarcina. /entru ca astea sunt sarcini a"e "e#atu"ui sau, dar nu re*u"ta cum ca asta nu ar fi primit nimic, deci &arianta cum ca asta nu ar fi "e#atar de"oc cade. -$e&a ii poate re&eni si "ui, ba mai mu"t, daca unu" dintre ce"e % "e#ate e ineficace, de ex. daca predeceda una dintre stranepoate"e defunctu"ui, in acea ipote*a trebuia facuta o dota in fa&oarea ce"ei care a ramas. $eea ce &reau sa retineti e faptu" ca mandatu" de reparti*are a" obiectu"ui "e#atu"ui esta &a"abu", cu conditia ca dispunatoru" sa fi stabi"it cine sunt persoane"e #ratificate dupa criterii"e pre&a*ute de "e#e. (&-egatul secret -de pi"da, dispunatoru" *ice <am comunicat "ui H, persoana de incredere, cine este beneficiaru" "e#atu"ui si acesta &a transmite obiectu" "e#atu"ui ce"ui desemnat de mine.@ =n aceasta ipote*a "e#atu" este nu" pentru ca nu re*u"ta din testament si trebuie sa re*u"te din tesatment care sunt criterii"e de identificare a beneficiaru"ui "e#atu"ui. =n practica 6udiciara si doctrina france*a se face diferenta intre "e#atu" secret care este considerat ne&a"abi" si "e#atu" cu sarcini secrete care spun ei, france*ii, ar fi &a"abi"= mie mi se pare ca nu-i &a"abi" nici acesta, ca daca sarcina secreta consta in transmiterea unui "e#at: deci ii "as "ui ) imobi"u" cutare cu sarcina secreta de a-i transmite stiu eu cat si stie e" cat, o suma, in acea ipote*a putem spune ca e &a"abi" "e#atu" asta- E &orba de un "e#at cu sarcini secrete dar nu e &orba tot de un "e#at secret- E tot un "e#at secret, deci aceasta subti"itate, ce" putin mie imi scapa aici.:ie mi se pare ace"asi "ucru, ce" putin in ipote*a in care "e#atu" secret este e", e &orba despre un "e#at nu ca sarcina. /oate sa costea intr-un ser&iciu #ratuit, aia ar putea fi &a"abi"a. +e pi"da sa-" duca in fiecare an "a :area 2ea#ra intr-un concediu. )sta nu-i "e#at, asta e sarcina secreta care ar putea fi &a"abi"a, dar cand este &orba despre un obiect care este "e#at in sine, atunci e un "e#at secret si e "a fe" de ne&a"abi" ca si ce"e"a"te. -=n ceea ce pri&este desemnarea "e#ataru"ui, acesta poate fi desemnat direct sau indirect. +irect ii spun nume"e, sau *ic <medicu" satu"ui@ daca e unu" sin#ur. +ar cand *ice dispunatoru" <"as "e#atu" asta medicu"ui satu"ui@ si intre momentu" cand face testamentu" si momentu" desc3iderii mostenirii se sc3imba *ece medici, e &a"abi" "e#atu"- Este &a"abi"4 Este stabi"it, "a criteriu" de determinare, deci se poate considera "e#atu" ca fiind &a"abi". - 2umai de "a data desc3iderii mostenirii, e un act mortis causae, deci contea*a data situatia de "a desc3iderii mostenirii. +eci ace"a &a fi beneficiaru" "e#atu"ui. +aca ar *ice medicu" satu"ui din acest moment, atunci ace"a. +ar daca &a *ice medicu" satu"ui, fara a"ta preci*are atunci e &orba de ce" care e medic "a momentu" respecti&. - Exista situatii in practica in care nu e desemnat de"oc sau nu suficient de c"ar beneficiaru" "e#atu"ui. +e pi"da, intr-o speta, o doamna care a 3otarat sa se sinucida a scris "a
63

repe*ea"a <iti cer iertare, iti dau tot, acesta u"timu" testament <. ) semnat, a pus si data, dar nu a spus cui. /utea fi oricine, deci in aceasta ipote*a s-a considerat ca nu e &a"abi" testamentu". - =n dreptu" nostru a fost speta aceea simpatica cu o doamna care a&ea o pisicuta. Era foarte in &arsta, tinea foarte mu"t "a pisicuta ei si a *is ca <"as a&erea mea... C care era un biet apartament, dar pe &remea aia era o a&ere co"osa"a CBpersoanei care &a in#ri6i pisicuta mea@. =n fina", $asatia noastra, $urtea 'uprema cum ii spunea atunci, a *is ca nu e &a"abi" "e#atu". +octrina, profesoru" +eac, a spus ca nu e determinata persoana "e#ataru"ui si ca "e#atu" e facut in fa&oarea pisicii, e un "e#at cu sarcina, in#ri6irea pisicii e sarcina "e#atu"ui, deci obiectul este a&erea, apartamentu", sarcina este in#ri6irea pisicii si bene#iciarul "e#atu"ui orice persoana care in#ri6este pisica. Era o &ecina careia i-a con&enit sa in#ri6easca pisica, astfe" incat mie mi se pare ca in aceasta ipote*a criteriu" de stabi"ire a persoanei beneficiaru"ui e stabi"it prin "e#at, deci "e#atu"ui trebuia sa i se dea efectu", nu i s-a dat daca a&eti o astfe" de speta &a ro# sa da-ti efecte pentru ca este pe cat se poate de "e#a"..

neficacitatea legatelor )ti retinut ca prin definitie, testamentu" este un act esentia"mente re&ocabi", asta inseamna ca oricand testatoru" poate re&eni, si e considerat acesta un drept discretionar 7 speta: unu" a facut un testament in fa&oarea concubinei si i-a aratat testamentu", dar in aceeasi *i a trimis o scrisoare notaru"ui si a *is <&e*i ca e re&ocat testamentu"@.)ici s-a pus prob"ema daca n-a exercitat abu*i& dreptu" de a re&oca "e#atu". /ractic ce re*u"ta- $a n a a&ut dorinta a face "e#atu", deci a fost inse"atorie si atunci din acest moti& nu era &a"abi"a nici prima dispo*itie, pentru ca "ipsea intentia de a #ratifica, era in mod fa"s exprimat consimtamantu", "ipsea animus testandi. 1rebuia dec"arat nu" pe moti&u" acesta, nu sa se discute daca putea fi re&ocat sau nu. 'i#ur ca re&ocarea a sur&enit u"terior. =ntai a facut testamentu", "-a aratat concubinei iar peste o ora, in secret, a facut re&ocarea. 'uccesiunea in timp ne-ar fi dus "a ideea de a ana"i*a actu" de re&ocare. :ie mi se pare ca trebuia ana"i*at primu" act. 8ipsea &ointa de a face "ibera"itatea, deci era nu" pe acest moti&, dar retineti principiu" ca re&ocarea este un act discretionar, deci poate fi exercitat oricand de dispunator pana in momentu" decesu"ui. (e&ocarea poate fi facuta in mod expres sau tacit si o sa &edem ca se poate re&eni asupra re&ocarii, deci exista posibi"itatea retractarii re&ocarii, nu- $a daca re&ocarea e posibi"a oricand retractarea re&ocarii e si ea posibi"a. +e ce- 1e poti ra*#andi si in pri&inta ra*#andirii. +eci te poti #andi de 1000x. +eci principiu" fiind ace"a a" re&ocabi"itatii fara nici o "imita poate fi exercitat oricand si ori de cate ori. 'i#ur ca se poate intamp"a ca retractarea re&ocarii sa puna in discutie prob"ema daca prin retractarea re&ocarii proceduce efecte primu" testament sau nu. +ar sa &edem ca de "a ca* "a ca*, ca daca ai re&ocat imp"icit rupand testamentu", distru#andu-", atunci mai putem spune ca..- =n acea ipote*a nu cred ca se mai poate spune, dar daca este &orba despre un a"t testament atunci se poate pune. =n ceea ce pri&este re&ocarea expresa re#"ementata art& %5;% din 2$$, &a ro# sa retineti ca este &orba despre un act so"emn si potri&it acestui text ea poate fi facuta fie
64

printr-un testament u"terior, fie printr un act autentic. +eci a"tfe" de act autentic decat testamentu". +eci trebuie respectate forme"e testamentare imp"icit. /oate fi facuta re&ocarea prin orice forma de testament. +aca am facut testament o"o#raf pot sa-" re&oc printr-unu" autentic, sau in&ers. 2u exista nicio restrictie din acest punct de &edere. /oate &orba si de anu"ari de #enu": pe un testament o"o#raf scrie dispunatoru" <anu"at@, semnea*a si datea*a. +aca nu semnea*a nu datea*a, e &a"abi"- 1rebuie sa intruneasa conditii"e de &a"iditate testamentu"ui o"o#raf, in exemp"u" dat. +ar daca pune mentiunea <anu"at@ pe un testament autentic, semnea*a si datea*a- E un a"t testament. E &a"abi" re&ocat, deci conditia este sa se indep"ineasca conditii"e de forma referitoare "a testament. =n ceea ce pri&este re&ocarea tacita sau imp"icita: )"aturi de re&ocarea expresa, re&ocarea tacita era re#"ementata si in 5$$ si in practica exista astfe" de situatii. $eea ce trebuie sa retinem este insa ca re&ocarea tacita nu poate sur&eni decat in ca*uri"e si conditii"e strict pre&a*ute de "e#e. +eci si re&ocarea tacita e un act so"emn pentru ca nu poate fi facuta decat in conditii"e strict pre&a*ute de "e#e, despre care &om &orbi putin mai inco"o. +eci nu se poate spune de pi"da daca ) face, sa *icem, un testament in fa&oarea sotiei si pe urma inainte de a deceda, di&ortea*a nu se poate &eni sa se spuna @daca au di&ortat sunt in re"atii proaste, inseamna ca a re&ocat imp"icit testamentu"@ sau daca unu" a facut un testament si a *is <i" #ratific pe cutare cu imobi"u" nu stiu care, cu conditia sa nu se casatoreasca cu nu stiu cine@. =n aceasta ipote*a c3iar daca a"a se casatoreste, sau c3iar daca &ine "a nunta a"uia, nu inseamna ca nu e re&ocabi". +eci ramane re&ocabi" testamentu", nu inseamna o re&ocare a dispo*itiei testamentare initia"e. $onditii"e in care operea*a re&ocarea tacita : -a art&%5;( al& , teza : testamentu" u"terior nu i" re&oca pe ce" anterior, decat in masura in care contine dispo*itii contrare sau incompatibi"e. =ncompatibi"itatea si contrarietatea erau re#"ementate si in 5$$. $a moti&e de re&ocare tacita au existat anumite discutii in doctrina in "e#atura cu sensu" notiuni"or <contrarietate@S= <incompatibi"itate@E unii au *is ca e ace"asi "ucru, a"tii au *is ca nu. 5edeti ca in fina", 2$$ a mentinut, ce" putin din punct de &edere termino"o#ic, acesta diferenta. =n esenta &a ro# sa retineti ca 2 testamente sunt incompatibile in ipote*a in care se face, de pi"da, o dispo*itie sa *icem i" instituie pe ) "e#atar uni&ersa" si pe urma printr-un a"t testament i" instituie pe ! "e#atar uni&ersa" si nu re*u"ta c"ar daca prin instituirea "ui ! "a re&ocat pe ), sau a dorit ca "a mostenire sa &ina ambii, cu tit"u" de "e#atari uni&ersa"i. +eci e "oc de interpretare aici si in functie de ca*, de situatie, de fiecare speta concreta, instanta poate aprecia sau &a aprecia daca exista re&ocare sau nu. =n ca*u" incompabi"itatii "ucruri"e sunt mai c"are. )co"o poate fi &orba despre o incompatibi"itate de ordin fi*ic, materia"a. /rintr-o dispo*itie *ice <i" iert de datorie pe debitoru" meu cutare@ si pe urma printr-un testamentu u"terior dispune de creanta respecti&a in fa&oarea unui tert. =nseamna ca a re&enit asupra dispo*itiei initia"e, deci nu sunt nu pot fi aduse "a indep"inire impreuna. /oate fi &orba si de o incompatibi"itate 6uridica intre cee"e doua dispo*itii testamentare, nu- $um e de ex. =" instituie "e#atar uni&ersa" printr-un testament si printr-unu" u"terior *ice <e "e#atar cu tit"u uni&ersa"@ = "-a re&ocat pe primu" si i-a dat doar ca"itatea de "e#atar cu tit"u" uni&ersa".
65

) fost o speta in dreptu" nostru, 1ribuna"u" 'ucea&a a fost c3emat sa so"utione*e o astfe" de speta: unu" a facut % testamente perfect identice - unu" o"o#raf si unu" autentic si pe urma "-a re&ocat pe unu" dintre e"e ,pe ce" o"o#raf, mi se pare.. '-a pus prob"ema daca in aceasta ipote*a nu e &orba despre o re&ocare imp"icita si a testamentu"ui autentic. =nstanta a spus ca nu pt ca nu se poate pre*uma pe moti&e"e pe care &i "e-am spus. (e&ocarea tacita este un act so"emn, deci nu se poate face decat in ca*uri"e si condiitii"e pre&a*ute de "e#e. (amanand un testament nere&ocat in conditii"e "e#ii, a"a produce efecte nuFn comentator a *is ca a&and in &edere ca continutu" era identic, inseamna ca s-a #andit sa-" re&oce si pe ce"a"a"t. )ici "ucruri"e sunt foarte stricte si foarte c"are, deci daca nu a re&ocat in una din forme"e pre&a*ute de "e#e atunci ce" care n-a fost re&ocat, a"a ramane sa produca efecte. +eci aco"o nu-i &orba de incompatibi"itate sau contrarietate. )co"o e &orba de principiu" ca re&ocarea c3iar tacita, imp"icita, trebuie sa respecte strict forme"e pre&a*ute de "e#e. Fn a"t ca* de re&ocare tacita este instrainarea obiectu"ui "e#atu"ui facuta intentionat. +aca se se executa si"it, sa *icem, imobi"u" care formea*a obiectu" "e#atu"ui, atunci nu e &orba despre o re&ocare si daca prin ipote*a bunu" reintra in patrimoniu"ui dispunatoru"ui "e#atu" produce efecte. +ar cand bunu" este instrainatE de pi"da obiectu" "e#atu"ui este un autoturism si din nu stiu ce moti&e testatoru" &inde in timpu" &ietii, deci printr-un contract inc3eiat cu un tert, in acesta ipote*a imp"icit re*u"ta ca testamentu", adica dispo*itia testamentara anterioara a fost re&ocata. 1rebuie sa fie &orba insa despre "e#ate particu"are. 2umai astea pot fi re&ocate de o asemenea maniera. +e pi"da cum a fost ca*u" intr-o speta so"utionata c3iar de $urtea de )pe" $"u6, in care o persoane era "e#atar uni&ersa" si pe urma, printr un act inc3eiat in timpu" &ietii, unu" din imobi"e facand parte din patrimoniu" dispunatoru"ui, a fost instrainat printr-un contract de intretinere. =n aceasta ipote*a, aceasta instrainare nu are nicio re"e&anta din punctu" de &edere a" "e#atu"ui uni&ersa". +e ce- /t. ca a"a e un "e#at "a uni&ersa"itate, deci confera &ocatie "a uni&ersa"itate. E posibi" c3iar ca prin "e#ate particu"are sa fi dispus de bunu" respecti& si tot &a"abi" ramanea "e#atu" uni&ersa". +eci &ocatia n-a fost retrasa. 1rebuie sa fie &orba de un testament care intr-un fe" sau a"tu" re&oca &ocatia "a uni&ersa"itate deci afectea*a &ocatia "a uni&. =nstrainarea bunu"ui nu inseamna asa ce&a in ipote*a data 5a spuneam ca trebuie facuta cu intentie. +easemenea &a"orea*a re&ocarea imp"icita si distru#erea &o"untara a obiectu"ui "e#atu"ui. +aca de pi"da obiectu" "e#atu"ui i" constituie un tab"ou si se ener&ea*a din nu stiu ce moti&e dispunatoru" si i" face praf, in acea ipote*a nu se mai poate duce "a imp"inire. 2u mai exista fi*ic bunu" astfe" incat furia respecti&a ec3i&a"ea*a cu re&ocare, dar tot despre "e#at particu"ar trebuie sa fie &orba. +aca a rupt tab"ou" in % atunci &ocatia ramane "a 6umatatea din tab"ou, sau ce a ramas din e" - o rama, orice ramane din obiect e &a"abi" transmis "a "e#ataru" respecti&. +easemenea este re#"ementata si situatia distru#erii &o"untare a testamentu"ui si aici se pre&ede in art& %5;( al& % ca testatoru" poate re&oca testamentu" o"o#raf si prin distru#erea, ruperea sau ster#erea sa. 'ter#erea, spune textu", unei dispo*itii a testamentu"ui o"o#raf de catre testator, imp"ica re&ocarea ace"ei dispo*itii si mai
66

preci*ea*a ,si aici de&ine 3a*"iu. ca modificari"e rea"i*ate prin ster#ere se semnea*a de catre testator. Kaideti sa &edem care este sensu" acestei dispo*itii. /ai ster#erea ce inseamna- )tunci de ce nu trebuie sa semne*i distru#erea- $a ster#erea este e#a"a cu distru#erea. Este o distru#ere partia"a. +eci po&estea asta cu semnatura e de-a dreptu" 3i"ara. +istru#erea, ruperea sau ster#erea ce sunt- )cte 6uridice sau fapte- 'unt fapte materia"e din care tra# conc"u*ia ca a re&ocat testamentu". )tunci de ce trebuie sa semne*i distru#erea- Este o c3estie foarte simpatica care &a face &a"&a in "umea re&ocarii testamente"or. (etractarea re&ocarii &a spuneam ca poate fi facuta, pre&ede in mod expres 2$$ art& %5;,. $eea ce era &a"abi" in pri&inta asta sub re#imu" 5$$ este &a"abi" si sub re#imu" codu"ui ci&i" actua". +ata &iitoare, &om discuta in continuare despre ineficacitatea "e#ate"or si anume despre re&ocarea 6udecatoreasca si despre cadrucitate apoi despre exederare si executiunea testamentara de "a p#. %?; "a %8%.

$urs 5== Revocarea judecatoreasca a legatelor 1estamentu" fiind un act esentia"mente re&ocabi" ,testatoru" poate oricand sa i" re&oce.Exista mai mu"ta posibi"itati de a face re&ocarea./oate fi expresa sau tacita. 'ub re#imu" 5cc, nedemnitatea opera doar in materia mostenirii "e#a"e,opera de drept,nedemnu" neputand fi iertat de de cuius, "ucru care in pre*ent e posibi". 2cc-% tipuri de nedemnitate.,de drept, 6udecatoreasca.=n ambe"e ca*uri, pri&este ambe"e tipuri de mostenire.,"e#a"a/testamentara..+eci e posibi" sa fie dec"arati nedemni si mostenitorii testamentari. $and &om &orbi despre nedemnitate daca ea poate opera de drept-Exista ratiuni pemtru acest tip de re&ocare. =n ca*u" "e#ate"or cu sarcini si in ca*u" in care sur&in fapte de in#ratitudine de catre ce" #ratificat fata de ce" testator.)mbe"e,pri&esc actiuni a"e "e#ataru"ui ca*uri, care sur&in dupa desc3iderea succesiunii.$e se intamp"a pana "a momentu" desc3iderii succesiunii, nu interesea*a deoarece pana in acest moment,testatoru" poate sa re&oce "e#atu",indiferent de moti&e. = 2 situatii in care intervine revocarea judecatoreasca a legatelor. %&re+ocarea pt neindeplinirea sarcinilor (&re+ocarea pt ingratitudine %&re+ocarea pt neindeplinirea sarcinilor = art !"#$ (e&ocarea 6udecatoreasca.

67

)tunci cand un "e#atar este #ratificat cu un "e#at, si "e#atu" este cu sarcini,"e#ataru" are posibi"itatea fie a renunta,de exEi se pare prea oneroasa sarcina. situatie in care, nu se poate pune prob"ema re&ocarii pentru neindep"inirea sarcinii ci &orbim despre caducitate. =n ca*u" in care nu se accepta "e#atu" &orbim despre caducitate. =n ca*u" in care accepta "e#atu",atunci indeferent de resurse trebuie sa aduca "a indep"inire "e#atu". 'arcini"e sunt ob"i#atorii pt "e#atari de "a mom desc3iderii succesiunii. ex:testatoru" spune:8as "e#atu" "ui H, cu credinta ca ma &a in#ri6i pana "a moarte si ma &a in#ropa dupa datina.)ici, nu &b despre o sarcina ci &b despre cau*a "e#atu"ui./utem &b si despre o condiie@sub conditia de a imp"ini ce&a.E&enimentu" &iitor si nesi#ur@ +ar sarcina nu poate fi dispusa cu efecte in timpu" &ietii testatoru"ui ci doar dupa desc3iderea succesiunii.$3iar daca ii aduce "a cunostiinta testatoru" "e#ataru"ui,sarcina tot nu este ob"i#atorie.+aca nu se rea"i*ea*a ceea ce isi dorea testatoru" putem &orbi despre cau*a fa"sa/"ipsa de cau*a/conditie suspensi&a. /rob"ema re&ocarii "e#ate"or pentru neindep"inirea sarcini"or, se pune atunci cand e &orba despre neexecutarea unor sarcini propriu-*ise,care au eficienta 6uridica, nu cand &orbim despre simp"e ru#aminti a"e testatoru"ui. 'arcina trebuie sa aiba forta 6uridica .)re ,atunci cand an#a6amentu" testataru"ui este ferm in acest sens.2u, atunci cand &orbim despre simp"e ru#aminti. /otri&it 2cc= % cate#orii de re&ocare pentru neindep"inirea sarcinii"or. a.neindep"inirea fara 6ustificare a sarcinii b. neindep"inirea fortuita a sarcinii. = a%. 2u orice neexecutare a sarcinii este moti& de re&ocare.)ici, &orbim despre ce&a ce tine de cu"pa "e#ataru"ui, ce&a ce ii este imputabi".>ara a a&ea temei 6uridic, nu isi indep"ineste ob"i#atii"e. =n acest ca* de re&ocare,,ca si in 5cc. instanta c3emata sa so"utione*e cererea, are un drept de apreciere,daca moti&e"e sunt suf de #ra&e pt re&ocare.= Ea dispune re&ocarea daca, moti&e"e sunt suficient de #ra&e pt a dispune ex:institui "e#at cu ob"i#atia ca "a termenu" x, sa se execute sarcina.Este ob"i#atorie executarea "a acest termen. =n acest ca*, &orbim despre un termen esentia".)ici neexecutarea este fara 6ustificare. =nstanta &a tine cont si de ponderea sarcinii raportat "a obiectu" "e#atu"ui.+aca sarcina e ce&a deri*oriu,instanta nu &a dispune re&ocarea.Ea, mai poate sa dea si un termen de #ratie daca acesta nu este pre&a*ut. =nstanta de "a ca* "a ca* &a ana"i*a daca este ca*u" sau nu sa dispuna re&ocarea pt neexecutarea sarcinii.5orbim depre neexecutarea unei ob"i#atii pe care si-a asumat-o "e#ataru" prin acceptarea "e#atu"ui.2eexecutand-o sur&ine aceasta sanctiune a re&ocarii. = b% =n ca*u" re&ocarii pt neindep"inirea fortuita a sarcinii. 'ub 5cc, aceasta nu era re#"ementata dar, existau une"e opinii in practica si in doctrina sustinandu-se ca ar putea fi re&ocat un "e#at pentru neindep"inirea sarcinii c3iar si atunci cand nu &orbim despre cu"pa "e#ataru"ui.)ceasta, in masura in care se do&edeste ca exista o stransa "e#atura intre &ointa testatoru"ui de a institui "e#atu" si indep"inirea sarcinii. art !"#$= teza 2 &neindeplinirea fortuita'(forta majora) caz fortuit) fapta tertului%=cauze independente de vointa legatarului. 2u in toate situatii"e in care sur&ine o cau*a straina care duce "a neexecutarea sarcinii, se poate pune prob"ema re&ocarii 6udecatoresti pt neindep"inire.$i, numai in situatia in care re*u"ta ca eficacitatea "e#atu"ui, a fost conditionata de executarea sarcinii. 1rebuie sa fie imp"inite % conditii: !%aparitia unei cauze straine care sa duca la nee*ecutarea sarcinii.
68

2%legatura intre neindeplinirea sarcinii si vointa testatorului =n aceasta ipote*a mai poate instanta 6udecatoreasca sa aprecie*e-$onstatarea e una si re&ocarea e a"ta.2u e foarte "o#ic sa a&em "a acest artico" re&ocarea .instanta aici, nu mai aprecie*a e*: dispozitie:'indiferent de motivele pentru care nu se indeplineste sarcina) legatul nu este valabil= conditie rezolutorie. :ai poate fi "imitata in timp daca e conditie- Ea duce "a desfiintarea actu"ui de drept. 2u ar mai fi trebuit conditionata de timp.+eci,aici &orbim despre o conditie si nu despre un ca* de re&ocare 6udecatoreasca.=nstanta poate doar sa constate &ointa testatoru"ui care a fist in consonanta cu textu" "e#ii si, ca a sur&enit un moti& mai presus de &ointa "e#ataru"ui care a dus "a neexecutarea sarcinii.)utomat, "e#atu" de&ine ineficace.7rice a"ta conditie re*o"utorie ar institui testatoru", ar duce "a aceste consecinte. +ar, cand &orbim de sarcina, efecte"e nu sunt ace"easi. (etinem deci ca in ca*u" art 10D9 te*a %, este &orba despre o re&ocare 6udecatoreasca,si ca poate fi in&ocata in termen de 1 an de "a data cand trebuia indep"inita sarcina. 2eindep"inirea sarcini"or "a termen de "e#atar in ipote*a in care nu are cunostiinta despre existenta testamentu"ui. e*:testamentul a fost depus intr+un anumit loc ) fara ca legatarul sa afle. e*:las testamentul cu sarcina ca legatarul sa imi achite cheltuielile de inmormantare.,egatarul afla abia la # luni de la inmormantare.-tunci) nu se revoca legatul)pt ca nu este imputabila legatarului neindeplinirea sarcinii dar) nu va scapa de sarcina) fiind obligat sa avanseze cheltuielile persoanelor care au platit inmormantarea. E posibi" ca testatoru" sa pre&ada prin testament, ca in ca*u" in care nu se indep"inesc sarcinii"e sa nu poate fi re&ocat ci doar executat si"it.E &a"abi"a o astfe" de sarcina.+aca nu se poate face executarea si"ita,ar putea fi indep"inita a" doi"ea ca* de re&ocare.'e &a putea cere re&ocarea pe temeiu" art 10D9 a" ,1. te*a %. ()re+ocarea pt ingratitudine /oate fi so"icitata si in ca*u" donatiei. 'i e"e sunt "ibera"itati."a art 10%?,sunt re#"ementate ca*uri"e pentru in#ratitudine. +onatia poate fi re&ocata pt 3 moti&e, "e#ate"e pentru % care corespund cu prime"e doua moti&e de "a donatie. = art !"#$(2% litera a si b de "a donatie.8a donatie exista si un a" trei"ea moti&.$and "e#ataru" nu acorda a6utor testatoru"ui cand a6un#e "a ne&oie.=n ca* de "e#at nu a&em ne&oie de acest moti&, pentru ca in ca*u" "e#atu"ui testatoru" poate sa isi re&oce "e#atu", nu are ne&oie de re&ocarea 6udecatoreasca,ca "a donatie, care este in principiu ire&ocabi"a. :ostenitorii ar putea &eni sa spuna ca a a6uns in ne&oie dispunatoru" si ca "e#ataru" nu "a a6utat si astfe" sa poate fi re&ocat "e#atu".2u se incadrea*a "a cru*imi- $redem ca da.:oti&e"e de re&ocare sunt destu" de "ar#i.5orbim si despre cru*im mora"e.+esi "e#ea nu pre&ede s-ar putea ca dispunatoru" sa nu aiba timp pentru a-si re&oca "e#atu".)tunci, nu
69

ar fi firesc sa "i se dea mostenitori"or posibi"itatea sa re&oce "e#atu"-2u e mora" ca daca comportamentu" "e#ataru"ui e reprobabi" acesta sa se bucure de "e#at. +oua ca*uri de in#ratitudinea.daca "e#ataru" a atentat "a &iata testatoru"ui.E mai extinsa re#"ementarea ca "a nedemnitate, persoane aproape=concubina, prieten,nu neaparat rude.'a se demonstre*e afectiune..2edemnitatea presupune in principiu condamnarea.)ici credem ca tot instanta pena"a constata atentatu". =n ca*u" in care nu "-a instiintat pe testator ci a instiintat po"itia, inter&entie e mu"t mai buna. b.>apte pena"e=fapte contra persoanei.$ru*imi=pa"eta "ar#a,ex:si daca ii omoara caine"e.daca ii cau*ea*a suferinti.=n6urii #ra&e=ii adresea*a tot fe"u" de cu&inte.=n6urii"e pot fi adresate si memoriei testatoru"ui. )ceste ca*uri de re&ocare pentru in#ratitudine sunt pre&a*ute "imitati& , nu pot fi extinse. #egimul juridic al actiunilor in re+ocare pentru neindeplinirea sarciniilor si ingratitudine& 1.)ctiunea in re&ocare pentru neindep"inirea sarcinii. .itularii actiunii. )ceasta, este in principiu "a dispo*itia ce"or care au interes "e#ati de ineficacitatea dispo*itie testamentare. 1.:ostenitorii "e#a"i. %.8e#atarii uni&ersa"i 3.8e#atarii cu tit"u uni&ersa" ?.$reditorii pe ca"e ob"ica. 5.8e#ataru" particu"ari,daca &orbim despre "e#at con6uncti&. 2u pot 6ustifica un astfe" de interes, beneficiarii sarcinii.'pre exemp"u daca sarcina era sa intretina o terta persoana care nu are &ocatie "a mostenire.)ceasta nu poate cere decat executarea.'e exceptea*a ca*u" in care tertu" beneficiar este si mostenitor.)r putea 6ustifica un interes. )ctiunea in re&ocare este supusa prescriptie extincti&e in termen de 1 an.,art 9;0.actiunea pentru executarea si"ita a sarcinii"or se prescrie in 3 ani, art %51;.. )ctiunea se poate in&oca contra "e#ataru"ui tinut "a executarea sarcini"or dar si contra mostenitoriii"or acestuia daca, "e#ataru" decedea*a dupa ce actiunea a fost introdusa sau inainte de imp"inirea termenu"ui de 1 an pentru a so"icita re&ocarea instantei. /rincipiu" este ca re&ocarea se so"icita contra "e#ataru"ui dar, poate fi exercitata si impotri&a mostenitori"or acestuia pentru ca si ei beneficiea*a de "e#at. %.)ctiunea in re&ocare pt in#ratitudine: .itularii actiunii /oate fi in&ocata de cei care ar putea beneficia de ineficacitatea "e#atu"ui pentru acest moti&. 1.:ostenitorii "e#a"i.
70

%.8e#atarii uni&ersa"i 3.8e#atarii cu tit"u uni&ersa" ?.8e#ataru" particu"ari,daca &orbim despre "e#at con6uncti&. )ici, creditorii nu mai pot in&oca acest "ucru, pentru ca actiunea este una strict persona"a.)ctiunea, poate fi so"icitata pe ca"e directa dar poate fi so"icitata si pe ca"e recon&entiona"a.,sunt parati most.testatoru"ui. /ersoana impotri&a careia se poate exercita actiunea.'e admitea sub 5cc,ca aceasta nu putea fi in&ocata contra mostenitorii"or "e#ataru"ui, ci pri&este persona" pe "e#atar.5orbim, despre o pedeapsa ci&i"a. art !"2.= re&ocarea donatiei pt in#ratitudine.(e#u"i"e acestea sunt ap"icabi"e si in ca*u" "e#atu"ui. art !"/" = <data de "a care sarcina trebuia executata@'e mai cere intrunita inca o conditie,trebuia pre&a*uta de "e#e.: 'a cunoasca dispo*itia testamentara si sarcina.+aca nu cunoaste cum sa cur#a termenu"-5orbind despre un termen de prescriptie acesta poate si intrerupt si suspendat. 1ermenu" incepe sa cur#a din momentu" in care nu este executata dar, trebuie sa stie despre existenta "e#atu"ui. 8a re&ocarea pt in#ratitudine.'ub 5cc, se considera ca aceasta re&ocare nu putea fi ceruta decat daca testatoru" nu "-a iertat pe ce" &ino&at, iertare, care atunci cand era in&ocata trebuia sa fie do&edita de catre "e#atar.=n ca* de atentat "a &iata testatoru",cru*imi, in6urii, iertarea era pre*umata daca testatoru" "asa sa treaca un an de "a data sa&arsirii sarcinii, si nu isi re&oca "e#atu", astfe" incat mostenitorii nu mai putea introduce actiunea respecti&a. +aca intre momentu" in care s-a sa&arsit in#ratitudinea si desc3iderea succesiunii testatoru" este in incapacitate-2u putea sa isi re&oca sin#ur testamentu".2u se mai putea spune cu temei ca "-a iertat.)ici $asatia france*a a spus ca: termenu" cur#e pt mostenitori de "a data "a care au af"at despre fapte"e respecti&e si nu de "a data desc3iderii mostenirii. =n ipote*a in care s-au sa&arsit acte"e de in#ratitudine, nu s-a indep"init termenu" de 1 an si testatoru" decedea*a- $e termen au aici mostenitorii-+iferenta -'-au un termen de 1 an-$onc"u*ia "a care s-a a6uns este ca au 1 an.+iferit fata de donatie, unde termnu" cur#e impotri&a ce"ui care #ratifica. =n 2cc, cum ramane prob"ema termenu"ui-Fnii comentatori spun ca ceea ce s-a sustinut in 5cc, nu mai e &a"abi", cu consecinta ca este indiferent daca a&em termenu" de 1 an in care testatoru" poate sa isi re&oce testamentu" .)stfe", mostenitorii &or a&ea termenu" de 1 an "a dispo*itie.'e sustine, ca nu ar putea fi iertat decat prin refacerea testamentu"ui.'in#uru" ar#ument pentru acesta te*a ,este ca art 10;0, nu face nicio distinctie. textu" nu pre&ede iertarea. )cest ar#ument nu ni se pare decisi&.1extu" nu pre&ede ca termenu" de 1 an, ar cur#e numai de "a data cand mostenitorii au cunoscut fapta de in#ratitudine.+e obicei de atunci cur#e dar, textu" insa nu este exc"usi&.'e instituie numai un principiu./ractica 6udiciara a retinut in mod intemeiat ca pentru ca acest termen de prescriptie sa cur#a nu este suficient ca ace"a in drept sa introduca actiunea in re&ocare sa fi "uat cunostinta de actu" de in#ratitudine ci si sa fi stiut ca a fost #ratificat prin testament.'o"utia se impune si in pre*ent caci, daca ace"a in drept sa in&oce re&ocarea stie doar despre fapte"e de in#ratitudine dar, nu stie despre "e#at, ar fi absurd sa ii pretindem sa introduca actiunea nestiind de existenta "ibera"itatii.
71

=n ceea ce pri&este pretinsa imposibi"itate de iertare a "e#ataru"ui &ino&at prin nere&ocarea "e#atu"ui de catre testator in interioru" termenu"ui de 1 an, aceasta nu poate fi acceptata pentru ca. 1.daca testatoru" poate sa i" ierte pe "e#atar c3iar daca a sa&arsit o fapta care atra#e c3iar nedemnitatea de drept,art 9D1. cu atat mai mu"t poate fi acceptata iertarea in ca*u" in#ratitudinii caci, fapte"e de in#ratitudine sunt mai putin #ra&e. %.daca re&ocarea testamentu"ui expresa/tacita este un act so"emn care nu poate fi facuta decat in ca*uri"e si conditii"e anume pre&a*ute de "e#e, renuntarea "a re&ocare nu este un asemnea act.)stfe" incat daca re&ocarea nu a sur&enit, testamentu" ramane sa produca efecte, fiind cu totu" exc"usa necesitatea reafacerii testamentu"ui. 3.=n materie de donatii, "e#iuitoru" a fost mai exp"icit= art 10%?,3..)r#umente"e sunt &a"abi"e si "a "e#at./osibi"itatea iertarii este pre&a*uta in mod expres "a donatie.+e ce nu ar putea fi &a"abi"a si "a "e#at, act de aceeasi natura 6uridica-.$eea ce este &a"abi" in materie de donatii este &a"abi" si "a "e#ate.$onc"u*ia este ca poate sur&eni iertarea in conditii"e in care practica si doctrina u acceptat-o pe 5cc. =n ceea ce pri&este efecte"e pt neindep"inirea sarcinii/in#ratitudine, se &or ap"ica prin asemanare, dispo*itii"e art 10%5, 10%D, 10%9, ap"icabi"e in materie de re&ocare a donati"or,precum si art 1D35 si urmatoare"e ap"icabi"e in materie de restituire de prestatii in #enera".$and sur&ine o astfe" de re&ocare, restituirea obiectu"ui "e#atu"ui se face in natura,in masura in care este posibi",daca nu prin ec3i&a"ent. =n pri&inta fructe"or bunu"ui "e#atu"ui "e#ataru" trebuie sa "e returne*e de "a momentu" cand s-a so"icitat re&ocarea.,de atunci de&ine de rea-credinta .si nu poate sa pastre*e fructe"e. =n pri&inta terti"or care au dobandit drepturi cu tit"u oneros, inc"usi& #arantii rea"e de "a "e#atar, acestia &or pastra ace"e drepturi in masura in care s-au respectat forme"e de pub"icitate ,imobi"e. sau daca sunt de buna-credinta,"a mobi"e. /er a contrario, dobanditorii cu tit"u #ratuit,tertii trebuie sa restituie bunu".+eoarece, aici &orbimde despre a pierde o posibi"itate de a se imbo#atii pe cand in ex de mai sus, &orbim despre o insaracire.

Caducitatea legatelor. 'i nu"itatea si re&ocarea sunt moti&e de ineficacitatea.'i caducitatea intra in aceeasi cate#orie. 0ulitatea este atrasa de neindep"inirea conditii"or de fond si forma Revocarea:testament &a"abi" si dispunatoru" se ra*#andeste sau poate fi &orba despre re&ocarea 6udecatoreasca. Caducitatea presupune "e#ate &a"abi"e care nu sunt nu"e. $aducitatea : moti&e enumerate expres de "e#e. = art !"/! - predecesu" "e#ataru"ui.)cesta nu mai are capacitate succesora"a.'i daca &orbim despre o persoana 6uridica.+aca ea nu mai exista "a data desc3iderii succesiunii, ne incadram tot aici.
72

- incapacitatea "e#ataru"ui . ex: se face "e#atu",obiectu" un teren "a data desc3iderii este incapabi" ,persoana straina. - "e#ataru" este nedemn."e#atu" a fost &a"abi" inc3eiat, nu a&em nu"itate. dar, "a momentu" "a care se desc3ide mostenirea, "e#ataru" este nedemn. - ca*u" "e#ataruui care renunta "a "e#at.principiu" este ca "e#ataru" are dreptu" de optiune.+aca renunta, "e#atu" este caduc. e. +ifera de re#"ementarea din 5cc.(e#u"a era ca intr-o astfe" de ipote*a, "e#atu" era caduc.$onditia=caracter pur persona".ex: "e#ataru" sa isi termine studii"e uni&ersitare,conditia.. Este caduc, pentru ca nu se mai poate indep"ini conditia.=n ce"e"a"te situatii "e#atu" produce efecte daca se indep"ineste conditai. ) nu se confunda termenu" suspensi& cu conditia suspensi&a.+iferenta este ca este amanata numai executarea "a termenu" suspensi&.8a conditia re*o"utorie este &orba despre &a"abitatea "e#atu"ui.8e#atu" produce efecte ca si un "e#at pur si simp"u dar, &a fi desfiintat daca se indep"ineste conditia. - pieirea obiectu"ui "e#atu"ui in timpu" &ietii testatoru"ui.5orbim despre un bun care este obiectu" unui "e#at cu tit"u particu"ar,care piere in tota"itate din moti&e care nu tin de &ointa testatoru"ui,in timpu" &ietii acestuia sau inainte de imp"inirea conditiei suspensi&e care afectea*a "e#atu".+eci in ipote*a in care , &orbim despre un "e#at uni&ersa"/ cu tit"u uni&ersa",daca piere in acest conditii un bun, aceea pieire nu inf"uentea*a "e#atu".)co"o, este &orba despre o &ocatie "a intre# sau "a o fractiune din patrimoniu.2umai cand a&em "e#ate cu tit"u particu"ar./utem &orbi despre "e#ate care au ca obiect un bun corpora"/incorpora",creante poate pieriiprescriptie,compensatie.+aca i" distru#e testatoru" &oit, &orbim despre re&ocare tacita./ieire trebuie sa fie tota"a pentru ca daca piere doar partia",nu se pune prob"ema re&ocarii. )r fi trebuit re#"ementat si ca*u" re&ocarii pentru "ipsa de cau*a,exp"icatii in curs. %estinatia bunurilor care au #ormat obiectul legatelor ine#icace. /rincipiu" este ca de ineficacitate "e#atu"ui se &a bucura ce" care este tinut "a executare "e#atu"ui./ot fii: 1.mostenitorii "e#a"i.ex: exista un fiu a" defunctu"ui, dar si un "e#atar uni&ersa".+aca "e#atu" nu este &a"abi", &a profita fiu". %."e#atar uni&ersa".ex: "e#at uni&ersa" in fa&oarea "ui ) si "e#at cu tit"u uni&ersa" in fa&oarea "ui !.+e ineficacitatea "e#atu"ui cu tit"u uni&ersa" profita ).+ar, in&ers nu se poate.5or profita mostenitorii "e#a"i/statu". Exceptie de "a re#u"a: "e#atu" con6uncti&.= art 10D5.ex: "asa imobi"u" "ui ),!,$.=n aceasta ipote*a toti au &ocatie "a ace"asi bun.Exista o prob"ema.1extu" spune:@prin ace"asi testament@Este o conditie-2u se pot "asa "e#ate prin testamente diferite-!a da,&e*i cursu" cu contrarietatea si incompatibi"itatea testamente"or.=n pofida textu"ui, putem a&ea testamente succesi&e.$onditie este insa, sa se confere o astfe" de &ocatie. 5orbim despre "e#ate particu"are care confera &ocatie "a intre#u" bun mai mu"tor persoane.=ntr-o astfe" de ipote*a, in exemp"u" de mai sus, daca "e#atu" este ineficace fata de ),de ineficacitate nu &or beneficia mostenitorii "e#a"i,ci cei"a"ti doi care in "oc de 1/3 &or cu"e#e 1/%.)ceasta este exceptie de "a principiu $and &orbim despre "e#ate uni&ersa"e, nu exista aceasta con6uncti&itate pentru ca aco"o nu &ointa dispunatoru"ui da &ocatia "a intre# ci natura "e#atu"ui.2u este &orba despre o exceptie.2u se confunda dreptul de acrescamant care, este specific "e#ate"or
73

con6uncti&e care au ca obiect bunuri de #en/indi&idua" determinate fiind &orba despre"e#ate particu"are, cu &ocatia "a intre#/fractiuni din mostenire pe care o confera "e#ate"e uni&ersa"e/cu tit"u uni&ersa".%reptul de acrescamant este ob"i#atoriu din momentu" in care "e#atarii au acceptat mostenirea,imparabi" efectu"..2u poti accepta "e#atu" fara sa beneficie*i "a acrescamant.

)ezmostenireaD1$*eredarea /rintre acte"e care pot forma obiectu" testamentu"ui sunt si ex3eradari"e. =n &cc nu era re#"ementata in mod expres de*mostenire. = art 10;?,10;D.'i sub 5cc, s-a recunoscut existenta si efecte"e unor astfe" de dispo*itii testamentare.+ispo*itie prin care, testatoru" in"atura de "a emo"umentu" mostenirii pe anumiti mostenitori "e#a"i.)cestia pot fi in"aturati de "a beneficiu" mostenirii prin &ointa dispunatoru"ui.)tunci cand &orbim despre de*mostenirea re*er&atarii"or acestia nu pot fi de*mosteniti in pri&inta re*er&ei./ot fi de*mosteniti doar in "imita cotitatii disponibi"e. +ar, cand &orbim despre mostenitori nere*er&atari, acestia pot fi de*mosteniti in tota"itate. /rin de*mostenire mostenitorii "e#a"i nu is pierd &ocatia "a mostenire ci doar emo"umentu". Ei pot sa ceara in continuare ineficacitatea, anu"area "e#ate"or, in&entaru", pot fi in situatia de a face p"ata "e#ate"or c3iar daca nu primesc nimic. Ex3eredarea poate fi.tota"a/partia"a.+in punct de &edere a" mostenitori"or:@toti mostenitorii mei "e#a"i@,in parte daca sunt re*er&atari. +in punct de &edere a" bunuri"or:@cu pri&ire "a toate bunuri"e@ /oate fi partia"a: anumiti mostenitori, sau de*mostenesc pe H doar in pri&inta anumitor bunuri. +upa cum afectea*a pe mostenitori:fara a se "ua in considerare comportamentu" acestora/ cu "uarea in considerare a comportamentu"ui acestora.Ex3eredarea poate fi ferma sau cu tit"u de c"au*a pena"a/pedeapsa. +e*mostenirea ferma,fara "uarea in considerare a comportamentu"ui mostenitori"or dupa data desc3iderii succesiunii.)ceasta poate fi facuta prin instituirea de "e#atari/fara instituirea de "e#atari. - de*mostenirea ferma cu instituirea de "e#atari:art 10;?,%. .+e re#u"a.de*mostenirea ferma, re*u"ta in situatia in care se instituie un "e#atar uni&ersa".de*mostenirea este tacita@institui pe H "e#atar uni&ersa"@./oate sa spuna si direct: <de*mostenesc pe fratii mei@ +aca dispo*itia de de*mostenire este caduca,ca*uri"e de "a art 10;1.: +aca aceea ineficacitate afectea*a dispo*itia de de*mostenire: diferenta intre situatia in care = .a dorit sa #ratifice pe "e#atar si nu atat de mu"t sa ii de*mosteneasca pe mostenitorii "e#a"i.+ispo*itia de de*mostenire nu mai produce efecte .+ar, in situatia in care re*u"ta din probe ca a dorit f "impede sa ex3erede*e pe mostenitorii "e#a"i atunci &a beneficia statu", puterea uni&ersa"a:nu poate fi de*mostenit,dispo*itie nu"a. %. dispo*itia ferma de de*mostenire poate fi: tota"a/partia"a:@in"atur pe frate"e meu de "a mostenire@ partia"a: =nstitui "e#ate cu tit"u particu"ar,in masura ace"or "e#ate a&em de*mostenire. +e*mostenirea poate fi facuta si cu tit"u de cau*a pena"a,sa sanctione*e intr-o forma sau a"ta pe mostenitorii care nu doresc sa aduca "a indep"inire dorinte"e testatoru"ui. Este &a"abi"a o astfe" de c"au*a dar numai in masura in care ceea ce impune testatoru" nu
74

contra&ine norme"or pub"ice., nu poate spune: ii de*mostenesc pe mostenitorii "e#a"i care &or cere reductiunea "e#atu"ui. = art !"/1:efecte"e de*mosteniriiE diferite ipote*e.@2u pot profita persoane"or incapabi"e de a primi "e#ate.,discutie despre posibi"itatea ca doua c"ase de mostenitori, sa &ina in acee"asi timp "a mostenire, este contra*isa de acest text.'e pune prob"ema, ExE daca i" de*mosteneste pe fiu" sau care este re*er&atar,are dreptu" "a 6umatate. si are un frate, mostenitor c"s%. dar , nu spune nimic despre aceasta ci doar: <i" ex3erede* pe fiu@)ici, a&em text "a mostenirea "e#a"a care ne spune ca &ine "a mostenire mostenitoru" din c"asa subsec&enta.+ar, intrebarea esteE$u ce tit"u &ine "a mostenire,most "e#a"/testamentar.-)cest text, spune ca trebuie sa indep"ineasca conditii"e de a fi mostenitor testamentar deci, este "e#atar. )"tfe" ce ratiune ar exista ca sa fie mostenitor "e#a" dar sa se ceara conditii"e de "a mostenitorii testamentari- =n exemp"u dat credem ca frate"e este mostenitor testamentar, desi de fo"osec re#u"i"e de "a mostenirea "e#a"a,discutia cu pri&ire "a posibi"itatea directa/indirecta de a institui "e#atari.$3iar 2cc spune ca "e#atarii pot fi instituiti direct /indirect = pa#: %89-3%?.

*xecutiunea testamentara+continuare) - =n esenta, executiunea testamentara consta intr-un mandat prin care decuius imputerniceste in timpu" &ietii pe o persoana sau pe mai mu"te persoane in care are incredere sa duca "a indep"inire u"time"e sa"e dorinte. -=n aceasta pri&inta &edeti art& %5CC si urm. =n 2$$ exista pre&ederi concrete, spre deosebire de 5$$, unde existau % executiuni testamentare: una cu se*ina si una fara se*ina. /ezina se referea "a detentia materia"a a bunuri"or mobi"e. +eci executoru" cu sezina a&ea dreptu" de a pre"ua detentia bunuri"or mobi"e in &edrea ac3itarii datorii"or mostenirii, adica a p"ati "e#ate"e si creante"e care faceau parte din pasi&u" mostenirii, pe cand ce" #ara sezina nu a&ea drept sa peia aceste bunuri. =n 2$$ exista o sin#ura forma de executie, nu e ca*u" sa intram in deta"ii, cititi ca sa fiti informati. 'a stiti asa, in mare, despre ce este &orba. 2u sunt c3estiuni foarte diferite de ce"e referitoare "a mandat, inafara de faptu" ca executiunea testamentara produce efecte dupa data decesu"ui ce"ui care a dat imputernicirea, spre deosebire de mandat , care produce efecte in timpu" &ietii mandantu"ui. - 0 !1-1 )#1PU!-U )1 " ) SPUN1 P# N "C!1 4U# ) C1 0.#! S C"US"1 /rincipiu": ace"a a" "ibertatii de a dispune de bunuri"e sa"e ,si 5$$ si 2$$. si in acest sens exista texte care spun exact acest "ucru.,2$$ in partea referitoare "a bunuri.. $eea ce mai trebuie sa retinem e faptu" ca exista si exceptii si in aceasta pri&inta. 8e#at de materia succesiuni"or exista % cate#orii de "imitari a"e dreptu"ui de a dispune prin acte"e 6uridice mortis causae. %&Sunt interzise actele referitoare la mostenirile nedesc*ise& 0 )tunci cand am discutat despre contractu" de &an*are, spuneam ca exista posibi"itatea ca o persoana care a mostenit pe cine&a sa instraine*e mostenirea ca atare, deci ca patrimoniu, inainte de a-" "ic3ida. =n acest sens: art& %C:CF art& %C;: NCC. =ata ca
75

patrimonii succesoara"e pot fi instrainate prin acte 6uridice intre &ii. 2e-am putea #andi ca ar putea fi &a"abi"e si acte"e prin care o persoana, sa *icem ), sa inc3eie cu ! in timpu" &ietii un act prin care sa ii *ica <ma ob"i# sa iti transfer contra unei sume de bani tot patrimoniu" meu de "a data decesu"ui@. )stfe" de acte sunt inter*ise si o sa &edem ratiuni"e pentru care se intamp"a acest "ucru. 0 +eci trebuie sa existe "imitari care sa fie pre&a*ute prin "e#e, care sa in#radeasca "iberatatea dreptu"ui de a dispune si astfe" de limitari exista in 2$$ art& 9;7: <daca prin "e#e nu se pre&ede a"tfe", sunt "o&ite de nu"itate abso"uta acte"e 6uridice a&and ca obiect drepturi e&entua"e asupra unei mosteniri nedesc3ise inca, precum : acte"e prin care se accepta mostenirea sau se renunta "a aceasta inainte de desc3iderea ei, ori acte"e prin care se instrainea*a sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea dobandi "a data desc3iderii mostenirii.@ 0 =n "imba6u" 5$$ aceasta institutie se numea institutia interdictiei pactelor asupra succesiunilor nedeschise - in 2$$ nu ii mai spune pacte pentru ca notiunea de pact near duce cu #andu" ca ar fi &orba de contracte, deci de acorduri de &ointaE poate fi &orba si de acorduri de &ointa, caci &edeti art. 95D 2$$ &orbeste despre acte prin care se promite instrainarea. 'i aco"o e un acord de &ointa dar poate fi &orba si despre acte uni"atera"e si de aceea s-a renuntat "a denumirea de pacte, care era consacrata si s-a adoptat o notiune mai potri&ita: acte asupra mostenirilor nedesc*ise. 0 )ceasta institutie a interdictiei/pro3ibitiei unor asemenea acte isi are fundamentu" inca din dreptu" roman. '-a perpertuat de-a "un#u" timpu"ui, mai a"es in dreptu" france* si in sisteme"e de drept care s-au inspirat din acesta si a a6uns institutia pana in *i"e"e noastre- a&em inc"use in 2$$ si dispo*itii referitoare "a o astfe" de interdictie. =n ceea ce pri&este fundamente"e interdictiei s-au afirmat di&erse teorii: unii au spus ca ar fi imora" sa se faca astfe" de pacte, a"tii au spus ca s-ar inca"ca principiu" e#a"itatii succesori"or, a"tii ca ar fi necesara prote6area contra abu*u"ui ce"or care inc3eie acte"e cu ce" care ar dispune de mostenirea "ui s.a.m.d. =ndiferent de aceste moti&ari, institutia exista. 1rebnuie sa stim faptu" ca nu in toate sisteme"e de drept astfe" de acte sunt inter*ise. +e pi"da in dreptu" #erman, dreptu" american, dreptu" tari"or scandina&e, dreptu" din E"&etia, astfe" de acte sunt permise de "e#e. )stfe" de inte"e#eri nu sunt imora"e, re*u"ta si dintr-o re#"ementare europeana recenta: re#u"amentu" nr. D50/%01% a /ar". European si a $onsi"iu"ui, adoptat "a ; iun. %01%, care &a produce efecte doar cu incepere din 1; au#ust %015. )cest re#u"ament se referea "a mai mu"te c3estiuni: "a competenta, "e#ea ap"icabi"a, recunoasterea si executarea deci*ii"or precum si acceptarea si executarea acte"or autentice in materie succesora"a si crearea unui certificat succesora" european, dar printre a"te"e, "a art. 3 din acest re#u"ament se defineste pactu" asupra succesiuni"or nedesc3ise si este definit astfe": un acord inclusi+ inclus intr6un testament mutual (adica conjuncti+) care confera modifica sau retrage cu sau fara contraprestatie drepturi in succesiunea +iitoare a uneia sau mai multor persoane/ parti ale pactului& +aca &a uitati in acest re#u"ament, o sa &edeti "a art. %5 se spune printre a"te"e ca parti"e pot sa isi a"ea#a "e#ea ap"icabi"a, deci cetateni"or FE, daca "e con&ine a"t sistem "e#is"ati&, de ex. ce" #erman pentru ca &or sa inc3eie un astfe" de pact, pot sa isi a"ea#a "e#is"atia respecti&a si sa inc3eie pactu". 2u stiu daca era c3iar momentu" ca "e#iuitoru" nostru sa perpetue*e interdictia dar s-a mentinut pe "inia anterioara, astfe"
76

incat re#"ementarea exista. Ea este criticata si in dreptu" france* si de catre a"ti autori. $ert este ca intredictia exista si in dreptu" france* si in dreptu" nostru si ca atare trebuie sa ne ocupam cu ea. 0 'anctiunea ap"icabi"a ,care o sa &edem ca este nu"itatea abso"uta. nu este atrasa de atitudinea subiecti&a a ce"ui care inc3eie actu" acesta. )sta inseamna ca si daca inc3eie actu" in cunostinta de cau*a si daca nu, sanctiunea tot sur&ine, deci este o sanctiune aplicata obiectiv. E suficient sa se constate ca sunt intrunite conditii"e "e#a"e din care re*u"ta ce este actu" asupra unei succesiuni nedesc3ise pentru a se ap"ica sanctiunea, indiferent care a fost po*itia subiecti&a a parti"or. Ex.: se inc3eie un astfe" de act, o persoana e disparuta, e dec"arata 6udecatoreste moarta, si data mortii este inainte sau dupa data cand s-a inc3eiat actu" respecti& si in functie de asta exista pact asupra sucesiunii &iitoare. +eci este o fractiune obiecti&a. a)& 'a &edem mai intai ce se inte"e#e, ce are in &edere "e#iuitoru cand spune )$1E8E cu pri&ire "a succesiuni"e nedesc3ise. =n 5$$ "e#ea &orbea despre /)$1 asupra unei succesiuni nedesc3ise si cu toate astea, deci c3iar daca 5$$ art. 9D5 a". % fo"osea acest termen, totusi practica 6udiciara si doctrina in mod unanim au a6uns "a conc"u*ia ca poate fi &orba si de acte 6uridice uni"atera"e: fiu" "ui ) ,daca in timpu" &ietii "ui ) *icea @ma ob"i# sa renunt "a mostenire cand &a deceda tata" meu@- era un astfe" de pact, deci notiunea de pact era inte"easa nu in sensu" restrans de contract, ci in sensu" de act 6uridic, puntand fi &orba si despre un act 6uridic uni"atera". 'i#ur ca si in 2$$ "ucruri"e stau "a fe". )ici nu se mai uti"i*ea*a notiuneade pact deci poate fi &orba de orice act, si ati retinut din definitia pe care o da art. 95D 2$$ , ca poate fi &orba atat de acte 6uridice bi sau multi "atera"e cat si de acte 6uridice uni"tara"e. b)& 'e cere ca actu" respecti& sa se refere "a o succesiune 2E+E'$K='), adica "a patrimoniu" unei persoane care este inca in &iata. )stfe" de acte pot a&ea ca obiect fie intre#u" patrimoniu a" ce"ui care inca nu a decedat, fie o cota parte din acesta, fie un anumit bun care inca face parte din patrimoniu" personei respecti&e si din punctu" de &edere a" acte"or despre care discutam nu are nicun fe" de importanta daca ar putea actu" respecti& sa afecte*e sau nu re*er&a succesora"a. +eci c3estiuni"e care tin de re*er&a nu au nicio re"e&anta din puncu" de &edere a" acte"or pe care "e discutam. /oate fi &orba deasemenea atat de succesiunea "e#a"a cat si de succesiunea testamentara. /oate fi &orba de succesiunea unei persoane care participa "a inc3eierea actu"ui = de pi"da ) se inte"e#e cu ! ca "a decesu" sau ,a "ui ). sa ii "ase prin testament intre#u" sau patrimoniu. /oate fi &orba si de o situatie in care in discutie este patrimoniu" unui tert = fiu" "ui )- !, inc3eie cu $ un act <iti &and bunuri"e pe care o sa "e mostenesc de "a tata" meu@. /oate fi &orba despre acte care au ca obiect dispo*itia directa asupra patrimoniu"ui sau asupra bunuri"or: &an*are, sc3imb, donatie, samd, sau o dispo*itie indirecta: sa renunte "a dreptu" de a cere reductiunea sau "a dreptu" de a cere raportu" donatii"or. E indiferent daca succesiune "a care se refera actu" e determinata : <succesiunea "ui H< sau se refera "a toate mosteniri"e care "e &a primi ce" care inc3eie actu" respecti&. c)& 7 a treia conditie: actu" sa confere doar +(E/1F(= E5E21F)8E. "rt&9;7 spune ca trebuie sa fie &orba despre acte 6uridice a&and ca obiect drepturi e&entua"e. $e sunt
77

drepturi"e e&entua"e "a care se refera textu"- /rincipiu": pana "a data decesu"ui, orice persoana se bucura de dreptu" de a dispune "iber de bunuri"e sa"e, dar acest drept este ina"ienabi" prin acte 6uridice. +eci "ibertatea nu presupune si dreptu" de a *ice <inc3ei actu" acesta si ma ob"i# ca pana "a data decesu"ui sa nu mai fac nicio dispo*itie testamentara@. Fn astfe" de act este nu" abso"ut, pentru ca contra&ine ordinii pub"ice. 8ibertatea de a "asa prin testament, care functionea*a pana "a data decesu"ui, este o c3estiune care tine de ordinea pub"ica. +eci nu poti sa te ob"i#i sa nu mai faci testament. +easemenea drepturi"e care fac parte din patrimoniu" unei persoane sunt intan#ibi"e prin acte"e 6uridice inc3eiate de terti. /otri&it art& %(85 2$$:@contractu" produce efecte numai intre parti daca prin "e#e nu se pre&ede a"tfe"@. +aca de pi"da, decuius s-ar an#a6a in timpu" &ietii printr-un contract fata de un tert sa ii "ase prin mostenire un bun anume din patrimoniu" sau, dreptu" respecti& este unu" e&entua". 'a &edem de ce este e&entua". +aca am considera &a"abi" actu" respecti& ar insemna ca si-ar instraina "ibertatea de a face testament. )m &a*ut ca acest "ucru nu e posibi". )tunci inseamna ca "ibertatea respecti&a ramane c3iar daca e" s-a an#a6at in fe"u" asta si atunci re*u"ta ca drepu" este doar e&entua", pentru ca poate sa se ra*#andeasca in asa fe" incat actu" sa nu mai aiba nicun efect. +easemenea se poate intamp"a c3iar daca nu re&ine asuprea dispo*itiei, testatoru", si nu cere nimeni constatarea nu"itatii, sa fi instrainat bunu". 8ibertatea de a dispune de bun ramane. )stfe" incat un astfe" de act este in mod e&ident unu" care confera doar drepturi e&entua"e, nu drepturi actua"e. E &orba despre un drept &irtua" care s-ar putea sa-" dobandeasca sau nu. 7rice parte interesata poate sa in&oce nu"itatea abso"uta, deci ne&a"abi"itatea actu"ui. (: mostenitorii pot sa execute actu" respecti& dar o sa &edem ca executarea aia poate fi facuta pentru un act de reconfirmare deci un act care porduce efecte de "a data "a care este facut, nu de "a data cand s-a desc3is mostenirea sau de cand a fost inc3eiat actu", daca e un act bi"atera". +eci nu e &orba despre un act confirmati& ca si in ca*u" unui testament &erba", sa *icem. - &a amintiti ca potri&it 2$$ si 5$$ mostenitorii pot sa confirme testamentu" desi e nu" abso"ut, dar ei fiind cei prote6ati prin dispo*itii"e "e#a"e respecti&e, pot sa confirme, deci sa-i dea efecte de "a data desc3iderii mostenirii. =n ca*u" in care s-a inc3eiat un act care inca"ca interdictia acte"or referitoare "a succesiuni"e nedesc3ise, aici confirmarea nu mai produce efecte,deci nu mai poate sa aiba "oc o confirmare ,si confirmarea ar produce efecte daca ar fi &orba despre o dispo*itie testamentara de "a data desc3iderii mostenirii. ci e &orba despre o manifestare de &ointa u"terioara desc3iderii mostenirii prin care mostenitorii, daca bunu" se re#aseste in patrimoniu" succesora" sa i" tansmita ce"ui fata de care s-a "e#at defunctu". +eci nu e o confirmare, e o a"ta manifestare de &ointa si si#ur ca in temeiu" principiu"ui "ibertatii de &ointa mostenitorii pot sa inc3eie astfe" de acte, deci nu mer#e "e#iuitoru" pana intr-aco"o incat sa spuna ca nu se mai poate face nimic si trebuie readuse "ucruri"e in situatia in care ar fi fost "e#a"e, dar nici nu se poate accepta ideea care e &a"abi"a in materie de nerespectarea conditii"or de forma in materie de "ibera"itati, sa se spuna ca poate fi confirmat actu" de catre mostenitori. 0 +eci &edeti ca e &orba despre acte prin care nu se confera drepturi actua"e, deci care au substranta c3iar de "a momentu" in care se inc3eie actu", ci despre acte care pot sa produca efecte sau nu. +eci trebuie sa fie &orba despre drepturi e&entua"e. =n ca*u" actu"ui inc3eiat de terte persoane fara participarea ce"ui despre a carui mostenire este
78

&orba, "ucruri"e sunt si mai e&idente decat in ca*u" precedent. =ntrucat titu"aru" patrimoniu"ui nefiind parte "a actu" respecti& si#ur ca e" nu are nicio obi#atie, ca atare e" poate sa faca ce &rea cu patrimoniu" sau cu bunu" sau cu cota parte din patrimoniu cu pri&ire "a care % sau mai mu"te persoane s-au inte"es fara participarea "ui, deci si in aceasta situatie e "impede ca este &orba despre drepturi e&entua"e, care nu au substanta 6uridica. 1itu"aru" patrimoniu"ui in pri&inta caruia s-a inc3eiat actu" respecti& nea&and nicio ob"i#atie. 0'a &edem cate&a ipote*e practice care i"ustrea*a acest principiu: sunt sanctionate acte"e care confera doar drepturi e&entua"e. 1. $onstituie de ex. acte inter*ise, con&entii"e prin care se sporesc datorii"e succesiunii, cum este ca*u" atunci cand se pre&ede ca restiturirea unui imprumut contractat de decuius in timpu" &ietii este stipu"at a se restitui din ceea ce &a "asa "a data desc3iderii mostebirii. +e ce este &orba in aceasta situatie- +e drepturi e&entua"e cum a 3otarat instanta care a 6udecat "iti#iu" acesta- +eci e "iber, cu toate ca a inc3eiat actu" respecti&, sa isi instraine*e toate bunuri"e astfe" ca ar fi posibi" ca "a data desc3iderii mostenirii sa nu existe niciun bun. +eci in mod e&ident e &orba despre un drept nesi#ur, &irtua", e&entua" in ceea ce pri&este continutu" "ui. %. )"ta ar fi insa situatia cum a fost intr-o speta: sa inc3eiat tot un contract de imprumut, sa stabi"it un termen de ramburasare post mortem, dar in speta despre care &a &orbesc imprumutu" a fost #arantat cu o ipoteca. =n aceasta situatie e &orba despre un drept actua". +e ce- +eci c3iar din timpu" &ietii ce"ui imprumutat dreptu" s-a nascutE e o #arantie rea"a ap"icata pe imobi"u" cutare astfe" incat in aceasta situatie, orice ar face titu"aru" dreptu"ui de proprietate nu poate scapa de ipoteca, inafara de p"ata creantei. +aca nu o p"ateste creditorii pot urmari ipoteca, deci in aceasta ipote*a drepu" nu mai este e&entua" ci este unu" actua". 3. +easemenea s-a considerat despre un act pe care "e#ea i" inter*ice o recunoastere de datorie prin care autoru" recunoasterii respecti&e a stipu"at ca aceasta &a repre*enta &a"oric a 5-a parte din bunuri"e care se &or af"a in posesia "ui "a data decesu"ui. +eci a *is ca recunoaste datoria si ca datoria respecti&a e sa *icem <1/5 din bunuri"e pe care "e &oi "asa "a data desc3iderii mostenirii@. E o c3estiune f"uctuanta. /oate sa "ase 1/5 din 0. +aca a instrainat toate bunuri"e atunci dreptu" este #o"it de continut, deci este un act care intra sub incidenta interdictiei "e#a"e. ?. =ntr-o speta care a fost so"utionata de $asatia >rance*a: s-a considerat ca nu constituie un act din natura ce"or inter*ise de "e#e actu" prin care mostenitorii - era &orba de fiii "ui decuius, inaintea desc3iderii mostenirii s-au inte"es ca daruri"e manua"e care "e-au primit fiecare dintre ei de "a parinte"e "or sa fie raportate "a succesiune nu "a &a"oarea nomina"a asa cum pre&edea si pre&ede si "a ora actua"a $. $i&. ci indexat "a &a"oarea de "a data desc3iderii mostenirii. $asatia >rance*a a considerat ca in aceasta ipote*a nu se inca"ca pro3ibitia, deci interdictia "e#a"a, ca nu este &orba despre un act care pri&este o succesiune nedesc3isa. +octrina a criticat aceasta so"utie pe moti& ca fiind &orba despre donatii care erau supuse raportu"ui. )sa cum o sa &edem cand &om discuta depre institutia raportului, raportu" este o ob"i#atie care re&ine anumitor cate#orii de mostenitori si anume descendenti"or si sotu"ui supra&ietuitor, de a aduce "a masa succesora"a donatii"e pe care "e-au primit in timpu" &ietii defunctu"ui, fara scutire de raport. +eci de a "e duce inapoi si de a "e imparti intre ei. +e exemp"u : daca defunctu" are doi fii ) si ! si in timpu" &ietii a facut o astfe" de donatie, deci
79

fara scutire de raport, in fa&oarea "ui ): i-a donat un imobi" de 100.000 Euro, raportu" donatiei i" ob"i#a pe ) sa aduca imobi"u", cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii, imobi"u" care a format obiectu" donatiei si care intre momentu" inc3eierii donatiei si momentu" desc3iderii mostenirii a fost in proprietatea "ui ) , in momentu" decesu"ui "ui decuius de&ine din proprietatea "ui ), proprietatea "ui ) si !. +eci donatia re&ine a mostenire si se imparte potri&it cote"or de mostenire "e#a"a intre cei care exista ob"i#atia de raport. 'tim ca donatia este ire&ocabi"a, deci nu se poate re&eni asupra ei, dar asupra raportu"ui dispunatoru" poate re&eni, deci poate face o donatia care "a momentu" "a care o face e nescutita de raport si u"terior sa *ica <e scutita de raport@. +onatia din raportabi"a de&ine neraportabi"a. 'unt consecinte practice, nu se mai imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat ci se imputa pe cotitatea disponibi"a, e definiti&a, nu se mai defiintea*a ca in exemp"u" pe care &i "-am dat. 7ri doctrina a&and in &edere aceste re#u"i ap"icabi"e in materie de raport, si in situatia din speta respecti&a s-au inte"es astia. 'i ar parea re*onabi" si ec3itabi". $e ne deran6ea*a ca acestia s-au inte"es ca raportu" nu se &a face "a &a"oarea nomina"a ci "a &a"oarea de "a data desc3iderii mostenirii- E treaba "or. +in punctu" de &edere a" institutiei raportu"ui, dat fiind faptu" ca dispunatoru" pote re&eni sa spuna <nu mai e scutita de raport@. E o donatie definiti&a, atunci actu" respecti& pierde substanta pe care o a&ea, deci nu mai este un drept actua" ci doar unu" e&entua" si e&entua"itatea consta in mentinerea donatiei ca raportabi"a pana "a data desc3iderii mostenirii, dar decuius nu este ob"i#at sa mentina "ucru" asta, deci exista e&entua"iatea ca e" sa &ina si sa spuna ca nu e supusa raportu"ui, deci ca este definiti&a. )tunci a&and in &edere aceste ar#umente care sunt foarte serioase, iata ca aceasta deci*ie a $asatiei >rance*e este criticabi"a. 5. 2u orice act care poarta asupra unor drepturi succesora"e &iitoare inca"ca interdictia pre&a*uta "a art. 95D 2$$. )stfe" tot in practica 6udiciara france*a, era &orba despre un act prin care o persoana s-a ob"i#at fata de a"ta sa ii cede*e toate actiuni"e "a o anumita societate pe care "e &a dobandi in &iitor, si spunea in actu" respecti& <indiferent de modu" de dobandire: succesiune, donatie, "e#at sau orice a"t mod de dobandire@. )ceasta speta, desi "a prima &edere am fi tentati sa *icem ca e &orba depre un act care inca"ca pro3ibitia acte"or asupra unor succesiuni nedesc3ise, totusi so"utia corecta a fost ca actu" este &a"abi". =n esnta exp"icatia a fost ca in ca*u" respecti& ca aceste exemp"ificari- dobandirea poate a&ea "oc prin succesiune, donatie, "e#at sau oriuce mod de dobandire, nu tinteste dero#ari de "a re#u"i"e de transmisiune a"e mostenirii ci sunt doar exemp"ificari, demonstrand faptu" ca s-a inc3eiat un contract sub conditie suspensi&a. )stfe" incat, daca &a dobandi prin succesiune, prin contract sau orice mod de dobandire, ce" care s-a ob"i#at, dreptu" asupra actiuni"or societatii respecti&e, e" este ob"i#at fata de persoana cea"a"ata cu care a ince3iat actu" sa ii transmita drepturi"e respecti&e, deci sa nu cadem in capcana sa spunem ca orice act 6uridic care se refera de o maniera sau a"ta "a o succesiune, este un act care intra sub incidenta nu"itatii abso"ute cu sanctiunea specifica pentru acte"e care inca"ca pro3ibitia. +eci &edeti cat de important este sa stabi"im daca intr-un ca* sau a"tu" obiectu" actu"ui i" constituie doar drepturi e&entua"e sau doar drepturi actua"e. 0oartea lui decuius ca modalitata a actelor juridice si raportul acesteia cu actele interzise de lege, deci care sunt prohibite. 'i#ur ca in mod necesar orice act "e#at de moartea "ui decuius este un act care intr-o forma sau a"ta e "e#at de decesu" ace"ei persoane dar faptu" acesta, ca actu" are "e#atura cu decesu" unei persoane, nu inseamna automat ca e
80

&orba despre un act care intra sub incidenta interdictiei "e#a"e. +e pi"da, daca se inc3eie un contract de &an*are, care are ca obiect un imobi" si se stipu"ea*a in cuprinsu" sau care e pretu", care e imobi"u", deci obiectu", toate e"emente"e de &a"iditate cunoscute si se stipu"ea*a ca proprietatea se transmite de "a &an*ator "a cumparator "a momentu" decesu"ui &an*atoru"ui. E &a"abi" actu" sau e "o&it de nu"itate abso"uta- +repturi"e sunt cat se poate de actua"e deci nu poate re&eni uni"atera" &an*atoru", se amana doar transferu" proprietatii, deci executarea, in ca*u" respecti&. +eci pot fi acte care sa fie "e#ate de decesu" unei persoane dar care sa nu intre sub incidenta interdictiei despre care am &orbit. +easemenea poate fi &orba despre acte"e care contin c"au*e de acrescamant sau c"au*e de tontina sau tontiniere. 'unt acte care in esenta constau in dobandirea unui bun de % sau mai mu"te persoane si se stipu"ea*a in cuprinsu" actu"ui ca bunu" &a re&eni in intre#ime, deci proprietatea intre#u"ui bun &a re&eni in intre#ime ce"ui care &a supra&ietui ce"ui"a"t/ce"or"a"ti. Fn timp, aceste acte au fost considerate ca fiind in contradictie cu interdictia acte"or asupra succesiuni"or nedesc3ise, considerandu-se ca mecanismu" de transmitere a proprietatii ar fi unu" succesora". +e pi"da ) si ! dobandesc un imobi", cu o astfe" de c"au*a. Fn timp s-a considerat ca ce" care supra&ietuieste, de ex. !, dobandeste prin succesiune de "a )E pe urma s-a demonstrat si "ucru" asta e e&ident "a ora actua"a, ca in ca*u" unor astfe" de acte 6uridice, intre momentu" inc3eirii actu"ui si momentu" decesu"ui unuia ,"uam exempu" ce" mai simp"u: doi contractanti. bunu" este in fo"osinta comuna, dar inca nu se stie cine e proprietaru" "ui. +aca ) decedea*a, se considera ca e", care a decedat mai intai, a dobandit dreptu" sub conditie re*o"utorie iar ce"a"a"t sub conditie suspensi&a astfe" incat efecte de "a data dobanditii actu"ui in exemp"u" dat, ! este sin#uru" proprietar, deci mecanismu" de transmitere este ace"a a" unui act sub conditie iar nu succesora". ! nu dobandeste prin succesiune niciun drept de "a ). +obandeste in temeiu" actu"ui care contine aceste % conditii: re*o"utorie si suspensi&a. +eci iata ca acte"e 6uridice care intr-un fe" sau a"tu" au "e#atura cu decesu" unei persoane nu sunt toate acte care contra&in interdictiei acte"or referitoare "a succesiuni"e nedesc3ise. 0 'anctiunea e nu"itatea abso"uta - art& 9;7 NCCF 97; al& ( 5$$. +espre refacerea actu"ui de6a am &orbit, deci nu e posibi"a confirmarea actu"ui de catre mostenitori, dar e posibi"a ceea ce se numeste in doctrina si 6urisprudenta: refacerea actu"ui, adica mostenitorii sa execute actu" c3iar nu" fiind, in raport cu momentu" cand s-a inc3eiat, fie sa se aduca "a indep"inire prin &ointa "or, dar efecte"e se produc din momentu" manifestarii de &ointa a mostenitori"or, deci manifestarea de &ointa a mostenitori"or produce efecte nu actu" care era ne&a"abi". /roducand efecte actu" din acest moment, nu isi produce efecte"e retroacti&. )ici mecanismu" nu este ce" a" confirmarii actu"ui, in ca*u" testamente"or &erba"e executate de mostenitori, ci este a unei manifestari de &ointa care ea produce efecte"e respecti&e. =n "inii mari, consuna cu ceea ce era &a"abi" si sub 5$$. 0 =n ceea ce pri&este intindrea nu"itatii, aceasta poate fi tota"a, ,sa afecte*e actu" in intre#u" "ui. daca in esenta actu"ui e ce&a care intra sub incidenta acestei interdictii sau poate fi &orba despre o c"au*a, numai de o anumita c"au*a a actu"ui, dar care fiind atat de importanta incat fara c"au*a respecti&a actu" nu poate sa existe, atunci desfiintarea are "oc in tota"itate. 'e poate intamp"a insa, sa fie afectata numai o c"au*a care poate fi detarsata
81

de restu" c"au*e"or care pot sa produca efecte, situatie in care nu"itatea &a fi partia"a, deci nu tota"a. 0 Exista anumite acte 6uridice care desi prin continutu" "or ar contra&eni interdictiei referitoare "a acte"e care pri&esc succesiuni"e nedesc3ise, totusi prin exceptie, din anumite considerente sunt &a"abi"e, si pot fi enumerate in acest context: donatia in parta6, in#aduita si de 5$$ art. ;95 dar si de art& %%7% 2$$, deasemenea sunt &a"abi"e si c"au*e"e societare in societati"e ci&i"e si de persoane prin care se admite in ca* de deces a" unuia dintre actionari sau societari continuarea societatii cu mostenitorii sau renuntarea anticipata de a cere reductiunea unei "ibera"itati consimtite de decuius potri&it art. 8?5 5$$, si art. corespun*ator din 2$$ art& %59% al& :. E &orba despre acte"e de instrainare cu tit"u oneros prin care se face instrainarea contra unei rente &ia#ere, cu re*er&a dreptu"ui de u*ufruct sau contra unei intretineri. 1exte"e "e#a"e de care am &orbit pre*uma ca acte"e respecti&e, desi in aparenta sunt acte cu tit"u oneros, sunt donatii. :ostenitorii interseati pot in timpu" &ietii dispunatoruiui sa confirme rea"itatea acte"or respecti&e, deci ca sunt acte cu tit"u oneros, situatie in care inseamna ca au renuntat "a dreptu" de a cere reductiunea. +eci "e#ea face o dero#are de "a interdictia despre care &a &orbeam. (& )ispozitiile legale referitoare la rezer+a succesorala 'i in 5$$ si in 2$$ se re#"ementea*a re*er&a succesora"a. =n esenta e &orba despre anumiti mostenitori si anume despre descendenti, despre ascendentii pri&i"e#iati ,adica parinti. si sotu" supra&ietuitor, carora "e#ea "e confera c3iar si contra &ointei dispunatoru"ui o anumita cota parte din mostenire. 'istemu" de re#"ementare difera putin in 2$$ fata de re#"ementarea din 5$$: =n VCC "a art. 8?1 care se referea "a descendenti: <in situatia in care dispunatoru" "asa un copi", cotitatea disponibi"a nu poate depasi o 6umatate din mostenire, deci nu spunea cat este re*er&a, spunea cat e "imita maxima a cotitatii disponibi"e@, asta insemna imp"icit ca putea sa dispuna prin "ibera"itati, sa nu consume intrea#a cotitate disponibi"a si atunci tot ce nu era act de dispo*itie cu tit"u de "ibera"itate intra in mostenirea "e#a"a si se transmitea mostenitori"or. =n NCC re#ementarea difera pentru ca 2$$ spune care este re*er&a mostenitori"or: art& %588: <re*er&a este de 6umatatae din drepturi"e de mostenire "e#a"a a"e ce"or care sunt mostenitori re*er&atari@. )ceasta re#"ementare e superioara ce"ei anterioare din acest punct de &edere, pentru ca daca &a uitati in cursuri"e dinainte de intrarea in &i#oare a 2$$, deci ce"e care ana"i*au re*er&a si cotitatea disponibi"a &eti &edea ca erau &reo ? sau 5 sisteme de ca"cu" pentru ca erau prob"eme in "e#atura cu core"area re*er&ei sotu"ui supra&ietuitor cu re*er&a ce"or"a"ti mostenitori, care erau re#"ememntate in 2$$. 1oate po&esti"e astea au ca*ut acum, si#ur ca mai pot a&ea si interes nu numai istoric, pentru ca daca mostenirea s-a desc3is inainte de intrarea in &i#oare a 2$$ se ap"ica 5$$ si atunci trebuie sa &edeti care e sistemu" de ca"cu", dar acum nu mai pierd &remea cu asta, nu &a incarc, spunand 2$$ ca re*er&a este 6umatate din drept de mostenire "e#a"a, "ucruri"e sunt transate si re*o"&ate, deci nu exista prob"eme din acest punct de &edere. )rt. 108D 2$$ care este inspirat de art. 91%., a". 1 din $odu" $i&. >rance*, spune ca <re*er&a succesora"a e partea din bunuri"e mostenirii "a care mostenitorii re*er&atari au drept in &irtutea "e#ii c3iar impotri&a &ointei defunctu"ui, maifestata prin "ibera"itati sau de*mosteniri.@ .bser+atii:
82

%& textu" se refera "a re*er&a succesora"a ca fiind o parte din bunuri"e mostenirii. )stfe" formu"at textu", ne duce cu #andu" "a ideea ca mostenirea este a"catuita doar din ceea ce "asa defunctu" "a data decesu"ui, deci drepturi"e si bunuri"e care fac parte din patrimoniu" "ui "a data decesu"ui, ori asa cum o sa &edem, se iau in ca"cu" si donatii"e facute de defunct de-a "un#u" intre#ii sa"e &ieti, ce" putin pentru ca"cu" si nu numai pentru ca"cu". +aca de pi"da donatii"e sunt ce"e care depasesc cotitatea disponibi"a sunt supuse reductiunii, deci ceea ce e supus reductiunii este adus in masa succesora"a. ) nu cadea in #resea"a ca bunuri"e mostenirii "a care face referire textu" s-ar referi numai "a bunuri"e pe care "e "asa defunctu" "a data decesu"ui, poate fi &orba ce" putin pentru ca"cu", si de donatii cu atat mai mu"t atunci cand e"e sunt supuse reductiunii. (& art. 91% a" 1. din codu" france*, din care s-a inspirat "e#iutoru" nostru, este mai exact si intr-o a"ta pri&inta preci*and ca este &orba despre partea bunuri"or si drepturi"or succesora"e carora "e#ea "e asi#ura de&o"utiunea "ibera de sarcini. Este importanta aceasta preci*are pentru ca si in dreptu" nostru, c3iar daca textu" nu pre&ede in mod expres, re*er&a o sa &edem, ca nu poate fi #re&ata de sarcini deci trebuie transmisa "ibera, deci nu poate sa *ica dispunatoru": <"as bunuri"e "a H si Q si ii ob"i# pe re*er&atari sa p"ateasca ei "e#ate"e@ sau <"as re*er&a mostenitori"or re*er&atari si constitui un drept de u*ufruct@. +eci preci*area din codu" france* ca re*er&a se transmite "ibera de sarcini este foarte importanta. =n ceea ce pri&este cotitatea disponibi"a, definitia data de 2$$ inspirata de art. 91% a". % din $odu" $i&. >rance* spune ca aceasta este partea din bunuri"e mostenirii care nu este re*er&ata prin "e#e si de care defunctu" putea dispune in mod nein#radit prin "ibera"itati. )ceste cote ,o sa &edem care sunt. de re*er&a si de cotitate disponibi"a sunt ca"cuate in raport cu patrimoniu" defunctu"ui, care &a spuneam ca incude si donatii"e ce" putin pentru ca"cu" &a"oric, se raportea*a "a patrimoniu" defunctu"ui de "a data desc3iderii mostenirii, prin urmare, nu exista, sa *icem, o imposibi"itate din punctu" de &edere a" defunctu"ui de a inc3eia "ibera"itati in timpu" &ietii, fiind ob"i#at sa isi ca"cu"e*e fiecare moment care este re*er&a, care este cotitatea disponibi"a. =n timpu" &ietii "ui, decuius poate face cate "ibera"itati &rea, c3iar sa dispuna de intre#u" patrimoniu si ca"cu"u" si stabi"irea cote"or se face in raport cu situatia de "a data desc3iderii mostenirii. +eci nu e &orba despre o indisponibi"i*are, desi in drept nostru unii autori &orbesc despre o indisponibi"i*are a bunuri"or care ar trebui sa asi#ure re*er&a succesora"a. 2u e &orba despre nicio indisponibi"i*are. /oate sa instraine*e bunuri"e c3iar si prin "ibera"itati, numai ca "ibera"itati"e respecti&e, daca se demonstrea*a si se so"icita reductiunea, ar fi supuse reductiunii daca depasesc "imite"e cotitatii disponibi"e. +eci nu exista o indisponibi"i*are in patrimoniu" dispunatoru"ui - sa fie ob"i#at sa respecte cote"e de re*er&a in fiecare moment a" &ietii "ui, pana "a data decesu"ui. $eea ce mai trebuie sa retinem e ca doar acte"e de "ibera"itate inf"uentea*a drepturi"e de mostenire si nu si acte"e de instrainare cu tit"u oneros. /entru ca in ca*u" acte"or cu tit"u oneros, in temeiu" subro#atiei rea"e, ceea ce se primeste in sc3imbu" instrainarii unui imobi" de ex. pretu", intra in patrimoniu" dispunatoru"ui. 'i#ur ca se poate intamp"a ca un act sa fie simu"at. =n aparenta sa fie &an*are si in rea"itate sa fie donatie- se poate do&edi ca e &orba despre o &an*are care este ficti&a si atunci actu" respecti& e supus re#u"i"or referitoare "a "ibera"itati. +eci dispo*itii"e "e#a"e
83

referitoare "a re*er&a da dreptu" re*er&atari"or sa primeasca o anumita cota parte din mostenire, c3iar daca defunctu" a facut acte prin care a inca"cat cota respecti&a. =n 5$$, de pi"da, in ca*u" descendenti"or, re*er&a era diferita in functie de numaru" descendenti"or care &eneau "a mostenire. +aca &enea un copi" re*er&a era de A, daca &eneau doi, re*er&a era de 1/3, daca &eneau mai mu"ti re*er&a era de Z . (e#"ementarea era in&ersa. $odu" spunea care e "imita maxima a cotitatii disponibi"e, re*er&a re*u"tand imp"icit. =n 2$$ re*er&a este A din dreptu" de mostenire "e#a"a. =n ca*u" descendenti"or re*er&a a sca*ut drastic. +aca erau %, 3 sau mai mu"ti mostenitori re*er&a a6un#ea "a Z acum a6un#e "a A din mostenire inc"u*andu-" si pe sotu" supra&ietuitor. 0 =n "e#atura cu istoricu" institutiei cititi din curs. Caracterele generale ale rezer+ei: -re*er&a este o parte a succesiunii care se transmite potri&it re#u"i"or de "a mostenirea "e#a"a, deci partea aceasta, re*er&a, se transmite potri&it re#u"i"or de "a mostenirea "e#a"a. 'e poate intamp"a ca ce" care a decedat sa "ase un fiu, re*er&a fiu"ui este de 6umatate din dreptu" de mostenire "e#a"a, deci 6umatate din mostenire si sa spunem ca tata" "ui a facut "ibera"itati in proportie de X din mostenire. =n aceasta ipote*a, X se transmite "a cei care au fost #ratificati prin "ibera"itati, "e#ate sau donatii care s-au transmis in timpu" &ietii, iar resptu de Z din mostenire se transmite cu tit"u de mostenire "e#a"a "a fiu. +eci intotdeauna partea de care nu a dispus decuius prin "ibera"itati, c3iar daca nu inca"ca cotitatea disponibi"a, se defera mostenitori"or "e#a"i potri&it re#u"i"or de "a mostenirea "e#a"a, deci este o parte a mostenirii care se defera conform "e#ii. -a"ta caracteristica este aceea ca e de oridine publica. )ici &a ro# sa fiti atenti, dispo*itii"e "e#a"e referitoare "a re*er&a sunt de ordine pub"ica pentru decuius, deci e" nu poate sa spuna @"e#ea spune ca re*er&atarii sunt descendentii, parintii si sotu" supra&ietuitor dar eu &reau sa fie si bunicu" re*er&atar@. /oate sa ii faca donatii sau "e#ate bunicu"ui dar nu i" poate institui mostenitor re*er&atar. 2u poate nici sa spuna ca re*er&a e mai mica decat cea pre&a*uta de "e#e. =n acest sens, dispo*itii"e "e#a"e referitare "a re*er&a sunt de ordine pub"ica. 2u sunt insa "a fe" pentru re*er&atari. 7 sa &edem, re*er&atarii nu sunt ob"i#ati sa isi &a"orifice drepturi"e referitoare "a re*er&a. /ot sa renunte "a mostenire c3iar daca sunt re*er&atari sau pot sa accepte mostenirea si sa nu so"icite reductiunea desi ar a&ea drept sa o faca, deci pentru ei, dispo*itii"e "e#a"e referitoare a re*er&a sunt facu"tati, nu ob"i#atii. 7b"i#atii exista doar pentru ce" care dispune. -o discutie exista de6a in "e#atura cu caracterul colectiv sau individual a" re*er&ei. $3estiunea asta era extrem de importanta sub 5$$ pentru ca unii sustineau ca re*er&a sotu"ui supra&ietuitor care a fost instituita mu"t dupa intrarea in &i#oare a 5$$- prin "e#ea 319 /19?? deci re*er&a pre&a*uta de art. % din "e#ea 319, se considera de catre unii ca ar fi indi&idua"a deci ca s-ar fi atribuit sotu"ui supra&ietuitor indi&idua" si ca era co"ecti&a re*er&a numai pentru cei"a"ti mostenitori, deci pentru cei a care se referea 5$$. +aca ar fi fost asa, ar fi insemnat, si era de neexp"icat, ca partea din mostenire care se deferea re*er&atari"or potri&it dispo*itii"or "e#a"e referitoare "a mostenirea "e#a"a, daca se accepta ideea aceasta ca re*er&a sotu"ui supra&ietuitor este indi&idua"a, atunci cota pe care o primea sotu" supra&ietuitor din mostenire, de pi"da in concurs cu descendentii, nu mai era
84

de X din mostenire cum era potri&it "e#ii ci era o a"ta cota ceea ce nu putea sa fie exp"icat. +aca era mostenire "e#a"a si toata "umea *icea ca e mostenire "e#a"a, atunci daca erau mai mu"ti re*er&atari decat sotu" supra&ietuitor si copiii care &eneau a mostenire, atunci partea aia re*er&ata a mostenirii trebuia sa "e re&ina in cote"e de mostenire "e#a"a adica un sfert sotu" supra&ietuitor si 3 sferturi copi"u"/copiii, ori daca spuneau unii ca re*er&a sotu"ui e indi&idua"a atunci -nu concunat-- cote de mostenire "e#a"a cu ceea ce primeau sotu" si copiii. +e aceea, am criticat aceasta so"utie si am sustinut ca si re*ar&a sotu"ui este tot co"ecti&a, deci trebuia sa facem un artificiu ca sa stabi"im care e re*er&a #"oba"a a mosternirii si pe partea aia de re*er&a #"oba"a atribuiam sotu"ui si copii"or cote"e de mostenire pre&a*ute de "e#e: un sfert si trei sferturi pentru copii. +aca a&em in &edere 2$$ si anume art& %588: <re*er&a succesora"a a fiecarui mostenitor re*er&atar este de 6umatate din cota succesoara"a care in absenta "ibera"itati"or sau desmosteniri"or i s-ar fi cu&enit ca mostenitor "e#a"@ deci re*er&a succesora"a a fiecari mostenitor re*er&atar. )sta ne-ar duce cu #andu" "a ideea ca ar fi indi&idua"a si unii autori au si sustinut "ucru" asta cu ar#umentu" ca desi se atribuie in indi&i*iune re*er&atari"or, se ca"cu"ea*a in functie de fiecare mostenitor re*er&atar care &ine efecti& "a mostenire. )r#umentu" nu sta in picioare pentru ca daca a mostenire &ine un fiu a" defunctu"ui, re*er&a este de A tot asa cum este daca &in 10 fii ai defunctu"ui. )tunci putem spune ca e indi&idua"a- )r conta cat primeste fiecare indi&idua"- 2u contea*a. $ontea*a care e re*er&a #"oba"a si in cadru" re*er&ei #"oba"e atribuim indi&idiua" cum spune textu" asta, deci eu cred ca re*er&a este co"ecti&a, nu indi&idua"a. +eci se stabi"este pentru toti si mai a"es ca e co"ecti&a o demonstrea*a faptu" ca se atribuie in indi&i*iune mostenitori"or re*er&atari deci : daca "a mostenire &ine sotu" supra&ietuitor, un fiu a" defunctuui si un "e#atar uni&ersa", in aceasta ipote*a re*er&a #"oba"a este de A din mostenire, "a re*er&a au dreptu sotu" si descendentu" si din re*er&a respecti&a de A din mostenire, sotu" are drept "a X din A adica 1/8 si copi"u" are drept "a Z din A care inseamna 3/8. /rin urmare, &edeti ca re*er&a e co"ecti&a. /entru partea din mostenire ,A din mostenire. care in ex. dat e re*er&a, sotu" si descendentu" sunt coindi&i*ari in cote"e pe care &i "e-am spus. (estu", in exemp"u" dat re&ine "e#ataru"ui uni&ersa" care primeste toata cotitatea disponibi"a. - ce" putin in principiu, ea este datorata in natura: art& %59C al (& 2$$: <intre#irea re*er&ei ca urmarea a reductiunii se rea"i*ea*a in natura@. /rincipiu" este insa susceptibi" de exceptii pentru ca daca defunctu" respecta cote"e de re*er&a si de cotitate disponibi"a poate sa faca direct atribuiri de bunuri, sa *icem da re*er&atari"or dreptu" doar "a o suma de bani, ec3i&a"enta partii din mostenire care "e re&ine cu tit"u de re*er&a si restu" bunuri"or "e confera in natura ce"or"a"ti mostenitori, care sunt re*er&atari. 0.S!1N !.# #1'1#V"!"# : 1. 'i potri&it 5$$ si 2$$ descendendentii sunt re*er&atari. +iferenta: art. 8?1 5$$ spunea in esenta ca nu e posibi" ca cotitatea disponibi"a a mostenirii sa depaseasca A din mostenire cand "a mostenire &ine un sin#ur descendent, nu poate depasi 1/3 din mostenire cand &in % desendenti si nu poate depasi X cand &in "a mostenire 3 sau mai mu"ti copii. +eci cand spunem ca nu poate depasi atata re*u"ta ca re*er&a este de A, 1/3, Z.
85

=n 2$$ descendentii indiferent de nr. "or au drept "a 6umatate din ceea ce ar fi a&ut drept ca mostenitori "e#a"i, deci daca &ine un descendent are drept "a A din mostenire, daca &in %, A din mostenire,s.a.m.d. %. ascendentii pri+ilegiati ,parintii defunctu"ui, tata" si mama. sunt re*er&atari si in 5$$ si in 2$$. =n ceea ce pri&este cuantumu" re*er&ei si acestora "i se ap"ica art. 1088 din 2$$, deci au drept "a 6umatate din ceea ce ar fi a&ut dreptu" ca mostenitori "e#a"i, mai exact potri&it art. 1088 combinat cu art. 9;8 "it. a, care stabi"este drepturi"e de mostenire "e#a"a, re*er&a ascendenti"or pri&i"e#iati este de 1/8 din mostenire atunci cand &ine "a mostenire un sin#ur parinte. (e*er&a depinde de faptu" daca "a mostenire &ine unu" sau ambii parinti. $and "a mostenire &in % parinti, re*er&a este de X ,art. 9;8 "it. b + art.1088 .. $and parintii defunctu"ui &in "a mostenire impreuna cu co"atera"ii pri&i"e#iati ,&a amintiti ca ascendentii pri&i"e#iati fac parte din c"asa a %-a impreuna cu co"atera"ii pri&i"e#iati care insa nu sunt re*er&atari. acestia din urma, co"atera"ii pri&i"e#iati, pot fi de*mosteniti prin "ibera"itati in intre#ime, "ucru care nu se poate intamp"a cu parintii. +eci aici trebuie sa fim putin atenti. 'e pune prob"ema ce se intamp"a in ipote*a in care dispunatoru", daca de pi"da, "asa un parinte , un frate si un "e#atar uni&ersa" : frate"e este ex3eredat imp"icit, deci tacit- prin instituirea "e#ataru"ui uni&ersa" e" a fost de*mostenit cu consecinte"e pe care "e cunoastem, dar in pri&inta parinte"ui ,care in exemp"u" dat are dreptu" "a o re*er&a de 1/8 din mostenire. aceasta de*mostenire nu produce efecte. =n exemp"u" dat parinte"e &a primi 1/8 din mostenire iar "e#ataru" uni&ersa" &a primi ;/8 din mostenire. 'e pune intrebarea ce se intamp"a in ipote*a in care de*mostenirea nu este tota"a ci este doar partia"a. 'uporta proportiona" si parinte"e si co"atera"u" pri&i"e#iat mostenirea sau o suporta numai co"atera"u" pri&i"e#iat- =n principiu, ambii trebuie sa suporte de*mostenirea, si#ur, cu conditia ob"i#atorie ca parinte"e sa primeasca ce" putin cota de re*er&a "e#a"a, pentru ca daca nu primeste, atunci se poate intamp"a ca frate"e sa primeasca mai putin decat are dreptu" in mostenirea "e#a"a datorita faptu"ui ca re*er&a se impune in fata dreptu"ui de mostenitor "e#a", nere*er&atar a" frate"ui defunctu"ui. 3. =n ceea ce-" pri&este pe sotul supra+ietuitor, potri&it art. 108; 2$$ care enumera mostenitorii re*er&atari si acesta este re*er&atar asa cum era si sub re#imu" re"ementarii anterioare ,nu a 5$$ , ca drepturi"e de mostenire a"e sotu"ui supra&ietuitor au fost instituite prin "e#ea 319/19??.. (e#u"i"e sunt indentice cu ce"e pe care "e are potri&it art. 9;% din 2$$. 5a amintiti ca dat fiind faptu" ca in mostenirea "e#a"a cote"e "a care a&ea drept sotu" supra&ietuitor erau diferite in functie de c"asa de mostenitorui cu care &enea in conscurs, "ucruri"e stau "a fe" si in pre*ent. (e*er&a sotu"ui supra&ietuitor este de 1/8 din mostenire in concurs cu descendentii indiferent de nr. acestora, 1/D din mostenire cand &ine in concurs atat cu ascendentii pri&i"e#iati cat si cu co"aterii pri&i"e#iati, X din mostenire cand &ine oricum numai cu ascendentii pri&i"e#iati ori numai cu co"atera"ii pri&i"e#iati, de 3/8 din mostenire cand &ine cu mostenitorii din c"ase"e 3 si ? si de A cand &ine cu terti care au fost #ratificati prin donatii sau "e#ate. +eci cote"ede re*er&a sotu"ui supra&ietutor sunt identice cu ce"e pre&a*ute de "e#ea 319/19??. +aca de pi"da sotu" supra&ietuitor &ine "a mostenire impreuna cu un frate a" defunctu"ui, sa *icem, atunci daca &ine in concurs in rea"itate re*er&a sotu"ui este de 1/D dar se poate intamp"a, cum a fost ca*u" in une"e spete, ca frate"e sa fie #ratificat sa *icem, cu un "e#at uni&ersa" si sa aiba interseu" sa *ica <eu &reau sa &in "a mostenire ca "e#atar, nu "a mostenitor "e#a".@ 1rebuie sa &ina efecti& "a
86

mostenirea "e#a"a si co"atera"u" pri&i"e#iat ca sa primeasca cota de 1/ D. +aca nu &ine ca mostenitor "e#a ci doar ca "e#atar nu e indep"inita conditia "e#ii, deci cota sotu"ui &a fi de X din mostenire. Exista anumite di&er#ente in iteratura de specia"itate. $a sa spui ca &ine in concurs cu c"asa nu stiu care, trebuie sa &ina aia efecti& "a mostenirea "e#a"a pentru ca daca &in numai "a mostenirea testamentara nu e intrunita conditia pre&a*uta de "e#e. =n ceea ce pri&este core"atia dintre dispo*itii"e referitoare "a re*er&a sotu"ui supra&ietuitor si dispo*itii"e specia"e ,8. 319/199? art. 5 +art. 9;? 2$$-care se refera "a dreptu" "a mostenire in concurs cu a"ti mostenitori decat cei din c"asa = si care se refera "a mobi"ieru" si obiecte"e de u* casnic. =n 5$$ erau si daruri"e de nunta, acum nu mai sunt.. $e se intamp"a in ca*u" in care sotu" &ine in concurs cu ascendentii pri&i"e#iati care sunt si ei re*er&atari. 'e pune intrebarea daca aceste bunuri ,care intra sub incidenta art. 9;?. se iau in considerare "a stabi"irea drepturi"or succesora"e, a&and in &edere ca in concurs cu ascendentii pri&i"e#iati dreptu" acesta functionea*a din p"in ,numai in concurs cu descendentii nu functionea*a. daca ce" decedat nu a dispus prin "ibera"itati de bunuri"e respecti&e atunci nu se iau in ca"cu". )sta inseamna ca ce" putin teoretic, daca exista asemenea bunuri e posibi" ca toate sa re&ina sotu"ui supra&ietuitor, in temeiu" dreptu"ui specia" pre&a*ut de art. 9;? parintii nefiind in drept sa spuna <noi a&em deptu" "a re*er&a, sa primim si noi cota de re*er&a@. +aca insa ce" decedat a dispus de bunuri"e respecti&e atunci este sub incidenta dispo*itiei specia"e din art .9;? si se iau in ca"cu" pentru stabi"irea drepturi"or de re*er&a si de cotitate disponibi"a. :ai exista si aceasta dispo*itie specia"a care exista si in 5$$ si exista si in 2$$ care se refera "a cotitatea disponibi"a specia"a a sotu"ui supra&ietuitor in concurs cu a"t decendenti decat cei comuni. )rt 939 5$$: <copii din a"t marita#iu@. +ar practica 6udiciara si doctrina, dupa intrarea in &i#oare a $odu"ui >ami"iei din 195? au recunoscut ca nu are importanta daca sunt nascuti copii din casatorie sau din afara casatoriei, important era daca sunt comuni cu sotu" decedat sau nu sunt. =n esenta era &orba despre o dispo*itie "e#a"a de esenta miso#ina "a ori#ini, care &edeti ca exista de pe &remea "ui :ic3e"e Kopita", care in 1558 ca si cance"ar a dat un edict impotri&a &adu&e"or care se recasatoreau si faceu "ibera"itati in fa&oarea soti"or in detrimentu" copii"or din prima casatorie. (e"uat de "e#iutoru" nostru si "a ora actua"a desi france*ii "-au abandonat de mu"t, in esenta sa &edem ce spunea art. 939 5$$: <barbatu" sau femeia care a&nd copii dintr-un a"t marita#iu &a trece in a" %-"ea sau subsec&ent marita#iu, nu &a putea darui sotu"ui din urma decat o parte e#a"a cu partea "e#itima a copi"u"ui ce a "uat mai putin si fara ca nici intr-un ca* donatia sa treaca peste cuartu" bunuri"or@. ,suna ca o pasareasca. =n 2$$ : art& %595 al& %: <"ibera"itati"e neraportabi"e facute sotu"ui supra&ietuitor care &ine "a mostenire in concurs cu a"ti descendenti decat cei comuni nu pot depasi un sfert din mostenire si nici partea descendentu"ui care a primit ce" mai putin.@ =n esenta &a ro# sa retineti c3estia asta cu partea copi"u"ui care a "uat ce" mai putin, se refera "a situatia in care "a mostenire &in %, 3 sau mai mu"ti copii si pe unii i-a #ratificat defunctu" cu "ibera"itati iar pe a"tii nu. +eci astia din urma &or primi doar re*er&a, situatie in care sotu" supra&ietuitor nu poate primi cu tit"u de "ibera"itate, adica donatii si "e#ate, decat ce" mu"t cat a primit copi"u" care nu a primit "ibera"itati si a %-a "imita este in orice ca* nu mai mu"t de un sfert din bunuri"e mostenirii, deci cand &in "a mostenire %, 3 sau mai mu"ti copii este posibi" ca aceasta cota,
87

cotitate disponibi"a specia"a a sotu"ui supra&ietuitor sa fie mai mica de X din mostenire, ca daca &in, de pi"da, 3 copii ai defunctuui, indiferent daca sunt toti din a"ta "e#atura a ce"ui decedat sau numai unu" dintre ei situatie in care s-a ap"icat dispo*itii"e art. 1090, cat ar primi acestia din mostenire- (e*er&a "or este A din mostenire impartit "a 3 = 1/D din mostenireE si daca &ine si sotu" supra&ietuitor care are si e" re*er&a de 1/8 si aia se inscrie tot in "imita aia de A din mostenire de re*er&a #"oba"a atunci astia primesc mai putin decat X astfe" incat sotu" supra&ietuitor &a putea primi cu tit"u de "ibera"itate mai putin de X din mostenire. +eci X din mostenire e imita maxima a cotitatii disponibi"e pe care o poate primi sotu" supra&ietuitor in ipote*a in care &ine in concurs "a mostenire cu copiii care nu sunt comuni cu sotu" decedat. 2oi am criticat si art& 9,9, ni se pare "ipsit de orice sens. )dica poate sa #ratifice dispunatoru" pe &ecin, pe cine &rea e" numai pe sotu" supra&ietuitor nu si acum ati &a*ut ca de pi"da, cand "a mostenire &ine sotu" supra&ietuitor si descendentii re*er&a e de A cotitatea disponibi"a e de A deci sotu" supra&ietuitor nu ar putea primi cu tit"u de "ibera"itati decat ce" mu"t X din mostenire. 'i#ur, ar putea primi re*er&a care e de 1/8 +1/? din mostenire si ar mai ramane o patrime din cotitatea disponibi"a care in nicun ca* nu o poate primi e". 0 $e se inte"e#e prin "ibera"itati neraportabi"e- art&%595. 'unt comentatori ai 2$$ care au *is ca "ibera"itati"e neraportate despe care &orbeste art .1090 sunt ce"e "e care se refera art. 1150 2$$ care spune ca nu sunt supuse raportu"ui: donatii"e pe care defunctu" "e-a facut cuscutire de raport, donatii"e de#3i*ate sub forma unor instrainari cu tit"u oneros sau efectuate prin persoane interpuse cu exceptia ca*uri"or in care se do&deeste ca ce" care a "asat mostenirea a urmarait a"t scop decat scutirea de raport. $e- +aruri"e obisnuite, donatii"e remuneratorii- sunt "ibera"itati propriu *ise- +eci de ex. ai dat cadou un spraN "a *iua "ui H poti spune <raportea*a spraNu"-@. 2u e &orba despre "ibera"itati"e "a care se refera art. 1850 care &orba despre "ibera"itati"e scutite de raport care este un "ucru, si "ibera"itati"e preciputare sau definiti&e care sunt un a"t "ucru. )rt. 1090 a". 1 se refera "a "ibera"itati"e definiti&e sau preciputare si "a nimic a"tce&a. +eci nu "a spraN-uri =n art& %595 al& % 2$$ :- daca sotu" supra&ietuitor &ine in concurs "a mostenire cu ? sau mai mu"ti copii si aici &a ro# sa fiti atenti, a&and in &edere criterii"e care stabi"esc "a cat are dreptu" sotu" cu tit"u de "ibera"itati ar primi cu tit"u de re*er&a si cotitate disponibi"a specia"a mai putin decat cota de mostenire "e#a"a care ar fi de X. +eci &edeti "a ce absurditate se a6un#e. +aca &ine in concurs cu ? sau mai mu"ti copii si atunci re*er&a se imparte "a ? copii deci de6a suntem mai putin de 1/8 adunat cu 1/8 cat are re*er&a sotu"ui supra&ietuitor e mai putin de X cat e cota de mostenire "e#a"a. E noma" ca daca ai fost #ratificat cu "ibera"itati sa primesti mai putin decat cota de mostenire "e#a"a- 8ibera"itati"e se fac ca sa primesti mai mu"t decat cota de mostenire "e#a"a, nu mai putin. 8a al& (: <potri&it acestui text de "e#e daca defunctu" nu a dispus prin "ibera"itati de diferenta dintre cotitatea disponibi"a stabi"ita prin art. 1089 a". 1, deci cotitatea disponibi"a ordinara si cotitatea disponibi"a specia"a ,sotu" supra&ietuitor, un descendent si sa *icem un "e#atar cu tit"u uni&ersa" pentru un sfert din mostenire- in aceasta ipote*a cotitatea disponibi"a ordinara este de 1/% , este un "e#at cu tit"u particu"ar deci nu a consumat toata cotitatea disponibi"a. in aceasta ipote*a, diferenta re&ine descendenti"or deci in ipote*a in care de
88

pi"da sotu" supra&ietuitor a fost #ratificat cu un "e#at uni&ersa" si &ine in concurs cu un astfe" de copi" "a cat are dreptu" sotu" supra&ietuitor- +eci cu tit"u de re*er&a are dreptu" "a 1/8 descendentu" are drept "a 3/8- e re*er&atar, cotitatea disponibi"a ordinara e de A din mostenire ap"icandu-se art. 1090, nu poate primi mai mu"t de X din mostenire deci ramane din cotitatea disponibi"a ordinara X. /otri&it art. 1090 a". %, partea respecti&a, deci X din cotitatea disponibi"a ordinara "a care nu are acces sotu" supra&ietuitor pentru ca a a6uns "a "imita maxima a cotitatii disponibi"e specia"e, ii re&ine descendentu"ui. /ai nu a fost ex3eredat, de*mostenit- )tunci nu mai respectam &ointa dispunatoru"ui- )rt. spune ca ar re&eni descendentu"ui, cat de cat mai "o#ic ar fi fost sa *ica ca re&ine mostenitori"or din c"ase"e 3 si ?. )&and in &edere art. 9;? a". % din 2$$ ar fi primit &ocatie mostenitorii din c"ase"e 3 si ? si asta ar fi fost absurd. )bsurditatea e si mai perfecta pentru ca "a a". 3 : dispo*itii"e a". 1 si % se ap"ica in mod corespun*ator, adica ca partea respecti&a re&ine descendenti"or, c3iar si cand au fost ex3eredati expres. 2u mai e nimic de comentat, ramane doar sa "uam act de aceste dispo*itii "e#a"e care nu se &or re#asi &reodata intr-un cod ci&i" norma". +ata &iitoare: $a"cu"u" re*er&ei si a" cotitatii disponibi"e si reductiunea "ibera"itati"or excesi&e pa#. 3%? -3DD.

curs 9 -succesiuni- %? apri"ie.%013 C"-CU-U- #1'1#V1 S " C.!1 ) SP.N 3 -1 )m putea crede ca ace" sistem de ca"cu" este ace"a a" patrimoniu"ui sau a" bunuri"or "asate de defunct "a data decesu"ui, dar asa cum &a amintiti se i-au in ca"cu" pentru stabi"rea drepturi"or succesora"e ,respecti& a re*er&ei si a cotitatii disponbi"e. si toate donatii"e facute de defunct de-a "un#u" &ietii. -prin urmare nu se confunda patrimoniul succesoral sau masa succesorala cu sistemu" de referinta "a care ne raportam atunci cand e &orba de ca"cu"u" re*er&ei si a cotitatii disponibi"e 44442u doar bunuri"e care raman efecti& in patrimoniu" "ui decuius "a data decesu"ui sunt ce"e care se i-au in considerare pentru stabi"irea drepturi"or succesora"e. =n considerare se i-a ceea ce se numeste :)') +E $)8$F8 care e diferita de patrimoniu" "asat de defunct "a data decesu"ui )stfe" nu se confunda masa de ca"cu" cu masa succesora"a,care cuprinde doar bunuri"e "asate de defunct "a data decesu"ui. 2$$, e ce" putin inconsec&ent caci atunci cand &orbeste "a art %59% despre cum se ca"cu"ea*a re*er&a si cotitatea disponibi"a &orbeste despre < valoarea masei succesoraleasta ne-ar putea duce cu #andu" ca ar fi &orba doar de bunuri"e pe care "e "asa defunctu" "a data decesu"ui )ce"asi cod insa "a art %59% alin % lit a preci*ea*a ca@activul brut al mostenirii rezulta din insumarea bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii iar "a lit c ne preci*ea*a <ca la activul net care rezulta din di#erenta dintre activul brut si pasiv se adauga valoarea donatiilor 1
89

+eci e ce" putin inconsec&ent "imba6u" codu"ui ,de aceea &a ro# sa retineti, ca mai potri&it ar fi sa se fo"oseasca sinta#ma masa de calcul, si nu aceea de masa succesora"a . )e aceea nu se confunda masa de calcul cu masa succesorala si nici cu masa partajabila :asa parta6abi"a e a"catuita din bunuri"e care intra in indi&i*iune de "a data desc3iderii mostenirii,deci e &orba de situatia cand exista % sau mai mu"ti mostenitori cu &ocatia "a uni&ersa"itate ,de pi"da % copii cand acestea intra in indi&i*iune si ca urmare a parta6u"ui se &or imparti bunuri"e respecti&e. =n masa parta6abi"a intra doar bunuri"e care intra sub re#imu" indi&i*iunii nu si ce"e care de pi"da formea*a obiectu" "e#ate"or particu"are,ace"ea se transmit in propietatea "e#atari"or cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii prin urmare nu fac parte din masa parta6abi"a -pentru determinarea masei de ca"cu" trebuie sa "uam in considerare dispo*itii"e art %59% care stabi"este o suita de 3 operatiuni )1!1#0 N"#1" 0"S1 )1 C"-CU-: - art %59% NCC : 3 operatiuni : - stabi"irea acti&u"ui brut - stabi"irea acti&u"ui net , acti&u" brut- pasi& . - reunirea pentru ca"cu" a &a"orii donatii"or - aceste 3 operatiuni , erau practicabi"e si in 5$$ desi acesta pre&edea in&ersarea u"time"e % operatiuni : adica dupa acti&u" brut urma reunirea pentru ca"cu" a donatii"or si apoi se scadea pasi&u" = ceea ce ducea "a inco&eniente ,astfe" incat, in pofida "iterei textu"ui, unanim s-a considerat ca ordinea operatiunii"or e cea pre&a*uta mai sus si ce o stabi"este in mod corect art 1091 2$$ - S!"3 - #1" "C! VU-U 3#U! S 1V"-U"#1" 3UNU# -.# -"S"!1 )1 )1BUNC! -" )"!" )1SCA )1# 0.S!1N # 3. toate bunurii"e care se af"a in patrimoniu" defunctu"ui "a data decesu"ui acestuia, indiferent de natura "or, corpora"e, incorpora"e , mobi"e, imobi"e.fac parte din acti&u" brut 3. art %59% al % lit a : < acest activ brut rezulta din insumarea valorii bunuriilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii= deci toate e"emente"e de acti& pe care "e "asa defunctu" in patrimoniu" "ui cand decedea*a a"catuiesc acti&u" bun 6. poate fi &orba despre drepturi reale, de propietate, u*ufruct . drepturi de creanta ,daca are de incasat un pret pentru un bun pe care "-a &andut,daca are de obinut restituirea unui imprumut pe care"-a facut,daca trebuie sa se p"ateasca o despa#ubire pentru un fapt i"icit cau*at unui tert. +eci toate aceste e"emente fac parte din acti&u" brut a" mostenirii 'i#ur ca in patrimoniu" ce"ui decedat pot exista si drepturi care se stin# o data cu decesu" "ui decuius, exemp"u: daca a fost titu"aru" uni drept de u*ufruct &ia#er , ace" drept se stin#e "a data decesu"ui sau daca a fost creditoru" unei rente &ia#ere , renta &ia#era nu mai trebuie sa fie p"atita dupa data decesu"ui "ui = deci astfe" de e"emente nu se iau in ca"cu", sunt drepturi care incetea*a dupa data decesu"ui titu"aru"ui "or )in acti+ul brut al mostenitrii nu fac parte : drepturiile care intra in continutul succesiuniilor anomale , exemp"u: dreptu" sotu"ui supra&ietuitor asupra mobi"ieru"ui si a obiecte"or de u* ca*nic nu se iau in ca"cu" "a stabi"irea drepturii"or succesora"e = dar, numai in situatia in care bunuriile nu ii revin sotului supravietuitor ca drept special , daca insa decuius a dispus de e"e prin "ibera"itati atunci ies de sub incidenta re#"ementarii
90

specia"e si intra sub incidenta dreptu"ui comun, deci in acesta situatie e"e se iau in considerare Nu face parte din acti&u" brut capita"u" care se cu&ine pentru o asi#urare de &iata pe care a contractat defunctu" in timpu" &ietii , ace" e"ement &a re&eni beneficiaru"ui desemnat de catre ce" decedat, deci nu e &orba despre un drept care se transmite pe ca"e succesora"a 1V"-U"#1" 3UNU# -.#: -caci este important nu numai ca ace"e drepturi fac parte din masa succesora"a ,din acti&u" brut mai exact ci si care e &a"oarea "a care sunt "uate in considerare - din acest punct de &edere estimarea se &a face dupa starea bunuriilor si valoarea lor de "a data desc3iderii mostenitrii c. se poate intamp"a ca intre momentu" decesu"ui si momentu" stabi"irii drepturii"or succesora"e sau momentu" parta6u"ui, aceste &a"ori sa cunoasca f"uctuatii = ace"e f"uctuatii"e nu au inf"uenta asupra stabi"irii drepturii"or de re*er&a si de cotitate disponibi"a - S!"3 - #1" "C! VU-U N1! g. acti& net = acti& brut- pasi&u" mostenirii - pasi&u" mostenirii care cuprinde : datoriile: exemp"u:p"ata pretu"ui, imprumutu"ui ,sarciniile mostenirii , c3iar daca este &orba despre ob"i#atii care se nasc dupa data decesu"ui , ca exemp"u: c3e"tuierii"e de inmormantare. - &a"oarea care re*u"ta poate sa fie : - poziti+a ,+.= cand &a"oarea acti&u"ui brut este mai mare decat pasi&u" - exemp"u: acti& brut= 100.000 euro, pasi&= %0.000 = acti& net= +80.000 euro zero = daca acti&u" brut e mai mic ca si pasi&u" , ex: acti& brut= 10.000 si pasi&= %0.000 = acti&u" net nu este pe minus 10.000, ci este e#a" cu 0 ,*ero. = intr-o astfe" de ipote*a cand re*u"tatu" este ne#ati& , daca s-ar accepta acest minus atunci ar insemna ca din donatii"e care s-au facut de defunct de-a "un#u" &ietii sa se faca p"ata datorii"or creditorii"or c3iro#rafari ceea ce nu este firesc pentru ca , #a6u" #enera" a" creditorii"or poarta asupra bunurii"or actua"e , nu ce"e care au iesit in afara patrimoniu"ui , cum sunt donatii"e., fiind &orba despre creditori c3iro#rafari inseamna ca nu au #arantii rea"e , atunci #arantie o poarta doar asupra ceea ce se af"a efecti& in patrimoniu" debitoru"ui "a momentu" de referinta = de aceea re#"emetarea din 5$$ care in&ersa u"time"e % operatiuni era un "ucru #resit 44444 Va rog sa retineti ca atunci cand rezultatul din acti+ul brut si pasi+ e cu minus activul net e zero - #1UN #1" B C! V" P1N!#U C"-CU- -" "C! VU- N1! / " V"-.# ).N"! -.# B"CU!1 )1 )1BUNC! N ! 0PU- V 1! - pre&a*uta expres in art %59% al % lit c - este &orba deci despre o reunire ficti&a pentru ca"cu"= inseamna ca nu se face a"tce&a decat un ca"cu" pe 3artie, deci 2F se face ce se intamp"a de pi"da cand: - are "oc raportu" donatii"or se aduce &a"oarea donatii"or si se ac3ita sume ce"or care sunt indreptatiti "a raport - cand are "oc reductiunea unei "ibera"itati excei&e cand se amputea*a ,se taie din "ibera"itate pentru a se inscrie in "imita maxima a cotitatii disponibi"a - spre deosebire de aceste situatii , reunirea ficti&a este doar o operatiune care se face pe 3artie = prin urmare , donatii"e, instrainarii"e facute de defunct prin "ibera"itati in timpu" &ietii , ce" putin in acesta etapa , raman asa cum au fost si pana atunci adica transfer facut, si in principiu definiti& facut, dar pentru a se putea stabi"i in concret cote"e de
91

re*er&a si de cotitate disponibi"a, &a"orea ace"or donatii se iau in considerare prin reunirea "or "a acti&u" brut - deci in principiu toate donatii"e facute de defunct in timpu" &ietii se estimea*a si aceea suma a &a"orii tuturor donatii"or se reuneste "a acti&u" net care este fie o &a"oare po*iti&a , acti& brut pasi&. sau "a &a"oarea 0 , pasi& acti& brut. - reunirea ficti&a este o regula generala, ea pri&este in principiu toate donatii"e facute de defunct indiferent de obiectu" "or , mobi"e, imobi"e. sau de forma , sub forma de act notaria", donatie indirecta, de#3i*ata. - e$ceptii art %59% al , pre&ede:< daruriile obisnuite,donatiile remuneratorii ,in masura in care nu sunt excesive , a"tfe", peste ceea ce trece sunt donatii obisnuite si se ia in considerare . sumele cheltuite pentru intretinerea sau #ormarea pro#esionala a descendentiilor , parintiilor, sau a sotului, , pentru ca astfe" de c3e"tuie"i repre*inta mai mu"t ob"i#atii . cheltuieliile de nunta , facute de catre parinti.@ n ceea ce pri+este P#.3" donatiilor supuse renuirii ficit+e - re#u"a este ca atunci cand este &orba despre donatii obisnuite , adica facute prin act notaria" nu sunt prob"eme de probatiune, caci este do&ada "a notar - prob"eme se pun cand e &orba de donatii"e sub forma daru"ui manua", donatii de#3i*ate, donatii indirecte = in astfe" de situtatii proba se face cu orice mi6"oc de proba , discutii din cursu" ?. 'i in 2$$ ca si in 5$$ exista o prezumite de donatie - in 2$$ aceasta se #aseste "a art %59% al : teza % , art 8?5 5$$ :@ prin exceptie de "a re#u"i"e de probatiune pe care "e-am e&ocat anterior se prezuma pana la dovada contrara ca instrainarile cu titlu oneros catre un descedent, ascendent privilegiat sau sotul supravietuitor ,este prezumata a #i donatie daca instrainarea sa #acut cu rezerva uzu#ructului, uzului , abitatie sau in schimbul intretinerii pe viata sau a unei rentei viagere - acte"e cu tit"u oneros nu au re"e&anta din punct de &edere a" drepturii"or sucesora"e, dar exista exceptii in care e"e pot a&ea re"e&anta, daca sunt de#3i*ate , forma act oneros dar rea"itate e donatie. = re#"ementata expres "a art %59% al : teza % NCC - ipote*a: s-a constatat ca atunci cand parintii au %,3 mai mu"ti copii au preferinta pentru unu" , doi si atunci in ideea de a fa&ori*a pe unu" sau pe a"tu" inc3eie acte oneroase care in rea"itate sunt donatii , si daca instrainari"e se fac potri&it art 1091 a" ? te*a 1 , instrainari cu tit"u oners cu re*er&a dreptu"ui de u*ufruct , u* ,abitatie etc. s-a constata ca e &orba despre "ibera"itati = si de aici pre*umtia - in dreptu" nostru atat in 5$$ cat si in 2$$, prezumtia este relati+a , nu abso"uta , cum pre&edea 6urisprudenta dr france*. C.N) ! : - actu" de instrainare sa pre*inta aparenta unui act cu tit"u oneros - exemp"u: sa fie &orba despre o &an*are cu re*er&a dreptu"ui de u*ufruct si cu stipu"area unui pret oarecare - actu" sa fie consimtit in fa&oarea unuia dintre succesibi"i re*er&atari in "inie directa a instrainatoru"ui , descendenti, ascendenti pri&i"e#iati, sot supra&ietuitor. - in 5$$ se &orba despre rude in "inie dreapta fara a "e pre&edea in mod expres cum pre&ede 2$$ pe mostenitorii re*er&atari, iar "a ora actua"a nu toate rude"e in "inie dreapta sunt re*er&atari , numai descendentii si ascendetii pri&i"e#iati - s-a preci*at sub re#imu" 5$$ ca se cere ca "a momentu" cand se face actu" respecti& , persoana "a care se refera "e#ea sa fie succesibi", adica sa fi putut mosteni pe instrainator in momentu" in care s-a intocmit actu" - exemp"u: un act inc3eiat intre bunic si nepot, "a momentu" in care parinte"e ace"ui nepot , era in &iata = textu" din 2$$ nu mai spune succesibi"i , intrebare: daca &a fi ace"asi ca si
92

in re#"ementarea 5$$- so"utia ar trebui sa fie aceasi ca cea din 5$$ caci ideea este ca se inc3eie un act simu"at in ideea de a" fa&ori*a pe ace"a in pri&inta mostenirii dispunatoru"ui = deci si in NCC se cere ca cel care inc*eie actul cu dispunatorul sa6l fi putut sa il mosteneasca pe acesta la momentul cand s6a inc*eiat actul respecti+ . =n speta noastra , cu bunicu si nepotu" . daca este in &iata fiu" defunctu"ui atunci nu &a putea opera pre*umtia - se poate intamp"a ca actu" respecti& sa fie inc3eiat de catre ce" care face instrainarea atat cu un mostenitor re*er&atar, cat si cu o persoana care nu este mostenitor re*er&atar , exemp"u: fiu" "ui si sotia fiu"ui "ui . = textu" fiind de stricta interpetare, pre*umtia operea*a doar pentru jumatate din &a"oarea bunu"ui respecti& - instrainatoru" sa isi fi re*er&at dreptu" de u*ufruct, abitatie sau contra unei intretineri sau rente &ia#ere - ipoet*a : se face instrainarea contra p"atii unei sume de 50 000 si a unei intretineri &ia#ere = textu" specia" se ap"ica doar in pri&inta rentei &ia#ere sau intretinerii, nu si in pri&inta partii de pret p"atitat in bani - pentru partea p"atita in bani se poate pune prob"ema de#3i*arii , de a do&edi ca pretu" a fost ficti& = donatie de#3i*ata P1#S."N1-1 C"#1 P.! NV.C" P#1'U0! ": - nu pot fi in&ocate decat de catre mostenitorii rezervatari ai defunctu"ui - dat find faptu" ca pre*umita poate fi in&ocata doar de catre re*er&atari, o parte a doctrinei a sustinut ca , intr-o astfe" de ipote*a exista % mase de ca"cu" : una in raporturi"e dintre mostenitorii re*er&atari si terti care nu intra sub incidenta acestei re#"ementari, si o a"ta masa de ca"cu" care se ap"ica in raporturi"e dintre mostenitorii re*er&atari = Exemp"u: defunctu" "asa % copii ) si ! si un "e#atar uni&ersa" $ , de asemenea acti&u" net = 90 000 euro, iar in timpu" &ietii decuius a &andut unuia dintre cei % copii un bun = D0.000 euro cu sarcina unei rente &ia#ere . /otri&it sustinerii"or unei parti ai doctrinei ar exista % mase de ca"cu": 1. in raport cu "e#ataru" uni&ersa" care nu intra in cate#oria mostenitorii"or re*er&atari, in raport cu care instrainarea rentei &ia#ere este un act oneros, deci nu se ia in considerare = intr-o astfe" de ipote*a acti&u" net= masa de ca"cu"= 90 000 , fiind &orba despre % descendenti, re*er&a "or = 1/% din mostenire= 1/% din 90 000= ?5.000, cotitatea disponibi"a = ?5 000 , aceea cotitate disponibi"a ar re&eni "e#ataru"ui uni&ersa" %.in raport cu cei % copii = masa de ca"cu"= 150 000 euro , re*er&a = ;5 000 , cotitatea disponibi"a = ;5 000 ce nu poate sa ii re&ina "e#ataru"ui ,caci in raporturi"e cu acesta nu se ap"ica dispo*itii"e specia"e a"e art 1091 a" ? 2$$ ,din aceasta re*er&a , "e#ataru" uni&ersa" nu &a a&ea &ocatie "a intrea#a cotitate disponibi"a desi era "e#atar uni&ersa" , &a a&ea dreptu" "a cat ii re&ine potri&it ca"cu"u"ui anterior, adica "a ?5 000 euro, iar diferenta, acea parte din cotitatea disponibi"a de 30 00 euro ii re&ine ce"ui care a fost #ratificat pentru ca aceasta instrainare cu re*er&a rentei &ia#ere este considerata o donatie definiti&a care se impute pe cotitatea disponibi"a, inseamna ca ii re&ine ace"ui copi" acea parte din mostenire - sunt situatii in care "ucrurii"e se comp"ica :este &orba despre reductiunea donatii"or care se face in ordinea in&ersa a date"or "a care a fost facuta , mai intai se reduc donatii"e mai recente si apoi donatii"e ce"e"e"ate. = intr-o astfe" de ipote*a daca am ap"ica acest sistem de ca"cu" se deturnea*a re#u"ii"e ordinii de reductiune , s-ar putea intamp"a ca o donatie care este facuta "a un momentu" u"terior sa trebuiasca sa fie redusa inainte unei facute mai recent, ori o astfe" de consecinte nu pot sa fie acceptate= aceasta sustinere a unei parti a doctrinei nu poate sa fe acceptata
93

=n esenta in acesta ipotea*a care o ana"i*am ,este &orba despre o donatie de#3i*ata , care din momentu" in care s-a demostrat ca e donatie de#3i*ata este tratata ca orice a"ta donatie = de aceea, acesta sustinere este una inacceptabi"a $onc"u*ia: daca nu e in&ocat textu" e tratat ca un act oners, dar din momentu" in care este in&ocata pre*umtia si sunt intrunite conditii"e "e#ii = o sin#ura masa de ca"cu" inc"u*and donatia de#3i*ata respecti&a , a"tfe" deturnam toate re#uri"e ap"icabi"e in materie - %59% al : teza ( NCC , pre&a*uta si in 5$$. :@ prezumtia opereaza numai in #avoarea descendentiilor, ascendentiilor privilegiati si sotului supravietuitor al de#untului , daca acestia nu au consimtit la instrainare@ = este &orba despre faptu" recunoasterii intr-o forma sau a"ta a rea"itatii de act oneros a instrainarii respecti&e . /oate fi facuta si in timpu" si dupa intocmirea actu"ui - principiu" este, ca cei care au recunoscut caracteru" oneros a" actu"ui, nu mai pot sa in&oce caracteru" #ratuit - daca spre exemp"u: sunt 3 copii, % au recunoscut caracteru" oneros si a" 3 "ea nu = ce" de a" 3 care in&oca ,caracteru" #ratuit a" actu"ui face ca actu" sa fie tratat ca donatie si in raport cu cei"a"ti - natura pre*umtiei: pana "a proba contrara= pre*umtie re"ati&a 1B1C!1-1 !1G!U-U )1 -121 - textu" instituie % pre*umtii: - instrainarea s-a facut cu tit"u #ratuit, "ibera"itate. = discutam de reunirea ficti&a pentru ca"cu", automat &a fi reunita pentru ca"cu" "a cea de a 3a operatiunea pentru a se stabi"i masa de ca"cu" - donatia este definiti&a sau preciputara sau scutita de raport cu consecinta ca se &a imputea pe cotitatea disponibi"a , nu pe re*er&a ce"ui #ratificat cum se intamp"a cu donatii"e care sunt supuse raportu"ui )1!1#0 N"#1" V"-.# 3UNU# -.# C"#1 B.#01"'" .3 1C!U- #1UN # B C! V1: - pornind de "a principiu" potri&it caruia dreptu" re*er&atarii"or se ca"cu"ea*a in raport cu data desc3iderii mostenirii, art %59% al ( teza % NCC , insipirat din codu" ci&i" france* , statuea*a ca pentru estimarea bunurii"or donate < se ia in considerate valoarea de la data deschiderii mostenirii tinandu'se cont de starea lor in momentul donatiei din care se scade valoarea sarciniilor asumate prin contractele de donatie @ = deci daca e o donatie cu sarcini , sarcinii"e se scad, si momentu" cu care se face raportarea este aceea a &a"orii de "a data desc3iderii mostenirii - trebuie sa a&em in &edere ( elemente : &a"oarea de "a data desc3iderii mostenirii si starea bunu"ui de "a data cand s-a facut donatia = daca , de pi"da, bunu" are "a data cand s-a facut donatia o &a"oare de 100 000 euro si "a data desc3iderii mostenirii are o &a"oare de %00 000 euro #ara intervetia cuiva = &a"oarea care se ia in considerare pentru reunirea donatiei este de %00 000 euro, daca insa "a momentu" in care se face donatia &a"oarea bunu"ui e de 100 000 euro , donataru" #ace investiti de 100 000 euro si &a"oarea acesteia "a data desc3iderii mostenirii este de 300 000 euro= &a"oarea "a care se face reunirea este %00 000 , 300 000- 100 000 ., contributia. - se poate intamp"a ca bunul donat ,la care donatarul are toate drepturiile sa il #i instrainat inaintea deschiderii mostenirii = potri&it art %59% al : teza ( se tine seama de +aloarea bunului de la data instrainarii = a nu se confunda &a"oarea bunu"ui de "a data instrainarii cu un pretu" "a care s-a facut instrainarea , ex: &a" bunu"ui = 100 000 euro, dar a fost instrainat "a un pret = ;0 000 euro. 94

- aici, inter&entia "e#iutitoru"ui care s-a inspirat din codu" ci&i" france* este sa"utara, pentru ca ,in 5$$ pre&ederea era in sensu" ca se ia in considerare &a"oarea bunu"ui de "a data desc3iderii mostenirii, si s-a constatat intr-o speta: unde obiectu" donatiei i" constata actiuni"e "a o societate comercia"a, donataru" a instrainat actu" si "a &reo %0 de ani &a"oarea actu"ui erau mu"t mai mare decat ce a beneficiat e" in momentu" in care a primit donatia si "e-a instrainat, s-a #asit ruinat pentru ca trebuia sa aduca donatia "a &a"oarea de "a data cand s-a desc3is mostenirea care era fenomena"a = s-a constata ca so"utia "e#ist"ati&a nu era buna, si codu" ci&i" france* s-a modificat in sensu" ca astfe" se ia in considerare &a"oarea bunu"ui de "a data instrainarii, si autorii 2$$ au pre"uat aceasta re#"ementara - daca bunul donat este inlocuit cu un al bun, exemp"u: primeste un teren ca donatie, apoi in sc3imbu" instrainarii terenu"ui primeste o constructie = %59% al( teza , NCC , < daca bunurile donate au #ost inlocuite cu altele, se tine cont de valoarea la data deschiderii mostenirii a bunuriilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul cand intra in patrimoniu in exemp"u" nostru , se &a "ua in considerare &a"oarea constructiei de "a data desc3iderii mostenirii, dar a&and in &edere starea "ui de "a momentu" cand s-a facut sc3imbu" - prin e$ceptie& art %59% al ( teza : NCC < daca devalorizarea bunuriilor de inlocuire este inerenta in raport cu natura acestuia la data dobandirii, #iind vorba de bunuri isi consuma valoarea prin intrebuintare + ex- masina, imac) nu se va tine seama de subrogatie, ast#el incat se va lua in considerare valoarea bunului donat , nu a celui inlocuit de la data deschiderii mostenirii@ = exemp"u: obiectu" donatiei este un teren = 30 000 euro "a data donatiei,iar in sc3imbu" acestuia si-a ac3i*itionat un autoturism = 30 000 euro "a momentu" cand se face sc3imbu", si "a data decesu"ui &a"oarea masinii= 15 000 euro , iar terenu" = ?0 000, &a"oarea care se &a "ua in considerare &a fi cea de ?0 000 euro - %95% al ( teza ; NCC HHbunul donat sau cel care l'a inlocuit piere #ortuit inaintea deschiderii mostenirii , valoarea acestuia nu se ia in considerare la stabilirea masei de calculMM= afara de situatia in care daca bunu" era asi#urat, s-a primit o indemni*atie pentru acest "ucru . si se pre&ede in p"us < indiferent "a ce data a pierit@ = nu trebuie sa luam in considerarea acest plus/ caci am +azut ca principul este ca +aloarea donatiei se raporteaza la momentul desc*iderii mostenirii - %95% al ( teza 7 obiectul donatiei il constituie o suma de bani = spre deosebire de 5$$ care ,conform principiu"ui nomina"ismu"ui monetar considera ca se &a "ua in considerarea &a"oarea nomina"a a creantei respecti&e , in 2$$ se ia in considerare inf"atia intre momentu" donatiei si momentu" desc3iderii mostenirii - daca donatia are ca obiect un drept viager uz, uzu#ruct, abitatie, renta viagera, intretinere = nu a&em o pre&edere expresa cu pri&ire "a &a"oarea care se ia in considerare, dar exista un text %598 al % NCC care spune <intr-o astfe" de ipote*a exista posibi"itatea fie de a se executa "ibera"itatea asa cum a fost stipu"ata , adica sa se respecte u*u", u*ufruct etc. fie de a se abandona proprietatea cotitatii disponibi"e in fa&oarea beneficiaru"ui "ibera"itatii ,exemp"u: daca mostenitorii considera ca e prea constisitor sa suporte u*ufructu" , spune iti abandone* intrea#a proprietatea a cotitatii disponibi"e , fie se poate so"icita de catre mostenitori reductiunea potri&it dreptu"ui comun . )ici se pune prob"ema e&a"uarii= +aca ce" intretinut este in &arsta de 90 de ani , prea mu"t nu mai poate trai deci &a"oarea "ibera"itatii este redusaS= in&ers ca ce" intretinut este o persoana in f"oarea &arstei,dar aceste date statistice sunt una si se poate intamp"a ca o persoana desi are 1 an sa poata deceda din moti&e independente de &ointa "ui == aceasta e&a"uarea are intotdeauna o do*a de necunoscut.

95

=n astfe" de situatii prob"ema nu este de e&a"uare a donatiei, ci de inspiratie a mostenitorii"or: abandonea*a cotitatea disponibi"a sau executa "ibera"itatea asa cum a fost ea stipu"ata de dispunator - in "e#atura ce aceste norme "e#a"e cu pri&ire "a determinarea &a"orii donatii"or = sunt de ordine publica, astfe" incat nu se poate dero#a prin acte 6uridice 0PU!"# - 31#"- !"! -.#: - nu este suficient sa stim care e masa de ca"cu", sa stim care e re*er&a, cotitatea disponibi"a, ci se pune prob"ema din care parte a mosteniri extra#em "ibera"itatea, din partea re*er&ata a mostenirii sau din partea care e cotitatea disponibi"a- in ca*u" donatiilor facute in fa+oarea tertiilor straini de mostenire sau a mostenitoriilor nerezer+atari I= intotdeauna "ibera"tatii"e se imputa pe cotitata disponibila ,deci nu pot fi decat "ibera"itati definiti&e,nu sunt supuse raportu"ui , deci intotdeauna e"e se extra# si se ca"cu"ea*a pe partea disponibi"a a mostenirii - se poate intamp"a sa existe un mostenitor re*er&atar care sa renunte "a mostenire exemp"u:stiind ca trebuie sa faca raportu" donatiei, ii iese prost, renunta "a mostenire = desi daca ar fi acceptat mostenirea imputarea s-ar fi facut pe re*er&a "ui si apoi pe cotitatea disponibi"a , in acesta ipotea*a imputarea se face pe cotitate disponibi"a , e considerata o persoana straina de mostenire, deci intra sub re#imu" terti"or straini de mostenire , in 2$$ exista un text specia" cu pri&ire "a acest "ucru. - cand cei #ratificati si sunt si acceptanti ai mostenirii si sunt si re*er&atari ai defunctu"ui = prob"ema se re*o"&a in functie de : daca "ibera"itate este scutita sau nu de raport - 1. liberalitatiile definiti+e D scutite de raport: exemp"u: defunctu" are % copii : ) si ! , si in timpu" &ietii i" #ratifica pe ) cu o donatie a&and ca obiect un imobi" = 100 000 euro , daca nu a spus ca donatie este definiti&a, acesta donatie facuta in fa&oarea "ui ) "a momentu" in care se desc3ide mostenirea trebuie sa fie raportata de catre ) ,adica dusa "a masa parta6abi"a, daca , sa *icem acti&u" net = 0 in acesta ipote*a masa de ca"cu"= 100 000, aceea donatie se impart in parti e#a"e intre ) si ! . ) s-a fo"osit de bun de "a data in care i-a fost donat pana "a data desc3iderii mosteniri, cand ! ii so"cita sa i" indemine*e*e. =n 5$$ situatia era si mai drastica, caci se re*o"utiunea de drept donatia, si proprietatea de&ena comuna a "ui ) si ! - in 2$$ , raportu" se face prin ec*i+alent si nu in natura= deci e suficient ca ce" #ratificat sa i" indemni*e*e pe ce" care nu a fost #ratificat - bunu" se imparte intre cei intre care exista ob"i#atia de raport potri&it cote"or de mostenire "e#a"e - exista ( situatii: i. liberalitatea se inscrie in limitele cotitatii disponibile = re*er&a e respectata, atunci se imputa pe cotitatea disponibi"a si imputearea se face in oridinea in+ersa a reductiunii, adica de "a cea mai &ec3e donatie "a cea mai noua, stiind ca in ca*u" reductiunii se face dupa data in&ersa de cum a fost facute. caci spre exemp"u: daca prima donatie cea mai &ec3e consuma cotitatea disponibi"a inseamna ca toate ce"e"a"te au fost facute cu inca"carea cotitatii disponibi"e si sunt toate supuse raportu"ui ii&liberalitatea depaseste limitele cotitatii disponibile = imputearea "ibera"itatii se face mai intai pe cotitatea disponibi"a, ipote*a este ca &a"oarea este consumata a cotitatii disponibi"e , in continuarea ea se imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat si consuma din acesta

- in %599 al ( NCC se pre&ede < reductiunea liberalitatii survine doar daca se depaseste
limitele cotitatii disponibile si a rezervei celui grati#icat @ = se poate intamp"a ca suma donatiei sa depaseasca &a"oarea cotitatii disponibi"e si si &a"oarea re*er&ei ce"ui #ratificat= in acesta situatie potri&it 2$$ reductiunea sur&ine doar dupa ce se depaseste si "imita re*er&ei ce"ui #ratificat= parere criticata de $3irica pentru ca :
96

in dreptu" france* exista o so"utie mai "o#ica = se imputa o astfe" de "ibera"itate pe cotitatea disponibi"a si cand s-a a6uns "a "imita maxima a cotitatii disponibi"e se trece direct "a reductiune= ideea este ca se poate intamp"a ca intre momentu" desc3iderii mostenirii si momentu" parta6u"ui , bunuri"e care formea*a obiectu" donatiei sa cunoasca f"uctuatii, sa fie mai mari sau mai mici = daca adoptam sistemu" 2$$ inseamna ca de o e&entua"a sporire profita numai ce" care a fost #ratificat, iar daca se trece "a reductiunea dupa ce s-a depasit cotitatea disponibi"a ar profita ambii. !ineinte"es ca se poate intamp"a ca sa fie &orba despre o de&a"ori*are = acesta scadere de &a"oarea ar fi suportata si de catre cei"a"ti mostenitori re*er&atari, nu numai de catre ce" #ratificat

- liberaltatiile nedefiniti+eD fara scutire de raport : prin natura "or aceste "ibera"itati nu
sunt definiti&e, adica nu au fost facute in ideea de a-" fa&ori*a pe ce" #ratificat , ci sunt facute in ideea unui a&ans facute in contu" dreptu"ui de mostenire "e#a"a = dupa decesu" dispunatoru"ui, donataru" trebuie sa ii de*danue*e pe cei"a"ti mostenitori intre care functionea*a ob"i#atia de raport - c3iar daca raportu" produce efecte doar "a cererea ce"or intre care functionea*a acesta ob"i#atie , descendenti, sotu" supra&ietuitor. , imputarea "ibera"itatii"or pre*inta interes si poate fi ceruta si de donatarii si "e#atarii #ratificati de catre defunct pentru ca, daca imputarea nu se face potri&it re#uri""or stabi"ite de codu" ci&i" , cand e &orba de o donatie care e nedefiniti&a imputarea se face pe re*er&a, inseamna ca cotitatea disponibi"a ramane "ibera, ce" putin in parte . ori se poate intamp"a ca intre cei care functionea*a ob"i#atia de raport sa nu so"icite "ucru" acesta si atunci beneficarii "ibera"itatii care sunt afectati de acesta situatie pentru ca nu s-ar face acuma imputarea pe re*er&a ci "ibera"itatii"e "or in acesta ipote*a consuma cotitatea disponibi" si ar putea fi supuse raportu"ui , atunci este "o#ic sa i se poate permite sa in&oce acest "ucru, sa nu ceara raportu" ,dar sa ceara ca imputarea sa se faca potri&it re#uri"or stabi"ite de "e#e - fiind un a&ans in dreptu" contu"ui de mostenire "e#a"a, fara intentia de a" a&anta6a pe ce" #ratificat in detrimentu" ce"or"a"ti re*er&atari, principiu" este ca donatii"e raportabi"e se imput asupra rezer+ei celui gratificat I spre deosebire de "ibera"itatii"e definiti&e care se imputa pe cotitatea disponibi"a fiind "ibera"itati facute pentru ai fa&ori*a pe cei #ratificat , acestea care nu sunt facute in acesta idee, ci in ideea unui a&ans in contu" dreptu"ui de mostenire "e#a"a , se imputa mai intai pe re*er&a ce"ui #ratificat - din perspecti&a imputarii "ibera"itatii"or, trebuie facuta distinctie: intre situatia in care donatia se inscrie in "imite"e re*er&ei ce"ui #ratificat si situatia cand sunt depasite aceste "imite - %& cand se inscrie in limitele rezer+ei celui gratificat = art %599 al , NCC nu se afectea*a cotitatea disponibi"a caci se imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat - (& cand donatia depaseste limietele rezer+ei celui gratificat = depasirea acestor "imite are consecinte doar in ca*u" in care ce" decedat a facut si "ibera"itati definiti&e sau care nu sunt supuse raportu"ui, caci de pi"da : ce" decedat a "asat % copii, a facut in fa&oarea unuia o donatie ce are ca obiect un imobi", acti& net=0, masa de ca"cu" =100 000, in acesta ipote*a nu are nicio importanta imputarea "ibera"itatii"or pentru ca toata mostenirea este "e#a"a - doar in ipote*a in care exista "ibera"itati definiti&e = exista o cotitate disponibi"a, exista o re*er&a si aici se pun prob"eme"e "e#ate de imputarea "ibera"itatii"or - prin exceptie de "a aceste principii potri&it carora imputarea se face pe re*er&a ce"ui #ratificat si pentru diferenta pe cotitatea disponibi"a, potri&it ar %599 al , NCC < atunci cand exista o inte"e#ere intre donator si donatar imputarea se poate face pe re*er&a #"oba"a <, re*er&a #"oba"a = re*er&a care insumea*a toate re*er&e"e indi&idua"e.= in acesta situatie ca"cu"e"e sunt inf"uentate +ata &iitoare:reductiune si optiunea succesora"a
97

$urs 10 5a amintiti ca data trecuta am ramas cu discutia "a imputarea "ibera"itati"or. Ce inseamna imputarea liberalitatilor? (aspunde "a intrebarea: pe care parte din mostenire sau din care parte din mostenire se ca"cu"ea*a "ibera"itati"e- +in partea care este re*er&a sau din partea care este cotitatea disponibi"a- 'i aici ati &a*ut ca exista diferente. +aca "ibera"itati"e sunt din cate#oria ce"or definiti+e , daca e facuta o "ibera"itate in fa&oarea unui [tert [mostenitor nere*er&atar [mostenitor re*er&atar, dar care renunta "a mostenire, atunci intotdeauna "ibera"itatea se imputa pe cotitatea disponibila, deci este o "ibera"itate definiti&a, in mod in&ariabi" se imputa pe cotitatatea disponibi"a. /rob"eme mai difici"e se pun atunci cand e &orba despre o donatie raportabi"a, care nu este definiti+a, care e doar un a&ans in contu" drepturi"or de mostenire "e#a"a si care trebuie readusa "a mostenire ,o sa &edem ca readucerea se face "a ora actua"a sub ec3i&a"ent. 'ub 5$$ aducerea se facea c3iar in natura. si atunci intre mostenitorii intre care functionea*a ob"i#atia de raport, obiectu" donatiei respecti&e impreuna cu cea"a"ta parte din mostenire care nu a forrmat obiectu" donatii"or si repre*inta partea de mostenire "e#a"a, se imparte in functie de cote"e de mostenire "e#a"e. =n pri&inta acestor "ibera"itati exista une"e diferente: atunci cand "ibera"itati"e desi sunt raportabi"e acestea se inscriu in "imite"e cotitatii disponibi"e, deci nu e ca*u" sa fie imputate si pe cotitate disponibi"a, spre deosebire de "ibera"itati"e disponibi"e, ce"e supuse raportu"ui se imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat, ca principiu ,o sa &edem ca prin &ointa dispunatoru"ui poate fi imputata si pe re*er&a #"oba"a, si o sa &edem care sunt consecinte"e.. )ici principiu" care trebuie retinut este ca imputarea unei asemenea "ibera"itati se face pe rezerva celui grati#icat. 'i#ur ca daca re*er&a e suficenta, nu se pun niciun fe" de prob"eme, insa atunci cand re*er&a nu e suficienta pentru ca acea "ibera"itate depseste in &a"oare "imite"e re*er&ei ce"ui #ratificat, atunci se pune prob"ema imputarii in continuare pe cotitatea disponibi"a, deci trece de pe re*er&a ce"ui #ratificat sau de pe re*er&a #"oba"a, pe cotitatea disponibi"a si consuma din aceasta si in masura in care "ibera"itatea consuma din cotitatea disponibi"a, si#ur ca "ibera"itati"e u"terioare &or fi supuse perico"u"ui de a fi reduse. 2u stiu, &-am &orbit despre re#"ementarea din 2$$ care spune ca atunci cand "ibera"itatea care este definiti&a si depaseste "imite"e cotitatii disponibi"e este supusa reductiunii imediat ce depaseste cotitatea disponibi"a- 8ibera"itatea aceasta este imputata mai intai pe cotitatea disponibi"a, spune codu" nostru ci&i" "a art. 1099 a". % si in masura in care cotitatea disponibi"a se consuma, ea este supusa reductiunii, in timp ce in dr. france* exista o re#e"ementare care spune spre deosebire de re#"ementarea din dreptu" nostru, ca
98

reductiunea se face in a"ta moda"itate astfe" incat sa poata profita de e&entua"u" spor de &a"oare sau de scaderea &a"orii obiectu"ui donatiei toti mostenitorii re*er&atari, nu doar ce" care a fost #ratificat. 'a discutam atunci numai despre imputarea liberalitatilor nedefiniti+e , adica nescutite de raport si sa &edem ce se intamp"a cand donatia depaseste "imitee re*er&ei ce"ui #ratificat. =ntr-o astfe" de ipote*a &a ro# sa retineti ca atunci cand "a mostenire &in doar mostenitorii intre care functionea*a ob"i#atia de raport, respecti& sotu" supra&ietuitor si descendentii, si nu mai exista a"ti #ratificati, in acea ipote*a nu are nicio importanta prob"ema imputarii "ibera"itati"or pentru ca aco"o nu exista o cotitate disponibi"a si o re*er&a. Ex.: daca "a mostenire &in % mostenitori ai defunctu"ui: ) si !, si acti&u" net este de 100.000 de euro si in timpu" &ietii "-a #ratificat pe ) cu o "ibera"itate, o donatie care are &a"oarea de %00.000 euro si "ibera"itatea aceasta e supusa raportu"ui, masa de ca"cu" in ipote*a asta este de 300.000 euro. 2emaifiind a"ti #ratificati, in aceasta ipote*a intrea#a masa de ca"cu", deci in ex. dat, 300.000 euro se imparte in parti e#a"e intre cei doi, deci nu se pune prob"ema imputarii pe re*er&a si pe cotitatea disponibi"a. /rob"ema imputarii pe re*er&a si pe cotitatea disponibi"a se pune atunci cand exista si a"ti #ratificati, cand exista "ibera"itati definiti&e, deci cand exista o re*er&a si o cotitate disponibi"a. (etineti ca principiu" este ca intr-o astfe" de ipote*a, si#ur ca se stabi"este masa de ca"cu", se stabi"este care e re*er&a, care e cotitatea disponibi"a, se pune prob"ema imputarii "ibera"itatii sau "ibera"itati"or, daca sunt mai mu"te, in principiu se imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat, nu- 'i daca nu e suficienta re*er&a, pentru diferenta se imputa pe cotitatea disponibi"a si aici a&em urmatoru" ex.: defunctu" "asa % copii: ) si ! si un "e#atar uni&era". )cti&u" net "asat "a data desc3iderii mostenirii este de 100.000 euro. =n timpu" &ietii defunctu" "-a #ratificat pe ) cu o donatie nescutita de raport a carei &a"oare "a data desc3iderii mostenirii este de %00.000 euro. =n aceasta ipote*a masa de ca"cu" 100.000+300.000, re*er&a A din mostenire, deci 150.000, cotitatea disponibi"a A din mostenire, deci 150.000 de euro. )&em donatia supusa raportu"ui. 5a"oarea donatiei "a data desc3iderii mostenirii este de %00.000 euro, re*er&a fiind de 150.000 de euro, inseamna ca fiecaruia dintre cei doi fii ai defunctu"ui "e re&in cate ;5.000 euro, deci procedam "a imputarea donatiei de %00.000 euro. >iind mai mare &a"oarea donatiei decat re*er&a cu&enita ce"ui #ratificat, consuma re*er&a acestuia, in exemp"u" dat ;5.000 euro, mai raman 1%5.000 euro, deci pentru aceasta parte din &a"oarea donatiei se trece pe cotitatea disponibi"a, care fiind in exemp"u" dat de 150.000 euro, inseamna ca mai raman %5.000 euro, prin urmare, "e#ataru" poate sa primeasca %5.000 de euro. +eci &edeti cum imputarea se #ace intai pe rezerva celui grati#icat si apoi pe cotitataea disponibila si daca mai ramane ce&a cum e ca*u" in exemp"u" dat, asta poate re&eni "e#ataru"ui uni&ersa". /rin exceptie &a spuneam insa, dispunatoru", asa cum re*u"ta din art. 1099, a". 3, te*a =, 2$$ poate sa stabi"easca cu donantaru" "a momentu" "a care se inc3eie donatia ca imputarea "ibera"itatii se &a face pe re*er&a #"oba"a, deci nu numai pe re*er&a ce"ui #ratificatE aici ne af"am in exceptie. (e#u"a e ca se imputa pe re*er&a ce"ui #ratificat, pe re*er&a indi&idua"a a ce"ui #ratificat, prin exceptie insa, dispunatoru" cu donataru" se pot intelege ca liberalitatea sa se impute pe rezerva globala , asta inseamna ca &a ramane o
99

parte mai mare din cotitatea disponibi"a "ibera care &a putea re&eni a"tor #ratificati si atunci in exemp"u" pe care "-am dat mai de&reme, cand inte"e#erea intre donator si donatar a fost ca imputarea sa se faca pe re*er&a #"oba"a, in exemp"u" dat de 150.000 de euro, inseamna ca donatia de %00.000 euro se imputa mai intai pe re*er&a #"oba"a, 150.000 euro, mai raman 50.000 de euro sunt consumate din cotitatea disponibi"a, deci in aceasta ipote*a, "e#ataru" uni&ersa" nu primeste numai %5.000 euro cum a primit mai nainte cand nu s-a facut o astfe" de inte"e#ere intre donator si donatar, ci &a primi 100.000 de euro. =ata deci ca isi poate re*er&a donatoru" dreptu" de a face donatii mai mu"te sau "ibera"itati mai mu"te decat ar putea face daca s-ar proceda potri&it dreptu"ui comun. (: ma intrebati ce primeste ce"a"a"t re*er&atar- /rob"ema este ca atunci cand operea*a raportu", donatia se intoarce "a mostenire si ceea ce in exemp"u" dat, in a" %-"ea exemp"u, cand s-a facut imputarea pe re*er&a #"oba"a 150.000, restu" pe cotitatea disponibi"a, &a"oarea aceea de %00.000 de euro se imparte in parti e#a"e intre cei doi, deci mostenirea este "e#a"a intre cei doi. $a urmare a raportu"ui &-am dat exemp"u" in care nu exista a"ti #ratificati decat mostenitorii re*er&atari, in exemp"u" in care "a mostenire &eneau doi fii ) si ! si unu" dintre ei a fost #ratificat cu o donatie supusa raportu"ui in &a"oare de %00.000 euro si acti&u" net este de 100.000 euro. =n acea ipote*a, intra#a masa de ca"cu" care in exemp"u" dat este de 300.000 euro, este mostenire "e#a"a si se imparte in parti e#a"e intre cei doi. +eci asta este efectu" raportu"ui, donatia isi produc efecte"e, deci ce" care e #ratificat este proprietar dep"in, poate c3iar sa dispuna de bun, dar este ob"i#at sa faca raportu" prin ec3i&a"ent astfe" incat comostenitoru" "ui, deci frate"e "ui in ex. dat, &a primi ceea ce ar fi primit daca donatia nu ar fi fost facuta. =ntre mostenitorii intre care operea*a ob"i#atia de raport donatia se intoarce "a masa parta6abi"a si se imparte in 3 in functie de cote"e "e#a"e. /oate sa &ina "a mostenire si sotu" supra&ietuitor, in concurs cu descendentii. )re o cota de X din mostenire, deci &a primi X din aceasta parte care s-a raposrtat si s-a imputat dupa re#u"i"e pe care &i "e-am spus si aceasta parte din mostenire e mostenire "e#a"a si se imparte in aceasta maniera intre mostenitorii intre care functionea*a ob"i#atia de raport. 'i#ur ca acum d&s nu &a sunt foarte c"are prob"eme"e "e#ate de raport pentru ca despre raport &om &orbi "a u"timu" curs, "a parta6. 5eti inte"e#e mai bine atunci cum functionea*a. (: daca nu e definiti&a e supusa raportu"ui si daca e definiti&a nu mai e supusa raportu"ui si atunci se imputa pe cotitatatea disponibi"a, deci daca in ex. in care defunctu" "asa % fii ) si !, acti&u" net de 100.000 si donatia de %00.000 e definiti&a, in aceasta ipote*a masa de ca"cu" e de 300.000 euro, re*er&a ce"or doi este de A adica de 150.000 euro, donatia fiind definiti&a se imputa pe cotitatea disponibi"a, deci ce" #ratificat in ex. nostru, ), primeste cotitatea din donatia respecti&a dar 150.000 euro pentru ca asta se imputa pe cotitatea disponibi"a deci de ceea ce poate dispune defunctu". /entru restu" e supusa reductiunii, deci in proportie de 50.000 de euro e supusa reductiunii ca sa se asu#ure re*er&a ce"ui care nu a fost #ratificat deci functionea*a diferit raporturi"e 6uridice intre parti in functie de faptu" daca donatia e definiti&a sau nu este definiti&a. +aca nu e definiti&a ati &a*ut ca se intoarce si se imparte in parti e#a"e potri&it cote"or de mostenire "e#a"a. +aca e definiti&a, re#imu" ei 6uridic este ca nu mai e considerata donatia respecti&a un a&ans in contu" drepturi"or de mostenire "e#a"a, e facuta c"ar, de "a inceput cu intentia de a-" fa&ori*a pe ce" care a fost #ratificat si atunci "ucruri"e decur# ca si cum ce" #ratificat ar fi strain de
100

mostenire, deci imputarea se face pe cotitatea disponibi"a si ce trece peste cotitatea disponibi"a e supus reductiunii pentru a-i asi#ura re*er&a ce"ui care nu a fost #ratificat de catre defunct. (: =n situatia in care se stipu"ea*a ca imputarea se &a face pe re*er&a #"oba"a- +e ce primeste mai mu"t- 2u primeste mai mu"t. =n ex. acesta, deci cand s-a stabiit ca donatia se &a imputa pe re*er&a tota"a, &a"oarea donatiei e de %00.000 de euro, deci 150.000 se imputa pe re*er&a si se trece pentru diferenta de 50.000 pe cotitatea disponibi"a, deci re*u"ta 150.000 + 50.000. e %00.000 de euro, asta se imparte in parti e#a"e intre cei doi, deci intre cei doi se impart %00.000 de euro. +ifera, pentru ca isi re*er&a dispunatoru" dreptu" de a face "ibera"itati dupa data donatiei respecti&e. >iind diferite, nu &ad care e prob"ema care &a deran6ea*a. 'i#ur ca primesc &a"ori diferite pentru ca in prima ipote*a cand donatoru" si donataru" nu fac o inte"e#ere ca se imputa pe re*er&a tota"a, atunci ei primesc mai mu"t pentru ca in masura in care s-a depasit re*er&a indi&idua"a a ce"ui #ratificat se trece imediat pe cotitatea disponibi"a si atunci "a re*er&a ce"ui care nu a fost #ratificat se adau#a si partea asta de de cotitatea disponibi"a, in exemp"u" dat ati &a*ut ca era 1%5.000 de euro, deci era o data re*er&a 150.000 de euro + partea din cotitatea disponibi"a, 1%5.000 euro, deci erau "a dispo*itia ce"or doi copii %;5.000 de euroE in situatia cea"a"ta cand imputarea se face pe re*er&a #"oba"a, atunci ei nu au "a dispo*itie decat %00.000 de euro, deci mai putin. '-a pastrat dreptu" dispunatoru"ui de a face "ibera"itati in continuare. )sta e diferenta intre ce"e doua situatii: isi re*er&a sau nu dispunatoru" dreptu" de a face "ibera"itati mai mu"te decat in ipote*a de "a situatia care e de ba*a, de re#u"a. )ti retinut ca acesta imputare pe cotitatea disponibi"a se face numai prin exceptie, deci trebuie sa existe o stipu"atie in contractu" de donatie in sensu" asta, daca nu exista, atunci re#u"a sup"eti&a este ca imputarea se face pe re*er&a indi&idua"a a ce"ui #ratificat si pentru diferenta, pe cotitatea disponibi"a. +aca exista dispo*itie specia"a atunci se imputa pe re*er&a #"oba"a, daca nu e suficienta se trece pe cotitatea disponibi"a si ce ramane re&ine ce"or"a"ti #ratificati. =n conditii"e in care potri&iti 2$$, spre deosebire de re#"ementarea din 5$$ in care &a spuneam ca raportu" donatii"or, ce" putin in ca*u" imobi"e"or se facea in natura, in 2$$ raportu" se face prin ec3i&a"ent si exista situatii in care procedandu-se "a imputare potri&it re#u"i"or pe care &i "e-am expus, deci sa "uam situatia care se intamp"a de re#u"a, nu cand exista o inte"e#ere intre donator si donatar, situatia standard este ca imputarea donatiei se face intai pe re*er&a indi&idua"a a ce"ui #ratificat, apoi pe cotitatea disponibi"a si exista situatii cum o sa &edem intr-un exemp"u pe care o sa i" ana"i*am imediat, in care &a"oarea donatiei depaseste aceasta suma, deci insumand &a"oarea re*er&ei indi&idua"e a ce"ui #ratificat cu cotitatea disponibi"a, nu sunt suficiente aceste doua e"emente, deci nu acopera &a"oarea intrea#a a "ibera"itatii facute de defunctE intr-o astfe" de ipote*a, asa cum re*u"ta din art. 1099 a". 3 , te*a a ===-a 2$$, se &a proceda si "a reductiune. 'i#ur ca asa, "a ni&e" de po&este pare simp"u, dar sa "uam un exemp"u concret sa &edeti cum #unctioneaza aceasta situatie si care e importanta practica a faptu"ui ca se ape"ea*a si a redctiune, nu numai "a raport.

101

EH: defunctu" "asa doi copii: ) si ! si un "e#atar uni&ersa" $. in timpu" &ietii, decuius "-a #ratificat mai intai pe + care este un tert strain de mostenire, cu o donatie de 10.000 de euro, iar apoi pe ), cu o donatie nedefiniti&a, deci raportabi"a, a&and ca obiect un apartament in &a"oare de 30.000 de euro "a data desc3iderii mostenirii. )cti&u" net a" mostenirii este e#a" cu 0. =ntr-o astfe" de ipote*a masa de ca"cu" &a fi e#a"a cu suma ce"or doua donatii: 10.000+30.000=?0.000 de euro. =n aceasta ipote*a, masa de ca"cu" fiind e#a"a cu ?0.000 euro, inseamna ca re*er&a %0.000 de euro ,1/% din mostenire., cotitatea disponibi"a %0.000 euro ,diferenta dintre intre# si &a"oarea re*er&ei.. (e*er&e"e indi&idua"e a"e ce"or doi re*er&atari ) si ! sunt e#a"e cu 10.000 de euro, deci re*er&a #"oba"a impartita "a %. $otitatea disponibi"a este de %0.000 de euro. =n ceea ce pri&este imputarea "ibera"itati"or, mai intai donatia "ui +, de 10.000 de euro ,asta e donatia cea mai &ec3e.. (etineti ca imputarea "ibera"itati"or se face in ordinea in&ersa a datei "a care e"e au fost facute. (eductiunea se face incepand cu donatii"e ce"e mai recente si mer#and spre ce"e mai &ec3i, cand e &orba de imputare ordinea este in&ersa: intai imputam donatia cea mai &ec3e deci in ex. dat, donatia de 10.000 euro a "ui +, care fiind de 10.000 de euro inseamna ca a consumat din cotitatea disponibi"a, ,caci pe aceea se imputa fiind o donatie facuta in fa&oarea unui tert. inseamna ca a mai ramas din cotitatea disponibi"a 10.000 de euro. 5a"oarea donatiei supusa raportu"ui este de 30.000 de euro. 'e pune prob"ema sa imputam si aceasta donatie, a %-a donatie, deci donatia in fa&oarea "ui ), cea supusa raportu"ui este u"terioara donatiei facute "ui +. )ti retinut ca din cotitatea disponibi"a donatia "ui + a consumat 10.000 de euro. 'e pune prob"ema sa facem imputarea donatiei facute in fa&oarea "ui ). 5a"oarea: 30.000, re*er&a indi&idua"a a "ui ): 10.000. '-a consumat re*er&a indi&idua"a. 1rebuie sa trecem pe cotitatea disponibi"a. )u mai ramas %0.000 de euro, ca din 30.000 am imputat 10.000, s-a consumat re*er&a. )r trebui sa a&em resurse sa imputam %0.000 de euro. 2u mai a&em, pentru ca 10.000 s-au consumat cu donatia "ui +. =n aceasta ipote*a se imputa donatia respecti&a in proportia aceasta de 10.000 de euro deci cat mai e din cotitatea disponibi"a pe cotitatea disponibi"a si pentru restu" de 10.000 de euro care depaseste suma re*er&ei &a"orii re*er&ei indi&idua"e a "ui ) p"us ce a ramas din cotitatea disponibi"a inseamna ca e supusa reductiunii deci nu raportu"ui, pentru a asi#ura re*er&a "ui !, ce" care nu a fost #ratificat prin donatia respecti&a. $am in fe"u" acesta se petrec "ucruri"e. 'i#ur ca &a intrebati din punct de &edere practic ce se intamp"a, de ce nu ar fi fost suficient sa faca numai raportu". 2u ar fi fost suficient pentru ca re#imu" 6uridic a" ce"or doua actiuni: actiunii in raportu" donatii"or si actiunii in reductiune, este diferit si o sa &edem deta"ii"e putin mai inco"o, dar retineti deocamdata ca re#imu" "or 6uridic e diferit si de a"tfe" din punct de &edere 6uridic daca imputarea se face potri&it acestor re#u"i, adica mai intai pe re*er&a indi&idua"a a ce"ui #ratificat pentru diferenta pe cotitatea disponibi"a si ne spune art. 1099 a". 3 te*a a ===-a ca daca nu e suficient pentru acoperirea &a"orii donatiei se trece "a reductiune atunci inseamna ca pentru ce a mai ramas, ,10.000 de euro. trebuie sa se procede*e "a reductiune in aceast a proportie, potri&it re#u"i"or de "a reductiune. Frmand re#u"i"e de "a imputare, pot exista situatii in care se poate a6un#e "a situatia in care nu e suficenta re*er&a ce"ui #ratificat si cotitatea disponibi"a pentru a acoperi &a"oarea intre#ii "ibera"itati supuse raportu"ui facute in fa&oarea unuia dintre mostenitori, situatie in care e ne&oie sa se procede*e "a reductiune. +eci cam astea sunt re#u"i"e care se ap"ica in ceea ce pri&este imputarea "ibera"itati"or.
102

#eductiunea liberalitatilor e$cesi+e +espre reductiune se discuta atunci cand exista "ibera"itati care trec peste "imita maxima a cotitatii disponibi"e. 8a art. 109% ca si in 5$$ se pre&ede ca dupa desc3iderea mostenirii "ibera"itati"e care inca"ca re*er&a succesora"a sunt supuse reductiunii "a cerere, deci nu operea*a reductiunea din oficiu ci trebuie sa fie so"icitata de catre mostenitorii re*er&atari. 5a ro# sa retineti ca reductiunea sur&ine asa cum re*u"ta din dispo*itii"e "e#a"e amintite, atunci cand se depaseste "imita maxima a cotoitatii disponibi"e. Exista insa si situatii in care, de pi"da, dispunatoru" instituie anumite sarcini care nu sunt numai asupra bunuri"or care intra in cotitatea disponibi"a ci sunt si asupra partii de re*er&a, de pi"da instituie un u*ufruct si pe partea re*er&ata a mostenirii. =ntr-o astfe de ipote*a prob"ema care se pune este daca se &a proceda "a reductiune sau se &a ape"a "a o a"ta actiune. =n practica 6udiciara si in doctrina s-a a6uns "a conc"u*ia ca intr-o astfe" de ipote*a actiunea prin care se in"atura sarcina care afectea*a partea re*er&ata a mostenirii si care, ati retinut ca trebuie sa ii re&ina re*er&ataru"ui "ibera de orice sarcini, deci orice sarcina care #re&ea*a partea re*er&ata a mostenirii trebuie sa fie in"aturata dar in"aturararea nu se face printr-o actiune in reductiune ci pentru asa numita <actiune in "imitarea a sarcini"or@ deci o actiune specifica. 2u e re#ementata in mod expres in c. ci&., e o constructie a practici 6udiciare si a doctrinei. 'i#ur ca atunci cand sarcina are o &aoare economica e&a"uabi"a in bani atunci se poate proceda "a reductiune, se spune ca in masura respecti&a inca"ca re*er&a dar exista sarcini care nu sunt e&a"uabi"e in bani si in pri&inta a"ora nu putem spune ca exista o actiune in reductiune pentru ceea ce nu are &a"oare patrimonia"a si atunci pentru ace"e sarcini potri&ita este aceasta actiune in "imitarea sarcini"or. )m spus de6a ca nu se con#unda raportul succesoral cu reductiunea . #aportul este aducerea "a masa parta6abi"a a &a"orii donatii"or facute de defunct nedefiniti& in fa&oarea unuia dintre mostenitorii intre care functionea*a ob"i#atia de raport si ceea ce se aduce impreuna cu ce a mai ramas din mostenire se imparte dupa cote"e de mostenire "e#a"a intre cei intre care functionea*a ob"i#atia de raport pe cand in ca*u" reductiunii o sa &edem ca prob"ema care se pune este de a taia din "ibera"itati"e care depasesc cotitatea, de a "e amputa, deci este &orba despre cu totu" a"tce&a p"us ca re#imu" 6uridic a" ce"or doua actiuni este cu totu" diferit. +easemenea nu se confunda reductiunea ,care in esenta este o actiune in amputarea donatii"or pentru a "e face sa se inscrie in "imite"e maxime a"e cotitatii disponibi"e. cu nulitatea4 2u"itati"e pri&esc indep"inirea conditii"or de &a"iditate a"e "ibera"itati"or pe cand atunci cand se pune prob"ema reductiunii "ibera"itati"or excesi&e, ipote*a este ca "ibera"itatea este &a"abi"a, deci nu a fost afectata de nicio cau*a de nu"itate deci in discutie nu este &a"iditatea "ibera"itatii ci intinderea &a"orii ei, pentru a o inscrie in "imite"e maxime a"e cotitatii disponibi"e trebuie taiat ce&a din ea. 'e poate intamp"a ca amputarea sa fie facuta in intre#ime. +aca depaseste cu intrea#a &a"oare cotitatea disponibi"a reductiunea poate fi tota"a. 2 nu se con#unda reductiunea care este o sanctiune speci#ica, cu nulitatea , care are re#imu" ei 6uridic diferit. /ana "a momentu" desc3iderii mostenirii, am mai spus "ucru" asta, re*er&atarii nu au niciun drept asupra mostenirii "ui decuius. +eci c3iar daca sunt rude de #radu" =,
103

descendenti, fii ai defunctu"ui, c3iar daca decuius in timpu" &ietii s-a apucat sa isi done*e toate bunuri"e, re*er&atarii nu pot face nimic. 1rebuie sa astepte sa se desc3ida mostenirea si abia u"terior sa actione*e e&entua" in reductiunea "ibera"itati"or respecti&e. 2u &or putea in&oca nu"itatea "or pe moti& ca nu si-a facut ca"cu"u" decuius si a depasit "imite"e pre&a*ute de "e#e.

Cine poate in&oca reductiunea0=n principiu, reductiunea este "a dispo*itia mostenitorilor rezer+atari care in dr nostru sunt descendentii, ascendentii pri&i"e#iati ,parintii. si sotu" supra&ietuitor. =n principiu, reductiunea este "a dispo*itia acestor persoane. /entru a putea in&oca reductiunea si#ur ca se cere ca succesibi"ii respecti&i sa fi acceptat mostenirea, caci daca au renuntat sau sunt nedemni inseamna ca nu au dreptu" "a re*er&a astfe" incat nu au dreptu" nici "a reductiune. 0+easemenea mai pot in&oca reductiunea si succesorii rezer+atarilor daca de pi"da un fiu a" defunctu"ui care e mostenitor re*er&atar decedea*a, a acceptat mostenirea dar nu a a apucat sa so"icite reductiunea, atunci copiii acestui copi" a" defunctiu"ui, nepotii defunctu"ui pot in&oca reductiunea pe care ar fi putut-o in&oca antecesoru" "or. +e ce/entru ca "i s-a transmis mostenirea parinte"ui "or, asta e o actiune cu continut patrimonia", se transmite "a mostenitor, deci in exemp"u" dat copiii copi"u"ui pot sa so"icite reductiunea. 0+easemenea mai pot so"icita reductiunea, si "ucru" acest re*u"ta din art. 1093 2$$, si creditorii c*irografari ai mostenitori"or re*er&atari pe ca"e de actiune ob"ica. )tunci cand au anumite datorii fata de terti si din moti&e oarecare re*er&atarii nu in&oca reductiunea atunci creditorii c3iro#rafari au dreptu" sa so"icite pe ca"e ob"ica reductiunea in nume"e si pe seama debitoru"ui "or. =n mod exceptiona", reductiunea sau amputarea "ibera"itati"or excesi&e poate fi so"icitata si de catre a&an*ii-cau*a ,aceia carora "e-au fost transmise drepturi"e a"tor persoane. cu tit"u particu"ar, de pi"da, daca o persoana isi cesionea*a drepturi"e succesora"e si "ucru" acesta este posibi", cesionaru", adica dobanditoru" mostenirii respecti&e, daca in mostenirea respecti&a exista acest drept de a cere reductiunea deci daca cedentu" a fost un re*er&atar, poate so"icita reductiunea, dar asta numai in mod exceptiona", atunci cand obiectu" cesiunii "-a constituit mostenirea ca ansamb"u, ca patrimoniu. =n ceea ce ii pri&este pe donatarii si legatarii defunctului , deci beneficiarii "ibera"itatii, si#ur ca nu se pune prob"ema ca acestia sa exercite actiunea in reductiune, pentru ca in principiu actiunea este indreptata impotri&a "or, ei prin "ibera"itati"e pe care "e primesc pot a6un#e in situatia sa fie ob"i#ati "a a suporta reductiunea. /rin urmare, in pri&inta donatari"or si "e#atari"or nu se poate pune prob"ema de a so"icita reductiunea. /ot insa so"icita a"tce&a, pot sa so"icite donatarii sa se respecte ordinea "e#a"a de imputare a "ibera"itati"or. +aca nu se respecta oridinea, si o sa &edem ca exista o anumita ordine stabi"ita de "e#e, si au interes, donatarii pot in&oca acest "ucru dar asta nu inseamna ca cer reductiunea. $er sa se impute de pi"da, adica sa fie supusa reductiunii o donatie care este u"terioara ce"ei pe care o au ei. 'e pot apara impotri&a unei actiuni prin care s-ar so"icita impotri&a "or, reductiunea, daca exista o donatie care e u"terioara si care potri&it dispo*itii"or "e#a"e ar trebui sa fie mai intai supusa reductiunii.
104

=n ceea ce-i pri&este pe creditorii defunctului, nici acestia nu pot in&oca reductiunea deoarece in pri&inta "or ca si in pri&inta dispunatoru"ui insusi, bunuri"e care au format obiectu" "ibera"itati"or sunt iesite din patrimoniu" dispunatoru"ui, deci daca decuius a facut o donatie in fa&oarea unei anumite persoane in momentu" cand donatia isi produce efecte bunu" iese din patrimoniu" "or astfe" incat #a6u" #enera" a" creditori"or "ui decuius nu mai re#asesc in patrimoniu "ui, nu au posibi"itatea sa ceara reductiunea. =n pri&inta "e#ate"or, intrucat nu se pot executa inaintea p"atii creante"or succesora"e conform principiu"ui ca nimeni nu poate face "ibera"itati daca nu si-a indep"init ob"i#atii"e, creditorii succesiunii au dreptu" sa se opuna executarii "or, dar asta nu e reductiune, atat timp cat nu au fost p"atiti, deci asta pot sa faca si o sa &edem ca exista si un text specia" care consacra in mod expres principiu" care inainte nu era re#"ementat de "e#e dar era recunoscut unanim in practica 6udiciara si in doctrinaE e &orba despre art. 10D;,a". 1 2$$ <creditorii mostenirii au dreptu" sa fie p"atiti cu prioritate fata de "e#atari@. =ata ca principiu" nemo liberalis nisi liberatus adica nimeni nu poate face "ibera"itati daca nu si-a indep"init ob"i#atii"e, are o consemnare "e#is"ati&a expresa. +aca totusi s-ar a6un#e ca un "e#atar sa fie p"atit in detrimentu" unui creditor, deci un creditor nu si-a satisfacut creanta si s-a a6uns sa fie p"atit un "e#atar, creditoru" &a a&ea dreptu" sa ceara restituirea p"atii facute in fa&oarea "e#ataru"ui, actiune care este insa diferita de cea in reductiune, intrucat se intemeia*a pe drepturi"e persona"e a"e creditoru"ui iar nu pe re#"ementari"e referitoare "a re*er&a. 4 =n 2$$ a&em o dispo*itie "e#a"a care este de-a dreptu" bi*ara4 )rt. 10D;, a". %: <daca "e#ate"e particu"are depasesc acti&u" net a" mostenirii e"e &or fi reduse, adica supuse reductiunii, in masura depasirii "a cererea creditori"or mostenirii sau a ce"ui care este ob"i#at sa "e execute@. =ata o dispo*itie care ne bu"&ersea*a. 2oi am &a*ut pana acum si este si text expres care spune ca actiunea in reductiune este exc"usi& "a dispo*itia mostenitori"or re*er&atari sau a succesori"or "or sau a creditori"or acestora pe ca"e ob"ica. )ici &edem insa ca a&em o re#"ementare expresa care spune ca exista o actiune in reductiune care este si "a dispo*itia a"tor persoane si fara a fi in discutie depasirea "imite"or "e#a"e a"e cotitatii disponibi"e. 5edeti ca ipote*a textu"ui este ca s-a depasit acti&u" net a" mostenirii, dar acti&u" net a" mostenirii nu este e#a" cu re*er&a4 2u sunt ace"easi "ucru. =ata ca in dreptu" nostru exista actiune in reductiune, ce" putin asa re*u"ta de aici, si in situatia in care nu e inca"cata re*er&a. )m #asit un text, art. 5D5 a".1, c. ci&. e"&etian: @mostenitorii care dupa predarea "e#ate"or p"atesc datorii ereditare necunoscute "or inainte, au dreptu" de a exercita o repetitiune proportiona"a contra "e#atari"or in masura in care ar fi putut rec"ama reductiunea "e#ate"or@. Este &orba exact de actiunea in reductiune pe care ar fi putut-o exercita sau mai bine *is exceptia de reductiune pe care ar fi putut-o in&oca cand s-a so"icitat predarea "e#ate"or, &a ro# sa retineti, si aici *icem inainte de a discuta despre transmiterea mostenirii, c3iar in ipote*a in care "e#ataru" cu tit"u particu"ar se af"a in posesia bunu"ui. 'a *icem bunu" care este obiectu" "e#atu"ui, care are ca obiect proprietatea, i-a fost inc3iriat de defunct inainte de data desc3iderii mostenirii si "a momentu" desc3iderii mostenirii "e#ataru" este in posesia bunu"ui, detentia bunu"ui. +in momentu" desc3iderii mostenirii, daca accepta "e#atu" este proprietar asupra bunu"ui cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii 444 E" nu se poate comporta ca un proprietar c3iar daca are detentia, pana nu se face predarea "e#ate"or.
105

) nu se confunda predarea "e#ate"or cu executarea "e#ate"or. /redarea inseamna o procedura de &erificare a rea"itatii si "e#a"itatii tit"u"ui de mostenire, deci in exemp"u" dat a" testamentu"ui care i" instituie ca "e#atar si cu totu" a"tce&a e executarea "e#atuui. 'e poate intamp"a ca "e#ataru" sa stapaneasca materia" bunu" dar e" nu poate exercita bunuri"e specifice proprietatii decat dupa ce e trimis in posesie, cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii. 5edeti cat de "o#ic si precis spune codu" e"&etian ca mostenitorii re*er&atari care din nestiinta au p"atit pe un "e#atar partiucu"ar fara sa stie ca "a momentu" "a care s-a facut predarea "e#atu"ui ca nu au fost p"atiti creditorii mostenirii, in acea ipote*a si in "imite"e in care ar fi putut cere reductiunea, pot sa ceara si &a ro# sa &edeti si preci*ia exprimarii <repetitiunea proportiona"a@. 'e refera "a repetitiunea p"atii nedaorate, deci asta este mecanismu" prin care pot a6un#e cei care trebuiau sa faca p"ata "e#atu"ui, sa recupere*e ceea ce au p"atit in aceasta ipote*a in care in mod norma" nu trebuiau sa p"ateasca, deci despre asta este &orba, nu despre o reductiune444 =ata ca in une"e siateme de drept poate fi exercitata actiunea reductiunii si de orice persoana interesata. 'a nu spuneti asa ce&a "a examen444 $and se face o p"ata pentru un "e#atar, de pi"da "e#atu" este o suma de bani: 10.000 de euro si unu" sau mai mu"ti creditori ai mostenirii nu au fost p"atiti, inseamna ca cine&a a facut o p"ata nedatorata, deci cine trebuia sa faca predarea "e#atu"ui de obicei mostenitorii re*er&atari ,se poate si cei testamentari., cei care au facut acea p"ata nedatorata au dreptu" sa recupere*e. :ecanismu" este ce" a" p"atii nedatorate si re#imu" 6uridic a" actiunii in restituirea p"atii nedatorate este diferit de re#imu" actiunii in reductiune. +reptu" "a actiunea in reductiune se naste si incepe sa cur#a termenu" de prescriptie de "a data desc3iderii mostenirii, pe cand in ca*u" p"atii nedatorate de "a momentu" p"atii, deci re#imu" 6uridic este diferit. 5a ro# sa retineti totusi ca actiunea in reductiune nu e decat "a dispo*itia mostenitori"or re*er&atari.

Caile si modalitatile si efectele reductiunii& (eductiunea poate fi facuta: a. prin ca"e con&entiona"a ,buna inte"e#ere. C re*er&atarii constata ca "i s-a inca"cat re*er&a, in&oca acest "ucru si beneficiarii "ibera"itati"or cad de acord, c3iar daca sunt donatari deci au dobandit proprietatatea bunu"ui de "a defunct in timpu" &ietii acestuia daca sunt re*onabi"i fiind intrunite conditii"e reductiunii pot sa fie de acord cu re*o"utiunea donatiei in masura in care se asi#ura acoperirea drepturi"or re*er&atari"or, deci se poate rea"i*a prin buna inte"e#ere. b. pe ca"e de exceptie C in ipote*a in care bunu" se af"a "a "e#atar, de obicei "a "e#atar pentru ca donatarii sunt de6a in posesia bunuri"or si au proprietatea inca din timpu" &ietii dispunatoru"ui deci pentru ei nu se poate pune prob"ema reductiunii pe ca"e de exceptie, ca pe ca"e de exceptie inseamna ca ce" care e mostenitoru" re*er&atar este in posesia bunu"ui, dar si aici &a atra# atentia asupra institutiei predarii "e#ate"or. 'e poate intamp"a
106

ca mostenitoru" re*er&atar sa nu fie in contact fi*ic cu bunu", bunu" sa se af"e c3iar "a "e#atar dar sa nu se fi facut inca predarea, adica acea procedura a &erificarii tit"u"ui de mostenire. $3iar si in ipote*a in care bunu" se af"a "a "e#atar. Ex. cu "e#ataru" particu"ar, bunu" inc3iriat in fa&oarea "e#ataru"ui si cu efecete de "a datra desc3iderii mostenirii e proprietar pe bun. E proprietar dar nefacandu-se inca predarea e" nu are exercitiu" dreptu"ui respecti&, are principiu" dreptu"ui dar nu si exercitiu". $3iar si in aceasta ipote*a poate fi opusa reductiunea pe ca"e de exceptie pentru ca "e#ataru" nu poate direct sa *ica <sunt proprietar pe bun, am detentia materia"a, nu ma mai interesea*a nimic@. +aca nu cere predarea "e#atu"ui in conditii"e pe care "e &om ana"i*a cu a"ta oca*ie, in acea ipote*a e nu are inca exercitiu" drepturi"or, deci ca atare c3iar daca are detentia materia"a, re*er&ataru" poate in&oca exceptia de reductiune. Lice "e#ataru" <uite, am testamentu", sunt "e#atar, detin bunu"@. =n aceasta ipote*a, daca sunt intrunite conditii"e "e#ii, adica p"ata "e#atu"ui trece peste "imite"e acti&u"ui net a" mostenirii, mostenitoru" re*er&atar poate in&oca exceptia de reductiune. +eci in aceasta ipote*a nu are ne&oie de actiune care este o c3estie ofensi&a care de obicei se practica atunci cand e &orba despre donatariE acestia nu mai au ne&oie sa fie trimisi in posesie ca si "e#atarii, ei sunt proprietari dep"ini deci au bunu" in posesie, in sensu" dep"in a" notiunii. =n acea ipote*a e ne&oie de actiune daca se opune donataru", pe cand in ca*u" "e#atari"or c3iar daca au detentia bunu"ui o sa &edem ca nu sunt proprietari ci exista cate#oria mostenitori"or se*inari care sunt mostenitori re*er&atari care au anumite drepturi asupra succesiunii. 7 sa discutam in cursuri"e &iitoare. 5edeti cat de importanta este aceasta institutie a predarii "e#ate"or. $onfu*ii"e sunt foarte mari. 'e confunda predarea cu executarea "e#atu"ui. 'unt "ucruri cu totu" diferite. /redarea "e#atu"ui nu inseamna ca iti dau bunu" de "a mana "a mana ci inseamna o procedura de &erificare a "e#aitatii tit"u"ui de mostenitor testamentar care este cu totu" a"tce&a. c. actiunea in reductiune C este &orba despre un drept a" re*er&atari"or ,in pofida art. 10D; 2$$. aceasta actiune decur#e dintr-un drept propriu a" re*er&atari"or deci nu e &orba despre un drept care s-a transmis pe ca"e succesora"a. 3onsecinta practica : exceptii"e care puteau fi opuse "ui decuius nu pot fi opuse re*er&ataru"ui. +e pi"da o exceptie de #arantie pentru e&ictiuneE s-a inc3eiat, sa *icem, o donatie de#3i*ata sub forma unei &an*ari, in aceasta ipote*a re*er&atarii pot in&oca reductiunea, cu conditia sa do&edeasca ca s-a de#3i*at donatia sub forma unei &an*ari dar aceasta in ipote*a nu poate &eni cumparatoru" sa *ica <d-"e, esti mostenitoru" &an*atoru"ui, datore*i #arantia pentru e&ictiune, deci sa se respin#a aciunea pe ca"e de exceptie@. E &orba despre o exceptie pe care o poate in&oca numai fata de decuius nu si fata de mostenitori, deci e &orba de un drept care este persona" si direct a" re*er&atari"or, nu care &ine pe ca"e succesora"a. 0Este &orba despre o actiune personala, are un caracter persona" si ca atare este supusa prescriptiei extincti&e. 1ermenu" incepe sa cur#a de "a data desc3iderii mostenirii. Exista si anumite exceptii. =n ca*u" in care "ibera"itati"e nu sunt cunoscute de catre re*er&atar "a data desc3iderii mostenirii, de pi"da testamentu" este descoperit "a D "uni sau "a 1 an de "a data desc3iderii mostenirii, atunci termenu" cur#e de "a data de "a care se descopera testamentu" nu de "a data desc3iderii mostenirii.

107

0+easemenea, actiunea in reductiune este di+izibila. )sta inseamna ca fiecare mostenitor re*er&atar are dreptu" de a cere reductiunea doar in "imite"e re*er&ei indi&idua"e care ii re&ine "ui. /entru restu" nu 6ustifica un interes. '-ar putea sa existe mostenitori re*er&atari care dintr-un moti& sau a"tu" sa nu doreasca sa in&oce reductiunea deci fata de ei reductiunea nu produce efecte. /rin urmare, desi exista re*er&a #oba"a, reductiunea se so"icita si se obtine indi&idua" de catre fiecare re*er&atar in parte. 0+easemenea, re*er&atarii pot renunta "a actiunea in reductiunea in reductiune. +oar dupa data desc3iderii mostenirii daca ar dec"ara ca renunta inaintea desc3iderii mostenirii, sanctiunea e nu"itatea abso"uta. (enuntarea poate sur&eni numai dupa data desc3iderii mostenirii. Ea poate fi expresa sau poate fi tacita, dedusa fie din atitudinea "ui fie din cau*a ca "asa sa cur#a termenu" de prescriptie fara sa introduca actiunea in reductiune. 'impu" fapt a" predarii "e#ate"or de catre re*er&atari nu inseamna ca au renuntat "a actiunea in reductiune. )rt. 581 c. ci&. e"&entian: c3iar daca au facut p"ata, inseamna ca au facut imp"icit si predarea "e#atu"ui, totusi nu se poate sustine ca au renuntat "a actiune. 2u au renuntat pentru ca ipote*a textu"ui era ca au facut p"ata fara sa stie ca exista creditori care nu au fost p"atiti. 0odata facuta renuntarea nu se mai poate re&eni asupra ei, deci este definiti+a& (enuntarea poate fi atacata de creditori re*er&ataru"ui renuntator pe ca"e pau"iana, daca e facuta fraudu"os. Exista creante, nu are mi6"oace in patrimoniu" "ui si e" renunta "a mostenire. =ntr-o astfe" de ipote*a sunt intrunite conditii"e pau"iene si poate fi exercitata actiunea pau"iana. =n ceea ce pri&este efecte"e: 1. $a efect a" reductiunii, in oricare din forme"e sa"e "ibera"itatea care inca"ca cotitatea disponibi"a este desfiintata. +esfiintarea poate fi tota"a sau partia"a. +aca donatia numai in parte inca"ca cotitatea disponibi"a, &a fi desfiintata in parte. =n dreptu" nostru, spre deosebire de a"te sisteme de drept, re#u"a este aceea a reductiunii in natura. 'e desfiintea*a de pi"da donatia si bunu" in natura re&ine re*er&atari"or. /rin exceptie insa, exista si posibi"itatea ca renuntarea sau reductiunea sa se faca prin ec3i&a"ent, prin compensare &a"orica. =n ceea ce pri&este reductiunea in natura, deci re#u"a. )ceasta se face diferit dupa cum este &orba despre "e#ate, adica despre "ibera"itati mortis causae sau donatii sau "ibera"itati prin acte intre &ii. +atorita faptu"ui ca sa cum stim, "e#ate"e produc efecte doar de "a data desc3iderii mostenirii, in pri&inta acestora, cand se pune prob"ema reductiunii in mod norma" se in&oca exceptia de reductiune deci nu se a6un#e "a executarea "e#atu"ui si pe urma "a desfiintarea "ui. 'e re*o"&a prob"ema inainte de a a6un#e bunu" care formea*a obiectu" "e#atu"ui "a ce" care a fost #ratificat. +aca totusi, prin exceptie, "e#atarii a6un# in posesia bunu"ui, deci se face p"ata unui "e#at particu"ar din eroare de catre mostenitoru" re*er&atar, atunci si#ur ca reductiunea trebuie facuta pe ca"e de actiune. 1rebuie sa so"icite pe ca"e de actiune re*er&ataru" ca sa fie desfiintata- pena"ea"itatea %0:%3 pentru ca a"tfe" nu poate sa a6un#a "a reintre#irea re*er&ei. )sa cum re*u"ta din art. 109; a". D 2$$, in ca*u" intre#irii re*er&ei in natura, #ratificatu", deci beneficiaru" "ibera"itatii pastrea*a fructe"e partii din bun care depasesc cotitatea disponibi"a perceputa pana "a data "a care cei indreptatiti au cerut reductiunea. +e ce credeti ca are dreptu" sa pastre*e fructe"e- $3iar si dupa data desc3iderii mostenirii, ca reductiunea poate fi so"icitata in momentu" desc3iderii mostenirii, e so"icitata u"terior, de pi"da "a un
108

an de "a data desc3iderii mostenirii. E buna so"utia asta "e#a"a care spune in esenta ca beneficiaru" "e#atu"ui pastrea*a fructe"e desi se desfiintea*a "e#atu" cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii. /entru ca era de buna credinta. +eci so"utia "e#is"ati&a este corecta. E de buna credinta pentru ca se poate intamp"a ca re*er&ataru" sa nu exercite actiunea in reductiune, deci ca e" sa ramana cu bunu" respecti&. Este de buna credinta si atunci pastrea*a fructe"e. =n ceea ce pri&este reductiunea donatii"or, acestea sunt acte intre &ii, astfe" incat atunci cand se pune prob"ema reductiunii e"e trebuie sa fie desfiintate. +eci re#u"a in ca*u" donatii"or spre deosebire de "e#ate unde am &a*ut ca re#u"a este aceea a exceptiei de reductiune, aici, "a donatii trebuie sa sur&ina desfiintarea acestora, in "imite"e in care inca"ca cotitatea disponibi"a. /oate fi o desfiintare tota"a sau partia"a. +aca bunu" donat piere fortuit inaintea desc3iderii mostenirii, reductiunea nu mai poate functiona, deci nu mai poate fi so"icitatat deoarece bunu" ar fi pierit si "a donator nemaiputandu-se #asi in patrimoniu" acestuia "a data desc3iderii mostenirii. =n aceasta ipote*a de a"tfe", daca a&em in &edere dispo*itii"e art. 1091, a".%, te*a a 5-a 2$$ &edem ca donatia nu este supusa nici reunirii ficti&e pentru ca"cu" si atucni este "o#ic sa nu fie supus nici reductiunii. Efecte"e desfiintarii se produc de "a data desc3iderii mostenirii, deci nu cu efecte de "a data donatiei ci cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii. +e ce- /ana atunci nici nu se stie care e re*er&a, care e cotitatea disponibi"a,deci este "o#ic sa fie asa. +aca beneficiaru" donatiei supuse reductiunii este un mostenitor re*er&atar ,se poate intamp"a acest "ucru. iar aceasta nu este supusa raportu"ui fiind definiti&a, donataru" &a putea pastra in contu" re*er&ei sa"e partea care depaseste "imite"e cotitatii disponibi"e. 'o"utia re*u"ta din art. 109;,a". ?, 2$$. /rin urmare, in aceasta masura donatia nu este supusa desfiintarii. E "o#ic sa fie asa. (eductiunea prote6ea*a re*er&a, adica presupune inca"carea cotitatii disponibi"e. +aca s-a restabi"it cotitatea disponibi"a, nu mai exista ratiuni pentru desfiintare, deci pentru ceea ce repre*inta re*er&a ce"ui #ratificat ea ramane sa produca efecte, asta inseamna insa, ca e" &a primi mai putine bunuri din mostenire. /astrea*a bunu", dar prin mostenire nu poate &eni sa *ica in p"us <mai dati-mi nu stiu cat ca eu am dreptu" si "a re*er&a si "a donatie@ +eci se ec3i"ibrea*a "ucruri"e in acest fe". =n ceea ce pri&este reductiunea prin ec3i&a"ent,aceasta ati retinut, se face prin exceptie, deci nu ca re#u"a cum e ca*u" de pi"da in dr. france*. )re "oc reductiunea in aceasta forma in urmatoare"e situatii: %&7 situatie este aceea cand donataru" a instrainat bunu" ori a constituit sau "-a #re&at cu drepturi rea"e inaintea desc3iderii mostenirii. >iind &orba de o donatie, donataru" fiind proprietar dep"in a" bunu"ui, are inc"usi& dr de dispo*itie deci bunu" nu e indisponibi"i*at, i" poate instraina. +aca a procedat in acest fe" si#ur ca nu se mai poate pune prob"ema reductiunii in natura pentru ca actu" inc3eiat de donatar cu tertu" este perfect "e#a" deci opo*abi" inc"usi& re*er&atari"or astfe" incat prob"ema ec3iibrarii raportu"ui dintre cotitatea disponibi"a si re*er&a nu se poate rea"i*e decat prin ec3i&a"ent. (&!unu" a pierit inaintea desc3iderii mostenirii dintr-o cau*a imputabi"a donataru"ui,deci spre deosebire de situatia in care bunu" piere fortuit, cand bunu" a pierit dintr-o cau*a imputabi"a donataru"ui atunci reductiunea se &a rea"i*a prin ec3i&a"ent. =ntr-o asemenea ipote*a, reductiunea se face a&andu-se in &edere &a"oarea cea mai mare a bunu"ui si aici
109

exista o dispo*itie specia"a in 2$$: <&a"oarea cea mai mare a bunu"ui donat in functie de momentu" cand a sur&enit pieirea fie de momentu" desc3iderii mostenirii@. 'unt doua momente in raport cu care se aprecia*a &a"oarea "a care se &a face reductiunea: fie momentu" cand a sur&enit pieirea, fie momentu" desc3iderii mostenirii si &a"oarea care &a fi "uata in considerare este cea mai mareE acest principiu re*u"ta din art. 1D?1 te*a a ==-a 2$$. Este o sectiune referitoare "a ob"i#atii"e de restituire. (e#"ementarea se refera "a restituiri in #enera" dar dispo*itii"e respecti&e au "e#atura si cu restituiri"e care se fac in temeiu" exercitarii unei actiuni in reductiune. ,.7 a 3-a situatie cand reductiunea se face prin ec3i&a"ent: cand donataru" este un re*er&atar ob"i#at "a raportu" donatiei iar partea supusa reductiunii repre*inta mai putin de 6umatate din &a"oarea bunu"ui donat. (e#u"a re*u"ta din art. 109; a". 5 2$$, deci in aceasta ipote*a poate sa so"icite ce" ob"i#at "a reductiune ca aceasta sa se faca prin ec3i&a"ent. =n ceea ce pri&este ordinea reductiunii: "ibera"itati"e pot fi fie prin acte 6uridice intre &ii fie prin acte 6uridice mortis causae si in functie de natura acte"or respecti&e, ordinea reductiunii este urmatoarea: art. 109D 2$$ reuand dispo*itii simi"are din 5$$ : in aceasta pri&inta exista 3 re#u"i: < legatele se reduc inaintea donatiilor -re#u"a e fireasca , "e#ate"e sunt acte 6uridice mortis causae, produc efecte de "a dataa desc3iderii mosteniriiE daca nu ar fi asa donatii"e care in principiu stim ca sunt ire&ocabi"e, ar putea fi re&ocate imp"icit deci ar putea fi oco"it principiu" ire&ocabi"itatii donatii"or, prin urmare este &orba despre o re#u"a impreati&a care nu poate fi oco"ita nici daca &rea dispunatoru" < legatele se reduc toate deodata si in mod proportional -re*u"ta din dispo*itii"e art. 109D a". %, te*a =, 2$$. -re#u"a se 6ustifica prin faptu" ca toate "e#ate"e in principiu ,o sa &edem ca sunt si exceptii. produc efecte de "a data desc3iderii mostenirii si atunci este firesc ca e"e sa fie reduse deodata si in mod proportiona". -cum functionea*a aceasta re#u"a: principiu" este ca mai intai se determina partea din mostenire ce ar fi re&enit fiecarui "e#atar daca nu ar fi existat mostenitori re*er&atari si dupa aceea a&and in &edere cota din mostenire care re&ine re*er&ataru"ui/i"or, in functie de aia se reduc si "e#ate"e. EH.: bunuri"e "asate de defunct sunt in &a"oare de 100.000 euro si "a mostenire &in un fiu, un "e#atar uni&ersa", un "e#atar particu"ar a carui "e#at &a"orea*a 30.000 de euro. +aca "a succesiune ar fi &enit numai "e#atarii, in ipote*a examinata stim ca drepturi"e "e#atari"or particu"ari sunt prioritare fata de ce"e a"e "e#atari"or uni&ersa"i care au doar &ocatia, pe cand ce" partic"uar are c3iar proprietatatea. 8e#ataru" particu"ar ar fi primit 30.000 din 100.000 iar "e#ataru" uni&ersa" ar fi primit ;0.000. Exista un re*er&atar care este fiu" defunctu"ui, asta are o re*er&a de A din mostenire, ca atare in ex. dat, "e#ataru" particu"ar &a primi 6umatate din 30.000 deci 15.000, iar "e#ataru" uni&ersa" &a primi 35.000, deci 6umatate din ;0.000. )cesta e mecanismu" prin care se face reductiunea proportiona"a a "e#ate"or cand exista mai mu"te "e#ate si trebuie supuse deodata si in mod proportoiona". -Exista exceptii de "a aceasta re#u"a a reductiunii proportiona"e, e &orba despre o re#u"a sup"eti&a care se intemeia*a pe &ointa pre*umata a dispunatoru"ui. /rin urmare acesta
110

poate sa spuna daca este ca*u" de reductiune prioritar sa fie reduse "e#ate"e cutare si indica care sunt "e#ate"e si atunci daca sunt astfe" de dispo*itii testamentare nu se mai reduc "e#ate"e in mod proportiona" si toate deodata ci in ordinea stabi"ita de dispunator. Exista posibi"itatea ca "e#atarii sa stabi"easca ei intre ei cum sa opere*e reductiunea. +e pi"da cand exista un "e#atar uni&ersa" si unu" particu"ar se pot inte"e#e ca "e#ataru" uni&ersa" sa nu in&oce reductiunea proportiona"a. 7 astfe" de inte"e#ere e &a"abi"a doar intre "e#atari, deci intre cei care sunt ob"i#ati sa suporte reductiunea. =nte"e#erea "or nu este opo*abi"a re*er&ataru"ui. E" poate sa tine cont de inte"e#erea "or daca &rea, daca nu, poate sa o i#nore si sa procede*e potri&it dreptu"ui comun. < donatiile se reduc in ordinea in+ersa a datei lor -ce"e mai recente mai intai si pe urma ce"e"a"te mer#and inapoi pana se asi#ura acoperirea cotitatii disponibi"e -in ca*u" cand exista donatii facute in ace"asi moment, concomitent, prin ace"asi act, reductiunea se face proportiona". )sta e so"utia "o#ica intr-o astfe" de situatie. -in situatia inso"&abi"itatii donataru"ui a carui "ibera"itate este supusa reductiunii, deci sa presupunem ca sunt 5 donatii care trebuie supuse reductiunii si a 3-a dintre astea a fost facuta in fa&oarea unui donatar care "a momentu" cand se so"icita reductiunea este inso"&abi". =n dreptu" anterior nu era re#"ementata prob"ema, existau discutii. Fnii spuneau ca se poate trece "a donatia urmatoare, deci in exemp"u" dat "a a ?-a sau c3iar dinco"o de a ?-a, daca a" 5-"ea donatar este ce" care e inso"&abi", a"tii spuneau ca nu se poate. =n 2$$ exista o dispo*itie expresa art. 109D, a". 5 a transat prob"ema, desi e discutabi"a so"utia asta. ,7 poti aran6a si atunci poti a6un#e "a re&ocarea indirecta a donatiei, deci so"utia nu e perfecta, cred ca mai buna era cea"a"ata, dar asta este textu".2u e atat de #ra& ca si cea de "a art. 109D, asta e o c3estie discutabi"a, nu e o #afa. -ati retinut ca ordinea reductiunii donatii"or este o c3estiune de ordine pub"ica. )sta ce inseamna- $a nu poate sa dero#e de "a aceste re#u"i donataru", donatoru", instituind o a"ta ordine a reductiuni"or. )ti &a*ut ca "a "e#ate, poate sa dero#e de "a dreptu" comun. )ici nu. +e ce- /entru ca principiu" ire&ocabi"itatii donatii"or se opune "a aceasta so"utie. )stea sunt re#u"i"e care se ap"ica in materie de donatii dar trebuie sa stiti ca exista si "ibera"itati 3ibride, care pre*inta e"emente si de "a donatii si de "a "e#ate si atunci si#ur ca se pun prob"eme in "e#atura cu ordinea reductiunii acestora. :ai intai donatii"e facute intre soti in timpu" casatoriei.)stea sunt supuse re&ocarii, deci spre deosebire de re#u"a ca sunt ire&ocabi"e donatii"e, donatii"e facute de soti in timpu" casatoriei pot fi re&ocate, nu+intotdeauna a functionat aceasta re#u"a. 'o"utia unanim admisa este ca in "ipsa unei manifestari de &ointa a dispunatoru"ui, in acest ca* posibi"a datorita re&ocabi"itatii donatii"or, deci in pri&inta donatii"or intre soti, poate sa stabi"easca o anumita ordine, dar cand nu exista o astfe" de pre&edere aceastea se reduc succesi& in ordinea in&ersa a datei "or. +aca nu "e-a re&ocat se ap"ica re#u"a de drept comun. 7 a"ta situatie aparte si care e foarte interesanta e aceea a instituirii prin contractu" de casatorie a unei c"au*e de preciput. )m mai &orbit despre aceasta c"au*a de preciput: art. 333 2$$. 5a reamnintesc ca este o c"au*a prin care prin con&entia matrimonia"a initia"a sau modificata u"terior, dispunatoru" adica unu" dintre soti confera sotu"ui supra&ietuitor dr de apre"ua fara p"ata inainte de parta6u" mostenirii unu" sau mai mu"te bunuri comune detinute in de&a"masie sau in coproprietate si mai pre&ede acest artico"
111

333 "a a". 3 ca aceste "ibera"itati ,2$$ "e considera "ibera"itati, &a amintiti ca am mai discutat ce&a despre textu" astaE in c. ci&. france* nu sunt considerate "ibera"itati. sunt supuse reductiunii in conditii"e pre&a*ute "a art. 109D a".1 si % adica in conformitate cu re#u"i"e ap"icate "e#ate"or. +e aia &a spun ca e interesanta prob"ema, mi-am dat seama ca dispo*itia din 2$$ care spune ca in dreptu" nostru mostenirea nu poate fi decat "e#a"a si testamentara, nu e corect pentru ca iata ca exista o mostenire contractua"a. >ara sa-si fi dat seama "e#iutoru", a re#"ementat si o mostenire contractua"a. Exista si trustu" an#"o-american, e ce&a cam ca fiducia numai ca in dreptu" an#"oamerican permite "ibera"itati"e si aco"o prob"ema este ca aceste dispo*itii facute prin intremediu" unui trast care sunt foarte asemanatoare ce"or de "a fiducie, astea pot fi re&ocate in timpu" &ietii dispunatoru"ui, dar nu sunt nici "e#ate si atunci s-a pus prob"ema in dr. france* ca se poate ca "e#ea ap"icabi"a unei mosteniri cum a fost ca*u" intr-o speta so"utionata de $asatia >rance*aE era "e#ea france*a care nu cunostea nici macar institutia fiduciei, cu atat mai putin cea a trustu"ui an#"o-american. 8e#ea ap"icabi"a era france*a si atunci instante"e france*e au trebuit sa so"utione*e aceasta prob"ema a ordinii reductiunii "ibera"itati"or facute prin intermediu" unui trust. +upa mai mu"te discutii s-a a6uns "a conc"u*ia ca "iberaitati"e facute prin intermediu" trustu"ui se supun reductiunii inaintea "e#ate"or dar dupa toate donatii"e, deci e ce&a intermediar, are e"emente si de "a donatie si de "a "e#ate si atunci so"utia cea mai "o#ica ,e descrisa speta in cursu" din %003.. +ata &iitoare: dr. de optiune succesora"aE transmisiunea mostenirii, petitia de ereditate, ceritficatu" de mostenitor F"timu" curs: parta6u" succesora" si institutia raportu"ui donatii"or si a datorii"or

curs 11- succesiuni #1)UCJ UN1" - 31#"- !KJ -.# )1 U'UB#UC! S #1N!" V "21#": - in acesta pri&in\a art %598 al % NCC , asemUnUtor cu 5$$. se pre&ede : daca dona2ia sau legatul a avut ca obiect un uzufruct) uz ) abita2ie ) renta viagera ori 3ntre2inere viagera ) in acesta situa2ie mo4tenitorii rezervatari au 5 posibilit62i : - 1. #ie executa liberalitatea a4a cum este stipulata , de pi"da: daca a&em un "e#at care are ca obiect o renta &ia#era , p"Ute]te renta &ia#era pe tot parcursu" &ie\ii ce"ui #ratificat. - %. daca nu ii con&ine prima op\iune , este o c3estiune de apreciere pe care o poate face numai re*er&atarii . poate sa abandoneze proprietatea 5ntregii cotit67i disponibile = prin urmare, este posibi", daca ce" care este #ratificat este sin#uru" beneficiar a" unei "ibera"itU\i pentru ca , daca exista mai mu"ti , nu poate abandona proprietatea Wntre#ii cotitU\i disponibi"e si acesta op\iune nu este posibi"a - 3. de a solicita evaluarea liberalit67ii , prob"ema destu" de difici"a, depin*Vnd de perioada &ie\ii ce"ui care a fost #ratificat si nu se poate ]tii precis. si sa se procede*e "a reduc\iune in condi\ii"e dr comun. - acest drept de op\iune apar\ine numai re*er&atari"or - este o c3estiune de inspira\ie pentru cei care sunt re*er&atari

)#1P!U- )1 .PJ UN1 SUCC1S.#"-":


112

- a]a cum re*u"ta din dispo*i\ii"e 2$$ transmisiunea succesora"a sau transferu" proprietarii de "a ce" decedat "a cei care sunt mo]tenitori indiferent care este tit"u de mo]tenire, opereazL cu efecte de la data decesului lui decuius/ deci de la data desc*iderii moMtenirii & - cei care sunt succesibi" , posibi"i mo]tenitori Wntrunind condi\ii"e "e#ii. nu sunt obligaNi sa primeascL moMtenirea= ei au un drept de op\iune : a accepta mo4tenire = situa\ie in care tit"u de mo]tenire pe care "-au primit de "a data decesu"ui defunctu"ui se conso"idea*U si sunt considerate ca mostenitori, sau daca refuza = &or renun\a "a mostenire si cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii &or fi considerati straini de mo]tenire - re\inem ca cei care au &oca\ie succesora"a , fie in temeiu" "e#ii, fie in temeiu" testamentu"ui, fie in temeiu" unei mo]teniri contractua"e au acest drept de op\iune - in VCC acceptarea putea fi fUcutU atVt pur si simplu = ceea ce Wnsemna ca opera o confu*iune intre patrimoniu" ce"ui decedat si patrimoniu" mo]tenitoru"ui sau putea sa opte*e pentru acceptarea sub bene#iciu de inventar = situa\ie in care ce"e % patrimonii erau separate, se fUceau in&entaru" si mo]tenitoru" nu putea fi \inut "a p"ata pasi&u"ui decVt in "imita a ceea ce putea mo]tenirea sa acopere si mai exista posibi"itatea renunNLrii care exista si in pre*ent - in NCC s-au simp"ificat = exista decVt acceptarea care desi "e#iuitoru" nu spune este una sub beneficiu de in&entar pentru ca exista un text care spune ca datorii"e si sarcini"e mo]tenirii pot fi p"Utite din bunuri"e care fac parte din mo]tenire , asta WnseamnU , in principiu, mo]tenitoru" este \inut "a p"ata pasi&u"ui in "imita acti&u"ui si renunNarea - dat fiind faptu" ca , acest dr de op\iune, in principiu poate fi exercitat in termen de % an de la data desc*iderii moMtenirii , in 5$$ termenu" era de D "uni. = in acesta perioada cVnd dreptu" de op\iune este desc3is exista o anumitU incertitudine in pri&in\a patrimoniu"ui succesora", adicU nu se poate ]tii cine anume &a mo]teni efecti& si ce drepturi i se cu&in , de pi"da: daca ce" decedat a "Usat 3 copii , nu se ]tie pana nu se exercita op\iunea care dintre cei 3 &a accepta.= deci exista acesta perioada de incertitudine , dar din punct de &edere 6uridic caci proprietatea se considera transferata de "a ce" decedat "a succesibi", deci sa nu ne ima#inam ca in acesta perioada de timp patrimoniu" rUmVne suspendat, adicU fara titu"ar, are un sau mai mu"ti titu"ari ,dar in func\ie de exercitarea dr de op\iune ace]tia &or fi cei care au acceptat mo]tenirea - dreptu" de op\iune este un drept potestati+ = care nu poate fi contro"at , "a "ibera a"e#ere a tuturor succesibi"ii "or. ! !U-"# )#& )1 .PJ UN1: - ace]tia sunt succesibilii= deci cei care au &oca\ie "a mo]tenire , nu sunt nedemni, au dr de a opta - daca unu" sau a"tu" dintre ace]ti succesibi"i decedea*U in interioru" termenu"ui de op\iune , fiind &orba de un drept cu con\inut patrimonia", acesta se transmite "a moMtenitorii celui decedat si poate fi exercitat de cUtre ace]tia in condi\ii"e in care putea fi exercitat de cUtre autoru" "or - atunci cVnd optea*U succesibi"u" , de pi"da pentru acceptarea mo]tenirii , mecanismu" de transmitere nu este unu" contractua" = nu are ace"ea]i consecin\e 6uridice ca si acceptarea ofertei, de pi"da, a unor acte 6uridice intre &ii. =n ca*u" mo]tenirii acceptarea nu "ea#U un raport contractua" intre succesibi" si ce" decedat, ci doar conso"idea*U dr de mo]tenire care s-au nUscut de "a data desc3iderii mo]tenirii
113

- in ceea ce pri&e]te capacitatea ceruta pentru exercitarea dr de op\iune : - in VCC in ca*u" acceptUrii care putea fi fUcutU pur si simp"u , in aceea situa\ie acceptarea era considerata a fi un act de dispozi2ie pentru ca an#a6a sau putea sa an#a6e*e patrimoniu" persona" a" ce"ui care fUcea acceptarea in aceste condi\ii - in NCC potri&it art %%%: al ( NCC : mo4tenitorii nu r6spund pt plata pasivului dec7t cu bunurile succesorale) in acesta situa\ie dr de op\iune succesora"a, in niciuna dintre ce"e % ipote*e nu este un act de dispo*itie, este un act de administrarea = prin urmare trebuie sa fie Wndep"inite condi\ii"e de &a"iditatea a"e unui asemenea act . +e pi"da, cVnd este &orba despre un minor sub 1? ani sau de un inter*is 6ud. acceptarea se face de cUtre pUrin\ii, tutore etc in nume"e si pe seama acestora ., art 10D a" 1, 1?%, 1?3, 1;1 2$$.. =n ca*u" minori"or peste 1? ani care au capacitate de exerci\iu "imitata, W]i exercita dr de op\iune persona", dar cu Wncu&iin\area ocrotitori"or "e#a"i - atunci cVnd este &orba despre renunNarea "a mo]tenire , in sc3imb , atunci acesta este un act de dispozitie pentru ca daca ai dr sa i\i mo]tene]ti pUrinte"e, de pi"da si renun\i , pier*i ni]te dr pe care "e-ai putea cV]ti#a si in acesta situa\ie , re#imu" 6uridic a" acestei renun\Uri este ace"a a" acte"or de dispo*itie . /rin urmare, daca este &orba despre minori sub 1? ani, renun\area poate fi fUcutU de pUrin\i sau tutore ,dar cu Wncu&iin\area instan\ei de tute"a ., art 10D a"1, 1?? a"%, 1;1 2$$. - prin e$cepNie de "a aceste re#u"i de dr comun, in ca*u" in care sunt Wntrunite condi\ii"e accept6rii for2ate a mo]tenirii ,acceptarea poate fi impusa si minorii "or care au capacitate de"ictua"a , adicU minorii care au discernUmVnt in momentu" in care comit o fapta de"ictua"a ,art 1119 2$$. . in acesta situa\ie sur&ine acceptarea for\atU a mo]tenirii - in ceea ce pri&e]te acceptarea pe cale oblica de cLtre creditorii succesiunii = se admite unanim ca in ceea ce ii pri&e]te pe creditorii succesiunii ace]tia nu pot opta pe ca"e ob"ica in "ocu" si in nume"e succesibi"i"or, moti&u" fiind ca atVta timp cat nu au optat ace]tia, adicU succesibi"ii sunt strUini de mo]tenire , creditorii a&Vnd dreptu" de a urmUri in anumite condi\ii p"ata crean\e"or "or , determinVndu-i pe succesibi"i sa opte*e , art 1113 2$$. - sa facem diferen\a intre creditorii succesiunii , adicU a ce"ui care a decedat. si creditorii succesibililor , persona"i ai succesibi"i"or. - in ceea ce ii pri&e]te pe creditorii succesibililor , 2$$ pre&ede in mod expres "a art 110; ca ace]tia pot accepta mo]tenirea pe ca"e ob"ica in nume"e si pe seama debitoru"ui "or C"#"C!1#1-1 4U# ) C1 "-1 .PJ UN SUCC1S.#"-1: ). -ibertatea opNiunii: - principiu" este a" "iberei a"e#eri intre ce"e % posibi"itU\i : acceptare/ renun\area "a mo]tenire - acesta re*u"ta din art 1100 a" 1 2$$ - de "a acesta re#u"a, exista ( e$cepNii: a. ipoteza sustragerii sau ascunderii bunurilor succesorale sau a unei donaNii de cLtre succesibil: - re#"ementarea "a art 1119 a" 1 2$$ pre&a*ut si in 5$$ - se pre&ede: succesibilul care cu rea credin26 a sustras sau ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o dona2ie supusa raportului ori reduc2iunii este considerat ca a acceptat mo4tenirea )chiar daca anterior renun2ase la ea
114

- sustra#erea sau ascunderea bunuri"or sau unei dona\ii nu constituie simp"e acte de acceptare tacita a mo]tenirii, ci constituie o frauda care este sanc\ionat cu o pedeapsa ci&i"a - este &orba a]adar, de o acceptare forNatL a moMtenirii/ deci contra &oin\ei ce"ui in cau*a, dar care &ine sa sanc\ione*e o atitudine do"osi&a sau fraudu"oasa din partea acestuia 1lementele constituti+e ale comportamentului dolosi+ sanc\ionat de art 1119 a"1 2$$: - din txt de "e#e, re*u"ta ca trebuie sa fie Wndep"inite % e"emente: - 1. e"ementu" materia" = consta in sustra#erea ascunderea unor bunuri, dona\ie supusa raportu"ui sau reduc\iunii - %. e"ementu" inten\ionat = e"ementu" do"osi& 1. 8lementul material: - in acesta pri&in\a , atVt din 2$$ si 5$$ re*u"ta ca acceptarea for\atU a mo]tenirii sur&ine in ca*u" sU&Vr]irii unor fapte anume : sustra#ere/ascundere in fo"os propriu de cUtre un como]tenitor a unor bunuri succesora"e/dona\ii - daca 5$$ se refera "a <erezii care au dat la o parte sau au ascuns lucruri a unei succesiuni@ , 2$$ &orbe]te despre < succesibilul care a sustras sau ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau o dona7ie supusa raportului sau reduc7iunii < - practica judiciara si doctrina anterioara 2$$ acordau o interpretarea foarte "ar#a no\iuni"or uti"i*ate de art din 5$$ < dare "a o parte si ascundere@ inc"u*Vnd : ascunderea materia"a a unor bunuri , nedec"ararea unor bunuri "a in&entar , a nu dec"arat o datorie , Wmpre6urUri in care a fost #ratificat cu o dona\ie , ex: sub forma unui dar manua". si succesibi"u" cre*Vnd ca cei"a"\i mo]tenitori nu stiu, nu dec"ara ca a fost #ratificat - "ista acestor ac\iuni a fost extinsa in practica 6udiciara si in doctrina si "a bunuri"e incorpora"e = de pi"da, ce" care a decedat in timpu" &ie\ii a depus o suma de bani "a banca si "-a trecut pe succesibi" "a c"au*a de Wmputernicire, decedea*U titu"aru" contu"ui si profitVnd de c"au*a succesibi"u" sii transfera din contu" decedatu"ui in contu" sau persona" o suma sau "ic3idea*U depo*itu" respecti&, este &orba despre ac\iuni care sunt sanc\ionate de art 1119 2$$ - exemp"u: succesibi"u" care a&ea de "a decuius o procura prin care a&ea acces "a un seif in care erau depo*itate &a"ori de cUtre decuius, profitVnd de aceea procura ]i-a Wnsu]it bunuri"e respecti&e - art %%%9 al % teza % NCC cVnd este &orba despre ascunderea unor donaNii , acestea trebuie sa fie din cate#orie ce"or care sunt supuse raportului sau supuse reducNiunii = WnseamnU ca "a mo]tenirea respecti&a sa &ina ce" putin un mo]tenitor re*er&atar - exemp"u: daca "a mo]tenire &enea % "e#atari uni&ersa"i si unu" dintre ei a ascuns fata de ce"a"a"t ca a primit o "ibera"itate de "a decuius = in aceasta ipote*a nu se ap"ica sanc\iuni"e din art 1119 pentru ca dona\ia respecti&a nu este nici raportabi"a , nici supusa reduc\iunii - nu are importanta faptu", daca acNiunile frauduloase sunt realizate Onainte sau dupL desc*iderea moMtenirii - si c*iar in ipoteza in care ascunderea s6a fLcut cu concursul lui decuius , sanc\iunea sur&ine si in astfe" de ipote*a - nu are importan\U daca succesibilul este autor al faptei sau complice sau daca faptele respecti+e au fost sancNionate penal sau nu - aceste ac\iuni trebuie sa pre*inte un caracter de clandestinitate = adicU sa fie fUcute in ascuns , deci fara concursu" sau ]tiin\a ce"or"a"\i - p"ecVnd de "a art din 5$$ care &orbea despre ascunderea sau darea "a o parte a bunuri"or succesora"e, practica noastrU 6udiciara a refu*at sa ap"ice sanc\iuni"e
115

pre&U*ute de texte"e 5$$ in ca*u" ascunderii unui a"t mo]tenitor cu oca*ia "ic3idUrii si parta6u"ui succesora" . - 2$$ tace asupra acestei c3estiuni si se poate pune Ontrebarea : daca Ontr6o astfel de ipoteza opereazL sancNiunea sau nu ? in ceea ce ne pri&e]te, credem ca ar trebui sa fie sanc\ionata si o astfe" de ac\iune c3iar in "ipsa unei pre&ederi exprese in 2$$ 2. 8lementul inten2ionat : - ascunderea sau darea "a o parte a bunuri"or trebuie sa fie fUcutU cu rea 6 credinNa = adicU in inten\ia de ai frauda pe cei"a"\i mo]tenitori. )&Vnd drept tinta fraudarea como]tenitori"or aceasta sanc\iune nu sur&ine decVt daca exista cel putin ( moMtenitori cu +ocaNie la uni+ersalitate sau la cote parti din uni+ersalitate - in ca*u" so\u"ui supra&ie\uitor are &ine "a mo]tenire si care are un drept specia" de mo]tenire cu pri&ire "a bunuri"e mobi"e si obiecte"e #ospodUriei casnice , daca sunt Wntrunite condi\ii"e txt care re#"ementea*U acest dr specia" , adicU daca nu exista descenden\i care &in "a mo]tenire. si so\u" ascunde astfe" de bunuri = sanc\iunea nu se ap"ica pentru ca "a aceste bunuri doar e" are &oca\ie - dupU unii autori sanc\iunea este ap"icabi"a si in ca*u" in care exista un sin#ur mo]tenitor uni&ersa" sau cu tit"u uni&ersa" care urmUre]te fraudarea creditori"or succesora"i prin sustra#erea unor bunuri de "a #a6u" comun = nu WmpUrtU]im aceasta sus\inere , caci trebuie sa fie ce" putin % mo]tenitori - frauda nu se pre*uma , ci trebuie Wntotdeauna sa fie do+edita - fiind &orba despre un de"ict ci&i" , poate fi sU&Vr]it si de persoane"e care nu au capacitate de exerci\iu dep"ina : minori, dar cu condi\ia sa se do&edeascU in momentu" cVnd au sU&Vr]it fapte"e ca a&ea capacitate de"ictua"a - desi "e#ea nu pre&ede expres, practica judiciara si doctrina abso"&U de sanc\iuni pe succesibi"u" care dupU ce a comis fapte"e, dar Wnainte de a fi descoperit re&ine "a sentimente"e mai oneste si dec"ara ce a sU&Vr]it si aduce bunu" aco"o unde trebuia sa fie "a sfVr]it - in ceea ce pri&e]te sancNiunile : - 1. atribuirea for2at6 a calit62ii de acceptat a mo4tenirii cu titlu de pedeapsa civila - prob"ema care s-a pus a fost daca aceasta este doar o forma de acceptare tacita sau daca este o pedeapsa ci&i"a - nu e &orba despre o acceptare tacita ci de o pedeapsa ci&i"a cu consecin\e care decur# - %. pierderii drepturilor asupra bunurilor care au format obiectul fraudei = WnseamnU ca bunuri"e se &or WmpUr\i intre cei"a"\i mo]tenitori - 3. oblig6rii la plata pasivului succesoral si cu bunurile proprii - pedepse"e ci&i"e pre&U*ute "a art 1119 sur&ine doar "a cererea ce"or interesa\i si anume como]tenitorii - autoru" faptei nu poate sa &ina si sa spunU ca fapta sa ar ec3i&a"a cu o acceptare tacita , ci doar como]tenitorii pot sa in&oce - dreptu" de a so"icita se na]te de "a data "a care persoane"e WndreptU\ite au cunoscut sau trebuiau sa cunoascU existenta fapte"or fraudu"oase si autoru"ui acestuia , termen de prescrip\ie de 3 ani. b. ipoteza succesibililor indeciMi care la cererea persoanelor care justifica un interes care au solicitat instanNei ca pe cale de ordonanNL preMedinNialL sa stabileascL un termen de opNiune mai scurt decPt cel de % an si care nu opteazL/ in acesta ipoteza se considera ca au renunNat la moMtenire - pre&U*uta a art 1113 2$$ - textu" pre&ede ca se ap"ica pentru ca*uri bine Wntemeiate
116

B. )reptul de opNiune este unul pur si simplu = deci nu poate fi fUcutU o acceptare sub condi\ie sau "a termen C. Caracterul indi+izibil = art 1101 2$$ care spune ca sub sanc\iunea nu"itU\ii abso"ute op\iunea succesora"a este indi&i*ibi"a D. se admitea sub re#imu" 5$$ ca unul si acelaMi moMtenitor care a+ea +ocaNie legala cat si testamentara / la una si aceeaMi moMtenire putea opta diferit : &reau mo] test/ &reau mos "e#a"/ &reau si si - so"u\ia acesta sii #Use]te consacrarea in 2$$ in mod expres "a art %%5( al % - art %%5( al ( teza ( pre&ede unu "ucru bi*ar : pre&ede@ daca) desi nu a fost 3nc6lcat6 rezerva din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce ar reveni legatarului ca mo4tenitor legal ) acesta din urma poate opta doar ca legatar' = inten\ia a fost de a se introduce o ipote*a de de*mo]tenire par\ia"U a mo]tenitori"or "e#a"i , pUrere pre&U*utU de comisia care a amendat proiectu" din %00?. . $reea*U o confu*ie, pentru ca daca depunUtoru" ar dori sa diminue*e cota ce i-ar re&eni "e#ataru"ui ca mo]tenitor "e#a", nu ar putea fi &orba de a"tce&a decVt de o de*mo]tenire, ori de*mo]tenirea nu s-ar putea face decVt direct sau indirect , art 10;? a" % 2$$.. $redem ca ideea indusa ca WnafarU de aceste ex3eredari caci doar acestea pot sa aibU efecte 6uridice , ar mai exista si o a"ta ex3eredare mai difu*a cVnd am putea sa interpretam Wntr-un fe" sau a"tu" - date fiind aceste pre&ederi "e#a"e si aceste interpretUri , sin#ura conc"u*ie care se poate desprinde este ca a&em de a face cu un text de "e#e absurd care nu are niciun fe" de ap"icabi"itate E. Caracter retroacti+ = acceptarea are efecte de "a data desc3iderii mo]tenirii si renun\area tot de "a data desc3iderii mo]tenirii , art 111? a" 1 si 11%1 a" 1 2$$.

!1#01NU- )1 .PJ UN1: - art %%5, NCC pre&ede ca dreptu" de op\iune succesora"a se exercita in termen de % an de la data desc*iderii moMtenirii - in 5$$ termenu" era de D "uni Natura juridica a termenului: - in 5$$ au existat mai mu"te opinii pornind de "a formu"area texte"or din 5$$ , unii au *is ca e un termen de prescrip\ie ac3i*iti&a, a"\ii au *ic ca e o prescrip\ie extincti&a , a"\ii ca e un termen de decUdere - art %%5, NCC nu preci*ea*U in mod expres natura 6uridica a termenu"ui de 1 an , dar din discu\ii"e care au a&ut "oc cu oca*ia formu"Urii textu"ui re*u"ta ca este &orba despre un termen de decLdere - precum si in 2$$ diferen\e"e intre prescrip\ie si decUdere nu sunt a]a de importante cum erau in 5$$ )omeniul de aplicare al dr de opNiune: - in 5$$ s-a sus\inut ca dr de op\iune ii pri&e]te doar pe mo]tenitorii care au &oca\ie uni&ersa"a sau cu tit"u uni&ersa" si ca "e#atarii particu"ari nu ar fi ob"i#a\i sa opte*e pentru ca ei sunt considera\i proprietari asupra bunuri"or si sunt considera\i proprietari din momentu" desc3iderii mo]tenirii, si#ur si mo]tenitorii uni&ersa"i si cu tit"u uni&ersa" sunt considera\i proprietari din momentu" desc3iderii mo]tenirii daca accepta mo]tenirea, deci acesta nu repre*intU un ar#ument, de asemenea putem a6un#e "a
117

conc"u*ia ca "e#atarii particu"ari ar fi ob"i#a\i "a acceptare,nu = a fost criticata acesta sus\inere - in 2$$ s-a tran]at prob"ema, in sensu" ca si "e#atarii particu"ari trebuie sa opte*e pentru ca ,daca nu optea*U in condi\ii"e in care optea*U si cei"a"\i se considera ca a renun\at "a "e#at - une"e discu\ii au existat si cu pri&ire "a mo]tenitorii se*inari , s-a pus prob"ema daca termenu" acesta de decUdere se ap"ica sau nu si in ca*u" se*inariior- unii au sus\inut ca se*inarii sunt de drept mo]tenitori ,deci ca nu ar putea sa opte*e, dar &om &edea ca ei pot sa opte*e si aceasta este conc"u*ia si in 2$$ 0omentul curgerii termenului de % an: - principiu" este ca e" Wncepe sa cur#U de "a data desc*iderii moMtenirii - dar, a]a cum s-a conturat in practica 6udiciara, doctrina si in 5$$ desi nu exista re#"ementare expresa, s-a a6uns "a conc"u*ia ca in une"e situa\ii termenu" nu poate sa cur#U din momentu" respecti&, si anume daca se are in &edere principiu" ca termenu" indiferent daca e de prescrip\ie sau de decUdere nu cur#e contra ce"or Wmpiedica\i sa ac\ione*e - in 2$$ "a art %%5, al ( sunt re#"ementate urmUtoare"e derogLri de "a re#u"a potri&it cUruia termenu" cur#e de "a data desc3iderii mo]tenirii: 1. termenul curgerii de la data na4terii celui chemat la mo4tenire daca na4terea s+a produs dup6 data deschiderii mo4tenirii 2. de la data 3nregistr6rii mor2ii in registrul de stare civila daca 3nregistrarea se face in temeiul unei hot jud de declarare a mor2ii a celui care l6sa mo4tenirea) afara numai daca succesibilul a cunoscut pe alta cale data la care a avut loc decesul sau in cazul in care e*ista hot6r7re desi ea nu a fost 3nscrisa in registrul de stare civila 3. de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasc6 legatul ) 4. de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasc6 leg6tura de rudenie pe care se 3ntemeiaz6 voca2ia sa la mo4tenire ) daca acesta data este ulterioara deschiderii mo4tenirii , $3irica a uitat sa spunU aceasta dero#are, dar e pre&U*utU in 2$$, eu am scris-o . - termenu" este supus suspendUrii si Wntreruperii , art 1103 a" 3 2$$. - in ceea ce pre&ede efectele decLderii = Wntr-o astfe" de ipote*a ce" care nu ]i-a exercitat dr de op\iune WnseamnU ca renun\a "a mo]tenire deci este considerat strUin de mo]tenire - aceasta decUdere o poate in&oca orice persoana interesata si c3iar si instan\a de 6udecata din oficiu" caci pt a putea mo]teni trebui sa do&ede]ti ca ai &oca\ie si ca ai acceptat B.#01-1 .PJ UN : - in 2$$ exista : acceptare / renun\are 1. "cceptare - art 1108 2$$ spune ca acceptarea mo]tenirii poate sa fie e$presa sau tacita - "a art 1108 a" % 2$$ in ceea ce pri&e]te acceptarea e$presa spune ca este astfe" acceptarea cVnd succesibi"u" sii Wnsu]e]te exp"icit tit"u sau ca"itatea de mo]tenitor printr-un Wnscris autentic sau sub semnUturU pri&ata , forma"itate ad &a"iditatem. - "a art 1108 a" 3 2$$ in ceea ce pri&e]te acceptarea tacita spune ca este astfe" cVnd succesibi"u" face un act sau fapt care nu ar putea sa W" facU decVt in ca"itatea sa de mo]tenitor , si in 5$$ exista posibi"itatea acceptarii tacite, dar nu re#"ementata . - acte"e de acceptare tacita trebuie sa fie neec*i+oce , de pi"da : ) "e#atar, "ocuia cu + Wntr-un apartament,coproprietari, dupU data decesu"ui e" continuU sa "ocuiascU aco"o, in
118

acest exemp"u nu pre*intU acte de acceptare tacita caci nu se cunoa]te in ce ca"itate fo"ose]te succesibi"u" in ca"itate de mo]tenitor sau coproprietar - si 2$$ aduce o re#"ementare mai comp"eta acestei acceptUri tacite si pre&ede ca exista mai mu"te categorii de acte si care au consecinNe juridice diferite : 1. acte a cLror Ondeplinire implica intenNia de a accepta moMtenirea : - art %%%5 al % NCC spune ca acte"e de dispo*itie 6uridica pri&ind o parte sau tota"itatea drepturi"or asupra mo]tenirii atra# acceptarea tacita - textu" de "e#e inspirat din dr ^uebec preci*ea*U in continuare ca sunt astfe" de acte : a. 3nstr6inarea cu titlu gratuit sau oneros de c6tre succesibil a drepturilor asupra mo4tenirii - de pi"da: ce" care a decedat are 3 fii, &in "a mo]tenire si unu" dintre fii fara a face acte de acceptare expresa, Wnc3eie un act prin care cesionea*U cota sa parte unui ter\ = actu" respecti& denota inten\ia de a accepta mo]tenirea pentru ca nu ar fi putut dispune in fa&oarea ter\u"ui decVt acceptVnd imp"icit mo]tenire - sa fim aten\i ca e &orba despre WnstrUinarea dr de succesiuni si nu bunuri"or - poate fi &orba despre WnstrUinarea Wntre#ii cote sau 6umUtate din cota din ce ii re&ine b. renun26rilor in favorem - art %%%5 al % lit b/c NCC re#"ementea*U % forme de renun\are in fa&orem care in rea"itate nu sunt renun\Uri ,ci acte prin care se dispune Wntr-o forma sau a"te de drepturi succesora"e , sunt in rea"itate cesiuni de drepturi succesora"e : + in asemenea ca*uri &oin\a parti"or, a denun\Utoru"ui si a beneficiaru"ui renuntarii , fiindcU parte din mo]tenire cu&enita renuntatoru"ui sa a6un#U "a beneficiar = este &orba mai WntVi de renunNarea c*iar gratuita in folosul unuia sau mai multor moMtenitori determinaNi - ipote*a: "a mo]tenire &in 3 fii: ) ! $ , si ) *ice renun\ in fa&oarea "ui ! , in aceasta ipote*a daca renun\area ar fi in ade&Uratu" sens a" cu&Vntu"ui , renun\area ar fi dus "a WmpUr\irea mo]tenirii in % parti e#a"e, dar in exemp"u" acesta ca ) *ice renun\ in fa&oarea "ui ! ,WnseamnU ca in prima fa*a a acceptat imp"icit mo]tenirea si ca dore]te ca parte "ui sa ii re&inU "ui ! + renunNarea la moMtenire cu titlu oneros c*iar in fa+oarea tuturor comoMtenitorilor sau moMtenitorilor subsec+enNi = este &orba despre un act prin care, de exemp"u, "a mo]tenire &ine 3 fii, si $ *ice renun\ "a dr me"e succesora"e contra p"atii de cUtre fra\ii mei a sumei de H , daca ar face renun\area fara ca actu" sa fie oneros , in accea ipote*a nu ar mai fi &orba despre o acceptare tacita 2. acte sau fapte a cLror Ondeplinire pot a+ea +aloarea de acceptare tacita - art 1%%5 al ( NCC spune pot a&ea &a"oare de acceptare tacita a mo]tenirii actele de dispozitie, de administrarea de#initiva , #olosin76 a unor bunuri a mo4tenirii - este &orba despre acte care, spre deosebire de acte"e care &orbe]te art 1110 a" 1 2$$ care presupun acceptarea tacita a mo]tenirii in toate situa\ii"e , sunt acte care doar pot a&ea &a"oarea de acceptare tacita de "a ca* "a ca* si atunci cVnd pre*um\ia re"ati&a care re*u"ta din Wndep"inirea "or in sensu" acceptarii mo]tenirii nu este rUsturnata prin proba contrara - actele de dispozitie juridica asupra bunurilor succesorale - deci aici nu este &orba despre cesiunea drepturi"or succesora"e sau a unie cote parti, ci de WnstrUinarea unor bunuri fUcVnd parte din succesiune
119

- acceptarea tacita a mo]tenirii re*u"ta din orice act de dispo*itie pri&itor "a un bun succesora" indiferent daca acesta este mobi" sau imobi" , corpora" sau incorpora", de #en sau indi&idua" determinat - ca si in ca*u" drepturi"or succesora"e, succesibi"u" nu poate dispune de bunu" respecti& decVt daca in prea"abi" a acceptat mo]tenirea, - prin acte de dispo*itie 6uridica se Wn\e"e# : acte"e de WnstrUinare cu tit"u oneros sau #ratuit, acte"e de constituire a unor #aran\ii rea"e , #a6, ipote*a., de de*membraminte a"e proprietU\ii prin constituirea unor dr rea"e accesorii de u*ufruct , u*, abita\ie, ser&itute sau superficie - de asemenea sunt considerate ca atare si acte ca: remiterea de datorie pri&itor "a o crean\U succesora"a ,tran*ac\ia cu pri&ire "a datorii"e succesiuni , Wmputernicirea data unui mandatar de a &inde bunuri"e mo]tenirii, cererea de predare a unui "e#at particu"ar, perceperea unor crean\e succesora"e oca*iona"e - plata datoriilor succesorale din veniturile proprii ale succesibilului nu constituie un act de acceptare, numai daca p"Ute]te din &a"ori"e fUcVnd parte din mo]tenire - nu este actul obiectiv de dispozitie in sine ,ci inten7ia cu care se #ace acest act de 5nstr6inare = pentru ca, de pi"da daca un succesibi" WnstrUinea*U un bun fiind con&ins ca bunu" este a" sau si u"terior se do&ede]te ca este un bun fUcVnd parte din succesiune, atunci nu este un act de acceptare tacita - tot astfe", o v8nzare a unui bun succesoral de c6tre un succesibil ignor8nd #aptul ca actul respectiv constituie o acceptare tacita a mo4tenirii a fost considerat ca nefiind o acceptare tacita - mani#estarea inten7iei de a 5nstr6ina , chiar daca nu a #ost ulterior concretizata poate &a"ora acceptare tacita cu excep\ia ca*u"ui in care consim\UmVntu" WnstrUinUtoru"ui a fost &iciat prin &icii"e de consim\UmVnt, deci este &orba despre Wnc3eierea unor promisiuni de &Vn*are - este indiferenta soarta 6uridica a actu"ui 6uridic , WnafarU de ipote*a in care a fost &iciat consim\UmVntu" , caci daca a fost &iciat consim\UmVntu" prin eroare do", &io"enta= in aceste ipote*a WnsU]i inten\ia de a WnstrUina "ipse]te deci nu este rea"a, dar daca, de pi"da Wnc3eie actu" promisiunea si este re&o"u\ionata promisiunea pe moti& ca nu a ac3itat o parte din pre\ promitentu" cumpUrUtor actu" rUmVne sa producU efecte c3iar daca a fost re*o"utionat ,deci nu fina"i*area "ui este importanta ci manifestarea imp"icita a inten\ie de a-]i Wnsu]i bunu" si de dispune de e" - nu pot #i acte de acceptare tacita- actele de administrare provizorie , de pi"da din mo]tenire fac parte bunuri perisabi"e si pentru ca sa nu se piardU caci pier*Vnd bunuri"e putre*e]te reco"ta pe camp si face acte de WnstrUinare. - poate fi &orba si despre acte de dispozitie alteriala asupra bunurilor succesorale cum este ca*u" in care succesibi"u" demo"ea*U sau modifica o construc\ie care face parte din mo]tenire , in ipote*a in care se do&ede]te ca s-a comportat ca un proprietar - actele de administrare definitiva ori de folosin26 asupra bunurilor succesorale , este &orba despre o cate#orie intermediara intre acte"e de dispo*itie si ce"e de conser&are , acte"e de conser&are nu au re"e&an\U din pct de &edere a" acceptarii mo]tenirii. - actele de #olosin76 ale averii succesorale ca si cele de luare in st6p8nire a unor bunuri succesorale pot a&ea si e"e &a"oare de acte de acceptare, de pi"da daca din mo]tenire face parte un imobi" si unu" dintre succesibi"i ocupa ace" imobi", este &orba despre un act de "uare in fo"osin\U , numai trebuie sa fie o fo"osin\U de unde re*u"ta ca se comporta ca un proprietar .
120

- in ceea ce pri&e]te acte"e de administrare definiti&a in marea "or ma6oritate e"e sunt ec3i&oce caci se poate WntVmp"a , ca de pi"da ca un succesibi" Wnc3iria*U un bun succesora" "ucru asta poate sa W" facU si cu inten\ia de a fi acceptant sau sa se do&edeascU ca a &rut sa ob\inU resurse cu care sa p"UteascU c3e"tuie"i"e de WnmormVntare a"e defunctu"ui , in aceasta din urma ipote*a actu" nu are &a"oarea unei acceptari tacite a mo]tenirii sau poate fi interpretat actu" ca unu" de #estiune a bunuri"or a"tuia , deci de accea aceste acte in une"e situa\ii au &a"oare de acte de acceptare, iar in une"e nu si ce" care in&oca actu" respecti& are &a"oare de acceptare tacita trebuie sa do&edeascU ca in mod neec3i&oc prin asta s-a dorit Wnsu]irea ca"itU\ii de mo]tenitor 3. acte de conser+are/ supra+eg*ere/ administrare pro+izorie a cLror Ondeplinire ce nu au +aloarea de acceptare tacita a moMtenirii / dar daca din OmprejurLrile din care acestea s6au efectuat nu rezulta ca succesibilul Mi6a OnsuMit prin ele calitatea de moMtenitor - in principiu, astfe" de acte nu sunt acte de acceptare tacita, dar de "a ca* "a ca* se poate demonstra ca totu]i au a&ut - actele de conservare sunt acte care se caracteri*ea*U prin ur#enta "or , si prin faptu" ca sunt uti"e tuturor mo]tenitori"or asi#urVnd pUstrarea intacta a patrimoniu"ui succesora" - e"e pot fi : simp"e acte materia"e,, cum sunt ce"e de efectuarea unor repara\ii ur#ente,. , dar si de acte 6uridice, cum sunt ce"e de WntUrire a unui in&entar ,exercitarea unei ac\iuni posesorii etc - mutarea unui succesibi" Wntr-un imobi" succesora" poate fi un act de conser&are daca de pi"da s-a mutat ca sa nu intre 3o\ii sau ca sa nu se deteriore*e prin neuti"i*are - in cate#oria actelor de supraveghere intra acte cum sunt ce"e ce decur# din ce"e de conser&are , de pi"da s-a mutat succesibi"u" ca sa pU*eascU, casa de 3o\i imp"ica si supra&e#3erea - in ceea ce pri&e]te acte de administrare provizorie , in esen\a este &orba despre acte prin &Vn*area unor bunuri perisabi"e, efectuarea unor opera\iuni curente necesare , func\ionare pe termen scurt a unei Wntreprinderi care face parte din masa succesora"a , cu"e#erea unor fructe care s-ar distru#e daca nu ar fi cu"ese , cu"e#erea fructe"or din "i&ada.

4. actele care au ca finalitate atribuirea in tot sau in parte a moMtenirii si ceea a posibilitLNii succesibilului de a face o declaraNie de neacceptare c*iar daca OndeplineMte acte care pot fi acte de acceptare tacita - art %%%5 NCC care re#"ementea*U acceptarea tacita a mo]tenirii nu pomene]te nimic de une"e forme de acceptare tacita care erau recunoscute de 5$$ - se considera ca &a"orea*U acceptare tacita actele prin care succesibilul solicita atribuirea in tot sau in parte a succesiunii ) de exemp"u: introducerea unei ac\iuni in peti\ie de ereditate, act in parta6u" a&erii, cerere de trimitere in posesie sau predare a unui "e#at , cerere de reduc\iune a unei "ibera"itU\i excesi&e sau de raport a unei dona\ii - despre astfe" de acte 2$$ nu mai &orbe]te, se pune Ontrebarea "e#itima daca e"e mai constituie acte de acceptare tacita a mo]tenirii sau nu - 2$$ define]te acte"e de acceptare tacita cu acte din care re*u"ta in mod neWndoie"nic inten\ia de a accepta mo]tenirea = astfe", introducerea unie cereri prin care so"icita reduc\iunea "ibera"itU\i"or
121

excesi&e nu poate Wnsemna a"tce&a, decVt ceea ce define]te 2$$ deci ca ]i-a Wnsu]it mo]tenirea ,deci e "impede ca asemenea acte intra in cate#oria de acceptare tacita - "a art %%%% NCC se pre&ede ca succesibilul care inten2ioneaz6 sa 3ndeplineasc6 un act ce poate avea semnifica2ia acceptarii mo4tenirii) dar care dore4te ca prin aceasta sa nu fie considerat acceptant trebuie sa dea in acest sens anterior 3ndeplinirii actului o declara2ie autentica notariala = deci daca de pi"da, in pri&in\a acte"or ec3i&oce in care am a&ut discu\ia ca pot sa fie sau nu acte de acceptare tacita, e" daca &rea sa nu fie considerat acceptant poate sa facU o astfe" de dec"ara\ie si in astfe" de ipote*a WnseamnU ca nu a optat, dar rUmVne desc3is dreptu" de op\iune daca nu s-a Wndep"init termenu" de 1 an

$urs 11-partea 3_ ?. Renuntarea la mostenire =n esenta, este &orba de un act uni"atera", pur abdicati&. $and se spune@renunt in fa&oarea nu stiu cui@ de fapt, nu este &orba de renuntare.(enuntarea este doar <renunt "a mostenire@ si atat.Ea poate fi expresa putand re*u"ta numai dintr-un act facut in forma ceruta de "e#e, din care reiese &ointa de a renunta "a mostenire dar in mod exceptiona" poate fi tacita atunci cand expira termenu" de acceptare fara ca mostenitoru" sa se pronunte ,&orbim de termenu" de 1 an sau termenu" fixat de instanta din art 1113 a",1. /rin renuntarea "a mostenire, succesibi"u" este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor, fiind strain de mostenire.Fnii considera nu ar exista aceasta posibi"itate dar , nu ne interesea*a. (enuntarea expresa prin act autentic notaria" care se face de notar sau de care un repre*entant dip"omatic daca renuntarea se face in strainatate.+ec"aratii"e de renuntare facute prin inscris sub semnatura pri&ata sau prin orice inscris nu au &a"oare 6uridica, spre deosebire de acceptare care se poate face,prin orice act in forma scrisa. 9,3onsecintele renuntarii: $u efecte de "a data desc3iderii mostenirii este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor. = (e&ocarea pau"iana a renuntarii fraudu"oase "a mostenire conform art 11%% a" 1.Este o forma de actiune pau"iana care sanctionea*a pe succesibi"u" inso"&abi" care renunta "a o mostenire so"&abi"a.$reditorii in temeiu" textu"ui de "e#e pot sa ceara re&ocarea renuntarii.(e&ocarea aceasta, este de fapt o dec"arare a inopo*abi"itatii renuntarii .'e considera ca in "imite"e creantei creditoru"ui care actionea*a, renuntarea nu s-a facut.$a si cand mostenirea s-ar fi acceptat.)ctu" este inopo*abi" numai fata de creditoru" care a actionat4 >ata de a"te persoane este considerat renuntator. :etractarea renuntarii /oate fi facuta cum re*u"ta din art 11%3,1..Exista % conditii care trebuie indep"inite cumu"ati&:= 1 Ein termenu" de optiune ,1 an. % Emostenirea sa nu fi fost acceptata de a"ti succesibi"i

122

/entru ca spre exemp"u daca, a renuntat intr-o forma sau a"ta "a mostenire si u"terior un a"tu" a acceptat mostenirea, sau daca exista o acceptare anterioara,si renuntarea sur&ine u"terior, nu se mai poate re&eni asupra acesteia.

1ransmisiunea acti&u"ui si pasi&u"ui mostenirii ).7biectu" transmisiunii succesora"e. $e este acesta- =n esenta patrimoniu","ui de cuius.)cesta cuprin*and e"emente de acti&+pasi&. :ostenitorii uni&ersa"i/cu tit"u uni&ersa"i sunt considerati continuatori ai persoanei,si ca atare preiau atat acti&u" cat si pasi&u".$3iar de "a data desc3iderii mostenirii succesibi"i cu &ocatie "a mostenire sunt considerati proprietari, aceasta nu inseamna ca efecti& si exercita drepturi"e.)u dreptu" de a opta in interioru" termenu"ui de optiune dar, d.p.d.&. 6uridic patrimoniu" respecti& nu ramane fara titu"ar.,acestia sunt succesibi"i care pot accepta mostenirea.+aca acestia, nu o &or accepta, ea &a re&eni statu"ui,.+eci, exista intotdeauna cine&a care de&ine titu"aru" patrimoniu"ui succesora" cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii. Partea activa a patrimoniului succesoral &orbim despre raporturi"e 6uridice in care ce" decedat era partea acti&a: = titu"aru" dreptu"ui de proprietate,unui drept de creanta,dr.rea"a de fo"osinta de autor. 7rice drept cu continut patrimonia"a care nu se stin#e ca urmare a decesu"ui "ui de cuius,,se stin#:dr.de renta &ia#era , si a"te drepturi,acestea nu intra in acti&. Pasivul mostenirii-datorii"e si sarcini"e mostenirii. +atorii"e=raporturi"e 6uridice in care ce" care a decedat,trebuia sa faca o prestatie cu continut patrimonia"Eex: a inc3eiat un contract si nu a p"atit pretu",a sa&arsit o fapta i"icita,un tert i-a #erat afaceri"e, s-a imbo#atit in dauna unui tert. 1oate aceste ob"i#atii trec "a mostenitor deci, fac parte din pasi&u" mostenirii. Exista si ob"i#atii care au un caracter intuitu personae si care se stin# "a decesu" ce"ui ob"i#at.ExE ob"i#atia de intretinere. 'arcini"e=ob"i#atii care se nasc dupa desc3iderea mostenirii, deci nu in contra defunctu"ui, ,daca a decedat nu se pot naste in contra "ui. dar, au "e#atura cu mostenirea ex: c3e"tuie"i"e de inmormantare, pt parta6u" mostenirii,indep"inirea forme"or de pub"icitate. )cestea sunt datorii care trebuie ac3itate de succesori 4 Plata legatelor$and &orbim despre "e#atari uni&ersa"i sau cu tit"u uni&ersa" acestia dobandesc doar &ocatia "a intre#u" patrimoniu sau "a o cota- parte.)cestia, sunt ob"i#ati impreuna cu mostenitorii "e#a"i "a p"ata pasi&u"ui,datorii + sarcini. si a "e#ate"or particu"are.)ceasta pt ca "e#ate"e particu"are ca si ce"e uni&ersa"e/tit"u uni&ersa" se imputa pe cotitatea disponibi"a , de aco"o se extra#.deci "e#atarii uni&/tit"u uni.trebuie sa faca p"ata "e#ate"or.Ei nu sunt creditori ai mostenirii.
123

=n ca*u" "e#ate"or particu"are care au ca obiect bunuri determinate, "e#atarii respecti&i,de&in proprietari cu efecte de "a desc3.mostenirii, daca accepta "e#atu". $and este &orba despre "e#ate care au ca obiect p"ata unei creante spre ex: p"ata unei sume de bani,"e#atarii sunt creditori ai mostenirii dar e"e nu intra "a pasi&u" mostenirii4 /rincipiu" este ca "e#ate"e nu pot fi p"atite daca nu au fost p"atiti creditorii succesiunii4 2imeni nu poate face "ibera"itati daca nu si-a p"atit ob"i#atii"e 4 art 10D;E111? 2$$. 9ransmiterea activului mostenirii 'e face diferenta intre transmiterea proprietatii pe de-o parte,fata de transmiterea posesiunii mostenirii sau a se*inei. =n pri&inta de ca"itatea de proprietar a" bunuri"or succesora"e, se transmite cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii.'uccesibi"ii nu trebuie sa faca nimic, de&in proprietari,c3iar si fara sa stie.$a efecte sa se produca trebuie sa accepte mostenirea. =n pri&inta transmisiunii se*inei/posesiunii mostenirii, "ucruri"e sunt mai comp"icate. 8e#iuitoru" a&ea "a dispo*itie % posibi"itati de a opta intre un sistem sau a"tu". 1 sistem: poseseia mostenirii re&ine unui administrator/mostenitor aceasta a&anad datoria si ob"i#atia de p"ati "e#ate"e, incasa creante"e si dupa ce a facut p"ati"e sa transmita ceea ce ramane.= )n#"ia/Iuebec %.sistemu" france*: 5cc si 2cc.= sistemu" se*inei: se confera posesia mostenirii, a nu se confunda cu stapanirea materia"a aceasta posesie4.anumiti mostenitori, fara nicio &erificare au dreptu" de a intra in posesia mostenirii si au anumite competente stabi"ite de "e#e. = )rt D53 5cc,=nstitutia se*inei a fost aspru criticata,institutie absurda, eni#matica. =nstitutia "ic3idatoru"ui din )n#"ia era mai potri&it. = art 11%5 2cc:@pe "an#a stapanirea de fapt..@)m putea inte"e#e ca e &orba despre "uarea in stapanirea materia"a a bunuri"or succesora"e./t "amurire trebuie sa facem o scurta incursiune istorica. dreptu" roman= proprietatea se transmitea prin "uarea in posesie,dese*inare=inse*inare.'i in pri&inta mostenirii"or,"ucruri"e stateau "a fe".2u era de conceput ca proprietatea sa se transmita in abstract fara sa se dea ce&a.ExE tata" se considera ca transmitea posesia fiu"ui./roprietatea nu se transmitea de "a data desc3. succesiunii. =n conceptia moderna, posesia este o stare de fapt si nu de drept.=nsa ii se recunosc efecte 6uridice,u*ucapinea. Este posibi" ca un mostenitor sa aiba se*ina fara insa sa aiba stapanirea bunu"ui exemp"u:daca un bun apartinand "ui de cuius a fost inc3iriat de catre acesta in timpu" &ietii si termenu" de "ocatiune nu a expirat, nu poate sa &ina se*inaru" sa i" scoata afara pe tert afara.+aca am interpreta ad "iteram art 11%5 care spune ca are dreptu" de a pre"ua@ stapanirea de fapt a patrimoniu"ui@ ./oate fi stapanit in fapt un patrimoniu-2F 4 patrimoniu"=abstractiune 6uridica4 2umai bunuri"e pot fi stapanite, u*ucapate. +esi textu" &orbeste despre stapanirea materia"a a unor bunuri nu este &orba de asa ce&a pt ca sunt une"e bunuri care sunt in detentia/ posesia a"tora si care nu pot fi pre"uate in fapt de mostenitori c3iar fiind se*inari.
124

'e*ina nu se confunda cu proprietatea caci se poate intamp"a ca un bun care formea*a obiectu" unui "e#at particu"ar, ,nu re&ine se*inari"or. sa re&ina acestora pana "a momentu" "a care se face predarea "e#ate"or. /rin urmare, se*ina nu confera intotdeauna stapanire de fapt si nici proprietatea bunuri"or succesora"e.+eci, nu se confunda cu acestea4 =n dr. france* toti most "e#a"i sunt se*inari, c3iar si nere*er&atarii. )&and in &edere art 11%5,11%9,2cc care a"catuiesc re#"ementarea se*inei, reiese ca institutia in discutie consta in posibi"itatea conferita de "e#e, mostenitori"or re*er&atari,acestia sunt se*inari-art 11%D. ca direct fara &reo forma"itate spre deosebire de cei"a"ti mostenitori "e#a"i/testamentari /instituiti contractua",care trebuie sa urme*e proceduri"e de trimitere in posesie adica de &erificare a tit"u"ui de mostenire.$eea ce art 11%5 a &rut sa faca , si anume sa defineasca se*ina, nu a facut-o de fapt4 'e*inarii au dreptul de stapani in fapt bunurile pe care defunctu" "e-a "asat,si pe care e" insusi "e-a stapanit,contracte"e de depo*it/"ocatiune nu incetea*a.deci, doar ceea ce a stapanit de cuius "a momentu" dec3iderii succesiunii poate fi stapanit de mostenitorii se*inari. +easemenea, confera dreptul de e*ercita actiunile care sanctioneaza drepturile care fac parte din mostenire,ex: pot introduce actiune pt restituirea unui imprumut, repararea unui pre6udiciu,.pe de a"ta parte au ca"itatea de a sta in actiune ca si parati in nume"e si pe seama mostenirii. +eci daca un tert, doreste sa re&endice un bun spre exemp"u care este stapanit de mostenitorii se*inari, sau c3iar de catre a"t tert dar in nume"e succesiuni, atunci ce" care rec"ama poate sa c3eme in 6udecata pe mostenitorii se*inari ca sa obtina ceea ce doreste, desi acestia spre exemp"u pot sa nu aiba niciun drept cu pri&ire "a ace" bun, acesta putand sa forme*e obiectu" unui "e#at particu"ar. =n p"us mai inseamna dreptul de a administra patrimoniul succesiunii de "a data desc3iderii succesiunii pana "a momentu" predarii "e#ate"or sau a transmiterii posesiei catre "e#atarii nese*inari. 8e#iuitoru" a considerat ca acesti mostenitori re*er&atari sunt cei mai indreptatiti sa exercite se*ina.'otu" supra&, desc, ascend sunt cei mai apropiati de defunct si in ca*u" "or nu mai este ne&oie sa "e &erifici ca"itatea de mostenitori. 'e*ina nu inseamna ca toti cei care sunt se*inari conform "e#ii &in deodata si exercita se*ina4 Exista o anumita ordine. > important "a se*ina este &erificarea ca"itatii de mostenitor a" ce"or"a"ti4 ,nu stapanirea de fapt4. +eci de "a durata desc3iderii mostenirii si pana "a momentu" trimiterii in posesie a "e#atari"or sau a trimiterii in posesie a mostenitori"or "e#a"i nese*inari, mostenitorii se*inari, preiau stapanirea mostenirii asa cum a a&ut-o si defunctu" a&and dreptul de e*ercita actiunile care sanctioneaza drepturile care fac parte din mostenire si de a sta in procesele care au ca parat patrimoniul succesoral = art !!2#:Mostenitorii sezinari: descendentii) ::) ascendentii privilegiati $and &orbim despre se*inari nedemni, acestia pierd se*ina4 2u poate &eni un nedemn sa exercite se*ina. 'e*ina nu este conditionata de acceptarea mostenirii de aceea, ea isi produce efecte"e de "a data desc3iderii mostenirii.:ostenitoru" se poate comporta ca un se*inar fara sa accepte mostenirea.+aca insa, renunta "a mostenire,atunci de&ine strain de mostenire, nu mai este se*inar.+ar,atata timp cat exista dreptu" de a opta e" este se*inar4
125

Caracterele sezinei: 1)ordine publica 2u pot fi dec"arati se*inari de decuius, a"ti mostenitori pe care ii instituie "e#ea.+e cuius nu poate &eni sa spuna ca atributii"e se*inari"or sunt a"te"e decat ce"e pre&a*ute de "e#e".=n acest sens, se*ina este de ordine pub"ica.)ceasta nu inseamna ca mostenitorii sunt ob"i#ati sa exercite drepturi"e si ob"i#atii"e se*inei.'unt "iberi sa a"ea#a. =n 5cc, ,executiunea testamentara cu se*ina. nu mai exista in 2cc, era &orba despre drepturi ce"or instituiti astfe", de a pre"ua stapanirea mobi"a a bunuri"or in idea de a asi#ura, p"ata "e#ate"or particu"are care a&ea ca obiect p"ata unor bunuri in bani.Exista o anumita suprapunere intre stapanirea pe care o puteau exercita se*inarii si stapanirea de fapt pe care o puteau exercita executorii testamentari cu se*ina.=n acest ca*, se petrecea ce&a ce se petrece in ca*u" &ase"or comunicante.$eea ce era atributu" executoru"ui testamentar se retra#ea din atributii"e mostenitoru"ui testamentar. Exista anumite interferente si in re#"ementarea actua"a care, desi nu mai re#"ementea*a executiunea testamentara cu se*ina, de ex: se pre&ede dreptu" mostenitorii"or se*inari de a pune si#i"ii daca printre mostenitori sunt minori sau persoane puse sub interdictie.)ici cerand punerea de si#i"ii este numit un administrator sec3estru, se*inarii neputand sa &ina si sa ceara ridicarea sec3estru"ui. 2) individuala 2u este co"ecti&a, ceea ce inseamna ca nu este conferita tuturor mostenitori"or se*inari.)dica daca exista mostenitori din c"asa 1 nu pot cei din c"asa % cerand se*ina.=n ca*u" in care descendentii nu o fac, pot inter&eni spre exemp"u ascendentii pri&i"e#iati si sa exercite se*ina in acest ca* &orbim de caracterul virtual al sezinei. )cte imp"inite de ascendentii pri&i"e#iati in exemp"u" dat, depin*and de exercitarea drepturi"or de se*ina u"terior, efecti& de descendenti. 'otu" supra&ietuitor exercita impreuna cu descendentii se*ina. $and sunt mai mu"ti descendenti acestia se pot inte"e#e.ca unu" dintre ei doar sa exercite se*inaE speta: Fn mostenitor se*inar a introdus o cerere de restituire a unui imobi", pre"uat abu*i& .+esi existau mai mu"ti coproprietari care puteau introduce actiunea,ea a fost introdusa doar de unu" dintre ei.'e*inaru" are acest drept4 E" poate sa exercite o actiune c3iar si atunci cand "ui nu ii &a re&eni bunu" respecti&.+e ce-pt ca el exercita in numele si pe seama mostenirii.5om &edea ca acestia fac predarea "e#ate"or. 3.succesiv =n ca*u" renuntarii "a mostenire a succesibi"u"ui in ran# preferat, urmatoru" preia atribute"e specifice. 4)indivizibil +aca mostenirea este deferita mai mu"tor mostenitori "e#a"i.spre exemp"u:%,3 mostenitori de ace"asi ran#,se*ina apartine tuturor acestora. 'pre exmp"u mostenitoru" "asa 3 fii si unu" dintre ei, introduce o actiune in re&endicare./oate sa faca acesta.:ostenitorii se*inari, pt ca nu actionea*a in nume"e si
126

pe seama "or ci pe seama mostenirii .)stfe" poate sa introduca o asemenea mostenire insa numai in "imita, drepturi"or ce "e re&in "or din mostenire. =n ca*u" in care intre se*inari inter&in de*acorduri, instanta de 6udecata &a numi un administrator pri&i*oriu care &a #era afaceri"e. *#ectele sezinei 1)sezinarii au dreptul de a veri#ica titlurile mostenitorilor nesezinari. :ostenitorii se*inari in dr. france* erau considerati, ca fiind in&estiti cu <po"itia succesiunii@adica, sa &erifice tit"uri"e ce"or care nu sunt se*inari. )ceasta sub*ista si a*i c3iar daca "e#iuitoru" a stapat din &edere acest aspect a" se*inei. )rt 11%5,nu &orbeste despre aceasta.2u mai intra oara aceasta &erificarea in atributii"e se*inari"or-2F4 art 11%8 a" ,1.= @ de "a mostenitorii re*er&atari ,se*inarii.@ =n esenta, predarea "e#ate"or inseamna tocmai &erificarea ca"itatii de mostenitor. art 11%8,%.= ..@.care au intrat in stapanirea mostenirii fie de drept@.)ici este copiat din codu" Iuebec.=ntra &reodata de drept-2F4=n dreptu" nostru nu este posibi" ca acestia sa intre de drept pt ca trebuie inse*inati. )m &a*ut cum din art 11%8 din 2cc re*u"ta ca printre a"te"e mostenitorii se*inari au in continuare aceasta posibi"itate/ob"i#atie de a face po"itia succesiunii,adica, sa ana"i*e*e tit"uri"e de mostenire a"e most "e#e"i nere*er&atari/"e#atari"or.+e aceea sunt imputerniciti re*er&atarii ca si se*inari pt ca ei sunt cei mai apropiati de defunct, si primii interesati pt a face o ana"i*a onesta fiind &orba despre interese"e "or. = art !!2$:predarea legatelor particulare:desi textu" nu pre&ede in mod expres, &orbind despre <intrarea in posesie@ o a"ta termino"o#ie decat "a art 11%8, ..@intrarea in posesia obiectu"ui "e#atu"ui@ aici am putea crede ca e &orba despre intrarea in stapanirea fi*ica a bunu"ui.5om &edea ca nu este &orba despre aceasta ci &orbim tot despre &erificarea "e#a"itatii tit"u"ui de mostenitor. 1extu" spune ca aceasta,posesia. poate re&eni "e#ataru"ui <din *iua in care i-a fost predat de buna &oie@"ucru care se rea"i*ea*a prin &erificarea tit"u"ui de mostenire,testamentu". de catre cei care au dobandit se*ina de drept, sau au fost inse*inati u"terior.,nere*er&atarii. =n ca*u" predarii "e#ate"or de buna &oie de catre se*inari sau cei inse*inati u"terior are "oc de asemenea o &erificare a tit"u"ui de mostenire a "e#atari"or, indiferent deci ca este &orba despre "e#atari uni&ersa"i/tit"u uni&ersa"/particu"ari. 1exte"e de "e#e,art 11%8 a" 1,%,art 11%9.fo"osesc o termino"o#ie diferita care poate deruta. = art 11%8 &orbind despre@intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii a "e#atari"or uni&/tit"u uni&@ = art 11%9 &orbeste despre@intrarea in posesia obiectu"ui "e#atu"ui prin predarea acestuia@ +octrina a sub"iniat ca predarea legatelor de buna voie de catre sezinari , nu repre*inta a"tce&a decat recunoasterea drepturi"or "e#atari"or, nu o remitere materia"a a bunuri"or, moti& pt care predarea nu se poate reduce "a simp"a punere de posesie,stapanire de fapt a bunu"ui. adica,"a executarea acestuia,trebuie e&itata con#uzia din predarea legatului executarea legatului;. )tata timp cat nu s-a facut predarea "e#atu"ui, beneficiaru" "ui desi este proprietaru" bunu"ui,"e#ataru" particu"ar e prop.bunu"ui de "a data desc3.mostenirii.nu are insa exercitiu" drepturi"or aferente "e#atu"ui pe care "-a dobandit. exEe instituit ca "e#atar a" unui imobi" si bunu" se af"a in stapanirea unui tert,nu poate &eni "e#ataru" daca nu a fost trimis in posesie,adica nu i s-a &erificat tit"u" de mostenire. sa *ica ca sunt proprietar-re&endic bunu".=i se &a respin#e actiunea ca fiind introdusa de o
127

persoana care nu are ca"itate./entru ca "a acest moment,inainte de a ii se &erifica tit"u" de mostenire e" nu are exercitiu" drepturi"or respecti&e .E" este proprietar.)bia dupa &erificare dobandeste acest drept.'i pana atunci cine poate exercita dreptu"-tertu" poate u*ucapa bunu"...Exercita mostenitorii se*inari c3iar daca nu au proprietatea in timp ce legatarul cat timp nu a #ost trimis in posesie desi are proprietatea nu are exercitiul drepturilor. /rin urmare, numai subsec&ent predarii se poate pune prob"ema executarii "e#atu"ui iar nicidecum in&ers4 >ara a fi exc"us insa, ca oca*iona" dar nu si in mod neaparat predarea sa se faca odata cu executarea. ex: daca obiectu" "e#atu"ui este p"ata unei sume de bani, &ine "e#ataru" "a mostenitorii se*inari si cere sa ii se faca p"ata "e#atu"ui.)ici cere executarea.+ar,pentru a se a6un#e "a executare in prea"abi" trebuie &erificat tit"u"4 'e poate intamp"a ca predarea sa se faca "a un moment si executarea u"terior.de ex:daca e &b despre "e#atu" unei sume de bani si "e#atu" e afectat de un termen/conditie suspensi&a,executarea nu poate fi ceruta pana nu s-a indep"init termenu"/conditia.+ar, predarea poate fi ceruta pt ca nu se confunda cu executarea.Executarea poate fi ceruta cand s-a indep"init conditia/termenu". = art 11%8 2cc@intrarea "e#ataru"ui uni& /tit"u uni& in stapanirea bunu"ui@, art 11%9 <predarea "e#atu"ui cu tit"u particu"ar@ se pune intrebarea daca date fiind diferente"e de formu"are ce"e % sinta#me se refera "a ace"asi "ucru. +aca a&em in &edere art 111? 2cc-@acceptarea mostenirii doar conso"idea*a transmisiunea proprietatii mostenirii rea"i*ata de p"in drept "a data decesu"ui@ prin uti"i*area tit"u"ui de "a art 11%8, inte"e#em de fapt dobandirea exercitiu"ui drepturi"or transmise cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii a se*inei care potri&it art 11%5 inc"ude si aceasta componenta.7ri, se*ina nu se poate dobandi de "e#atar decat prin trimiterea in posesie./rin predarea "e#atu"ui cu tit"u particu"ar, "a care se refera tit"u" mar#ina" a" art 11%9 ar trebui sa se inte"ea#a &erificarea tit"u"ui de mostenitor in &ederea dobandirii se*inei, adica a exercitiu"ui dreptu"ui. +ificu"tati apar din continutu" textu"ui care &orbeste mai intai de faptu",ca:@"e#ataru" intra in posesia "e#atu"ui/...@'e poate inte"e#e ca este &orba despre executarea "e#atu"ui si nu de predarea "ui in sensu" &erificarii tit"u"ui.1ot textu" &orbeste despre <daca i-a fost predat de buna &oie ,daca nu...din *iua depunerii..@de unde se poate deduce ca nu ar fi &orba despre executarea "e#atu"ui din moment ce a&em opo*itia ce"ui tinut "a p"ata "e#atu"ui,aceasta nu se poate face decat dupa ramanerea definiti&a a 3otararii prin care sa facut aceasta &erificare pe care a re*u*at-o mostenitoru" se*inar.$onsideram ca si in acest ca*, este &orba tot despre predarea "e#atu"ui in sensu" &erificarii tit"u"ui mostenirii si nu a executarii.+inco"o de inconsec&ente"e termino"o#ice,texte"e de "e#e se refera "a predarea "e#ate"or nu "a executarea "or. Principalul drept al sezinarilor este de a veri#ica valabilitatea titlurilor de mostenire. 'e*inarii mai au dreptu" de a pre"ua si administra bunuri"e succesora"e.+e "a dat desc3iderii mostenirii se*inarii au dreptu" de a intra in <stapanirea de fapt@art 11%5 .Ei nu sunt ob"i#ati sa faca aceasta, se*ina producandu-si efecte"e c3iar fara sa preia stapanirea in fapt.'e*ina permite titu"aru"ui sa actione*e in 6ustitie impotri&a terti"or sau c3iar impotri&a nese*inari"or.'pre exemp"u daca un mostenitor nese*inar stapaneste un fapt cat timp nu a fost trimis in posesie,se*inaru" poate cere sa ii predea bunu". /ezina insa, nu con#era nici un drept de dispozitie asupra bunurilor succesorale; )cestea fiind pre"uate in interesu" succesiunii. ex: daca se*inaru" re&endica un bun af"at in stapanirea unui tert,si bunu" formea*a obiectu" unui "e#at particu"ar.'e*inaru" nu poate dispune de bun pt ca nu este
128

proprietar./roprietar este "e#ataru" insa nici acesta nu poate sa dispuna de bun pana nu este trimis in posesie. =n ceea ce pri&este administrarea bunuri"or succesora"e, se*ina da dreptu" se*inari"or "a administrarea bunuri"or patrimonia"e,tit"u" 5 cartea 3-administrarea bunu"ui 2cc-aici nu ne interea*a in mod deosebit. 'e*ina mai confera si dreptu" repre*entarii in 6ustitie-despre acesata s-a &orbit. 9rimiterea in posesie a mostenitorilor nesezinari(nerezervatari% /entru a se bucura pe dep"in de drepturi"e succesora"e acestia trebuie sa fie trimisi in posesie,in timp ce in ca*u" "e#ate"or, indiferent de natura acestora ,trimiterea in posesie a "e#ate"or. 1.trimiterea in posesie a mostenitori"or "e#a"i nese*inari $ei care sunt nese*inari,,co"atera"ii pri&i"e#iati,co"aterii ordinari, ascendentii ordinari, statu". dobandesc se*ina cu atribute"e despre care am &b , numai dupa trimiterea in posesie,"ucru care re*u"ta din art 11%; a",1. 113; 2cc,adica dupa indep"inirea unei proceduri de &erificare a &ocatiei "or "a mostenire. $ai"e de rea"i*are a trimiterii in posesie a.procedura #ratioasa:adica necontencioasa,se rea"i*ea*a de catre notaru" de "a "ocu" desc3iderii succesiunii.1rimiterea in posesie se rea"i*ea*a prin dobandirea in posesie a certificatu"ui de mostenitor sau in ca*u" statu"ui,de &acanta succesora"a.$and intre mostenitori exista neinte"e#eri care impiedica fina"i*area procedurii necontecioase,trimiterea in posesie se &a rea"i*a prin 3otarare 6udecatoreasca. /roceduri"e mentionate au ca fina"itate &erificarea &ocatiei succesora"e si a intinderii drepturi"or mostenitori"or care so"icita trimiterea in posesie. 1rimiterea in posesie trebuie so"icitata c3iar si in ca*u" in care "a mostenire &ine doar un sin#ur mostenitor ex: defunctu" "asa doar un frate.E" trebuie sa se adrese*e notaru"ui pt procedura. Efecte"e trimiterii in posesie /ana "a trimiterea in posesie mostenitoru" "e#a" nese*inar nu poate exercita drepturi"e desi este proprietar.2ctiunea in petitie de ereditate art 1130 poate fi insa exercitata inainte de trimiterea in posesie.=n ca*u" petitiei,&orbim despre un mostenitor aparent care intra in conf"ict cu mostenitoru" rea" care,nu are posesia bunuri"or, ex:se desc3ide succesiunea, frate"e defunctu"ui, care este mostenitor nere*er&atar,obtine certificatu" de mostenitor si intra in posesia mostenirii.F"terior, se descopere un testament prin care un tert este instituit ca "e#atar uni&ersa".=n aceasta ipote*a,daca frate"e defunctu"ui refu*a sa ii recunoasca ca"itatea de mostenitor,*ice ca nu e &a"abi" testamentu". refu*a predarea bunuri"or.)ici, contestandu-i-se ca"itatea de mostenitor cu &acatie "a uni&ersa"itate,"e#ataru" are dreptu" ca pe ca"ea petitie de ereditate sa obtina de "a instanta recunoasterea drepturi"or sa"e.$e rost ar a&ea aici ca sa mer#a "a notar-$and exista contradictie1rimiterea in posesie a most.nere*er&atari "e#a"i produce efecte retroacti&e adica de "a data desc3iderii mostenirii ceea ce face ca acte"e de administrare sau actiuni"e introduse de mostenitori inainte de trimiterea in posesie sa fie &a"abi"e,prin efectu" retroacti&itatii.+obandind se*ina cu efecte retroacti&e cei trimisi in posesie au dreptu" "a fructe/&enituri"e succesora"e incepand cu data desc3iderii mostenirii.,se*inarii trebuie sa "e restituie.=nsa daca se*inarii sunt de buna credinta nu mai au aceasta ob"i#atie. 'emnificatia 6uridica a predarii "e#ate"or:8e#atarii nefiind inc"usi in cat.se*inari"or,in dr france* sunt. moti& pt care trebuie sa fie trimisi in posesie, adica sa dobandeasca se*ina "ucru care se rea"i*ea*a in ca*u" "or prin trimiterea in posesie =.art 11%8, 11%9.
129

$a si most "e#a"i nese*inari si "e#atarii de&in mostenitorii drepturi"or care formea*a obiectu" "e#ate"or "or cu efecte de "a data desc3iderii mostenirii dar, nu au exercitiu" drepturi"or "or.= nu pot exercita actiuni"e decat dupa predare. =n doctrina, s-a sustinut ca predarea consta in remiterea materia"a a "ucruri"or ce a"catuiesc obiectu" "e#atu"ui sau "a in&oirea "a "uarea in stapanire daca "e#atu" este un "ucru cert,iar daca consta intr-o suma de bani/bun determinat in #enu" sau,sau daca are obiect un act de comisiune/omisiune predarea &a "ua infatisarea executarii unei ob"i#atii /a unei p"ati, de unde se deduce ca predarea/executare este unu" si ace"asi.8ucru" acesta este constestabi".$um am spus trebuie facuta diferenta intre predarea si executarea "e#atu"ui. (ea"i*area predarii.= in principiu trebuie ceruta de "e#atari ce"or care sunt ceruti "a p"ata acestora.(e#u"a este de ordine pub"ica deoarece prote6ea*a pe mostenitorii "e#a"i.1estatoru" nu poate dispensa pe "e#atar de necesitatea de a formu"a.2u poate de cuius prin testament sa spuna:x e de drept in situatia de a ii se preda "e#atu".5orbim despre un drept a" se*inari"or,care nu "e poate fi rapit de testator. 8e#ea nu pre&ede nicun termen de a formu"a predarea "e#ate"or fiind considerata de unii ca fiind prescriptibi"a in 3 ani ,term #enera". 2e indoim de aceasta deoarece in esenta predarea are ca efect recunoasterea &a"iditatii "e#atu"ui,si a ca"itatii de mostenitor testamentar deci, constatarea unei situatii de drept si nu executarea unei ob"i#atii,precum si faptu" ca proprietatea nu se prescrie prin neu*, socotim ca cerea de predare poate fi formu"ata atata timp cat nu este prescrisa executarea "e#ate"or.+aca obiectu" unui "e#at i" constituie un bun indi&idua" determinat, aco"o proprietatea este imprescriptib"a.,dr france*decaderea din dr de proprietar-2F4 . ex:"e#atar particu"ar-obiect un bun indi&idua".+ecad din dr de proprietate daca in 3 ani nu cer predarea-2F4 = proprietatea nu se pierde prin neu*4 E" e prop de "a data desc3. mostenirii. $onsideram deci ca actiunea este in principiu imprescriptibi"a.=nsa, daca obiectu" "e#atu"ui este p"ata unei sume de bani,,creanta. aco"o se prescrie executarea.)co"o nu mai 6ustifici interesu"4,ar insemna o repunere in termen. $ererea de predarea a "e#ate"or ca si predarea insasi, nu sunt supuse nici unei conditii de forma admitandu-se ca predarea poate re*u"ta imp"icit/tacit din comportamentu" ce"or tinuti "a predare. de ex :daca mostenitoru" se*inar i" "asa pe "e#ataru" particu"ar in posesia bunu"ui mai mu"t timp, poate fi o recunoastere imp"icita a ca"itatii "ui de mostenitor. /redarea se poate face atat amiabi" prin consimtamantu" mostenitori"or cat si pe ca"e 6udecatoreasca./redarea trebuie so"icitata mostenitori"or se*inari sau a ce"or care nese*inari, au fost trimisi in posesie, sau in "ipsa acestora unui curator a" mostenirii &acante care poate fi numit.7data stabi"ita &a"iditatea "e#atu"ui, predarea nu poate fi amanata pana "a fina"i*area procedurii de ca"cu"are a cotitatii disponibi"e cu exceptia ca*u"ui in care inca"carea acesteia este e&identa.exEse inca"ca re*er&a most se*inar./oate spune: amanam ,recunosc pana introduc actiunea in reductiune./t ca daca este e&ident ca ne af"am intr-o astfe" de situatie atunci nu poate refu*a pt ca nu are dreptu" "a reductiune si recunoasterea dreptu"ui de "e#atar este imparabi"a. = =n pri&inta "e#ate"or uni&ersa"e potri&it art 11%8 a" 1 te*a %,:ostenitorii se*inari sunt tinut "a predarea "e#ate"or c3iar de "a data desc3iderii mostenirii.+aca nu exista se*inari, predarea se face prin e"iberarea certificatu"ui de mostenitor ,cerere adresata notaru"ui pub"ic.=n mod bi*ar art mentionat &b despre e"iberarea cert de mostenitor si in ipote*a in care exista se*inari dar acestia refu*a predarea.>iind &orba despre o procedura esentia"mente #ratioasa cum ar putea notaru" sa e"ibere*e certificatu" de mostenitor-=n "e#ea notari"or, certificatu" poate fi e"iberat doar atunci cand acestia se inte"e#.
130

/ana "a predarea "e#atu"ui, ce" #ratificat nu are un tit"u "e#at recunoscut pt ocuparea unui imobi" succesora" c3iar daca "ocuia impreuna cu defunctu" fiind supus e&acuarii de se*inar.!ineinte"es ca "e#ataru" poate cere pe ca"e recon&entiona"a predarea ,&erificarea tit"u"ui.daca nu o face este supus e&acuarii pt ca desi e proprietaru",nu are exercitiu" dreptu"ui. = pt "e#ate"e cu tit"u uni&ersa" art 11%8 a" %.'i aici e pre*enta inad&ertenta de mai sus,cu imposibi"itatea e"ib.certificatu"ui de catre notar cand nu se inte"e#.Fn ar#ument este si art 11%9 care spuna ca inaceasta ipote*a se adresea*a 6ustitiei4 8a un text se spune una "a ce"a"a"t a"ta. = pt "e#ate"e particu"are. art 11%9 .)ici e corect.+e ce efecte sunt de "a data cererii si nu de "a data cand 3otararea ramane ire&ocabi"a-=n principiu 3ot 6udecatoresti au efect dec"arati&.,"a mom.introducerii cererii e" era most,doar ca nu ii s-a predat. *#ectele predarii legatelor -8e#ataru" careia ii s-a predat "e#atu" dobandeste exercitiu" dreptu"ui obiectu"ui "e#atu"ui.+aca obiectu" este proprietate poate introd.actiunea in re&endicare. -+obandirea bunuri"or succesora"e de "a data desc3iderii succesiunii.=n 5cc fructe"e era dobandite de "a dat predarii "e#atu"ui.E mai "o#ic pe 2cc,fiind proprietar-efecte"e retroacti&e.+epinde de r-c/b-c a se*inari"or. -5erificarea tit"u"ui, predarea. nu inc3ide terti"or dreptu" de a-si &a"orifica anumite drepturi impotri&a "e#atari"or. de ex: un "e#atar particu"ar a cerut predarea "e#atu"ui,bun mobi".5ine un tert si spune prop bunu"ui imi apartine.'-a facut predarea "e#atu"ui dar tertu" poate &eni si daca indep"ineste conditii"e sa poate so"icita re&endicarea bunu"ui.

9ransmiterea pasivului mostenirii = art 1155 a",1.:p"ata pasi&u"ui mostenirii este in sarcina mostenitori"or uni&,most "e#a"i re*er&atari/nere*er&atari, "e#atarii uni&.most cu tit"u uni&,"e#atarii cu tit"u uni&,'otu" supra&ietuitor cu pri&ire "a bunuri"e pre&a*ute "a art 9D?.E" in proportia aceea e tinut "a p"ata pasi&u"ui succesora".. =n pri&inta "e#atari"or pasticu"ari care sunt simp"i succesori "a bunuri ei nu sunt tinuti "a p"ata pasi&u"ui decat in conditii de exceptie.art 111? ,%. sunt pre&a*ute aceste situatii a)@testatoru" a dispus in mod expres@.,dispune sarcina pasi&u"ui "e#ataru"ui. - <dreptu" "asat prin obiect o uni&ersa"itate...@.)ici a&em o prob"ema .E "e#atar cu tit"u" uni&ersa" desi textu" i" inc"ude "a "e#atu" particu"ar.1rebuie sa a&em in &edere ca "a "e#ate"e cu tit"u" uni&ersa" se &orbeste si despre <un patrimoniu de o anumita pro&enienta@ =n 5cc acesta era "e#at particu"ar.+e ce- pt ca nu se separat patrimonii"e.dar acum operea*a o separatie.+eci aici a&em de-a face cu un patrimoniu de afectatiune.+eci in patrimoniu" "e#ataru"ui ceea ce a primit ca "e#at e un patrimon. de afectatiune.,acti&+ pasi&. 'o"utia e corecta.E corect sa p"ateasca pasi&u" dar ca"ificarea nu e corecta.E "e#at cu tit"u" uni&ersa". - ce"e"a"te bunuri a"e mostenirii sunt insuficiente pt p"ata datorii"or si sarcinii"or mostenirii .)rt 10D;.)co"o se poate opune ce" tinut sa faca p"ata , aratand ca "e#ate"e depasesc acti&u" mostenirii.'au daca s-a facut p"ata unui astfe" de "e#at, $odu" spune ca e o actiune in reductiune,e a"tce&a,restituire a unei p"ati nedatorate.
131

- (etinem ca cei tinuti "a p"ata pasi&u"ui sunt cei cu tit"u uni&ersa",prin exceptie cei particu"ari pot fi tinuti "a p"ata in conditii"e de mai sus .

CURSUL 13
Daca sunt doi sau mai multi mostenitori cu vocatie la universalitate: Activul se transmite divizat Fiecare dintre cei tinuti la plata pasivului !"#!$"%& 'unctioneaza princ diviziunii o(li)atiilor de plata*+n principiu& in ,-- raspunderea ptr plata pasivului se limiteaza doar la valoarea (unurilor mostenite*

.rocedura succesorala notariala este in esenta necontencioasa*Daca survine o contradictie intervine instanta* Efectele certificatului de mostenitor A/a cum rezult0 din disp !*36#1995 !e)ea notarilor%& si din disp ,--& certi' de most este un act prin care mostenitorii citati si care urmeaza procedura primesc acest certi'icat prin care se atesta: 1cine sunt mostenitorii 1care este masa succesorala 1care sunt cotele 1care sunt le)atele particulare si o(* lor Desi le)ea prevedea si in 2-- ca certi' are o 'orta pro(anta de drept& in practica si doctrina se spunea ca nu are 'orta pro(anta*+n realitate acest lucru nu era posi(il& si nu e posi(il nici in prezent*$re(uie 'acuta distinctie: a%situatia mostenitorilor ce participa la procedura notariala si pe (aza acordului lor se eli(ereaza ceri'icatul3 nu poate veni un comostenitor ce a partic la procedura notariala sa spuna ca el are alta cota& si ca nu e de acord*$otusi& poate cere anularea certi' de mostenitor daca demonstreaza ca i1 a 'ost viciat consimtamantul& sau poate invoca ,A daca e4ista 'rauda la le)e& o(iect ilicit& etc* (%situaia terilor='a50 de acestia certi' de mostenitor are 'orta pro(anta pana la pro(a contrara*De e4& daca in mentiunile din certi' se spune ca (unul 6 'ace parte din masa succesorala& adevaratul proprietar poate sa revendice (unul tre(uie sa 'aca dovada dr de proprietate%*7rice persoana ale carei drepturi#interese au 'ost v0t0mateprin eli(* certi' de msotenitor poate contesta cuprinsul sau vala(ilitatea certi'*Are 'orta pro(anta pana la pro(a contrarie* 3e4ista si 8otarari -*de apel -9% care au spus ca odata ce a 'ost semnat certi' de mostenitor nu s1ar mai putea invoca nulitatea testamentului*Aceste doua situatii nu se suprapun* 132

-erti' de mostenitor poate 'i anulat*Actiunea in anularea certi' de mostenitor este mereu accesorie unei alte actiuni& de aceea nu se va prescrie de la caz la caz& depinzand de actiunea principala daca un tert revendica un (un& si act in anularea certi' de mostenitor e imprescripti(ila%* Pluralitatea de mostenitori Daca e4ista un sin)ur mostenitor cu vocatie la universalitate spre e4 D nu are decat un 'iu & si a 'acut doar le)ate particulare & intre) patrimoniu va reveni 'iului& cu o(li)atia platii le)atelor% Daca e4ista mai multi mostenitori cu vocatie la universalitate le)atari universali sau le)atari cu titlu universal & mostenitori le)ali%& in ast'el de ipoteze patrim intra intr1o situatie de indiviziune& e4istand 213 coindivizari ce detin titulatura dr de proprietate asupra patrim succesoral* INDIVIZIUNEA= daca doua sau mai multe persoane sunt titulare a cotelor parti, neavand proprietate exclusiva pe bunurile propriu zise(individuale)* Au proprietate e4clusiva pe cota lor de proprietate* :tarea de indiviziune se naste doar daca e4ista 213 comostenitori cu vocatie la drepturi de aceeasi natura uzu'ructuarul si nudul proprietar nu sunt in indiviziune niciodata%*.oate e4ista indiviziune intre 2 uzu'ructuari#nud1proprietari* +n 2-- principiul era ca nu era re)lementata starea de indiviziune& dar era recunsocuta si producea anumite e'ecte* ;e)uli consacrate in doctrina: a%unanimitatea deci iei=in privinta actelor de admin si de dispozitie tre(uiau sa 'ie de acord toti coinidivizarii de e4 daca se inc8eia o inc8iriere pe 1 an a (unului%* Daca un coindivizar instraina (unul 'ara acordul celorlalti& ce e'ecte <uridice prodicea actul= 1in 2-- se considera ca era v( de un act inc8eiat su( cond rezolutorie ca (unul sa 'ie atri(uit la parta< unui alt coindivizar decat vanzatorul% 1in dr* 'rancez s1a impus sanctiunea inopoza(ilitatii 1in ,-- starea de indiviziune este una re)lementata & se prevede e4act re)imul indiviziunii& aplicandu1se sanctiunea inopoza(ilitatii in cazul unei ast'el de instrainari* S!re deose"ire de VCC# in NCC e$ista acte %uridice ce se !ot ado!ta cu acordul ma%oritatii coindi&i arilor'acte de administrare()La actele de dis!o itie# acte de infrumusetare # actele cu t) *ratuit # e inca ne&oie de unanimitate) Parta%ul .arta<ul poate 'i voluntar prin acord% sau pe cale <udecatoreasca*;e)lementat la art* 669 si urm :pre deose(ire de 2-- avea e'ect declarativ3 cei carora li se atri(uia (unul erau considerati propr cu e'ecte retroactive de la data desc8 mostenirii%& in ,-- parta<ul are e'ect constitutiv 680 alin*1%& preluat din sistemul )erman* Daca D lasa trei 'ii 1#3 'iecare%*la parta< (unul e atri(uit unuia*Datorita e'ectului constitutiv al parta<ului se considera ca cei 2 care nu au primit (unuri& 'ac o transmitere a cotelor parti in

133

'avoarea celui care a primit (unul*+n cazul e'ectului declarativ se considera ca 'iul ce a primit (unul a 'ost sin)urul proprietar de la data desc8 mostenirii* D*-* spune ca e'ectul constitutiv e costisitor& deoarece ar tre(ui platite ta4e ptr ca se transmit niste drepturi*,u era nevoie de ta4e in cazul e'ectului declarativ* RAP+R,UL LI-ERALI,A,IL+R Raportul este acea obligatie a unor mostenitori desemnati de lege , care au obligatia de a aduce inapoi la masa succesorala anumite donatii. >4ista sisteme in care e4ista si raportul le)atelor*:pre e4 dispuntorul spune ca doreste ca (unul 6 sa revina le)atarului A*Daca dispunatorul& pe lan)a vocatia universala pe care o atri(uie le)atarului& ii mai con'era si un legat de atribuire*+n aceasta sit& in dr 'rancez& e4ista o posi( de luare in consid a acelui le)at 'ata de dr celorlalti mostenitori* ,u toate donatiile sunt supuse raportului 1150 ,--%* ,u poate e4ista raport al donatiilor cand e4ista doar mostenire testamentara si tre(uie sa e4iste ce putin 2 comostenitori o(li)ati la raport* >4ista doua cate)orii de donatii: a%Donatii definitive nesupuse raportului% care se imputa mereu pe -D*:unt 'acute de D cu intentia clara de a1l 'avoriza pe )rati'icat*Daca in timpul vietii 'ace o donatie catre unul din cei doi 'ii A%& atunci este clar ca a dorit ca A sa primeasca pe lan)a partea lui le)ala rezerva% inca ceva in plus* (%Donatii nedefinitive (raportabile) & donatia nu mai e 'acuta cu intentia de a1l 'avoriza pe cel )rati'icat& ci 'iind un avans in contul drepturilor de mostenire le)ala*-and isi )rati'ica rudele apropiate& D & de cele mai multe ori nu doreste sa1l 'avorizeze pe cel )rati'icat*De o( donatiei respective se va tine cont cand se va sta(ili drepturile de mostenire le)ala se imputa pe rezerva%* 7(li)atia 'inctioneza doar intre sot si descendenti sau doar descendenti%*+n dr*Francez o(li) de raport e4ista intre toti mostenitorii le)ali*>ste mai lo)ic & pentru ca prezumtia 'unctioneza si daca D are 10 'rati si 'ace o donatie doar in 'avoarea unuia& ar tre(ui sa 'unctioneze prezumtia ca nu a vrut sa1l avante<eze pe cel )rati'icat* >4ista donatii de'initive si donatii nede'initive raporta(ile%*-and vor(im despre donatii de'initive& nu inseamna ca ele sunt revoca(ile*:i donatiile raporta(ile sunt la 'el de irevoca(ile ca si cele neraporta(ile*:e considera ca sunt nede'initive ptr ca se doreste o e)alitate intre mostenitori*,u este v( de o e)alitate nivelatoare 'iecare va avea cota lui%& doar se doreste pastrarea proportiei intre cotele le)ale de mostenire* Donatia raporta(ila este acea donatie care ne'iind scutita de raport tre(uie sa 'ie readusa ,-spune ca trebuie sa fie adusa la mostenire, dar D*-* nu e de acord*?ostenirea cuprinde si le)atele particulare care nu sunt in'luentate cu nimic& dar nici la masa parta<a(ila @pentru ca daca se naste starea de indiviziune intre mostenitori le)ali si le)atari universali#cu*t universal& atunci masa parta<a(ila e mai mare dacat partea la care se raporteaza& deoarece donatia se aduce numai la partea de mostenire le)ala care ii priveste pe sot si pe descendenti*Donatia se raporteaza la acea parte de mostenire care represzinta partea mostenitorilor le)ali%*$re(uie reconstituita partea de mostenire cu valoarea (unului donat* ;aportul ar putea in'luenta drepturile !"& atunci cand e v( donatiilor supuse raportului& ele se imputa pe rezerva si daca depaseste rezerva se vor imputa pe -D* 134

+n 2-- & cand e4ista o donatie ce avea ca o(iect un (un imo(il & e4ista o(li)atia de raport in natura*Donatia se rezolutiona cu e'ecte de la data desc8 mostenirii si devenea de atunci proprietate indiviza a mostenitorilor care aveau on(li)atia de raport donatie in 'avoarea lui A&donatia se rezolutioneaza si devine proprietatea indiviza a lui A& A& -%* +n ,-- & principiul este al raportului in ec8ivalent urmand sistemele de drept moderne%*,u se mai rezolutioneaza donatia* ;etinem ca discutam de raport cand e4ista 2 sau mai multi mostenitori sot descenedenti%& din care unul a 'ost )rati'icat cu o donatie neraporta(ila& donatie care tre(uie adusa la partea mostenitorilor le)ali* Daca D lasa 3 copii A&A& -%*!asa un activ net de 30*000*A 'acut donatii nescutite de raport in 'avoarea lui A si A cate 15*000% 'iecare*?asa de calcul va 'i de 60*000*;ezerva va 'i de 30*000& -D 330000*Donatiile lui A si A tre(uie luata in considerare la sta(ilirea dr* de mostenire le)ala*+n acest e4emplu avem doar mostenire le)ala& nu mai avem nevoie sa calculam rezerva si -D*+n aceasta ipoteze cele 2 donatii se iau in considerare in sensul ca dat 'iind 'aptul ca masa e de 60*000& 'iecare mostenitor la primi cate 20*000*A si A& care au de<a donatiile in contul mostenirii le)ale& mai tre(uie sa primeasca cate 5000& pe care il vor primi din Activul net* Daca donatiile lui A si A erau de'initive& acestea se imputau pe -D pe 30*000%&ca atare acesti 'ii primeau 10*000 ca rezerva& si 15*000 cu t de donatie neraporta(ila*-* ar 'i primit doar 10*000 euro* $ee(uie 'acuta distinctia inte ;A.7;$ si ;>",+;>A F+-$+2A .$; -A!-"! Reunirea ficti&a !tr calcul e o operatiune a(stracta doar ptr a sta(ili care e masa de calcul si priveste toate donatiile& indi'erent ca sunt raporta(ile sau nu* Reductiunea are ca e'ect principal amputarea li(eralitatilor& des'iintarea lor totala sau partiala*+n cazul raportului nu e v( despre des'iintarea donatiilor* +, 2-- se putea sustine si ca raportul donatiilor producea e'ecte de drept in cazul donatiilor%& e4istand discutia daca se prescrie sau nu dr* de a cere raportul donatiilor*+n 2-- donatiile care aveau ca o( imo(ile se rezolutionau automat & e'ectele 'iind de drept*+n 2-- nu se mai rezolutioneaza de drept& deci nu se mai poate sustine ca raportul s1ar produce de drept* >'ectul de drept al raportului e di'erit de posi( mostenitorilor de a1si valori'ica sau nu drepturile*Fiul - din e4emplul de mai sus nu e o(li)at sa invoce raportul*+n aceasta situatie& donatiile 'acute raman de'initive*;aportul nu e impus celui ce ar putea 'i 'avorizat& dar asta nu insemana ca lucrurile nu stau asa cum am spus noi ca nu e4ista -D& ca mostenirea e toata le)ala%* ,ueste v( de o prestatie pe care tre(uie sa o indeplineasca cei o(li)ati la raport*,u putem v(i despre de(itorul o(li)atiilor de raport:de(itorul tre(uie sa dea#sa 'aca#sa nu 'aa ceva& dar aici nu se pune pro(lema despre asa ceva* >4ista situatii in care pot coe4ista ra!ortul si reductiunea),u se e4clud reciproc* !i(eralitati supuse raportului: 1in dr nostru sunt supuse raportului& donatiile& indi'erent daca e v( de donatii directe sau indirecte* +n 2-- se aplica si la donatiile de)8izate& dar in ,-- 'unctioneaza prezumtia ca donatia a 'ost de)8izata ca sa 'ie 'avorizat cel )rati'icat* 7rice donatie poate 'i supus raportului& cu conditia sa nu se includa in cate)oriile e4ceptate* 135

+n cazul donatiilor cu sarcini& acestea sunt supuse raportului dar numai in limitele emolumentului valoarea totala a donatiei1valoarea sarcinii%* :unt supuse raportului nu numai donatiile in deplina proprietate & ci se admite in doctrina Franceza ca sunt raporta(ile si donatiile care au ca o(iect si orice alt avanta< procurat unuia sau altuia dintre mostenitori*+n acest sens & s1a spus ca pot constitui o( raportului si anumite avanta<e pro'esionale create de parinte in 'avoarea unui copil D e notar si il 'ace si pe A notar*Fiul preia (iroul tatalui%*c8iar daca nu se 'ace o donatie in toata re)ula& o(tine niste avanta<e in raport cu ceilalti* De asemenea & D acre detinea propr unui imo(il l1a )azduit 'ara plata pe un copil A%*-eilalti nu au 'ost )azduiti*9ursiprudenta recenta a -asatiei Franceze spune ca tre(uie dovedite toate elementele de la donatie insaracirea si im(o)atirea si intentia de a )rati'ica%*Daca D e in di'icultate si D il in)ri<este nu mai e donatie*:1ar putea ca in unele cazuri sa 'ie indeplinite intrunirea elementelor de la li(eralitati& dar daca nu se demonstreaza nu opereaza raportul* +n cazul asi)urarilor de viata se stipuleaza in 'avoarea unui tert D palteste si spune ca atunci cand va deceda sa1i revina capitalul lui A%*:e pune intre(area daca A e o(li)at sa raporteze capitalul primit*+n principiu nu e o(li)at sa raporteze&deoarece se )re'eaza pe sc8ema stipulatiei ptr altul& capitalul primit nu a 'acut parte niciodata din patrim dispunatorului& neputandu1se spune ca e o li(eraitate capitalul*Dar ar putea 'i luate in considerare ratele pe care le plateste D reprezinta insaracire% si se vor considera donatii in ipoteza in care sunt e4cesive in raport cu venitiurile celui ce plateste daca veniturile sunt ilicite se raporteaza la totalitatea veniturilor%*In aceasta situatie ceea ce !lateste in e$ces e su!us ra!ortului)

Donatii e$ce!tate de la ra!ort '11./ alin) 1) NCC( a(donatii facute cu scutire de ra!ort ''ac aceasta donatiepeste partea de mostenire le)ala%& acest caz e4istand si in2-"(donatii de*0i ate1facute !rin !ersoane inter!use 2nu e4ista aceasta prezumtie in 2-*$e4tul spune ca se poate dovedi ca s1a 'acut aceasta donatie din alte considerente se poate demonstra ca a vrut sa se ocoleasca 'iscul% c(darurile o"isnuite= D*-* nu e de acord spunand ca nu sunt donatiiBBB,u se poate spune ca ptr un spraC ai putea sa spui ca il supui raportului d(donatiile remuneratorii daca nu sunt e$cesi&e e(c0eltuielile !tr intretinerea unor !ersoane 2'ata de 2-- s1a e4tins cate)oria persoanelor 'ata de care se pot 'ace ast'el de prestatii f(sunt e$ce!tate de la ra!ort fructele "unului ce a constituit o") donatiei=e normal& ptr ca donatarul se (ucura de (ene'iciul donatiei* Situatii !articulare Din dis!) art) 1134 '1( NCC rezulta ca in caz de renuntare la most le)ala& descendentul sau sotul nu mai sunt o(li)ati la raport & pot pastra li(eralitatea in limitele -D*7 dispozitie similara e4ista si in 2--*:1a criticat aceasta dispozitie ptr* "rmatorul considerent: D a 'acut donatia nedorind sa1l avanta<eze pe unul dintre mostenitori& dar totusi mostenitorul poate cu de la sine putere sa nu accepte mostenirea& situatie in care donatia devenea neraporta(ila 136

si se imputa pe -D*?ostenitorul putea o(tine ast'el avanta<e net superioare celor pe care le1ar 'i o(tinut acceptand mostenirea le)ala* !e)iuitorul s1a inspirat din -F unde e4ist0 o disp con'orm careia atunci cand e v( de un donatar ce ar 'i 'ost o(li)at la raport& imputarea se a'ce pe -D si donatarul va aduce la msotenire numai valoarea (unului donat care depaseste partea din (unurile de'unctului la care ar 'i avut dreptul ca mostenitor le)al* De e$: D lasa 3 copii A& A& -%& An340*000 euro*- are o donatie raporta(ila a carei valoare la data desc8 mostenirii este de 50*000 euro*+ntr1o ast'el de ipoteza & daca D instituie expres obligatia de raport clauza in contr de donatie prin are il o(li)a la raport si in ipoteza in care renunta la mostenire%& - este o(li)at sa raporteze* Ast'el& ?c390*000 euro*;)345*000& din care 'iecarui 'iu ii revin 15*000*-D 345*000* ;enuntarea lui - 'ace ca donatia sa se impute pe -D*+ntrucat -D e mai mica decat valoarea donatiei 45D50%& donatia se va reduce cu 5*000* Daca - nu ar 'i renuntat& donatia sa s1ar 'i raportat& 'iecarui 'iu revenindu1i cate 30*000& aste'l incat - ar 'i ramas cu 30*000& ptr restul de 20* Fiind o(li)at sa 'aca rap prin ec8ivalent* Aplicam 1147 2% ,--: - nu poate pastra in limitele -D& ci pentru di'erenta dintre valoarea -D 45%1 ceea ce ce a primit daca nu ar 'i renuntat 30*% ptr 15*000 va 'i o(li)at la raport*,u (ene'iciaza de donatie in limitele -D 45% ci tre(uie sa raporteze 15*000*>ste o disp le)ala ce limiteaza posi( de manevra a celui )rati'icat* 11./ '5( !re&ede ca ra!ortul nu e datorat cand "unul a !ierit fara cul!a donatarului)

+n 2-- donatarul era o(li)at sa 'aca raportul& 'iind mai rezona(il acest te4t din ,--& in ideea ca (unul ar 'i pierit si la D si nu s1ar 'i )asit in masa succesorala* Persoanele 6inute la ra!ort >ste vor(a de anumiti mostenitori le)ali*,u poate e4ista o(li) de raport cand nu e4ista mostenitori din aceasta cate)orie sot si descendenti% si cand mostenirea nu e una le)ala*daca spre e4 D lasa un sot si un 'iu si i1a instituit !$" si opteaza ca mostenitori testamentari*,u se poate pune pro(lema raportului ptr ca nu vin e'ectiv la mostenire cu t* de mostenitori le)ali* ;aportul nu este datorat decat de mostenitorii care au acceptat mostenirea& cu e4ceptia art* 1147 alin* 2%* +n 2-- important era ca donatarul sa 'ie most le)al al de'unctului la data desc8 mostenirii& neavand importanta daca la data donatiei avea sau nu vocatie la mostenirea lui D*Daca spre e4emplu D il )ratiica pe nepotul sau , desi 'iul sau F e in viata tatal lui ,%& nu avea nicio importanta ca , nu avea vocatie la mostenire la data donatiei*In NCC# ins!irandu7se din C8# s7a in&ersat re*ula'1139 alin) 5(: in lipsa de stipulatie contrara din partea lui D & o(li)atia de raport su(zista numai daca cel )rati'icat avea vocatie la mostenire la data donatiei* Princi!iul este ca sunt ra!orta"ile doar donatiile !rimite !ersonal de cel )rati'icat& dei nu se poate institui o(li)atia de a 'ace raposrtul al o alta mosteire decat cea a dispunatorului* >4ceptii: ;9;'1( NCC inspirat din -F% se prevede ca copii nedemnului conceputi inainte de desc8 mostenirii de la care nedemnul a 'ost e4clus vor raporta la mostenirea nedemnului (unurile pe care le1au mostenit prin reprezentare & daca vin in concurs cu alti copii ai nedemnului conceputi dupa desc8iderea mostenirii de la care a 'ost e4clus nedemnul* :u(zista 137

o(li)atia de raport numai daca valoarea (unurilor primite a 'ost mai mare decat valoare pasivului succesoral* $e4t conceput in ideea de a nu1i de'avoriza pe copiii conceputi ulterior desc8 mostenirii la care n1a putut veni tatal ptr ca era nedemn s care nu au putut sa pro'ite de mostenirea do(andita prin reprezentare*re)lementarea e menita sa resta(ileasca o situatie de ec8itate intre copii nedemnului& cei ce au putut mosteni si cei ce nu au putut mosteni& ca o consecinta rezona(ila a caracterului personal al nedemnitatii AtentieB .oate pro'ita numai 'ratilor& nu se e4tinde a alte persoane ptr ca D nu avea vocatie la mostenirea lui D* In ca ul re!re entarii succesorale# re!re entantul t" sa ra!orte e si donatiile !rimite de el# si donatiile !rimite de re!re entat)Daca re!re entantul renunta la mostenirea re!re entatului# tot tre"uie sa ra!orte e donatiile !rimite de re!re entat de la defunct)'113; alin) 3()

Persoane carora le este datorat ra!ortul 7(li)atie reciproca intre sot si descendenti* ,iciodata creditorii succesiunii nu pot invoca raportul*Creditorii succesorilor obligati la raport pot invoca raportul pe cale oblica(in locul si pe seama mostenitorilor ne)li<enti%* <odalitatile de e$eutare a ra!ortului in NCC :1a a(andonat conceptia invec8ita con'orm careia in cazul imo(ilelor se 'acea intotdeuna in natura si a instituit re)ula con'orm careia raportul se 'ace !rin ec0i&alent indi'erent de natura (unurilor donate 1151 ,--%* Prin e$ce!tie# in ca ul in care daca "unul donat se afla inca ne*re&at1nu a fost inc0iriat !e o !er mai mare de 3 ani in !ro!rietatea donatarului # !oate sa faca ra!ortul in natura daca doreste ) Donatia 'acuta ramane in 'iinta & nu se des'iinteaza ca si in 2-- cand de drept donatia se des'iinta si devenea propr comuna a celor o(li)ati la raport* ;aportul prin ec8ivalent se poate realiza in urm modalitati : Prin !reluare'11.1 alin) 3( & raportul se real prin luarea de masa succesorala de catre most indreptatiti la raport a unor bunuri de aceeasi natura si calitate cu cele care au format ob donatiei , tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia.+n esenta este v( de luarea mai !utin din masa succesorala& adica in limitele val donatiei primite& comostenitorii vor prelua din mostenire (unuri de aceeasi nat si calitate ptr a se pastra e)alitatea% pana cand proportional se acopera valoaric ceea ce aprimit donatarul de la dispunator*;estul se imparte intre mostenitori con'orm cotelor* De e$em!lu: D lasa 3 copii A& A& -%& An325*000*+n timpul vietii ii da lui A o donatie nescutita de 5000*?c330000*Fiecare ii va reveni 10*000*A si - vor prelua din (unurile lasate de de'unct valoric pana la concurenta sumei de 5000*;estul (unurilor in valoare de 15*000 se vor imparti intre A& A& -& in cote e)ale* Prin im!utatie '11.1 alin) .( valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului o(li)at la raport*:i de aceasta data e v( de o modalitate prin luare mai !utin):e deose(este de 138

rap* .rin preluare prin 'aptul ca val donatiei se va scadea din cota sa de mostenire& primind ast'el mai putine (unuri din cele lasate de de'unct* De e$em!lu: ipoteza de mai sus*+n aceasta ipoteza & in vreme ce lui A ce are dr* la (unuri in val de 10*000 i se scade valoarea donatiei din valoarea de 10*000*.astreaza donatia in intre)ime& iar ptr restul primeste dunuri din activul net* In "ani '11.1 alin) 9( cel o(li)at la raport depune la dispozitia celorlalti mostenitori o(li)ati la raport& o suma de (ani 3 di'erenta intre -D si valoarea donatiei%* ;ezulta ca raportul in (ani se 'ace atunci cand valoarea donatiei este mai mare dacat valoarea cotei sale parti din mostenire& aceasta di'erenta 'iind compensata prin plata unor sume de (ani* De e$em!lu# la mostenire vine sotia :& si 2 'ii A&A%*An320*000*Donatie raporta(ila in 'avoarea sotiei de 60*000*+n acest caz ?c380*000& din care E adica 20*000 are sotia% iar restul de F 60*000 lui A si A%*A si A vor primi 'iecare din activul net (unuri in valoare de 10*ooo& iar ptr di'erenta de 20*000 & sotia va tre(ui sa ii indemnizeze in (ani daca nu opteaza sotia sa 'aca raportul in natura%* !a ce valoare va 'i luat in considerare (unul donat ptr e'ectuarea operatiunii= 1153 1% ,-- inspirat din -F & stipuleaza ca se va lua in consid valoarea (unului donat la mom %udecatii& tinnandu1se cont de &aloarea sa la mom donatiei& din care se scade &aloarea la mom %udecatii a sarcinilor asumate !rin contractul de donatie*>ste v( de un mecanism ce corespunde dat* de valoare* 7G* $re(uie retinut ca e importanta valoarea (unului de la data <udecatii& tinandu1se seama de val (unului cand a 'ost 'acuta donatia daca spre e4emplu )rati'icatul a 'acut im(unatatiri la un imo(il& aceste im(unatatiri nu vor 'i supuse raportului%* E$ista e$ce!tii: (1153 alin* 2 teza +) Daca bunul donat a fost instrainat de donatar anterior cererii de raport*Donatarul e proprietar deplin& nu are o(li) de a nu instraina daca nu s1a instituit o(li)atia de a instraina1posi(il in ,--%*+ntr1o ast'el de situatie se va raporta valoarea (unului de la momentul instrainarii*A$>,$+>B ,u este v( despre pretul cu care s1a instrainat& ci despre valoarea reala a (unului pretul poate 'i mai mare sau mai mic%* Daca bunul donat a fost inlocuit cu alt bun @se va lua in cosiderare valoarea (unului de inlocuire la data ra!ortului# a&andu7se in &edere starea lui la mom inlocuirii)De e4 daca sc8im(a imo( 6 cu imo( H& se va lua in considerare val imo( 6 la mom cand se 'ace raportul cand se pronunta instanta%& avandu1se in vedere starea (unului la mom inlocuirii investitiile 'acute se scad& nu se raporteaza%* Dac= e &" des!re un "un a carui de&alori are e ine&ita"ila prin intre(uintare& prin trecerea timpului& de e4 masini sau computere%& intr1o ast'el de ipoteza se are in vedere val (unului initial donat la data parta<ului* Dac este vb de donatii care au ca ob sume de bani (11 ! alin.!)"se vor inde4a in raport cu indicele de in'latie intre data donatiei si data raportului*

Prin e$ce!tie de la re*ula ra!ortului in ec0i&alent& la art* 1151 2% ,-- se prevede ca se poate raporta in natura& atunci cand donatarul e proprietar la mom parta<ului& (unul nu a 'ost 139

)revat#inc8iriat pe o per mai mare de 3 ani*-and se 'ace raportul in natura donatia se des'iinteza& patrimoniul reintre)indu1se c8iar cu (unul ce a 'ormat o( donatiei* ;ap in natura in 2-- opera ca o conditie rezolutorie& deci automat cand se desc8idea mostenirea donatia se des'iinta & devenind proprietate comuna a celor o(li)ati la raport* +n ,-- donatia nu se mai des'iinteaze de drept cu e'ecte de la data desc8 mostenirii& ci cu e'ecte doar de la data mani'estarii de vointa a donatarului*+n aceasta ipoteza (unul revine in natura in masa ce urmeaza sa 'ie impartita intre mostenitorii o(li)ati la raport& nu se mai pune pro(lema indmnizarilor& (unul 'iind supus parta<ului & urmandu1se re)ulile de drept comun* C=ile de reali are a ra!ortului !a 'el ca in 2--& in art* 1152 ,-- se prevede ca rap se real in cadrul parta<ului e clar ca e o actiune de parta<% si se poate 'ace prin invoiala sau prin act in <ustitie* A se vedea in cursul din 2003 discutiile le)ate de caracterul prescripti(il#imprescripti(il*+n 'orma initiala a ,-- se prevedea e4pres ca actiunea este prescripti(ila & dardin 'ericire s1a renuntat la aceasta prevedere* .utem tra)e concluzia ca e imprescripti(ila actiunea* Asa cum spunea Ale4andresco & raportul e o operatiune de parta<& si cum parta<ul e imprescripti(il& rezulta ca si raportul e imprescripti(il* Ra!ortul datoriilor +nstituita 'unctiona si in 2-- desi nu era re)lementata decat tan)ential* +n esenta este v( despre acele situatii in care un comostenitor are o dat 'ata de succesiune a luat un imprumut de la de'unct si nu l1a restituit& un pre<ud cauzat prin 'apta ilicita%& datoria respectiva& prin raportul datoriilor va 'i inclusa in lotul celui dator 'ata de mostenire*.rin con'uziune creanta se stin)e*?ostenitorul nu va 'i o(li)at sa plateasca si pe urma din ce a platit sa se imparta celorlalti mostenitori* 1158 ,-- prevede ca daca la data parta#ului succesoral un mostenitor are o datorie certa si lic$ida (nu se s!une ca tre"uie sa fie si e$i*i"ila %& aceasta se lic$ideaza prin luare mai putin.Adica cel care datoreaza ia mai putine (unuri considerandu1se ca a primit din mostenire ceea ce reprezinta datoria lui* C0estia sim!ati>ue e la alin) '3(# unde se spune ca prin acordul tuturor mostenitorilor raportul datoriilor se poate real si inainte de parta<*,e intre(am cum se poate 'ace o imputatie#o luare mai putin inainte de parta<*,7 -7??>,$*;aportul in sine e o c8estiune de parta<* :1a spus in dr 'rancez ca intr1o ast'el de sit de la mom desc8iderii mostenirii nu mai cur)e prescriptia in privinta creantei respective*De(itorul care este si mostenitor% poate sa plateasca spre e4 unui mostenitor care are sezina& nemaipunandu1se pro(lema raportului datoriilor*Daca nu plateste & de la mom desc8 mostenirii prescriptia nu mai cur)e ptr ca nu mai e e4i)i(ila creanta& deoerece se va stin)e la mom parta<ului & c8iar daca indiviziunea dureaza 100 de ani se va include dupa 100 de ani creanta respectiva in lotul lui%* !uare mai putin nu poti sa 'aci decat atunci cand se impart (unurile*

140