CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI MASURA 123 -pentru proie te !re pre"!# $u r!

ri #e on%tru tii &i'%!u (ont!)*DOCUMENT A+P+D+R+P+, I+ P!rti$e % ri%e 1+ D!te -ener!$e 1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia Denu(ire %o$i it!nt: Chirila Raluca Intreprindere Familiala Se#iu$ %o i!$: Comuna Mogosesti, judetul Iasi Co# uni #e inre-i%tr!re: 1 !"#$%& Nu(!ru$ #e inre-i%tr!re in Re-i%tru$ Co(ertu$ui: F'!/$%$/'$.'".!'1$ 1.! (curt istoric al solicitantului Intreprinderea familiala Chirila Raluca fost infiintata in anul !'1$. )ana in pre*ent nu a desfasurat acti+itati generatoare de +enituri. 1.$ ,-iecte de acti+itate ale solicitantului .pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la ,ficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respecti+ele acti+itati/ )rincipala acti+itate a solicitantului este: 0Cresterea -o+inelor de lapte1 2 cod C34N '1&1. 1.& )rincipalele mijloace fi5e aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare .cu preci*area regimului proprietatii/, constructii, utilaje si echipamente, animale,etc. Denu(ire (i)$o .i/ D!t! ! 0i1itiei V!$o!re net! $! #!t! into (irii u$ti(u$ui 2i$!nt -Lei3 3 3 3 3 Bu !ti

1+CLADIRI TOTAL 2+UTILA4E TOTAL 3+ANIMALE 5+ALTELE - #et!$i!ti TOTAL

3 3 3 3 3

Nr+ rt 1+

TERENURI A(p$!%!re Supr!.!t! tot!$! V!$o!re! 4u#et'Lo !$it!te *(p, ' ont!2i$! C!te-ori! #e - Lei.o$o%int! Co(un! S!nt!6 7333 (p' !r!2i$ 13+333 $ei 4u#etu$ I!%i

Re-i( )uri#i

)roprietate Chirila Raluca Intreprindere Familiala conform Contractului de +an*are cumparare nr. 1'1 din 1".' .!'1$

2+ De% riere! proie tu$ui !.1 Denumirea in+esti6iei: Ferma de +aci a+and ca scop productia de lapte

!.! 4la-orator Chirila Raluca.coordonate de identificare, cod C34N, etc/. (.C. 7usines In+est (.R.8. (ediu social: (tr. )antilimon, nr. , sector ! 7ucuresti 9el/Fa5 : '!1.#"".#::; '$1.#"".#::; Cod C34N < #'!! 3cti+itati de consultanta in afaceri si management Cod C34N 2 #111 3cti+itati de arhitectura Cod C34N 2 #11! 3cti+itati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea Data intocmirii studiului de fe*a-ilitate: !#.'#.!'1$ Curs de schim- +alutar: 1 4uro = &,& 8ei .curs 7C4 din data de !#.'#.!'1$/. !.$ Schema tehnologica ,-iecti+ele in+estitiei/prioritati2 se +a descrie ce se doreste sa se reali*e*e prin proiect, respecti+, crearea de noi capacitati de productie eficiente si competiti+e, produse cu +aloare adaugata cat mai mare, utili*area optima a resurselor e5istente, producti+itate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc . )rin acest proiect se doreste infiintarea unei ferme de +aci de lapte a+and o capacitate de $' de capete. In+estitia consta in: - amenajarea unei hale pentru +aci de lapte in sta-ulatie li-era. Cladirea +a include spatii distincte pentru grajd de +aci, adapost tineret .1"<%' *ile/, spatiu pentru fatare, spatiu pentru intretinerea +acilor in repaus mamar, camera pentru depo*itarea laptelui dotata cu un tanc de racire a laptelui, spatii ane5a pentru personal. 3dapostul pentru animale +a fi dotat cu instalatii de adapare cu adapatori cu clapeta, instalatii de iluminat, instalatii de climati*are, instalatii pentru reteaua de alimentare cu apa. - achi*itionarea de echipamente si dotari necesare desfasurarii acti+itatii in ferma: aparate de muls mo-il cu doua posturi, tanc racire lapte; - racordarea fermei la utilitati: constructie put forat, constructie drum de acces in incinta fermei; - construirea unui depo*it de furaje pentru hrana necesara animalelor din ferma; - construirea unei platforme pentru depo*itarea dejectiilor solide; - construirea unui -a*in ingropat pentru dejectii lichide.

O2ie ti"e$e in"e%titiei8

!

O2ie ti" -ener!$: cresterea competiti+itatii Chirila Raluca Intreprindere Familiala printr< o utili*are mai -una a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. In cadrul noii ferme se +a adopta un sistem de adapostire a +acilor de lapte in sta-ulatie li-era, mecani*at si semiautomati*at caracteri*at de aplicarea unor metode eficiente de crestere a -o+inelor. Caracteristicile constructi+e ale fermei *ootehnice si utili*area unor tehnologii performante de e5ploatare a -o+inelor, cu monitori*area si +erificarea permanenta a calitatii produselor o-tinute si a starii de sanatate si -unastare a +acilor asigura atingerea unui ni+el ridicat de competiti+itate pentru noua ferma in raport cu e5ploatatii similare din alte tari ale >niunii 4uropene. Ferma +a respecta cerintele nationale si europene pri+ind protectia mediului. In acest scop, se +a construi o platforma acoperita pentru depo*itarea dejectiilor pro+enite de la -o+ine si -a*inul ingropat pentru colectarea dejectiilor lichide. In ceea ce pri+este normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar +eterinar, ferma intreprinderii familiale +a respecta standardele pentru protectia animalelor din crescatorii. De asemenea, proiectul propus de Chirila Raluca Intreprindere Familiala +a conduce la indeplinirea o-iecti+elor specifice ale Masurii 1!16 dupa cum urmea*a: O2ie ti"e %pe i.i e8 9 intro#u ere! %i #e1"o$t!re! #e te0no$o-ii %i pro e#ee noi6 #i"er%i.i !re! pro#u tiei6 !)u%t!re! pro.i$u$ui6 ni"e$u$ui %i !$it!tii pro#u tiei $! erinte$e pietei+ In cadrul noii ferme se +a adopta un sistem deschis de e5ploatare a -o+inelor de lapte caracteri*at de aplicarea unor metode eficiente de hranire si alimentare automata cu apa. 9ehnologia de crestere a -o+inelor de lapte in sta-ulatie li-era ce asigura o suprafata totala de min. 1' mp de -o+ina, creea*a conditii optime de crestere si e5ploatare a animalelor. ?onele de odihna pentru +acile de lapte si tineret sunt pre+a*ute cu asternut de paie. Ferma pre*inta un grad sporit de automati*are a operatiunilor din flu5ul de productie. @ala de productie +a fi dotata cu instalatii care permit adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului. 9ehnologia utili*ata +a permite o producti+itate ridicata a muncii, un control sanitar<+eterinar riguros si o productie mare de lapte datorita conditiilor de microclimat ce +or fi asigurate: +entilatia adaposturilor, temperatura, umiditatea aerului, iluminarea. 9 !#!pt!re! e/p$o!t!tii$or $! %t!n#!r#e o(unit!re In ceea ce pri+este normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar +eterinar, ferma +a respecta urmatoarele standarde: < standarde minime pentru protectia animalelor din crescatorii; < standarde minime pentru protectia +iteilor; < indeplinirea standardelor pentru lapte crud. In+estitia +a respecta legislatia romaneasca armoni*ata cu normele europene, respecti+: < indeplinirea standardelor pentru lapte crud ,rdinul nr. #/!''% pri+ind apro-area )lanului de masuri pentru im-unatatirea calitatii laptelui crud de +aca. )entru indeplinire* acestui standard solicitantul +a a+ea o camera de depo*itare a laptelui dotata cu un tanc de racire pentru pastrarea in conditii proprii a cantitatii de lapte pentru ma5im !& ore. 4ste important ca procesul de racire si depo*itare a laptelui sa asigure o calitate ridicata a laptelui, in conformitate cu standardele nationale si europene. < Directi+a :%/$ !/C44 pri+ind conditiile generale de igiena din fermele pentru productia de lapte si Directi+a %!/& /C44 de sta-ilire a normelor sanitar<+eterinare pentru productia si introducerea pe piata a laptelui crud, a laptelui prelucrat termic si a produselor pe -a*a de lapte. 9 re%tere! "enituri$or e/p$o!t!tii$or !-ri o$e+ $

Implementarea proiectului +a insemna pentru intreprinderea familiala o-tinerea unor +enituri de !"'.''' lei/an din comerciali*area laptelui, a +iteilor la o +arsta de ma5im $ luni, cat si a gunoiului de grajd in conditiile in care produsele intreprinderii raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru produsele lactate. In ultimii ani se remarca orientarea cumparatorilor romani spre consumul de produse lactate. Consumatorii romani de+in constienti de faptul ca aceste aliment poate de+eni periculos daca nu este depo*itat si procesat la temperatura optima si daca este consumat dupa termenul de e5pirare. O2ie ti"e oper!tion!$e 9 o2ie ti"e #e or#in te0ni Instalatiile si echipamentele pre+a*ute in flu5ul tehnologic permit desfasurarea procesului de e5ploatare si crestere a -o+inelor in conditii optime. 9ehnologiile folosite conduc la o-tinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si producti+itate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utili*area acestor tehnologii se urmareste reali*area unor conditii -une de munca pentru personalul care lucrea*a in ferma. (olutia constructi+a aleasa permite asigurarea cerintelor fi*iologice ale -o+inelor. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare protectia animalelor din crescatorii. 3stfel: - hala +a fi e5ecutata pe structura metalica, cu inchidere prelata pentru adapostul animalelor si cu inchidere panouri termoi*olante pentru restul halei. )eretii, acoperisul si pardoselile sunt reali*ate din materiale de constructie care asigura o -una i*olare termica; - hala +a fi pre+a*uta cu instalatii eficiente de climati*are si +entilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului; - solutiile care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si -iologice; - spatiul de depo*itare a laptelui +a fi dotat cu un tanc de racire pentru asigurarea cerintelor de siguranta alimentara; - dejectiile re*ultate sunt colectate si stocate pe platforma -etonata fiind folosite ca ingrasamant natural; - colectarea apelor pro+enite din spalarea halei si dejectiile lichide se +a face intr<un -a*in ingropat; - accesul in incinta fermei se +a face printr<un filtru pentru de*infectia auto+ehiculelor. 9 o2ie ti"e #e or#in e ono(i o-.in!n i!r )rincipalii factori care permit minimi*area costurilor de productie si o-tinerea unei renta-ilitati economice ridicate sunt: - sistemul semiautomati*at de hranire si adapare +a permite utili*area eficienta a consumului de hrana, e+itandu<se risipa de furaje. - optimi*area consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat prin monitori*area permanenta a factorilor de mediu .temperatura, umiditate, lumina/; - controlul riguros al -olilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si a apei reduce costurile cu medicamentatia si permite o-tinerea unei productii de lapte de calitate; &

producti+itate ridicata a muncii datorita mecani*arii si semiautomati*arii operatiunilor de hranire si adapare si e+acuarea dejectiilor.

9 o2ie ti"e #e (e#iu Datorita tehnologiei care +a fi adoptata, acti+itatea fermei +a a+ea impact minim asupra factorilor de mediu. (istemul de +entilatie naturala cat si cel automati*at asigura un microclimat foarte -un, improspatand aerul din hala si astfel reducand semnificati+ umiditatea, mirosul si emisiile de N@$.

S 0e(! te0no$o-i : #e .!2ri !re ! $!pte$ui pr!.

"

!.& (e +a descrie conformitatea o-iecti+elor in+estitiei urmarite prin proiect cu o-iecti+ele masurii si se +a preci*a capacitatea e5istenta si capacitatea propusa a se reali*a la finali*area in+estitiei. De asemenea, se +a pre*enta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de produse finite o-tinute si consumul specific pentru fiecare produs. )entru cladirile care se moderni*ea*a se +a pre*enta ca parte componenta din studiul de fe*a-ilitate e5perti*a tehnica de specialitate asupra constructiei e5istente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un e5pert tehnic atestat pentru proiectele care pre+ad moderni*area/consolidarea/ e5tinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finali*area constructiilor a caror e5ecutie a fost intrerupta inainte de finali*area completa a acestora; si Raportul pri+ind stadiul fi*ic al lucrarilor. )roiectul este in acord cu potentialul agricol al *onei in care +a fi implementat. Conform A(tudiului pentru determinarea *onelor cu potential, a *onelor geografice si marjelor -rute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii $.1 0In+estitii in e5ploatatii agricole1 din )rogramul (3)3RD1, ela-orat de 3(3(<IC)3 si ICD43, !''&1, comuna Mogosesti, judetul Iasi are potential ridicat pentru -o+ine.

In plus, a+and in +edere sistemul de adapostire utili*at in cadrul fermei si echipamentele pentru dotarea halei care permit un control riguros al conditiilor de crestere a +acilor si de colectare, depo*itare a laptelui estimam ca producti+itatea o-tinuta in cadrul fermei +a fi in medie de ".''' litri/+aca/an. )roductia anuala o-tinuta in cadrul fermei +a fi de 1"'.''' litri/an, din care 1!'.''' litri +or fi comerciali*ati, diferenta de $'.''' litri de lapte fiind folosita pentru cresterea +iteilor nou<nascuti. !." Descrierea in+estitiilor ce urmea*a a fi e5ecutate in +ederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar<+eterinare, sanitare, ale >niunii 4uropene, cu preci*area standardului/standardelor la care se adaptea*a .pentru proiectele care +i*ea*a adaptarea unitatii la standardele specifice/. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii in+estitiei. Ne e%it!te! in"e%titiei: Chirila Raluca Intreprindere Familiala si<a propus infiintarea unei ferme de +aci destinata productiei de lapte cu o capacitate de $' de +aci in scopul +alorificarii productiei de lapte. Ferma +a fi utilata conform unei tehnologii moderne pentru cresterea +acilor de lapte intr<o hala in sta-ulatie li-era. 3doptarea acestui sistem este incurajata atat de legislatia europeana, cat si de a+antajele pe care le are comparati+ cu sta-ulatia legata.
Criteriu !n!$i1!t Si%te( %t!2u$!tie $i2er! Si%te( %t!2u$!tie $e-!t!

!.

)regatirea spatiilor de ca*are a +acilor de lapte:

Intretinerea +acilor in sistem li-er se face in conditii cat mai apropiate de factorii naturali de mediu iar furajarea *ilnica este facuta la discretie pe asternut permanent. In adapost e5ista doua *one: *ona de odihna si *ona de miscare si se asigura accesul animalelor la iesle si padoc. St!2u$!ti! $i2er! a inceput sa fie utili*ata din ce in ce mai mult datorita multiplelor a+antaje pe care le pre*inta .posi-ilitatea mecani*arii si automati*arii proceselor de productie, cresterea producti+itatii muncii, eficienta economica, o-tinerea unui lapte de calitate superioara, a+antajele -enefice ale miscarii asupra starii de sanatate a animalelor/. 4senta sistemului consta in faptul ca animalele sunt li-ere sa circule in adapost si in afara acestuia. Din punct de +edere al organi*arii interioare adapostul pre*inta urmatoarele *one: < *ona de odihna este un spatiu comun,

Intretinerea +acilor in sistem legat se face pe un stand de odihna compartimentat cu -are metalice pentru doua locuri de +aci. 3menajarea interiorului tre-uie sa permita asigurarea conditiilor optime de lucru pentru crescator si, in acelasi timp, un confort sporit pentru animale. St!2u$!ti! $e-!t! a repre*entat in trecut cel mai raspandit sistem de intretinere datorita unor a+antaje de ordin tehnologic .tratament indi+idual al +acilor la muls, conditii superioare de odihna, supra+egherea mai usoara a starii de sanatate, etc/, dar utili*area lui s<a restrans in ultimul timp datorita unor neajunsuri majore .producti+itatea redusa a #

(uprafata utila mp/cap Conditii de crestere a tineretului -o+in mp/cap -

ce asigura un confort superior al ca*arii. )entru sporirea unor conditii optime de odihna *ona respecti+a se acopera cu un asternut de paie sau un co+or de cauciuc; < *ona de miscare se gaseste intre *ona de odihna si *ona de furajare si permite circulatia li-era a animalelor. Repre*inta *ona murdara a adostului, *ona pentru e+acuarea dejectiilor; < *ona de furajare este repre*entata de aleea de furajare -etonata si de ieslea de furajare. !.1 1.1!

muncii, efortul fi*ic mare depus de catre lucratori, influenta negati+a a lipsei de miscare asupra animalelor si nu in ultimul rand o-tinerea unui lapte mai putin igienic/. 8egarea +acilor la iesle se reali*ea*a cu ajutorul sistemului +ertical de legare ce limitea*a drastic miscarea inainte si inapoi a animalelor. 1.# '.#$

Infiintarea fermei de +aci de lapte se +a face respectand urmatoarele principii: standarde de calitate a constructiilor reali*ate; asigurarea tuturor utilitatilor necesare -unei functionari a acti+itatii *ootehnice; asigurarea conditiilor de siguranta si -unastare a animalelor; respectarea cerintelor de protectie a mediului inconjurator. Caracteristicile constructi+e ale fermei *ootehnice, coro-orate cu utili*area celor mai performante tehnologii de crestere a -o+inelor, cu monitori*area permanenta a calitatii produselor o-tinute si a starii de sanatate si -unastare a animalelor fac din aceasta ferma una dintre cele mai moderne si mai competiti+e e5ploatatii de -o+ine din tara noastra, compara-ile din punct de +edere al performantelor economice cu ferme din alte tari ale >niunii 4uropene. Conform statisticilor e5istente pentru o *ona cu potential ridicat o +aca de lapte in aceste conditii produce pe an circa .''' litri de lapte. In+estitia propusa de intreprinderea familiala a fost dimensionata si structurata pornind de la: 1. necesitatea asigurarii +ia-ilitatii economice a fermei pe toata durata de functionare; 2. necesitatea respectarii legislatiei nationale si comunitare in domeniul fermelor pentru +aci de lapte si comerciali*arii laptelui. (olutia constructi+a si tehnologica propusa pentru ferma de +aci pentru lapte a fost aleasa astfe incat sa permita asigurarea cerintelor fi*iologice ale -o+inelor si eficienta e5ploatarii: hala +a fi e5ecutata pe structura metalica, cu inchidere de prelata pentru spatiul de adapostire al +acilor de lapte si cu inchidere din panouri termoi*olante pentru restul spatiilor: spatiu fatare, adapost tineret, +estiar, spatiu tehnic, hol acces si -irou +eterinar. )eretii, acoperisul si pardoselile sunt reali*ate din materiale de constructie care asigura o -una i*olare termica; B hala este pre+a*uta cu instalatii de climati*are si +entilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat corespun*ator pe tot parcursul anului atunci cand +entilatia naturala nu este suficienta; B sistemul de iluminat este deose-it de important in cresterea animalelor care se materiali*ea*a :

prin stimularea tuturor functiilor fi*iologice si in special a celor de reproductie, lumina duce la sinteti*area +itaminei D. In principal +a fi folosita lumina naturala, hala +a fi pre+a*uta cu ferestre, iar la ne+oie se +a apela la lumina artificiala; B sistemul de adapare este capa-il sa asigurarea reparti*area optima a cantitatilor de apa necesare, asigurand un flu5 sta-il de apa, dimensionat la numarul -o+inelor si stadiul de crestere al +iteilor; B dejectiile re*ultate de la -o+ine sunt colectate mecanic cu mijloc de transport simplu: roa-a si lopeti, iar apoi sunt stocate pe platforma -etonata acoperita, fiind folosite ca ingrasamant natural; B accesul in incinta fermei se +a face printr<un filtru pentru de*infectia auto+ehiculelor. In !'1! consumul mediu lunar de lapte procesat a fost de ,# litri fata de media europeana de "<#' de litri. In acest moment piata este insuficient de*+oltata, in principal din cau*a puterii reduse de cumparare, precum si lipsei de educatie a consumatorului. In aceste conditii, cota de lapte alocata Romaniei a fost fructificata in proportie de apro5imati+ :'C, ceea ce a marit si mai mult decalajul intre cantitatea de lapte care poate fi +alorificata la ni+el national si productia efecti+a de lapte conforma cu cerintele >niunii 4uropene. )entru reducerea acestui decalaj este ne+oie ca fermele romanesti sa in+esteasca in moderni*area procesului tehnologic care sa conduca la im-unatatirea igienei si calitatii laptelui.
Oportunitatea investitiei

Din punct de +edere al oportunitatii in+estitiei se disting urmatoarele aspecte rele+ante ce pri+esc ni+elul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo<climatice precum si al economiei locale. 8a ni+el sectorial: < dupa o lunga perioada de timp de stagnare si chiar regres, in pre*ent acti+itatea de productie a produselor lactate se afla pe un trend ascendent la ni+el national, acest trend fiind impulsionat de o tendinta de crestere a cererii e5istenta pe piata insuficient satisfacuta in pre*ent de oferta producatorilor autohtoni si de cresterea e5igentelor cu pri+ire la calitatea produselor alimentare; < cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor pro+enite din import. 8a ni+elul pietei de desfacere: < orientarea preferintelor romanilor spre lapte integral; < cresterea in ultimii ani la ni+el national a cererii pentru produse lactate, precum si progno*a de crestere a consumului la ni+elul celui inregistrat in alte tari din >niunea 4uropeana. 8a ni+elul conditiilor de sol si clima: < conditiile pedoclimaterice din *ona comunei Mogosesti sunt fa+ora-ile acti+itatilor de crestere si e5ploatare a -o+inelor de lapte. Clima de tip continental, cu cantitati moderate de precipitatii si temperature medii anuale de 1'D<11D C fac *ona atracti+a pentru de*+oltarea unei agriculturi moderne; < in+estitia +a fi amplasata intr<o *ona cu potential ridicat pentru acti+itatea de crestere a -o+inelor.

8a ni+elul economiei locale si a po*itionarii geografice: < amplasarea fermei in apropierea *onelor cu potential furajer ridicat, prin care se asigura necesarul de materii prime furajere; )ri+ind toate acestea se poate conclu*iona ca reali*area proiectului +a insemna pentru Chirila Raluca Intreprindere Familiala, +alorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte fa+ora-ile in de*+oltarea economiei locale .+or fi stimulati furni*orii locali de input<uri, ser+icii, etc./, precum si in cresterea +eniturilor la -ugetul local. Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin )rogramul National pentru De*+oltare Rurala Masura 1!1 +a a+ea ca re*ultat o renta-ilitate a capitalului in+estit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in ca*ul in care proiectul de in+estitii ar fi reali*at din surse proprii ale solicitantului !.# In ca*ul in care -eneficiarul este o forma asociati+a, se +a descrie modul in care in+estitia deser+este majoritatea mem-rilor acesteia .jumatate plus unu din mem-ri/. Nu este ca*ul. (olicitantul nu este o forma asocoati+a. (e +a descrie o forma de producere a energiei regenera-ile .panoul pentru producerea energiei electrice sau a apei calde/ 8a alegere in ce punct al flu5ului tehnologic firma +a folosi fie energie electrica, fie apa calda. !.:

Ener-i! %o$!r!
)rin energie solara se intelege energia care este direct produsa prin transferul energiei luminoase radiata de (oare in alte forme de energie. 3ceasta poate fi folosita ca sa genere*e energie electrica sau la incal*irea aerului si apei. Desi energia solara este regenera-ila si usor de produs, pro-lema principala este ca soarele nu ofera energie constanta pe parcursul unei *ile, in functie de alternanta *i<noapte, conditii meteo, anotimp. Instalatiile solare sunt de ! tipuri: termice si foto+oltaice. Cele foto+oltaice produc direct energie electrica, cele termice ajuta la economisirea altor com-usti-ili .lemn, ga*/ En proportie de #"C pe an. , casa care are la dispo*itie am-ele instalatii solare .cu panouri foto+oltaice si termice En +id/ poate fi considerata F independenta energetic G .deoarece energia acumulata *iua En -aterii este apoi trimisa En retea si utili*ata dupa necesitati/. )anourile solare produc energie electrica cca. %h/*i .calculul se face pe minim; iarna *iua are % ore/ alimentand consumatorii si incarcand in acelasi timp acumulatorii. Instalatiile solare functionea*a chiar si atunci cand cerul este Ennorat. De asemenea sunt re*istente la grindina .En ca*ul celor mai -une panouri/. 4nergia electrica o-tinuta prin aceste panouri solare +a fi folosita in mod deose-it pentru functionarea centrifugelor folosite in etapa de centrifugare din cadrul flu5ului tehnologic.

1'

!.% )iata de apro+i*ionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce +a fi aplicata pentru +alorificarea produselor/ser+iciilor o-tinute prin implementarea proiectului
Politica de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

4tapele tehnologice de fa-ricare a laptelui praf sunt urmHtoarele: 1+Re ep;ie6 .i$tr!re &i r: ire 8aptele, recep6ionat conform normelor prescrise pri+ind proprietH6ile organoleptice Ii fi*ico< chimice, este imediat supus unor opera6ii de filtrare, care se reali*ea*H, de regulH,folosind un dispo*iti+ centrifugal performant Ii adoptat capacitH6ii de produc6ie. 8aptele este rHcit la o temperaturH de &< JC Ii conser+at En re*er+oare tampon Enaintea unei prelucrHri ulterioare. 2+Nor(!$i1!re! Normali*area are drept scop principal omogeni*area compo*i6iei laptelui Ii e+itarea fluctua6iilor En timp ale acesteia. Kntr<un flu5 continuu, parametrii tehnologici tre-uie sH rHmLnH constan6i iar compo*i6ia chimicH a laptelui tre-uie men6inutH la un ni+el in+aria-il. 3+P!%teuri1!re! Cu toate cH uscarea ulterioarH a laptelui distruge o mare parte a m i c r o f l o r e i , o pasteuri*are suplimentarH s<a do+edit a fi necesarH pentru distrugerea speciilor re*istente cum ar fi: sporii, streptococii termore*isten6i Ii micrococii. >scarea prin scurgere de film pe +al6uri este destul de eficientH din punct de +edere al sterili*Hrii, dar pre*intH incon+enientul major de a afecta calitatea produsului. )asteuri*area laptelui En astfel de tehnologie este corelatH, En general cu opera6ia de uscare, cele douH etape fiind complementare. 9emperatura de pasteuri*are poate fi redusH la :"<::JC pentru un lapte normal Ii la :'<:!JC pentru un lapte smLntLnit. 11

5+Con entr!re! Concentrarea, En tehnologia de fa6H, este o opera6ie similarH cu cea e f e c t u a t H E n diferitele sortimente de lapte concentrat. 4a este necesarH En tehnologia uscHrii laptelui pentru e+itarea termodegradHrii laptelui. Mradul de uscare este strLns legat de gradul de concentrare preala-ilH. , concentrare optimH minimi*ea*H formarea de pungi de aer En particulele de lapte, pungi care pot a+ea un rol nefast asupra etapei ulterioare de conser+are a laptelui.)entru mai multH eficien6H se recomandH ca uscarea sH ai-H loc su- +id En utilaje performante Ii pu6in +oluminoase. ,pera6ia de concentrare se justificH prin consumul sHu redus de energie, dat fiind faptul cH eliminarea unei cantitH6i de un Ng de apH necesitH un consum de a-ur cald En timpul uscHrii de !<: ori mai important decLt etapa de uscare. Consumul de materie au5iliarH Ng a-ur/Ng apH eliminatH este redatH En ta-elul urmHtor: Oper!tie*uti$!), Con entr!re %u2 "i# U% !re prin % ur-ere #e .i$( pe "!$turi U% !re in pu$"eri1!tor Con%u( #e (!terie !u/i$i!r! <- !2ur'<- !p! e$i(in!t! 367 1-167 267-5

Din datele pre*entate En ta-el, re*ultH cH este mai economic sH se r e c u r g H l a o concentrare preala-ilH a laptelui Enaintea uscHrii acestuia. >n grad de concentrare preala-ilHde &"<&:C este considerat optim, deoarece +alori mai ridicate duc la o +Lsco*itate ridicatHal a p t e l u i c o n c e n t r a t I i a f e c t e a * H e f i c i e n 6 a o p e r a 6 i i l o r u l t e r i o a r e d e u s c a r e . M r a d u l d e concentrare a laptelui depinde, En mare mHsurH, de geometria utilajului Ii de hidrodinamica fluidelor implicate En procesul respecti+. Flu5urile cu care operea*H utilajele de concentrare Ii de uscare au de-ite diferite Ii deaceea se recomandH o stocare temporarH a laptelui concentrat En re*er+oare tampon. 3ceastH o p e r a 6 i e de stocare pre*intH, EnsH, de*a+antajul major a apari6iei unei posi-ile i n f e c 6 i i a produsului. 7+U% !re! >n control periodic al proprietH6ilor organoleptice este necesar Enainte de a se efectua uscarea laptelui concentrat. 8a acest control, aciditatea nu tre-uie sH depHIeascH +aloarea de #"J9 pentru un grad de concentrare de &#C. 8aptele concentrat este introdus apoi En camera de uscare la o temperaturH de minim "'JC. )arametrii tehnologici ai acestei etape sunt regla6i, En preala-il, prin circularea de apH En instala6ie, Enaintea introducerii laptelui En camera de uscare. )rocesul de uscare depinde de mai mul6i factori, cum ar fi: - 9emperatura de intrare a laptelui; - De-itul de lapte introdus; - Oite*a de rotire a dispo*iti+ului de pul+eri*are; - 9emperatura de intrare a aerului; - De-itul de intrare a aerului; - Mradul de concentrare preala-ilH a laptelui. Oalorile acestor parametrii tehnologici +aria*H En domenii largi, En func6ie de tipul de instala6ie folosit. Indiferent de instala6ia folositH, laptele concentrat este aspirat dintr<un re*er+or tampon cu ajutorul unei pompe Ii trimis En dispo*iti+ul de uscare, 1!

care constH Entr<un disc rotati+ perforat care EmprHItie lichidul su- formH picHturi su- ac6iunea for6ei centrifuge. 3ceste dispo*iti+e sunt adaptate pul+eri*Hrii laptelui concentrat Ii sunt mai eficiente decLt cele ce func6ionea*H pe -a*H de jet, care pre*intH incon+enientul major de a se o-tura int i m p u l p r o c e s u l u i d i n c a u * a d e p u n e r i i p r o g r e s i + e d e l a p t e u s c a t . 8 a d i s p o * i t i + e l e d e pul+eri*are cu disc rotati+, dispersia radialH, a picHturilor asigurH un timp mai lung de Iederea picHturilor En curentul de aer uscat. )e mHsura ce picaturile se EndepHrtea*H de centrul dispo*iti+ului de p u l + e r i * a r e , acestea intrH En contact cu aerul cald Ii Encepe diferitele trepte ale fenomenului de transfer al apei din picHtura de lapte cHtre fa*a ga*oasH. 3stfel, au loc urmHtoarele etape: - MicIorarea trepatatH a energiei cinetice Ii Encetinirea miIcHrii ori*ontale a picHturilor de lapte; - CHderea li-erH a picHturii su- ac6iunea greutH6ii, Enso6itH de frLnarea particulei prin frecare cu aerul; - Deshidratarea progresi+H a picHturii de lapte, En urma cHreia particulele capHtH o densitate din ce En ce mai mare, ceea ce duce la accelerarea cHderii li-ere, la ridicareatemperaturii En masa picHturilor Ii la intensificarea fenomenului de e+aporare. 4+aporarea apei este un proces relati+ rapid Ii En ciuda faptului cH aerul este foarte cald, temperatura +aporilor nu depHIeIte +aloarea de &%<"'JC. Cea mai mare parte a laptelui uscat este recuperatH la capatul camerei de pul+eri*are Ii apoi e+acuatH cu ajutorul unor dispo*iti+e speciale. , micH parte din laptele uscat .particule mici Ii uIoare/ este antrenatH, transportatH cu aerul cald Ii recuperatH En dispo*iti+e speciale numite ciocloane. )ierderile En tehnologia de o-6inere a laptelui praf sunt, En general mici .de apro5imati+ ',"C/ datoritH folosirii acestor cicloane. =+A(2!$!re! Durata de conser+are a laptelui uscat depinde, Entr<o foarte mare mHsurH, de materiale folosite pentru am-alare. 3ceste materiale tre-uie sH satisfacH anumite cerin6e, cum ar fi: - , re*isten6H aprecia-ilH la rupere Ii o impermea-ilitate suficientH la p H t r u n d e r e a umiditH6ii Ii a o5igenului din aer. Kn acest sens, cutiile metalice c i l i n d r i c e .capacitate de "'' g/ sunt cele mai indicate am-alaje pentru laptele uscat destinat copiilor Ii sugarilor, datoritH numeroaselor a+antaje, cum ar fi: <4tanIeitate aprecia-ilH; <Re*isten6H mecanicH ridicatH; <)relucrarea metalului folosit pentru fa-ricarea cutiilor este relati+ uIoarH; <Cutiile se pretea*H uIor procedurilor de sterili*are. 8a ora actualH, En func6ie de tehnologie Ii de capacitatea de produc6ie, se folosesc Ii alte tipuri de am-alaje, cum ar fi: <Carton acoperit cu o peliculH de polietilenH; <Carton acoperit cu o peliculH alcHtuitH din straturi succesi+e de: poliofilm, pergament +egetal, polietilenH; acest material este folosit pentru am-alarea su- +id, fiind impermea-il la pHtrunderea o5igenului; <Foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliofilm sau/Ii polietilenH; <)ungi de polietilenH En cutii de carton .capacitate "''/.

1$

>+Sto !re! 8aptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relati+ insta-il En pre*en6a anumitor factori .aerul, umiditatea Ii cHldura/ care joacH roluri foarte importante En procesele chimice de degradare. DatoritH higroscopiei lacto*ei, a proteinelor Ii a sHrurilor minerale, p r o c e s e l e d e degradare a laptelui uscat sunt, din pHcate, destul de frec+ente. 45istH totuIi o tehnologie care permite reducerea acestei higroscopii Ii o-6inerea unui produs numit lapte instant, acesta numindu<se procedura instant. 3 c e a s t H p r o c e d u r H p r e * i n t H u n a + a n t a j m a j o r c e c o n s t H E n e+itarea formHrii de cocoloaIe la contactul cu apa sau cu umiditatea. >miditatea Ii cHldura sunt principalele cau*e ale apari6iei de cocoloaIe Ii -runificarealaptelui, procese ce se traduc prin: - 9ransformarea lacto*ei amorfe En monohidrat de P<lacto*H cristalinH .la oumiditate mai mare de #C/, ducLnd la formarea de granule lipicioase de lapte praf; - Reac6ia lui Maillard de degradare a proteinelor, ce duce la scHderea solu-ilitH6ii acestora. 3ceastH reac6ie, fa+ori*atH de creIterea temperaturii, este implicatH I i h i d r o l i * a lecitinei cu formarea de trimetil aminH ce conferH laptelui un gust de p e I t e , precum Ii En o-6inerea de compuIi secundar de culoare -runH, insolu-ili, care afectea*H proprietH6ile organoleptice ale laptelui; - ,5idarea Ii fotoo5idarea materiei grase, En ca*ul unei pasteuri*Hri necorespun*Htoare. CercetHri Endelungate au permis sta-ilirea condi6iilor optime de stocare prelungitH a laptelui praf .de la <: luni/, care sunt: - 3m-alarea cu injectare de ga* inert .a*ot molecular/; - Folosirea de am-alaje ce nu permit penetrarea apei, aerului Ii a luminii; - , temperaturH mai micH de !'JC; - , umiditate a aerului am-iant din *ona de stocare mai micH de #"C pentrutemperaturi mai mici de 1"JC; - >n con6inut de o5igen su- 1<!C; aceastH condi6ie este necesarH pentru stocarea mai multor tipuri de produse lactate uscate cu o conser+a-ilitate EndelungatH, chiar de cL6i+a ani.

1&

1"

)rincipalele materii prime utili*ate in procesul de e5ploatare a +acilor de lapte sunt: < paie pentru asternut; < furaje com-inate: fan; porum- silo*; masa +erde: lucerna masa +erde; -orceag masa +erde; -orhot -ere; < nutret concentrat .porum- -oa-e, or*, tarate grau, srot floarea soarelui/; < sare; < medicamente si produse +eterinare. A%ternutu$ din paie este improspatat *ilnic cu !. Ng paie /+aca de lapte si !.& Ng paie/ +itel pentru a<l mentine curat si uscat. Re*ulta un necesar anual de asternut pentru ferma de !' to/an. Fur!)u$ o(2in!t se achi*itionea*a de la producatori agricoli din *ona: BNutret tip 1: nutreturile concentrate pentru +aci si +itei au in compo*itie: porum- -oa-e, or*, tarate grau, srot floarea soarelui; B Nutret tip !: masa +erde < lucerna masa +erde, -orceag masa +erde; B Nutret tip $: fan lucerna, porum- silo*, -orhot -ere. Me#i !tie 2 Oaccinurile, medicamentele si +itaminele se achi*itionea*a de la furni*ori, fiind identificati urmatorii furni*ori potentiali: (C Farm Oet (R8, (C Oet 8ife (R8 etc. )rocurarea medicamentelor se face periodic, iar stocarea se face su- anumite conditii de temperatura intrun spatiu special amenajat. S!re! +a fi achi*itionata de la (C (alina (R8 A$te (!teri!$e on%u(!2i$e8 < detergenti si de*infectanti pentru spalarea/igieni*area halelor < alte consuma-ile pentru acti+itatea administrati+a. )osi-ili furni*ori sunt: (C Clean (R8, etc.

),94N9I38II F>RNI?,RI 3I (,8ICI93N9>8>I Denumire furni*or de 3dresa )rodus furni*at Oaloare materii prime/materiale si cantitate apro5imati+a au5iliare/produse/ser+icii apro5imati+a <8ei< (C 3gricultorul (R8 Moara de foc, )aie: !".'''Ng $.:'' str. )rincipala FN, judetul Iasi (C Mancarica (R8 9itu, str. Nutret: &".''' Morii nr. !''.''' Ng 1", judetul Iasi (C 3m-alact (R8 Cre+edia, str. Cutii carton: #."'' Fa-ricii 1'.''' nr.$ judetul -uc/luna Iasi (C R.3.Q.3.C. (.3. (trada Mihai 3pa pota-ila: 1.!'' CostRchescu !''mS/luna , Iai #''&%" '!$! !1" &1'

C din total achi*itii ,$'C

#&, !C

1!,&$C

1,%%C

(C Farm Oet (R8

9argo+iste, (tr (anatatii, Nr. 1#, judetul Iasi Moroeni, str. ?ootehniei nr. 1', judetul Iasi Qudetul Iasi TOTAL

(C Clean (R8

Oaccinuri, medicamente, +itamine, solutii de*infectante: 1 Ng 3lte materiale: 1" 8 (are: '' Ng

&''

',

!'''

$,$1C

(C (alina (R8

&'' '.$''

', C 1''C

Pi!t! #e #e%.! ere )rodusele o-tinute in cadrul fermei de +aci pentru lapte sunt: - 8apte; - 8apte praf - Oitei pana in $ luni; - Munoi de grajd. L!pte$e %i pro#u%e$e $! t!te fac parte din categoria -unurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei frec+ente mari pri+ind cumpararea. In pre*ent consumatorii finali ai laptelui de +aca sunt impartiti in doua principale categorii: < populatia de la sate care consuma preponderent lapte si produse lactate din productie proprie; < populatia ur-ana care se apro+i*ionea*a in principal cu produse din comert, in ultimul timp constatandu<se o crestere semnificati+a a ponderii cumpararilor prin supermarNeturi si hipermarNeturi. )iata tinta a intreprinderii +a fi formata in cea mai mare parte din populatia localitatilor ur-ane din judetului Iasi. Cantitatea anuala de lapte si comerciali*ata de catre intreprinderea familiala +a fi de apro5imati+ 1!'.''' litri si +a fi preluat direct de catre procesatori. Nr. crt 1. !. $. &. ),94N9I38II C8I4N9I 3I (,8ICI93N9>8>I Client .Denumire si adresa/ Oaloare C din +an*ari <8ei < (C )rocesator lapte (R8, Iasi, ".''' $!,1:C str. Metalurgiei, nr. &, judetul Iasi (C 8aptic (R8, Iasi, str. "!.''' !",#&C ?orilor, Nr. , judetul Iasi (C 8actate si asimilate (R8, "$.''' ! ,!&C Iasi, str. Malustelor nr. #, judetul Iasi (c Crescator animal (R8, Iasi, $!.''' 1",:&C str. (alciilor, Nr. ", judetul Iasi TOTAL VANZARI !'!.''' 1''C An!$i1! on urentei 1#

In Romania, piata productiei de lapte de +aca colectat pe regiuni se pre*inta astfel: - Regiunea Centru 2 $','C; - Regiunea Nord2Oest 2 !&,!C; - Regiunea Nord24st 2 !',%C; - Regiunea (ud<4st cu %,"C; - Regiunea (ud<Muntenia cu , C; - Regiunea 7ucuresti<Ilfo+ cu &,%C; - Regiunea Oest cu !,$C; - Regiunea (ud<Oest ,ltenia cu 1, C. An!$i1! ererii In Romania, piata laptelui de consum .aproape 1," miliarde litri in anul !'1!/ ofera trei mari tipuri de produse: - lapte ultrapasteuri*at .>@9/; - lapte pasteuri*at, care impreuna cu cel ultrapasteuri*at totali*ea*a apro5imati+ 1'C din cantitatea de lapte de consum +anduta in Romania; - lapte neprocesat industrial, riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si a+and inca o uriasa pondere .%'C/ in laptele +andut in Romania. Co(petiti"it!te! %o$i it!ntu$ui %i %tr!te-i! #e pi!t! )entru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, intreprinderea familiala are in +edere un proiect de in+estitie care sa permita o-tinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa de+ina un furni*or local constant si serios. In ceea ce pri+este !"!nt!)e$e intreprin#erii in comparatie cu firmele concurente, putem e+identia: - utili*area unei tehnologii moderne pentru cresterea +iteilor si e5ploatarea +acilor de lapte; - dotarea unitatii cu echipamente moderne .sistem de adapare, racire si depo*itare automat/ in +ederea comerciali*arii in conditii corespun*atoare la preturi a+antajoase; - depo*itarea laptelui in conditii optime de temperatura astfel incat sa nu fie afectata calitatea. Po$iti ! #e pret )olitica de pret a intreprinderii familiale se -a*ea*a pe practicarea unor preturi la un ni+el mediu comparati+ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare. Concurenta puternica care e5ista pe piata laptelui limitea*a trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesi*at in ca*ul altor produse alimentare. In ca*ul unitatilor de productie a laptelui tendinta este de crestere lenta, acest aspect se repercutea*a asupra intregului ansam-lu de concurenti ce actionea*a pe piata, si care se afla in situatia de a intra in faliment in conditiile in care nu<si pot permite sa ofere produsele la pretul sta-ilit de ceilalti actori ai pietei. )entru a mentine un ni+el cat mai sca*ut al preturilor, intreprinderea familiala +a incerca sa< si reduca permanent costurile unitare, atat prin utili*area unei tehnologii competiti+e, cat si prin cresterea producti+itatii muncii. In sta-ilirea si modificarea ni+elului preturilor, intreprinderea +a lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: < costul de productie si de comerciali*are; < calitatea laptelui; 1:

< preturile practicate pe piata la produsele similare; < starea concurentei; < conjunctura economica e5istenta la momentul respecti+; < legislatia in +igoare; etc )returile la care +or fi desfacute produsele intreprinderii, care au fost luate in calcul si in pre+i*ionarea +eniturilor sunt urmatoarele: - 1," lei/litru de lapte 2 9O3 inclus - 1! lei/Ng +itel +iu 2 9O3 inclus $ lei/to gunoi de grajd 2 9O3 inclus 3+ D!te te0ni e !$e in"e%titiei $.1 D!te -ener!$e $.1.1 ?ona Ii amplasamentul .regiunea, jude6ul, localitatea/ in+estitiei, suprafa6a Ii situa6ia juridicR ale terenului care urmea*R sR fie ocupat .definiti+e Ii/sau temporar/ de lucrare Ferma de +aci destinata productiei de lapte +a fi amplasata in comuna Mogosesti, judetul Iasi. (uprafata terenului care urmea*a sa fie ocupat de in+estitie este de ".''' mp.9erenul este in proprietatea Chirila Raluca Intreprindere Familiala in -a*a contractului de +an*are<cumparare nr. 1'1 din 1".' .!'1$. Folosinta actuala a terenului .cf. C.>/ este teren ara-il. Destinatia terenului .cf. C.>/ este: AInfiintare ferma de +aci destinata productiei de lapte1. $.1.! Caracteristicile geofi*ice ale terenului din amplasament .studiu geotehnic, studii topografice, ni+elul ma5im al apelor freatice, date climatice/ 2 daca in+estitia o impune Relieful *onei studiate este relati+ plan si ori*ontal, fara fenomene fi*ico<geologice care sa afecte*e sta-ilitatea constructiilor. (tratificatia generala a terenului, se caracteri*ea*a prin pre*enta la suprafata terenului a unui strat su-tire de sol si argila prafoasa, su- care se gaseste un strat gros de #<: m de depo*ite sedimenatre alu+ionare formate din nisip si nisip cu pietris. (tratul -un de fundare este format din nisip argilos cu pietris alu+ionar, cu indesare medie. 3dancimea de fundare +a fi de minim 1,$' m de la cota terenului natural. (e recomanda aceasta adancime de fundare pentru ca fundtiile cladirii sa se incadre*e in stratul de nisip argilos cu pietris alu+ionar. 3dancimea ma5ima de inghet in *ona terenului este de ',%' cm. Conform normati+ului )1''/%!, perimetrul cercetat se incadrea*a in *ona de intensitate seismica D, cu coeficientul de intensitate T s = ',1 si perioada de colt 9s=',#sec. 3mplasamentul nu pre*inta accidente de teren si nici riscuri naturale. Constructiile propuse se incadrea*a in categoria C de importanta.

3+2 C!r! teri%ti i$e prin ip!$e !$e on%tru ;ii$or 1%

$.!.1 )entru clRdiri: deschideri, tra+ei, aria construitR, aria desfRIuratR, numRrul de ni+eluri Ii EnRl6imea acestora, +olumul construit In+estitia ce urmea*a a se reali*a prin programul F43DR 1Ferma de +aci destinata productiei de lapte1 intruneste urmatoarele suprafete: Denu(ire (uprafata teren (uprafata construita hala (uprafata construita platforma dejectii solide (uprafata -a*in ingropat dejectii solide (uprafata construita depo*it furaje Tot!$ %upr!.!t! on%truit! Tot!$ %upr!.!t! on%truit! #e%.!%ur!t! Supr!.!t! *(p, ".''' mp ""' mp !'' mp 1"' mp 1!' mp 1'!' mp 1'!' mp

C!r! teri%ti i prin ip!$e !#!po%t !ni(!$e Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunea: %,$' m 9ra+ei: !" tra+ei, cu dimensiunea de 1."' m (uprafata construita la sol: !: ,"' mp (uprafata construita desfasurata .supraterana/ : !: ,"' mp (uprafata utila totala interioara supraterana: !:",'' mp, din care: (uprafata utila int. )arter: !:",'' mp; Regim de inaltime: )arter Inaltimea ma5. la coama: U&.#' m fata de terenul amenajat .U/<'.'' m/; Inaltime utila )arter : ma5im &.#' m Oolum construit : 1' 1,$' mc C!r! teri%ti i prin ip!$e Ane/e Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunea: :,'' m 9ra+ei: & tra+ei, cu dimensiunea de &.'' m (uprafata construita la sol: 1&$,"' mp (uprafata construita desfasurata .supraterana/: 1&$,"' mp (uprafata utila totala interioara supraterana: 1$!,!" mp, din care: (uprafata utila int. )arter: 1$!,!" mp; Regim de inaltime: )arter Inaltimea ma5. la coama: U$.&$ m fata de terenul amenajat .U/<'.'' m/; Inaltimea min. la cornisa: U$.'' m fata de terenul amenajat .U/<'.'' m/; Inaltime utila )arter: minim !."' m 2 ma5im $.'' m Oolum construit: & ',"'mc

$.!.! )entru re6ele: lungimi, lR6imi, diametre, materiale, condi6ii de po*are etc. A$i(ent!re u ener-ie e$e tri !8 3limentarea generala se reali*ea*a de la punctul de alimentare catre ta-loul electric 9.4.M. - Ca-lu CVVF "5$" mmp - Cantitate 2 !" ml

!'

A$i(ent!re u !p!8 (e propune infiintarea unui put forat de adancime $' m pentru asigurarea apei. - 9u- din )OC<TM, - D=11' mm - Cantitate 2 1' ml Ener-ie ter(i !8 se +a pre+edea o instalatie de incal*ire cu con+ectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor interioare conform (R 1%'#/!<%#. Instalatia de incal*ire in cladire este compusa din con+ectoare termoelectrice. 3cestea +or fi alimentate de la pri*e electrice !!'O. E"! u!re !pe u1!te8 (e propune infiintarea unei fose septice ecologice cu o capacitate de #"'l. 3ceasta se afla la o distanta minima de 1'm fata de toate o-iecti+ele protejate in conformitate cu ordinul M( nr. "$ / 1%%#. 3pa re*ultata din consumul menajer se +a canali*a spre fosa septica ecologica. >n sistem de jghea-uri, -urlane, garguie si rigole +a e+acua apele de la in+elitoare; - 9ea+a )4@D - Dn= $ mm - Cantitate 2 % ml $.!.$. )entru cladirile care se moderni*ea*a se +a pre*enta ca parte componenta din studiul de fe*a-ilitate e5perti*a tehnica de specialitate asupra constructiei e5istente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un e5pert tehnic atestat pentru proiectele care pre+ad moderni*area/consolidarea/ e5tinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finali*area constructiilor a caror e5ecutie a fost intrerupta inainte de finali*area completa a acestora. Nu este ca*ul. 3+3 Stru tur! on%tru ti"? Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect. De% riere! on%tru ti"! ! 0!$ei #e pro#u tie Imo-ilul are functiunea de ferma de +aci destinate productiei de lapte. @ala este organi*ata in ! *one: - 1on! in#u%tri!$! < cu spatiu productie: grajd +aci, adapost tineret, spatiu fatare, spatiu intretinere +aci in repaus mamar. Din grajdul de +aci se +a face acces direct catre spatiu depo*itare lapte care este dotat cu tanc de racire lapte &'' litri si are acces direct catre e5terior, pentru li+rarea laptelui - 1on! pentru per%on!$ < hol acces, +estiar tip filtru cu grup sanitar, spatiu tehnic (tructura constructiei: fundatii de -eton armat si placa -eton armat cota W',''. (tructura supraterana +a fi reali*ata din stalpi si grin*i profil @43 din metal. )eretii interiori +or fi reali*ati din gips<carton, grosime 1' cm cu i*olatie +ata mineral -a*altica. Inchiderile e5terioare propuse +or fi reali*ate din panouri termoi*olante grosime cm cu i*olatie spuma poliuretanica. (arpanta +a a+ea o structura metalica, iar ca sistem de acoperire se +a reali*a o in+elitoare din panouri termoi*olante grosime cm cu i*olatie spuma poliuretanica. !1

Finisajele interioare propuse: finisajele pentru pereti +or fi +opsitorii la+a-ile re*istente la spalaturi multiple, culoare al-, tapet )OC h=!,1' m .mai putin spatiul pentru animale< (patiu fatare si (patiu intretinere +aci in repaus mamar unde se +or lasa panourile termoi*olante aparente/. Finisajele la pardoseli +or fi reali*ate din -eton scli+isit pentru *ona de productie .cu rigole pentru pentru colectarea dejectiilor lichide/ si spatiile tehnice si co+or )OC pentru restul spatiilor. )entru spatiile in care +a e5ista plafon suspendat, acesta +a fi reali*at din gipscarton si +a fi finisat cu +opsitorii la+a-ile culoare al-. Finisajele e5terioare propuse: panouri termoi*olante grosime cm, i*olatie spuma poliuretanica, culoare gri. 9amplaria +a fi din )OC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara. Stru tur! on%tru ti"! ! p$!t.or(ei #e #epo1it!re #e)e tii %o$i#e8 )latforma -etonata cu o suprafata de !'' mp. Stru tur! on%tru ti"! ! 2!1inu$ui pentru #e)e tii $i 0i#e8 (tructura este de metal acoperit cu mem-rana )OC. ?idurile perimetrale sunt din -eton armat h=1,"' m si hidroi*olat cu mem-rana geote5til pentru a impiedica infiltratiile in sol. Stru tur! on%tru ti"! ! #epo1itu$ui #e .ur!)e8 Constructie usoara din stalpi si grin*i de lemn, sarpanta reali*ata din elemente de lemn si in+elitoare din ta-la cutata *incata. (talpii de lemn .popii/ +or re*ema pe fundatii i*olate din -eton. Inciderile e5terioare +or fi reali*ate din panouri plasa metalica si se +or monta intre popii ce delimitea*a perimetrul constructiei. 4+acuarea apelor plu+iale de pe in+elitoare se face prin jgea-uri si -urlane, X 1''<1!', aduse la ni+elul solului in incinta.

3+5 Situ!;i! e/i%tent? ! uti$it?;i$or &i !n!$i1! ! e%tor! Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate. A$i(ent!re u ener-ie e$e tri !8 racord la reteaua edilitara e5istenta. A$i(ent!re u !p!8 in pre*ent nu e5ista retea de alimentare cu apa, in acest scop s<a pre+a*ut reali*area unui put forat dotat cu hidrofor si sistem de pompare. A$i(ent!re u -!18 nu e5ista retea de alimentare cu ga*. A e%u$ se face pe drum de e5ploatare, pe latura de O4(9 a terenului.

3+@ C!r! teri%ti i te0ni e %i .un tion!$e !$e uti$!)e$or'e 0ip!(ente$or te0no$o-i e'e 0ip!(ente$or #e tr!n%port' #ot!ri$or e ur(e!1! ! .i ! 0i1ition!te prin proie t %i pre1ent!re! te0ni ! ! on%tru tii$or in !re ur(e!1! ! .i !(p$!%!te uti$!)e$e'#ot!ri$e *in $u%i" uti$it!ti,+ Se "or pre i1! #e !%e(ene! #enu(ire!6 nu(!ru$ %i "!$o!re! uti$!)e$or' e 0ip!(ente$or te0no$o-i e'e 0ip!(ente$or #e tr!n%port' #ot!ri$or !re "or .i ! 0i1ition!te6 u .un#!(ent!re! ne e%it!tii ! e%tor! *uti$i1!ti .or(!tu$ t!2e$!r pre1ent!t (!i )o%,+ Se "! #e% rie .$u/u$ te0no$o-i 6 ! ti"it!te! %i te0no$o-i! !p$i !t! in !#ru$ proie tu$ui+ !!

Nr+ rt 1. !. $. &. ".

Denu(ire'Tip uti$!)'e 0ip!(ent 9anc racire lapte Filtru auto 7idon alaptare +itel 3parat de muls mo-il cu doua posturi Oaci montate TOTAL

Nu(!r 2u !ti 1 1 !" " $'

V!$o!re .!r! TVA -Lei".&'' 1&.''' $"' !.:'' 11'.''' 1$!""'

TVA -Lei1.!% $.$ ' :& #! ! .&'' $1:1!

Tot!$ u TVA -Lei% 1#$ ' &$& $&#! 1$ &'' 1 &$ !

AtentieA Nu %e "! (ention! (!r !6 #enu(ire! pro#u !toru$ui6 .ir(! et + C!r! teri%ti i te0ni e !$e uti$!)e$or %i e 0ip!(ente$or T!n r! ire $!pte - caracteristici tehnice: - capacitate de &'' litri; - construit din otel ino5; - trepte de +ite*a cu capac etans; - i*olatie din spuma poliuretanica; - racire fara formare de gheata; - e5pansiune directa. F$itru !uto B caracteristici tehnice:
Latime de lucru : 3 - 4 m; Inaltime de lucru: 4 - 5 m; presiune pompa: 40 bar;

De% riere! .$u/u$ui te0no$o-i ! .er(ei #e "! i #e%tin!t! pro#u tiei #e $!pte @ala pentru ferma de +aci destinata productiei de lapte +a a+ea o capacitate de $' +aci care +or produce o cantitate de 1"'.''' litri lapte, din care 1!'.''' litri +or fi comerciali*ati, diferenta de $'.''' litri de lapte fiind folosita pentru cresterea +iteilor nou<nascuti. Ferma Chirila Raluca Intreprindere familiala +a utili*a ca sistem de cresterea a -o+inelor sta-ulatia li-era. 3ceasta tehnologie este considerata in pre*ent cea mai -una solutie pentru ca*area -o+inelor deoarece ofera conditii apropiate de cele naturale. (istemul de sta-ulatie li-era presupune formarea unor loturi de animale care se afla in aceeasi stare fi*iologica. Intretinerea in grup permite miscarea li-era in adapost in limitele unui comportament in care sunt separate functional *onele de odihna, furajare, adapare circulatie, in asa fel incat compartimentul animalelor sa nu fie agresi+. E/p$o!t!re! t!urine$or pentru pro#u ti! #e $!pte )roductia de lapte o-tinuta de la -o+ine are o importanta deose-ita, pe de o parte datorita rolului sau major in alimentatia omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta economica a acti+itatii de e5ploatare a -o+inelor. 8aptele de +aca se compune din: apa cca. :#,"' C, su-stanta uscata cca. 1!,"' C .grasime $,:'C, su-stante proteice $,$' C, lacto*a &,#'C si su-stante minerale ',#'C/. !$

8ipsa repausului mamar sau acordarea unuia necorespun*ator ca durata, influentea*a negati+ productia lactatiei urmatoare, determinand in acelasi timp si o scadere a +italitatii produsului ce se +a o-tine. )entru aceasta +acile +or fi cat mai -ine hranite si ingrijite in perioada repausului mamar, dandu<li<se astfel posi-ilitatea sa se refaca si sa<si forme*e re*er+e pentru lactatia urmatoare. Mulgerea animalelor se reali*ea*a cu ajutorul aparatelor de muls mo-ile cu ! posturi, acestea +or fi de*infectate si sterili*ate dupa fiecare folosire. Cr!nire! "! i$or #e $!pte 8a sta-ilirea normelor de hrana se tine seama de greutatea animalului, de starea lui fi*iologica de calitatea si cantitatea productiei. Furajarea +a corespunde urmatoarelor conditii: < complete din punct de +edere al su-stantele nutriti+e, saruri minerale si +itamine; < in concordanta cu particularitatile -iologice ale +acilor de lapte; >n alt element principal in cresterea +acilor de lapte il constitue apa. Consumul de apa este influentat de greutatea corporala, ni+elul productiei de lapte, continutul in apa a furajelor, temperatura e5terioara, umiditatea atmosferica etc. (istemul de adapare +a fi automat. Mu$-ere! "! i$or #e $!pte Mulsul se +a reali*a cu aparate de muls mo-ile cu doua posturi B acest sistem repre*inta un sistem modern de muls ce cunoaste o raspandire din ce in ce mai mare datorita multiplelor a+antaje pe care le pre*inta: eficienta economica sporita, producti+itatea muncii ridicata, reducerea efortului fi*ic, o-tinerea unei productii cantitati+e si calitati+e sporite de lapte si, in mod deose-it, o-tinerea unui lapte cu o calitate igienica deose-ita. 8aptele +a fi depo*itat intr<un tanc de racire pentru o perioada de ma5im !& ore pana in momentul colectarii de catre procesatori.

5+ Dur!t! #e re!$i1!re *$uni, &i et!pe prin ip!$e Mrafic de esalonare a in+estitiei e5primat +aloric pe luni si acti+itati. Oe*i 03ne5a cap &1 7+ Co%tu$ e%ti(!ti" !$ in"e%ti;iei Oaloarea totala a in+estitiei cu detalierea pe structura de+i*ului general, insotit de de+i*ele pe o-iecte, conform legislatiei in +igoare .@M !:/'%.'1.!'':/. In ca*ul in care apar cheltuieli eligi-ile si neeligi-ile, se +or pre*enta de+i*e pe o-iect separate, .pe categorii de cheltuieli eligi-ile si neeligi-ile/.

=+ Fin!n;!re! in"e%ti;iei !&

Din +aloarea totalR a in+esti6iei de YYYYY..Y..4uro, ajutorul pu-lic neram-ursa-il este de YYYYYYY..4uro. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro lei publicat pe pagina !eb a "ancii #entral Europene !!!.ecb.int index.html de la data intocmirii Studiului de $ezabilitate.

Curs Euro / leu ..din data de.... Procent finantare publica = .% C0e$tuie$i e$i-i2i$e Euro Euro A)utor pu2$i ner!(2ur%!2i$ Sur%e$e #e .in!nt!re pentru o(p$et!re! ne e%!ru$ui #e .in!nt!re #in !re8 < autofinantare < imprumuturi TOTAL PROIECT )entru proiectele cu finantare pu-lica mai mare de "'C din +aloarea eligi-ila, se +a moti+a solicitarea procentului. >+ D!te pri"in# .or;! #e (un ? 8 #.1 (e +a face o descriere a personalului e5istent in cadrul ramurii de productie .nr. angajati/categorii/. In cadrul procesului de productie participa un numar de 1: angajati dupa cum urmea*a: Denu(ire po%t 9ehnolog )asteuri*atorist Fochist Manipulant produse 9ractorist ! " 1 : ! Nu(!r !n-!)!ti C0e$tuie$i nee$i-i2i$e Euro Tot!$

#. ! 4stimRri pri+ind for6a de muncR ocupatR prin reali*area in+esti6iei .se +a face o descriere a fortei de munca pentru ramura de procesare/. In urma in+estitiei pentru moderni*area fermei se +a infiinta un numar de 1& noi locuri de munca necesare in procesul de procesare a laptelui astfel: ! tehnologi, & pasteuri*atori, 1 fochist, " manipulanti, ! tractoristi. #.$ Responsa-il legal .nume, prenume, functie in cadrul organi*atiei, studii si e5perienta profesionala/ , rele+ante pentru proiect !"

Nu(e %i prenu(e8 C0iri$! R!$u ! Fun ti! in !#ru$ or-!ni1!tiei8 !#(ini%tr!tor )erioada Numele institutiei de in+atamant
Domeniul studiat Diploma obtinuta

E#u !tie %i .or(!re !'1'<!'1& >(3MO Iasi Facultatea de agricultura Inginer

Experienta profesionala

)erioada Nume angajator Functia o-tinuta

!'1'<!'1$
Ferma Dancu

Inginer

Curri u$u( "it!e Europ!%%

Informaii personale Nume / Prenume Adresa Telefon E-mail Naionalitate ata na!terii "ex !irila "aluca-#le$andra %trada &lincea' nr. 11' bloc 1055' sc. (' eta) 2' ap. *' Ia+i' "om,nia -obil: 0.4021/5/3 c0raluca0ale$andra12a!oo.com "om,n3 03.05.1**1 Feminin

Experiena profesional# Perioada Funcia sau postul ocupat Iunie 2010 - pre4ent In5iner

Principalele activit#i !i responsa$ilit#i

< monitori*ea*a re*er+ele de alimente si apa ale fermei si solicita periodic cantitalile necesare; < face masuratori pentru lotul de animale .cantariri, numerotari/; < reali*ea*a rapoarte periodice referitoare la e+olutia animalelor din ferma; < reali*ea*a periodic situatii procentuale pri+ind mortalitatea, consumul de furaj, efecti+ul de animale, etc; < discuta cu medicul +eterinar schema de tratament si modificarile acesteia in functie de e+olutia animalelor; < calculea*a si solicita necesarul de furaj si alte materiale de lucru

Numele !i adresa an%a&atorului Ferma Dancu Tipul activit#ii sau sectorul de activitate omer6 cu amanuntul de piese +i accesorii pentru auto7e!icule

Educaie !i formare Perioada 'alificarea / diploma o$inut# 2010 - 2014 In5iner %peciali4are: 899# - 8e!nolo5ia prelucrarii laptelui - 8e!nolo5ia prelucrarii carnii - :conomie - -ana5ement - -ar;etin5 - :lectrote!nica <%#-= > Facultatea de 8e!nolo5ie a 9relucrarii 9roduselor #5ro-#limentare

iscipline principale studiate / competene do$(ndite

Numele !i tipul instituiei de )nv##m(nt / furnizorului de formare Perioada 'alificarea / diploma o$inut# Numele !i tipul instituiei de )nv##m(nt / furnizorului de formare Perioada Numele !i tipul instituiei de )nv##m(nt / furnizorului de formare Perioada

200? - 2010 Liceul cu pro5ram sporti7' Iasi

2002 - 200? Liceul teoretic @=asile #lecsandri@' Ia+i

1**/ - 2002

!#

Numele !i tipul instituiei de )nv##m(nt / furnizorului de formare Aptitudini !i competene personale *im$a materna *im$i str#ine Autoevaluare Nivel european +,*im$a en%lez. *im$a %erman. 'ompetente !i a$ilit#i sociale

%coala 5enerala A=asile onta@ nr. 3? Ia+i

"om,na

Bn6ele5ere #scultare 1 #2 itire

=orbire 9articipare la con7ersa6ie Discurs orale (1 #1

%criere :$primare scrisC

<tili4ator <tili4ator <tili4ator (2 #2 e$perimentat independent elementar <tili4ator elementar #2 <tili4ator elementar #1 <tili4ator elementar

<tili4ator <tili4ator (2 independent independent <tili4ator elementar #1 <tili4ator elementar

9ersoana dinamica' aptitudini Doarte bune de comunicare si ne5ociere' responsabil' !otarat' recepti7 la nou' Dle$ibil la pro5ram prelun5it' dispus pentru munca pe teren' interesat in perDec6ionarea proDesionala.

'ompetene !i aptitudini or%anizatorice

:$perien6C bunC a mana5ementului de proiect i al ec!ipei; spirit de ec!ipC: am e$perien6a muncii En ec!ipC EncC din Dacultate' c,nd am participat la acti7itC6ile

presupuse de proiectele practice En cadrul DacultC6ii.

'ompetene !i cuno!tine F bunC stCp,nire a pro5ramelor: -icrosoDt FDDice Gord' :$cel i a de utilizare a calculatorului aplica6iilor 5raDice: 9!otos!op 'ompetene !i aptitudini artistice Alte competene !i aptitudini Permis de conducere 9asionat de 5raDica pe calculator

&obb2-uri: 7olei' innot' basc!et

ate5oria (

!: