Sunteți pe pagina 1din 30
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAłII INTERNAłIONALE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAłII INTERNAłIONALE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

TEZĂ DE DOCTORAT

- REZUMAT -

„CLIMA ŞI POLUAREA AERULUI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE”

Coordonator ştiinŃific:

Prof. univ. dr. GHEORGHE MĂHĂRA

ORADEA

2008

1

Doctorand:

ANA CORNELIA MOZA

CUPRINS

 

INTRODUCERE

6

PARTEA I CARACTERISTICI GENERALE ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

8

1.

ELEMENTELE SPAłIALE

8

2.

METODOLOGIA DE CERCETARE

11

2.1.

Istoricul cercetărilor

11

2.2.

StaŃiile meteorologice

13

2.3.

Baza de date şi metodologia

17

PARTEA A II-A CLIMA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

21

3.

FACTORII GENETICI AI CLIMEI

21

3.1.

Factorii climatogeni radiativi

21

3.1.1.

RadiaŃia solară directă

21

3.1.2.

RadiaŃia difuză

22

3.1.3.

RadiaŃia solară globală

22

3.1.4.

RadiaŃia reflectată

23

3.1.5.

RadiaŃia absorbită

23

3.1.6.

RadiaŃia efectivă

24

3.1.7.

BilanŃul radiativ

24

3.2.

Factorii climatogeni dinamici

24

3.2.1.

Principalii centri barici

25

3.2.2.

Tipuri barice

27

3.2.3.

Tipuri de circulaŃie atmosferică deasupra Europei

30

3.3.

Factorii climatogeni fizico – geografici

31

3.3.1.

Relieful

32

3.3.1.1.

UnităŃi montane

32

3.3.1.2.

UnităŃi deluroase

32

3.3.1.3.

UnităŃi depresionare

33

3.3.1.4.

UnităŃi de câmpie

34

3.3.1.5.

Defileul Crişului Repede

34

3.3.2.

Apele de suprafaŃă

39

3.3.3.

VegetaŃia

40

3.3.4.

Solurile

42

3.4.

Factorul climatogen antropic

43

Concluzii

46

4.

ELEMENTELE CLIMATICE

47

4.1.

Temperatura aerului

47

4.1.1.

Temperatura medie anuală a aerului

47

4.1.1.1.

Abaterile temperaturilor medii anuale faŃă de media multianuală

49

2

4.1.2.

Temperatura medie lunară a aerului

52

4.1.3.

Media maximelor termice lunare şi anuale

53

4.1.4.

Media minimelor termice lunare şi anuale

54

4.1.5.

Trecerea temperaturilor medii zilnice peste anumite praguri

55

4.1.6.

Temperaturi extreme absolute ale aerului

57

4.1.7.

FrecvenŃa zilelor cu diferite valori de temperatură

58

4.1.8.

ÎngheŃul

62

Concluzii

63

4.2.

Umezeala aerului

65

4.2.1.

Umezeala relativă

65

4.2.1.1.

Regimul lunar şi anual al umidităŃii relative

66

4.2.1.2.

Minima lunară şi anuală a umidităŃii relative

71

4.2.1.3.

FrecvenŃa medie a zilelor cu umiditate relativă ≤ 30%; ≤ 50%; ≥80%

72

4.2.2.

Tensiunea vaporilor de apă

74

4.2.2.1.

Regimul lunar şi anual al tensiunii vaporilor de apă

74

4.2.3.

Deficitul de saturaŃie

75

4.2.3.1.

Regimul lunar şi anual al deficitului de saturaŃie

75

Concluzii

76

4.3.

Nebulozitatea

77

4.3.1.

Regimul lunar şi anual al nebulozităŃii

77

4.3.2.

FrecvenŃa nebulozităŃii

79

4.3.3.

FrecvenŃa genurilor de nori

82

Concluzii

88

4.4.

Durata de strălucire a Soarelui

89

4.4.1.

Regimul lunar şi anual al duratei efective de strălucire a Soarelui

89

4.4.2.

FracŃia de insolaŃie

91

4.4.3.

Numărul lunar şi anual al zilelor cu Soare

92

Concluzii

94

4.5.

PrecipitaŃiile atmosferice

95

4.5.1.

Regimul anual al precipitaŃiilor atmosferice

95

4.5.1.1.

VariaŃiile neperiodice ale cantităŃilor anuale de precipitaŃii

97

4.5.2.

CantităŃile medii semestriale de precipitaŃii

102

4.5.3.

CantităŃile medii lunare de precipitaŃii

104

4.5.4.

FrecvenŃa zilelor cu diferite cantităŃi de precipitaŃii

106

4.5.5.

Cantitatea maximă de precipitaŃii căzută în 24 ore (mm) şi media lunară

107

4.5.6.

Media lunară şi anuală a zilelor cu ploaie

111

4.5.7.

Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de ploaie

113

4.5.8.

Media lunară şi anuală a zilelor cu burniŃă

114

4.5.9.

Media lunară şi anuală a zilelor cu ninsoare

115

4.5.10.

Media lunară şi anuală a zilelor cu zăpadă grăunŃoasă

117

4.5.11.

Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de ninsoare

118

4.5.12.

Media lunară şi anuală a zilelor cu lapoviŃă

119

3

4.5.13.

Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de lapoviŃă

120

4.5.14.

Media lunară şi anuală a zilelor cu măzăriche tare……………………………

121

4.5.15.

Media lunară şi anuală a zilelor cu măzăriche moale…………………………

123

4.5.16.

Stratul de zăpadă

124

4.5.16.1.

Numărul de zile cu sol acoperit cu zăpadă

125

4.5.16.2.

Grosimea stratului de zăpadă

127

Concluzii

131

4.6.

Presiunea atmosferică

133

4.6.1.

Regimul lunar şi anual al presiunii atmosferice

133

4.6.2.

Valorile extreme ale presiunii atmosferice

135

Concluzii

137

4.7.

Vântul

138

4.7.1.

DirecŃia vântului

138

4.7.1.1.

Regimul anual al frecvenŃei vântului pe direcŃii

138

4.7.1.2.

Regimul lunar al frecvenŃei vântului pe direcŃii

141

4.7.1.3.

FrecvenŃa calmului atmosferic

143

4.7.2.

Viteza vântului

144

4.7.2.1.

Regimul anual al vitezei vântului

144

4.7.2.2.

Regimul lunar al vitezei vântului

145

4.7.2.3.

Viteza vântului pe direcŃii

146

Concluzii

148

4.8.

Fenomene climatice de risc

149

4.8.1.

Grindina

149

4.8.2.

Bruma

151

4.8.3.

Poleiul

153

4.8.4.

Chiciura

154

4.8.5.

CeaŃa

157

4.8.6.

Aer ceŃos

159

4.8.7.

Pâcla

160

4.8.8.

Transport de zăpadă la sol

161

4.8.9.

Viscol (transport de zăpadă la înălŃime)

163

4.8.10.

Oraj

164

4.8.11.

Vânt tare

166

4.8.12.

Vijelie

167

Concluzii

168

PARTEA A III-A POLUAREA AERULUI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

170

5.

SURSE DE POLUARE

171

5.1.

Surse de poluare naturale

171

5.2.

Surse de poluare antropice…

171

5.2.1.

Surse mobile

173

4

5.2.2.

Surse industriale…

173

5.2.3.

Încălzirea locuinŃelor

 

178

5.2.4.

Surse agricole…

178

6.

POLUANłII AERULUI

179

6.1.

Probleme generale

179

6.2.

Compuşii sulfului

179

6.3.

Compuşii azotului

180

6.4.

Compuşii carbonului

181

6.5.

Particule solide şi lichide

181

6.6.

PoluanŃii organici

182

6.7.

Ozonul (0 3 )

182

6.8.

Compuşii care conŃin halogeni

 

183

6.9.

Metalele

183

6.10.

Poluarea sonoră

 

183

7.

FACTORII CARE INFLUENłEAZĂ GRADUL DE POLUARE AL AERULUI

184

7.1.

Caracteristicile emisiilor

 

184

7.2.

Factorii geografici şi impactul lor asupra poluării aerului

 

185

7.2.1.

Factorii meteorologici

 

185

7.2.2.

Relieful

187

7.2.3.

VegetaŃia

188

7.2.4.

Factorii urbanistici

 

188

8.

NIVELUL

POLUĂRII

AERULUI

ÎN

BAZINUL

HIDROGRAFIC

CRIŞUL REPEDE

 

189

8.1.

ConcentraŃii ale dioxidului de sulf

 

190

8.1.1.

EvoluŃia anuală a concentraŃiei dioxidului de sulf

 

190

8.1.2.

EvoluŃia lunară a concentraŃiei dioxidului de sulf

192

8.1.3.

EvoluŃia lunară a dioxidului de sulf în corelaŃie cu temperatura aerului

193

8.1.4.

Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO 2 )

 

194

8.2.

ConcentraŃii ale dioxidului de azot

195

8.2.1.

EvoluŃia anuală a concentraŃiei dioxidului de azot

 

195

8.2.2.

EvoluŃia lunară a concentraŃiei dioxidului de azot

197

8.2.3.

EvoluŃia lunară a dioxidului de azot în corelaŃie cu temperatura aerului

198

8.2.4.

Emisiile anuale de monoxid şi dioxid de azot (NO X )

 

199

8.3.

Emisiile de compuşi organici volatili nemetalici

 

200

8.4.

Poluări cu pulberi în suspensie (PM 10 şi PM 2,5 )

200

8.4.1.

EvoluŃia anuală a pulberilor în suspensie

 

201

8.4.2.

EvoluŃia lunară a pulberilor în suspensie

202

8.4.3.

EvoluŃia lunară a pulberilor în suspensie în corelaŃie cu precipitaŃiile

202

8.5.

Poluări cu pulberi sedimentabile

 

203

8.5.1.

EvoluŃia anuală şi multianuală a pulberilor sedimentabile

 

204

8.5.2.

EvoluŃia lunară a pulberilor sedimentabile

 

207

5

8.5.3.

EvoluŃia pe zone a pulberilor sedimentabile

208

8.6.

Ozonul troposferic şi alŃi oxidanŃi fotochimici

211

8.7.

Poluarea aerului

ambiental

cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi

poluanŃi organici persistenŃi (POP S )

215

8.7.1.

Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

215

8.7.2.

Emisii de poluanŃi organici persistenŃi (POP S )

215

8.8.

EvoluŃia calităŃii aerului

 

216

9.

ELEMENTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MEDIULUI AERIAN

217

9.1.

Gaze cu efect de seră

 

217

9.1.1.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

218

9.1.1.1.

Emisii anuale de dioxid de carbon

 

218

9.1.1.2.

Emisii anuale de metan

218

9.1.1.3.

Emisii anuale de protoxid de azot

219

9.2.

Acidifierea mediului aerian

220

9.2.1.

SituaŃia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

220

9.2.2.

Ploile acide

225

10.

CONSECINłELE ŞI COMBATEREA POLUĂRII ATMOSFEREI

227

Concluzii

229

Concluzii generale

230

Bibliografie

231

INTRODUCERE Scopul acestei lucrări este de a studia clima şi poluarea aerului din bazinul hidrografic Crişul Repede. Lucrarea am conceput-o pe trei părŃi. Prima parte se referă la elementele spaŃiale ale bazinului hidrografic Crişul Repede şi la metodologia de cercetare, partea a doua cuprinde clima arealului studiat, aici s-au analizat factorii genetici ai climei şi elementele climatice, iar în ultima parte s-a tratat poluarea aerului. La încheierea acestui studiu vreau să aduc sincere mulŃumiri conducătorului ştiinŃific al tezei de doctorat prof. univ. dr. Gheorghe Măhăra, pentru bunăvoinŃa de a accepta conducerea ştiinŃifică a acestei lucrări, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui studiu, fără îndrumarea căruia acest studiu nu ar fi fost posibil. De asemenea, adresez mulŃumiri corpului profesoral al FacultăŃii de Geografie din cadrul UniversităŃii din Oradea. MulŃumesc tuturor instituŃiilor care au avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziŃie toate datele şi documentaŃia de care am avut nevoie pentru lucrarea de faŃă şi tuturor acelora care au sprijinit efortul de elaborare şi prezentare a tezei de doctorat.

6

PARTEA I CARACTERISTICI GENERALE ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

1. ELEMENTELE SPAłIALE

Bazinul hidrografic Crişul Repede este situat în partea de nord a MunŃilor Apuseni, având o lungime de 110 km şi o lăŃime medie de 22,24 km. Limitele geografice sunt marcate de meridianele 21º52' şi 23º10' longitudine estică şi de paralele de 46º38' şi 47º08' latitudine nordică.

2. METODOLOGIA DE CERCETARE

2.1. Istoricul cercetărilor

2.2. StaŃiile meteorologice

StaŃia meteorologică Săcueni

StaŃia meteorologică Oradea

StaŃia meteorologică Borod

StaŃia meteorologică Huedin

StaŃia meteorologică Stâna de Vale

2.3. Baza de date şi metodologia

Pentru a evidenŃia caracteristicile climei din bazinul hidrografic Crişul Repede s-au utilizat datele din perioada 1970 – 2005 obŃinute de la cinci staŃii meteorologice din bazinul hidrografic Crişul Repede. Pentru analiza poluanŃilor atmosferici s-au utilizat datele de la AgenŃia de ProtecŃia Mediului Bihor şi Cluj. La nivelul municipiului Oradea observaŃiile asupra calităŃii aerului sunt asigurate de AgenŃia de ProtecŃia Mediului printr-un sistem propriu de monitorizare, existând trei puncte fixe de monitorizare cu frecvenŃă zilnică şi anume: pe B-dul. Dacia la A.P.M.-Bihor, pe str. C.Coposu la Spitalul de Copii şi pe str. Gen. Magheru la Facultatea de ProtecŃia Mediului. PoluanŃii monitorizaŃi în aceste trei puncte sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi pulberile în suspensie. La Huedin poluanŃii monitorizaŃi de către AgenŃia de ProtecŃia Mediului Cluj sunt:

dioxidul de sulf şi dioxidul de azot. În Oradea monitorizarea calităŃii aerului se realizează prin măsurători ale poluanŃilor din atmosferă de lungă durată, respectiv 24 ore, iar la Huedin monitorizarea se realizează prin măsurători de scurtă durată, respectiv 30 minute. Atât la nivelul judeŃului Bihor cât şi la nivelul judeŃului Cluj se fac monitorizări şi asupra pulberilor sedimentabile cu o frecvenŃă de recoltare lunară. La nivelul judeŃului Bihor poluanŃi monitorizaŃi sunt analizaŃi pe o perioadă de 12 ani (1994-2005), iar la Huedin aceştia sunt analizaŃi pe o perioadă de doi ani

(2004-2005).

Principalele metode folosite în studiul de faŃă sunt: metoda analizei, metoda deductivă, metoda inductivă, metoda comparativă, metode statistico-matematice şi grafice, metode cartografice, iar pentru studiul grafic al concentraŃiile pulberilor sedimentabile am folosit metoda interpolării.

7

PARTEA A II-A CLIMA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

3. FACTORII GENETICI AI CLIMEI

3.1. Factorii climatogeni radiativi

3.1.1.

RadiaŃia solară directă

3.1.2.

RadiaŃia difuză

3.1.3.

RadiaŃia solară globală

3.1.4.

RadiaŃia reflectată

3.1.5.

RadiaŃia absorbită

3.1.6.

RadiaŃia efectivă

3.1.7.

BilanŃul radiativ

3.2. Factorii climatogeni dinamici

3.2.1. Principalii centri barici

Anticiclonul Azorelor, Ciclonul Islandez, Anticiclonul Siberian, Ciclonii Mediteraneeni.

3.2.2. Tipuri barice

3.2.3. Tipuri de circulaŃie atmosferică deasupra Europei

CirculaŃia vestică, CirculaŃia tropicală, CirculaŃia polară, CirculaŃia de

blocare.

3.3. Factorii climatogeni fizico – geografici

3.3.1. Relieful

Relieful joacă rolul cel mai important în geneza diferitelor tipuri de climă. Acesta exercită influenŃă asupra elementelor climatice prin altitudine, expunerea şi

înclinarea versanŃilor, prin orientarea şi gradul de fragmentare al văilor.

3.3.1.1.

UnităŃi montane

3.3.1.2.

UnităŃi deluroase

3.3.1.3.

UnităŃi depresionare

3.3.1.4.

UnităŃi de câmpie

3.3.1.5.

Defileul Crişului Repede

3.3.2.

Apele de suprafaŃă

3.3.3.

VegetaŃia

3.3.4.

Solurile

3.4. Factorul climatogen antropic În cazul bazinului hidrografic Crişul Repede modificările efectuate de om sunt în special, în procesul de utilizare agricolă a regiunii, de dezvoltare a aşezărilor, industrializare, transport, de exploatare a pădurilor, păşunat etc.

Concluzii AcŃiunea celor patru categorii de factori determină valori şi evoluŃii diferite,

de

nebulozitate, precipitaŃii, vânt, etc.). Factorul climatogen principal îl reprezintă

radiaŃia

elemente climatice. Clima

meteorologice (temperatură, umezeală,

la

o regiune

solară,

la alta,

aceasta

a elementelor

la

variaŃia

duce

celorlalte

României este influenŃată de centrii barici care se manifestă la nivelul continentului europen, datorită poziŃiei sale în zona latitudinilor temperate ale emisferei nordice.

8

ºC

Centrii barici produc modificări ale vremii în funcŃie de evoluŃia acestora, aceasta resimŃindu-se şi în arealul nostru. Factorii fizico-geografici influenŃează evoluŃia temporo-spaŃială a parametrilor climatici.

4. ELEMENTELE CLIMATICE

4.1. Temperatura aerului

4.1.1. Temperatura medie anuală a aerului

Deasupra câmpiilor, temperatura medie anuală este distribuită relativ uniform, în timp ce, în condiŃiile reliefului accidentat, se produc diferenŃieri. Media acestui parametru climatic pe bazin este de 8,4ºC, iar temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10,4ºC la Săcueni şi 4,0ºC la Stâna de Vale.

4.1.1.1.

Abaterile temperaturilor medii anuale faŃă de media multianuală

4.1.2.

Temperatura medie lunară a aerului

Temperaturile medii lunare sunt cuprinse între: -5,3ºC la staŃia meteorologică Stâna de Vale, în luna ianuarie şi 20,9ºC la staŃia meteorologică Oradea şi Săcueni, în luna iulie, de unde rezultă o amplitudine termică de 26,2ºC.

24

20

16

12

8

4

0

-4

-8

Oradea Sacueni Borod Huedin Stâna de Vale I II III IV V VI VII VIII
Oradea
Sacueni
Borod
Huedin
Stâna de Vale
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII

Fig.1 VariaŃia temperaturii medii lunare în bazinul hidrografic Crişul Repede, în perioada 1970-2005

4.1.3. Media maximelor termice lunare şi anuale

În zona studiată media maximelor are valori pozitive în tot cursul anului. Valoarea maximă anuală se înregistrează la Oradea 15,9ºC, valorile scad treptat ajungând la cea mai mică valoare din bazin 10,0ºC, înregistrată la Stâna de Vale.

4.1.4. Media minimelor termice lunare şi anuale

În zona de câmpie şi zona depresionară Borod valorile termice sunt negative începând cu luna decembrie până în luna februarie, iar în zona depresionară Huedin şi în zona de munte, valorile negative încep din luna noiembrie. Valoarea anuală cea mai scăzută din bazin se înregistrează la staŃia Stâna de Vale, respectiv -0,8ºC, iar cea mai ridicată valoare este 5,9ºC, înregistrată la Săcueni.

4.1.5. Trecerea temperaturilor medii zilnice peste anumite praguri

Cunoaşterea datei medii de trecere a temperaturilor diurne peste pragurile de 0ºC, 5ºC, 10ºC, 15ºC, 20ºC are o deosebită importanŃă practică, în special pentru agricultură. Au fost întocmite histograme pentru staŃiile Săcueni şi Huedin,

9

diferenŃele dintre cele două zone sunt de circa 10-20 zile, la depăşirea sau la coborârea pragurilor de temperatură.

Tabel 1

Datele medii de trecere a temperaturilor medii zilnice peste anumite praguri, la

Săcueni

(1970-2005)

TEMPERATURA MEDIE ZILNICA

PRIMA ZI

ULTIMA ZI

≥ 0ºC

5 februarie

16

decembrie

≥ 5ºC

13

martie

13

noiembrie

≥ 10ºC

10

aprilie

18

octombrie

≥ 15ºC

6 mai

22 septembrie

≥ 20ºC

28 iunie

 

19 august

Sursa: date prelucrate după Arhiva A.N.M

Tabel 2 Datele medii de trecere a temperaturilor medii zilnice peste anumite praguri, la

Huedin

(1970-2005)

 

TEMPERATURA MEDIE ZILNICA

PRIMA ZI

ULTIMA ZI

0ºC

24

februarie

3

decembrie

5ºC

26

martie

2

noiembrie

10ºC

22

aprilie

4

octombrie

15ºC

25

mai

5

septembrie

 

Sursa: date prelucrate după Arhiva A.N.M

4.1.6.

Temperaturi extreme absolute ale aerului

 

Temperatura maximă absolută În bazinul hidrografic Crişul Repede, pentru perioada analizată la toate staŃiile meteorologice, temperatura maximă absolută s-a înregistrat în luna august, anul 2000, respectiv cea mai ridicată temperatură de 40,0ºC s-a înregistrat la

Oradea, în data de 21.08.2000.

Temperatura minimă absolută Cea mai coborâtă minimă absolută s-a înregistrat în intervalul celor 36 de ani luaŃi în studiu, la Stâna de Vale, respectiv -28,9ºC, înregistrată la 31 ianuarie

1987.

4.1.7. FrecvenŃa zilelor cu diferite valori de temperatură

4.1.8. ÎngheŃul

Concluzii Regimul temperaturii aerului din bazinul hidrografic Crişul Repede este influenŃat de neomogenităŃile acestuia, fiind evidenŃiat prin: temperatura medie anuală, temperaturile extreme, frecvenŃa zilelor cu diferite valori de temperatură.

4.2. Umezeala aerului

4.2.1.

Umezeala relativă

4.2.1.1.

Regimul lunar şi anual al umidităŃii relative

10

Valorile medii anuale ale umidităŃii relative cresc în general cu altitudinea, de la 76,3% cât se înregistrează la Săcueni, la 88,6% cât se înregistrează la Stâna de Vale. Valori mai ridicate se produc iarna, mai ales în luna decembrie, iar valorile minime se produc în perioada caldă a anului.

4.2.1.2. Minima lunară şi anuală a umidităŃii relative

Cea mai mică valoare minimă multianuală s-a înregistrat la Stâna de Vale,

respectiv 11%, la data de 08.03.2001.

4.2.1.3. FrecvenŃa medie a zilelor cu umiditate relativă ≤ 30%; ≤ 50%; ≥

80%

Numărul mediu anual de zile cu umiditate relativă a aerului foarte scăzută, cu valori ≤ 30%, variază în zona analizată între 9,6 zile Oradea şi 2,6 zile la Stâna de Vale. În general frecvenŃa acestor zile are valori mai ridicate în anotimpul rece la munte, mai jos în zonele depresionare apar mai frecvent primăvara, în aprilie, iar la câmpie valorile mari sunt înregistrate vara şi primăvara. Numărul mediu anual de zile cu umezeală relativă ≤ 50% este mai mare în zonele joase şi în depresiuni, fiind cuprins între 117,3 zile la Borod şi 47,7 zile la Stâna de Vale. FrecvenŃa medie lunară prezintă valorile maxime în luna aprilie şi valori minime în luna decembrie. FrecvenŃa anuală a zilelor cu umezeală relativă ≥ 80% este mai mare la munte, 134,0 zile şi scade sub 100 zile în zonele joase. Valorile maxime se produc în luna decembrie, iar valorile minime se înregistrează în lunile de vară.

4.2.2.

Tensiunea vaporilor de apă

4.2.2.1.

Regimul lunar şi anual al tensiunii vaporilor de apă

Valorile tensiunii vaporilor de apă variază invers proporŃional cu altitudinea, media anuală fiind cuprinsă între 10,5 mb la Oradea şi 8,0 mb la Stâna de Vale. În cursul anului cele mai mari valori se produc în luna iulie, iar cele mai mici sunt în general în luna ianuarie.

4.2.3.

Deficitul de saturaŃie

4.2.3.1.

Regimul lunar şi anual al deficitului de saturaŃie

În bazinul hidrografic Crişul Repede cele mai mari valori medii anuale ale deficitului de saturaŃie se înregistrează la câmpie (4,5 mb la Oradea şi Săcueni), iar

la munte sunt cele mai mici valori, de 1,6 mb. Valorile medii lunare în decursul unui an sunt mai mari în lunile de vară şi mai mici iarna. Concluzii Valorile umidităŃii atmosferice din bazinul hidrografic Crişul Repede sunt influenŃate de Oceanul Atlantic şi de Marea Mediterană. Valorile medii anuale ale umidităŃii relative cresc în general cu altitudinea. Regimul anual al umidităŃii relative se caracterizează prin valori mai ridicate iarna şi valori mai scăzute în perioada caldă a anului. Valorile tensiunii vaporilor de apă variază invers proporŃional cu altitudinea. În luna iulie se produc cele mai mari valori iar în luna ianuarie cele mai mici. Deficitul de saturaŃie înregistrează cele mai mari valori medii anuale în zonele de câmpie şi scad treptat odată cu creşterea altitudinii.

11

4.3. Nebulozitatea

4.3.1. Regimul lunar şi anual al nebulozităŃii

Analizând valorile mediei multianuale ale nebulozităŃii totale în bazinul hidrografic Crişul Repede, se poate constata o evoluŃie ascendentă odată cu creşterea altitudinii, de la 5,5 zecimi cât se înregistrează la cea mai joasă staŃie din zona analizată (Săcueni) la 6,0 zecimi cât se înregistrează la cea mai înaltă staŃie (Stâna de Vale). În timpul unui an, cele mai mari valori sunt înregistrate în decembrie (între 6,9-7,3 zecimi) în zonele joase şi în aprilie la munte (6,7 zecimi). Valorile cele mai mici ale nebulozităŃii totale sunt înregistrate în luna august. Mersul lunar al nebulozităŃii inferioare are un mers asemănător cu cel al nebulozităŃii totale, astfel valorile maxime se întâlnesc iarna, în decembrie, iar valorile mici sunt înregistrate în luna august.

4.3.2. FrecvenŃa nebulozităŃii

Numărul zilelor cu cer senin Numărul zilelor cu cer acoperit Numărul mediu multianual al zilelor cu cer senin are cea mai mare valoare la Săcueni (63,9 zile) iar cea mai mică la Borod (49,9 zile). Numărul anual al zilelor cu cer acoperit creşte în general cu altitudinea, astfel cea mai mică valoare se produce la Săcueni (94,7 zile) iar cea mai mare la Stâna de Vale (120,9 zile). Numărul mare de zile cu cer acoperit înregistrat la munte este datorat pe de o parte altitudinii care favorizează dezvoltarea proceselor termoconvective iar pe de altă parte aşezării acestui versant în calea maselor de aer vestice. Regimul anual al zilelor senine variază în raport invers cu cel al zilelor acoperite, astfel numărul maxim de zile senine din luna august coincide cu numărul minim de zile acoperite, iar în luna decembrie situaŃia este inversă. Numărul lunar al zilelor cu cer senin scad odată cu creşterea altitudinii, în timp ce numărul zilelor cu cer acoperit cresc odată cu altitudinea.

4.3.3. FrecvenŃa genurilor de nori

Ci Cc Cs Ac As Ns Sc St Cu Cb 100% 90% 80% 70% 60%
Ci
Cc
Cs
Ac
As
Ns
Sc
St
Cu
Cb
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale

Fig.2 FrecvenŃa anuală a genurilor de nori (%) în bazinul hidrografic Crişul Repede

12

FrecvenŃa cea mai ridicată o au norii Altocumulus, valorile fiind cuprinse între 24,7% la Huedin şi 45,8% la Stâna de Vale. FrecvenŃa cea mai mică o au norii Cirrocumulus, valorile fiind cuprinse între 0,2% la Oradea, Săcueni şi Borod, 0,3% la Stâna de Vale, iar la Huedin se înregistrează cel mai mare procent, de 0,4%. Concluzii Valorile multianuale ale nebulozităŃii cresc în general cu altitudinea. Pe parcursul anului în zonele de câmpie şi cele depresionare nebulozitatea totală înregistrează cele mai mari valori în decembrie, iar la munte valoarile maxime se înregistrează în luna aprilie. Nebulozitatea inferioară înregistrează valorile maxime tot în decembrie, iar valorile minime, în toată zona analizată, în luna august. Numărul lunar al zilelor cu cer senin scad odată cu creşterea altitudinii, în timp ce numărul zilelor cu cer acoperit cresc odată cu altitudinea. Cea mai mare frecvenŃă anuală o au norii Altocumulus, iar cea mai mică frecvenŃă norii Cirrocumulus.

4.4. Durata de strălucire a Soarelui

4.4.1. Regimul lunar şi anual al duratei efective de strălucire a Soarelui

În bazinul hidrografic Crişul Repede, durata de strălucire a Soarelui, prezintă valori medii multianuale cuprinse între 2094,9 ore la Huedin (cea mai mare valoare) şi 1560,4 ore la Stâna de Vale (cea mai mică valoare), datorită faptului că staŃia este înconjurată de culmile muntoase care limitează orizontul. Lunar durata se strălucire a Soarelui prezintă o repartiŃie normală, înregistrând valori reduse în lunile de iarnă, când durata zilei este mai mică, nebulozitatea şi numărul zilelor cu cer acoperit este mai mare iar prezenŃa inversiunilor termice este mai mare favorizând formarea ceŃei şi a norilor stratiformi şi menŃinerea poluanŃilor în stratul inferior al atmosferei, toate acestea duc la o reducere a transparenŃei aerului şi deci la o durată mai mică de strălucire a Soarelui.

Sacueni Oradea Borod Huedin Stâna de Vale 300 250 200 ore 150 100 50 0
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale
300
250
200
ore
150
100
50
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII

Fig.3 Durata medie lunară de strălucire a Soarelui în bazinul hidrografic Crişul Repede

Soarele străluceşte mai mult în lunile de vară, astfel cele mai multe ore cu Soare în zonele de câmpie şi cele depresionare sunt în luna iulie, iar la munte în august.

13

4.4.2.

FracŃia de insolaŃie

Mersul anual al fracŃiei de insolaŃie prezintă un maxim la Săcueni (0,46%) şi un minim la Stâna de Vale (0,35%). Mersul lunar înregistrează valori maxime în

tot bazinul hidrografic Crişul Repede în luna august, iar valorile minime în decembrie.

4.4.3. Numărul lunar şi anual al zilelor cu Soare

Media anuală a zilelor cu Soare variază de la o staŃie la alta, astfel cel mai mare număr de zile cu Soare se înregistrează în depresiuni, 311,2 zile la Huedin iar

la Borod 300,6 zile, iar cel mai mic număr mediu anual de zile cu Soare se înregistrează la Stâna de Vale (289,2 zile) datorită nebulozităŃii şi a ceŃurilor frecvente. EvoluŃia lunară a numărului de zile cu Soare pune în evidenŃă faptul că are acelaşi mers cu mersul lunar al duratei de strălucire a Soarelui.

Media 315 310 305 300 295 290 285 280 275 Sacueni Oradea Borod Huedin Stâna
Media
315
310
305
300
295
290
285
280
275
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de
Nr.zile

Vale

Fig.4 Numărul mediu anual de zile cu Soare în bazinul hidrografic Crişul Repede

Concluzii Durata medie anuală de strălucire a Soarelui are cea mai mare valoare la Huedin (2094,9 ore) iar cea mai mică la Stâna de Vale (1560,4 ore). Lunar durata se strălucire a Soarelui prezintă o repartiŃie normală, înregistrând valori reduse în lunile de iarnă şi valori ridicate în lunile de vară. Cele mai mari valori ale mediei anuale a zilelor cu Soare se înregistrează în depresiuni, iar cel mai mic număr se înregistrează la Stâna de Vale datorită nebulozităŃii şi a ceŃurilor frecvente.

4.5. PrecipitaŃiile atmosferice

4.5.1. Regimul anual al precipitaŃiilor atmosferice

Pe spaŃiul relativ restrâns a zonei studiate, se înregistrează variaŃii teritoriale

semnificative ale cantităŃilor anuale de precipitaŃii. CantităŃile medii anuale de precipitaŃii cresc odată cu altitudinea de la 580,6 mm cât se înregistrează la Săcueni, la 1657,8 mm cât se înregistrează la Stâna de Vale.

14

Cantitati medii anuale de precipitatii 1800 1600 1400 1200 1000 mm 800 600 400 200
Cantitati medii anuale de precipitatii
1800
1600
1400
1200
1000
mm
800
600
400
200
0
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de
Media
Vale
pe bazin

Fig.5 CantităŃile medii anuale de precipitaŃii în bazinul hidrografic Crişul Repede, în perioada 1970-2005

4.5.1.1.

VariaŃiile neperiodice ale cantităŃilor anuale de precipitaŃii

4.5.2.

CantităŃile medii semestriale de precipitaŃii

În semestrul cald al anului (1 aprilie – 30 septembrie) în medie, la nivelul unui metru pătrat din suprafaŃa bazinului hidrografic Crişul Repede, cad 512,8 mm precipitaŃii, ceea ce reprezintă 61,5% din aportul pluviometric anual (833,7 mm). În semestrul rece (1 octombrie – 31 martie), în medie pe fiecare metru pătrat al bazinului hidrografic Crişul Repede cad 320,9 mm precipitaŃii, adică 38,5% din suma anuală medie (833,7 mm).

4.5.3. CantităŃile medii lunare de precipitaŃii

PrecipitaŃiile înregistrează valori diferite de la o lună la alta în funcŃie de

circulaŃia maselor de aer, de altitudine, de formele de relief, de expoziŃia

versanŃilor, de condiŃiile locale. Cele mai puŃine cantităŃi de precipitaŃii cad în intervalul ianuarie-martie, datorită predominării regimului anticiclonic, care împiedică dezvoltarea convecŃiei termice, luna cea mai secetoasă fiind februarie. Începând din martie, precipitaŃiile cresc progresiv până în iunie, când se înregistrează principalul maxim pluviometric anual (82-87 mm la câmpie, 90-103 mm la altitudini medii şi aproape 179 mm pe

cele mai mari înălŃimi). Ploile din această lună sunt generate de frecvenŃa mare a

ciclonilor oceanici.

4.5.4. FrecvenŃa zilelor cu diferite cantităŃi de precipitaŃii

Numărul anual de zile cu cantităŃi de precipitaŃii ≥ de 0,1 mm, la nivelul bazinului hidrografic Crişul Repede, este în medie de 149,3 zile, descrescând uşor

pe măsură ce pragul valoric al sumelor creşte, la 120,9 zile în cazul precipitaŃiilor ≥ de 0,5 mm; 104,8 zile pentru cele cu precipitaŃii ≥ ca 1,0 mm; 83,2 zile pentru precipitaŃii ≥ 2,0 mm; 49,4 zile în cazul precipitaŃiilor ≥ 5,0 mm; 25,2 zile în cazul unor precipitaŃii diurne ≥ 10,0 mm, 8,6 zile în cazul precipitaŃiilor diurne ≥ de 20

mm şi doar 3,6 zile pentru cantităŃile cu precipitaŃii ≥ de 30 mm.

15

Sacueni Oradea Borod Huedin Stâna de Vale 200 180 160 140 120 zile 100 80
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale
200
180
160
140
120
zile
100
80
60
40
20
0
>0.1mm
>0.5mm
>1.0mm
>2.0mm
>5.0mm >10.0mm >20.0mm >30.0mm

Fig.6 Numărul anual de zile cu precipitaŃii cuprinse între anumite limite (1970-

2005)

4.5.5. Cantitatea maximă de precipitaŃii căzută în 24 ore (mm) şi media lunară

mare cantitate de

precipitaŃii căzută în 24 ore s-a produs la Stâna de Vale la data de: 24.12.1995, cantitatea fiind de 137,6 mm.

Pe parcursul

celor 36 ani luaŃi în studiu cea mai

4.5.6. Media lunară şi anuală a zilelor cu ploaie

4.5.7. Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de ploaie

4.5.8. Media lunară şi anuală a zilelor cu burniŃă

4.5.9. Media lunară şi anuală a zilelor cu ninsoare

4.5.10. Media lunară şi anuală a zilelor cu zăpadă grăunŃoasă

4.5.11. Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de ninsoare

4.5.12. Media lunară şi anuală a zilelor cu lapoviŃă

4.5.13. Media lunară şi anuală a zilelor cu aversă de lapoviŃă

4.5.14. Media lunară şi anuală a zilelor cu măzăriche tare

4.5.15. Media lunară şi anuală a zilelor cu măzăriche moale

4.5.16. Stratul de zăpadă

4.5.16.1. Numărul de zile cu sol acoperit cu zăpadă

Cele mai multe zile cu sol acoperit cu zăpadă se înregistrează, în medie, în luna ianuarie. Numărul mediu anual este cuprins între 35-39 zile la câmpie, în zonele depresionare între 53-69 zile iar la munte este de 153 zile. Numărul maxim anual de zile cu sol acoperit cu zăpadă creşte odată cu altitudinea, ajungându-se la un maxim anual de 184 zile la Stâna de Vale.

4.5.16.2. Grosimea stratului de zăpadă

În zona studiată media celor 36 ani luaŃi în studiu a statului de zăpadă are grosimea peste 10 cm numai la Stâna de Vale şi la Borod. Concluzii Cea mai mare cantitate anuală de precipitaŃii se întregistrează la Stâna de Vale, datorită aşezării acestei staŃii pe versantul vestic, în calea maselor de aer oceanice. În timpul anului se produc două maxime (iunie, decembrie) şi două minime pluviometrice (ianuarie-martie, octombrie). Numărul anual de zile cu

16

cantităŃi de precipitaŃii ≥ de 0,1 mm, la nivelul bazinului hidrografic Crişul Repede, este în medie de 149,3, descrescând uşor pe măsură ce pragul valoric al sumelor creşte. Pe parcursul celor 36 ani luaŃi în studiu cea mai mare cantitate de precipitaŃii căzută în 24 ore s-a produs la Stâna de Vale la data de: 24.12.1995, cantitatea fiind de 137,6 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu sol acoperit cu zăpadă este cuprins între 35-39 zile la câmpie, în zonele depresionare între 53-69 zile iar la munte este de 153 zile. Numărul maxim anual de zile cu sol acoperit cu zăpadă creşte odată cu altitudinea, ajungându-se la un maxim anual de 184 zile la Stâna de Vale.

4.6. Presiunea atmosferică

4.6.1. Regimul lunar şi anual al presiunii atmosferice

Valorile medii multianuale ale presiunii atmosferice scad odată cu altitudinea, astfel sunt cuprinse între 1003,4 hPa la Săcueni şi 889,7 hPa la Stâna de Vale.

hPa

Media 1020 1000 980 960 940 920 900 880 860 840 820 Sacueni Oradea Borod
Media
1020
1000
980
960
940
920
900
880
860
840
820
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale

Fig.7 EvoluŃia anuală a presiunii atmosferice în bazinul hidrografic Crişul Repede EvoluŃia valorilor lunare ale presiunii atmosferice pune în evidenŃă faptul că valorile maxime din zonele de câmpie se produc în lunile ianuarie iar în zonele mai înalte, depresionare şi de munte, se produc în lunile octombrie. Cele mai mici valori se produc în luna aprilie în toată zona luată în studiu, sunt determinate de dinamica atmosferei.

4.6.2. Valorile extreme ale presiunii atmosferice

Valori minime absolute Valori maxime absolute Concluzii Valorile medii multianuale ale presiunii atmosferice scad odată cu altitudinea. În timpul anului valorile maxime se produc în luna ianuarie, în zonele de câmpie, iar în zonele mai înalte se produc în lunile octombrie. Cele mai mici valori se înregistrează în luna aprilie în toată zona luată în studiu, sunt determinate de dinamica atmosferei.

17

4.7. Vântul

4.7.1.

DirecŃia vântului

4.7.1.1.

Regimul anual al frecvenŃei vântului pe direcŃii

La staŃiile aflate la înălŃimi mai mari (depresiuni şi munte) predomină, conform circulaŃiei generale a atmosferei, vânturile din sector vestic, însă datorită frecării cu suprafaŃa terestră valorile sunt scăzute, astfel cea mai mare valoare este la Huedin cu o frecvenŃă de 12,8%, urmată de Borod cu 8,5%, iar la Stâna de Vale sunt 6,9%. La staŃiile de câmpie direcŃiile dominante sunt din sector sudic şi sud- vestic, respectiv la Oradea direcŃia dominantă este din sector sudic cu o frecvenŃă de 18,1% din cazuri, iar la staŃia Săcueni din sector sud-vestic, cu o frecvenŃă de 12,6% din cazuri.

18

Fig.8 FrecvenŃa anuală a vântului pe direcŃii cardinale în bazinul hidrografic Crişul Repede, în perioada
Fig.8 FrecvenŃa anuală a vântului pe direcŃii cardinale în bazinul hidrografic Crişul Repede, în perioada 1970-2005

19

4.7.1.2.

Regimul lunar al frecvenŃei vântului pe direcŃii

%

În regim lunar în zonele de câmpie direcŃiile dominante sunt din sector sudic şi sud-vestic, cele mai mari valori din direcŃia sudică sunt înregistrate la Oradea iar cele mai mari valori din direcŃia sud-vestică sunt înregistrate la Săcueni. În zonele depresionare şi de munte cele mai mari valori ale frecvenŃei direcŃiei lunare sunt din sector vestic.

4.7.1.3. FrecvenŃa calmului atmosferic

Analizând frecvenŃa anuală a calmului atmosferic se poate constata că are o

frecvenŃă mai mare decât perioadele cu vânt. În zonele de câmpie şi depresionare, frecvenŃa calmului atmosferic are

valori mai ridicate în lunile de iarnă, iar în zonele muntoase valorile mari se produc

în luna august. Valorile ridicate ale calmului atmosferic din lunile reci sunt datorate

faptului că aerul rece, cu presiune ridicată are o stabilitate mai mare. Cele mai reduse frecvenŃe lunare ale calmului atmosferic se înregistrează în lunile de primăvară şi sunt datorate intensificării activităŃii ciclonice şi a proceselor convective.

Sacueni Oradea Borod Huedin Stâna de Vale 90 80 70 60 50 40 30 20
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
AN

Fig.9 FrecvenŃa medie lunară a calmului în bazinul hidrografic Crişul Repede

4.7.2.

Viteza vântului

4.7.2.1.

Regimul anual al vitezei vântului

Viteza medie multianuală a vântului în bazinul hidrografic Crişul Repede,

pentru intervalul 1970-2005, înregistrează cele mai scăzute valori în zonele înalte, datorită faptului că staŃia meteorologică de la Stâna de Vale este înconjurată de relieful mai înalt din jur, astfel aici se produce minima de 0,6 m/s. În zonele de câmpie viteza vântului are valori cuprinse între 2,1 m/s la Săcueni şi 2,9 m/s la Oradea, aici înregistrându-se maxima din bazin.

4.7.2.2. Regimul lunar al vitezei vântului

Analizând mersul lunar al vitezei vântului se observă că cele mai mari

valori se produc în lunile de primăvară, martie şi aprilie, cauzate de dinamica activă

a atmosferei, cu diferenŃe de temperatură şi presiune mai mari, evidenŃiate prin valorile reduse ale calmului.

20

Sacueni Oradea Borod Huedin Stâna de Vale 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1
Sacueni
Oradea
Borod
Huedin
Stâna de Vale
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
m/s

Fig.10 Mersul lunar al vitezei vântului în bazinul hidrografic Crişul Repede

4.7.2.3. Viteza vântului pe direcŃii

Analizând valorile medii anuale ale vitezei vântului pe cele opt direcŃii cardinale se poate constata că în zonele de câmpie cele mai mari viteze ale vântului se produc din direcŃiile sud şi sud-vest, cu viteze cuprinse între 4,2 m/s la Săcueni şi 4,1 m/s la Oradea. În zonele depresionare vitezele maxime multianuale aparŃin direcŃiilor sud-vest şi vest, respectiv la Borod vântul are o viteză medie 4,9 m/s din sector sud-vestic, iar la Huedin viteza medie este de 4,1 m/s din sector vestic. La Stâna de Vale vântul are o viteză mai contantă din toate direcŃiile, fiind cuprinsă între 2,0 m/s şi 2,5 m/s, respectiv valorile maxime de 2,5 m/s aparŃin mai multor sectoare: sud, sud-est, est şi nord-est.

Concluzii În regim anual vântul predomină din sector vestic în zonele depresionare şi de munte, iar în zonele de câmpie direcŃiile dominante sunt din sector sudic şi sud- vestic. FrecvenŃele anuale ale calmului atmosferic sunt mari, cuprinse între 75,3% la Stâna de Vale şi 22,7% la Oradea. În timpul anului, în zonele de câmpie şi cele depresionare, frecvenŃa calmului atmosferic are valori mai ridicate în lunile de iarnă, iar în zonele muntoase frecvenŃa mai mare se produce în luna august. Cele mai reduse frecvenŃe lunare ale calmului atmosferic se înregistrează în lunile de primăvară şi sunt datorate intensificării activităŃii ciclonice şi a proceselor convective. Viteza medie multianuală a vântului înregistrează cele mai scăzute valori în zonele înalte, datorită culmilor muntoase care înconjoară staŃia, astfel la Stâna de Vale se produce minima din bazin cu 0,6 m/s. În timpul anului cele mai mari valori se produc în lunile de primăvară, cauzate de dinamica activă a atmosferei. Cea mai mare viteză medie multianuală pe direcŃii se produce din sector sud-vestic, cu 4,9 m/s înregistrată la Borod, iar cea mai mică viteză medie se produce din sector nord-vestic la Stâna de Vale, cu o valoare de 2,0 m/s.

21

4.8.

Fenomene climatice de risc

4.8.1. Grindina

4.8.2. Bruma

4.8.3. Poleiul

4.8.4. Chiciura

4.8.5. CeaŃa

4.8.6. Aer ceŃos

4.8.7. Pâcla

4.8.8. Transport de zăpadă la sol

4.8.9. Viscol (transport de zăpadă la înălŃime)

4.8.10. Oraj

4.8.11. Vânt tare

4.8.12. Vijelie

Concluzii Cele mai frecvente fenomene climatice de risc sunt brumele. CeaŃa se poate manifesta pe tot parcursul anului, cu valori mai ridicate iarna. Orajul, grindina, vijeliile, vântul tare, viscolul, chiciura, poleiul prezintă un grad mare de risc atunci când se manifestă cu intensitate mare, însă acestea au o frecvenŃă relativ redusă.

PARTEA A III-A POLUAREA AERULUI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

5. SURSE DE POLUARE

5.1. Surse de poluare naturale

5.2. Surse de poluare antropice

5.2.1. Surse mobile

5.2.2. Surse industriale

Din inventarul emisiilor în atmosferă rezultă că în bazinul hidrografic

Crişul Repede există 27 unităŃi poluatoare mai mari.

5.2.3. Încălzirea locuinŃelor

5.2.4. Surse agricole

6. POLUANłII AERULUI

6.1. Probleme generale

6.2. Compuşii sulfului

6.3. Compuşii azotului

6.4. Compuşii carbonului

6.5. Particule solide şi lichide

6.6. PoluanŃii organici

6.7. Ozonul (0 3 )

6.8. Compuşii care conŃin halogeni

6.9. Metalele

6.10. Poluarea sonoră

22

7.

FACTORII CARE INFLUENłEAZĂ GRADUL DE POLUARE AL AERULUI

7.1. Caracteristicile emisiilor

7.2. Factorii geografici şi impactul lor asupra poluării aerului Dintre factorii geografici cu influenŃă asupra poluării aerului mai importanŃi

sunt cei meteorologici, apoi relieful, vegetaŃia şi aşezările urbane.

7.2.1.

Factorii meteorologici

7.2.2.

Relieful

7.2.3.

VegetaŃia

7.2.4.

Factorii urbanistici

8. NIVELUL POLUĂRII AERULUI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞUL REPEDE

8.1. ConcentraŃii ale dioxidului de sulf

Monitorizarea acestui gaz trebuie corelată cu faptul că există o concentraŃie maximă admisă în România, pentru valorile medii de 0,250 mg/m 3 /24 ore, iar la 30 minute să nu depăşescă normele admise, 0,75 mg/m 3 (750µ/m 3 ).

8.1.1. EvoluŃia anuală a concentraŃiei dioxidului de sulf

Valorile concentraŃiei anuale de dioxid de sulf se situează mult sub limita

anuală admisă.

8.1.2. EvoluŃia lunară a concentraŃiei dioxidului de sulf

Spital de Copii APM sediu Facult. Prot. Mediu 0.01 0.009 0.008 0.007 0.006 0.005 0.004
Spital de Copii
APM sediu
Facult. Prot. Mediu
0.01
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
mg/mc

Fig.11 VariaŃia concentraŃiei mediei lunare de SO 2 (mg/mc) în punctele de monitorizare, în perioada 1994 – 2005

Valorile mai mari aparŃin lunilor reci, când se intensifică activitatea centralei termice şi a altor surse de încălzire, precum şi cea dată de traficul rutier în lunile de vară, iunie, iulie şi august.

8.1.3. EvoluŃia lunară a dioxidului de sulf în corelaŃie cu temperatura aerului

Cu cât temperatura este mai scăzută cu atât concentraŃia de SO 2 este mai ridicată şi cu cât temperatura este mai ridicată cu atât concentraŃia de poluant este

23

mai coborâtă. Acest fapt pune în evidenŃă rolul purificator al temperaturii aerului, prin mişcările convective din perioada caldă a anului.

8.1.4. Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO 2 )

8.2. ConcentraŃii ale dioxidului de azot

ConcentraŃia maximă admisă pentru 24 de ore în România pentru N0 2 este de 0,100 mg/m 3 şi de 0,300 mg/m 3 /30 minute stabilite prin STAS 12574/1987.

8.2.1. EvoluŃia anuală a concentraŃiei dioxidului de azot

În urma măsurătorilor efectuate în această perioadă se constată că valorile concentraŃiei anuale de dioxid de azot se situează mult sub limita anuală admisă.

8.2.2. EvoluŃia lunară a concentraŃiei dioxidului de azot

Cele mai mari valori se produc în lunile de iarnă iar cele mai mici valori

sunt în lunile de vară.

Spital de Copii APM sediu Facult. Prot. Mediu 0.024 0.022 0.02 0.018 0.016 0.014 0.012
Spital de Copii
APM sediu
Facult. Prot. Mediu
0.024
0.022
0.02
0.018
0.016
0.014
0.012
0.01
0.008
0.006
0.004
0.002
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
concentratia mg/mc

Fig.12 EvoluŃia concentraŃiilor mediei lunare a NO 2 (mg/m 3 ) în punctele de monitorizare din Oradea, în perioada 2004 – 2005

8.2.3. EvoluŃia lunară a dioxidului de azot în corelaŃie cu temperatura aerului NO2 Oradea Temperatura
8.2.3. EvoluŃia lunară a dioxidului de azot în corelaŃie cu temperatura aerului
NO2
Oradea
Temperatura
0.022
24
0.02
22
20
0.018
18
0.016
16
0.014
14
0.012
12
0.01
10
8
0.008
6
0.006
4
0.004
2
0.002
0
0
-2
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
mg/mc
ºC

Fig.13 VariaŃia concentraŃiei mediei lunare a NO 2 (mg/mc) şi a temperaturii aerului în Oradea, în perioada 1994 – 2005

24

8.2.4.

Emisiile anuale de monoxid şi dioxid de azot (NO X )

mm

8.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetalici

8.4. Poluări cu pulberi în suspensie (PM 10 şi PM 2,5 )

8.4.1. EvoluŃia anuală a pulberilor în suspensie

Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise, valorile

încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/87.

8.4.2. EvoluŃia lunară a pulberilor în suspensie

8.4.3. EvoluŃia lunară a pulberilor în suspensie în corelaŃie cu precipitaŃiile

PrecipitaŃiile prin cantitatea şi durata lor, contribuie, în bună măsură, la purificarea aerului, prin faptul că firişoarele de praf pot constitui nuclee de condensare pentru vaporii de apă, ducând la formarea picăturilor de apă, care, în cădere antrenează impurităŃile din atmosferă.

Pulberi în suspensie Precipitatii 0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 I II III IV
Pulberi în suspensie
Precipitatii
0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
mg/mc

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

Fig.14 VariaŃia concentraŃiei mediei lunare a pulberilor în suspensie (mg/mc) şi a precipitaŃiilor atmosferice în Oradea, în perioada 1994 – 2005

8.5. Poluări cu pulberi sedimentabile

Puberile sedimentabile se determină în flux lent în 14 puncte de recoltare şi control, împărŃite în trei zone la nivelul judeŃului Bihor şi un punct în localitatea Huedin, cu frecvenŃa de recoltare lunară. Zona I (zona de nord-vest a judeŃului): Tărian, Biharia, Sălard, Ep. Bihor; Zona II: Baile 1 Mai, StaŃia Meteo, A.P.M. Oradea; Zona III: Telechiu, Chistag, Peştera, Aleşd, Aştileu, Subpiatră, łeŃchea; Zona Huedin În cele trei zone de monitorizare din judeŃul Bihor am analizat pulberile sedimentabile pe o perioadă de 12 ani (1994-2005), iar în zona Huedin pe o perioadă de doi ani (2004-2005). ConcentraŃia maximă admisă pentru pulberile sedimentabile este de 17 g/m 2 /lună.

25

8.5.1.

EvoluŃia anuală şi multianuală a pulberilor sedimentabile

Media pulberi sedimentabile 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Huedin
Media pulberi sedimentabile
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Huedin
Ep.Bihor
Salard
Biharia
Tarian
A.P.M.
St.meteo.
Baile 1 Mai
Tetchea
Subpiatra
Astileu
Alesd
Pestera
Chistag
Telechiu
g/mp/luna

puncte de colectare

Fig.15 EvoluŃia concentraŃiilor medii multianuale de pulberi sedimentabile în cele 15 localităŃi de colectare din bazinul hidrografic Crişul Repede, în perioada 1994-

2005

8.5.2. EvoluŃia lunară a pulberilor sedimentabile

Media 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII
Media
10
8
6
4
2
0
I
II
III
IV
V
VI
VII VIII IX
X
XI
XII
g/mp/luna

Fig.16 EvoluŃia concentraŃiilor medii lunare multianuale de pulberi sedimentabile din bazinul hidrografic Crişul Repede (media celor 15 puncte), în perioada 1994-2005

8.5.3. EvoluŃia pe zone a pulberilor sedimentabile

Cele mai mari concentraŃii de pulberi sedimentabile se găsesc în zona Huedin, datorită traficului intens, precum şi datorită carierelor de piatră de la Bologa şi Poeni, cu o valoare de 18,406 g/m 2 /lună, urmată de zona III (5,751 g/m 2 /lună) datorită faptului că în această zonă se găsesc cele mai importante surse de poluare cu pulberi sedimentabile.

8.6. Ozonul troposferic şi alŃi oxidanŃi fotochimici

8.7. Poluarea aerului ambiental cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanŃi organici persistenŃi (POP S )

8.7.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

8.7.2. Emisii de poluanŃi organici persistenŃi (POP S )

26

8.8.

EvoluŃia calităŃii aerului

SO2 NO2 Pulberi în suspensie 0.06 0.05 0.04 0.03 0.02 0.01 0 1994 1995 1996
SO2
NO2
Pulberi în suspensie
0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
concentratia medie mg/mc

Fig.17 VariaŃia anuală a poluanŃilor monitorizaŃi în Oradea, în perioada

1994-2005

9.

ELEMENTE DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MEDIULUI AERIAN

9.1.

Gaze cu efect de seră

9.1.1.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

9.1.1.1.

Emisii anuale de dioxid de carbon

9.1.1.2.

Emisii anuale de metan

9.1.1.3.

Emisii anuale de protoxid de azot

9.2. Acidifierea mediului aerian

9.2.1. SituaŃia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

9.2.2. Ploile acide

Oradea provin din efectele

cumulate ale gazelor ca NO X şi SO 2 rezultate în urma proceselor de ardere a combustibililor în general şi cărbunilor inferiori în special, gaze dirijate de curenŃii

de aer în zonă.

PrecipitaŃiile acide

din

zona

municipiului

nr. total precipitatii precipitatii cu pH<5.6 160 140 120 100 80 60 40 20 0
nr. total precipitatii
precipitatii cu pH<5.6
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Nr.zile

Fig.18 EvoluŃia numărului total de precipitaŃii şi al precipitaŃiilor cu ph < 5,6 în Oradea, în perioada 2000-2005

27

10. CONSECINłELE ŞI COMBATEREA POLUĂRII ATMOSFEREI ConsecinŃele impurificării atmosferei pot fi împărŃite în două categorii mari, după Ciulache S., 2002, şi anume: consecinŃe de ordin meteorologic şi consecinŃe de ordin biologic. La cele din urmă se adaugă şi efectele distructive asupra produselor tehnice. łinând cont de riscurile privitoare la poluarea aerului care decurg îndeosebi din procesul rapid de industrializare şi urbanizare, protecŃia aerulul din localităŃi este reglementată prin acte legislative de mare importanŃă. Prevenirea şi combaterea poluării aerului cuprinde o serie de măsuri tehnice privitoare la reducerea emisiilor. Concluzii Din inventarul emisiilor în atmosferă rezultă că în bazinul hidrografic Crişul Repede există 27 unităŃi poluatoare mai mari. Pentru perioada analiată valorile medii ale poluanŃilor atmosferici, din bazinul hidrografic Crişul Repede, nu au depăŃit C.M.A., excepŃie fac pulberile sedimentabile care au depăşit concentraŃiile maxime admise în punctul de prelevare Huedin. Valorile ridicate din această zonă sunt datorate faptului că oraşul Huedin nu are centură ocolitoare pentru traficul greu, iar circulaŃia se desfăşoară prin centrul oraşului, aici găsindu- se şi punctul de monitorizare. În celelalte zone nu au fost depăşite concentraŃiile maxime admise la nici unul dintre poluanŃi monitorizaŃi decât în mod accidental, pentru perioade foarte scurte de timp. La acest fapt a contribuit direcŃia dominantă a vântului din direcŃiile sudice, care favorizează dispersia substanŃelor poluante.

CONCLUZII GENERALE

Valorile parametrilor climatici, rezultat al acŃiunii factorilor climatogeni, pun în evidenŃă faptul că în interiorul bazinului hidrografic Crişul Repede există o serie de diferenŃieri locale. Temperatura aerului este influenŃată de radiaŃia solară, dinamica atmosferei şi nu în ultimul rând de factorii locali. Aceşti factori determină scăderea temperaturii odată cu creşterea altitudinii de la 10,4ºC cât se înregistrează la staŃia Săcueni, cea mai joasă staŃie din bazin (125 m), până la 4,0ºC la staŃia meteorologică Stâna de Vale, cea mai înaltă staŃie (1108 m). Amplitudinea termică medie anuală din arealul analizat este de 26,2ºC. Analiza datelor privind valorile lunare ale temperaturii aerului, în bazinul hidrografic Crişul Repede, au evidenŃiat luna ianuarie ca fiind cea mai rece din an, cu o medie multianuală cuprinsă între -5,3ºC la Stâna de Vale şi -1,1ºC la Oradea, iar cea mai caldă lună a anului este iulie, cu medii cuprinse între 20,9ºC, la Săcueni şi Oradea şi 13,6ºC la Stâna de Vale. PrecipitaŃiile atmosferice au ca specific contraste mari pe distanŃe reduse, fiind cuprinse între 580,6 mm, valoare medie înregistrată la cea mai mică altitudine din acest areal, Săcueni, ajungând la valoarea maximă din bazin, respectiv 1657,8 mm, produsă la Stâna de Vale, datorită aşezării acestei staŃii pe versantul vestic, în calea maselor de aer oceanice, precum şi datorită reliefului care se înalŃă brusc în

28

faŃa Depresiunii Beiuşului, masele de aer fiind obligate să intre rapid în mişcare ascendentă forŃată şi să precipite. Datorită influenŃei climatului umed şi valorile medii anuale ale umidităŃii relative sunt ridicate, cu valori cuprinse între 76,3%, valoare înregistrată la Săcueni şi 88,6%, înregistrată la Stâna de Vale. Regimul eolian prezintă caracteristici impuse de circulaŃia generală a atmosferei, dar şi de condiŃiile geografice locale. Astfel, vântul predomină din sector vestic în zonele depresionare şi de munte şi din sector sudic şi sud-vestic în zonele de câmpie. Viteza medie multianuală a vântului înregistrează cele mai scăzute valori în zonele înalte, datorită culmilor muntoase care înconjoară staŃia, astfel la Stâna de Vale se produce minima din bazin, cu 0,6 m/s, iar la câmpie sunt cele mai mari valori, Oradea înregistrând valoarea maximă de 2,9 m/s. Cele mai mari viteze ale vântului pe direcŃii cardinale, în bazinul hidrografic Crişul Repede, se produc din sector sudic şi sud-vestic în zonele de câmpie, respectiv valorile sunt cuprinse între 4,2 m/s la Săcueni şi 4,1 m/s la Oradea. În zonele depresionare vitezele maxime multianuale aparŃin direcŃiilor sud- vest şi vest, respectiv la Borod vântul are o viteză medie de 4,9 m/s din sector sud- vestic, iar la Huedin viteza medie este de 4,1 m/s din sector vestic. La Stâna de Vale vântul are o viteză mai constantă din toate direcŃiile, fiind cuprinsă între 2,0 m/s şi 2,5 m/s, respectiv valorile maxime de 2,5 m/s aparŃin mai multor sectoare:

sud, sud-est, est şi nord-est. În ceea ce priveşte poluarea aerului este de semnalat faptul că au fost identificate o serie de surse de poluare ale aerului, în principal industria, transporturile şi activităŃile casnice, fiind semnalată prezenŃa în aerul atmosferic a numeroşi poluanŃi, însă cantităŃile maxime admise fiind depăşite doar de pulberile sedimentabile în punctul de prelevare Huedin, principala cauză a acestei depăşiri fiind traficul şi Carierele de piatră de la Bologa şi Poieni. În celelalte zone nu au fost depăşite concentraŃiile maxime admise la nici unul dintre poluanŃi monitorizaŃi decât în mod accidental, pentru perioade foarte scurte de timp. La acest fapt a contribuit direcŃia dominantă a vântului din direcŃiile sudice, care favorizează dispersia substanŃelor poluante.

Bibliografie selectivă

1. Apostol L., (2004), Clima SubcarpaŃilor Moldovei, Editura UniversităŃii Suceava.

2. Berindei O., Pop Gr., Măhăra Gh., Posea Aurora, (1977), Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, łara Beiuşului, Cercetări în geografia României, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

3. Ciulache S., (2002), Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară Bucureşti, ISBN 973-85744-8-X.

4. Ciulache S., (2004), InfluenŃa condiŃiilor meteorologice şi climatice asupra poluării aerului, Com. Geogr. V, Editura Univ. Bucureşti.

5. Cristea Maria, (2004), Riscurile climatice din bazinul hidrografic al Crişurilor, Editura Abaddaba, Oradea, ISBN 973-8102-19-7.

29

6.

Dumiter Aurelia Florina, (2007), Clima şi topoclimatele oraşului Oradea, Editura UniversităŃii din Oradea, ISBN 978-973-759-402-0.

9.

Gaceu O., (2005), Clima şi riscurile climatice din MunŃii Bihor şi Vlădeasa, Editura UniversităŃii din Oradea, ISBN 973-759-008-2.

8.

Măhăra Gh., (1967), ContribuŃii la studiul climei oraşului Oradea, Lucr. ŞtiinŃifice, nr.1, Oradea.

9.

Măhăra Gh., (1969), ContribuŃii la studiul nocivităŃii atmosferice în oraşul Oradea, Institutul Pedagogic Oradea, Lucr.ŞtiinŃifice Seria A, Oradea, pag.139-147.

10.

Măhăra Gh., (1970), Regimul vântului în zona oraşului Oradea, Institutul Pedagogic Oradea, Lucrări ŞtiinŃifice, Seria A.

11.

Măhăra Gh., Josan N., BenŃe Fl., Petrea D., Ilieş Al., Petrea Rodica, Linc Ribana, Nistor S., Pârle LuminiŃa, Vlaicu M., Staşac M., Gaceu O., (1999), PotenŃialul turistic al bazinului hidrografic al Crişului Repede, Editura UniversităŃii din Oradea.

12.

Măhăra Gh., (2001), Meteorologie, Editura UniversităŃii din Oradea, ISBN 973-8219-27-2.

13.

Măhăra Gh., Dudaş A., Gaceu O., (2003), The dynamics of the atmosphere and the impact of the air pollution due to the waste dumps situated close to the western industrial platform of Oradea, The Environmental and Socio-Economic Impact of Industrial Tailing Ponds, Universitatea din Oradea, Tom XIII, pag. 5-18.

14.

Mănescu S., Cucu M., Diaconescu Mona, (1994), Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală Bucureşti, ISBN 973-0249-7.

15.

Petrea Rodica, (2001), Aspecte de poluare şi de protecŃia mediului în Municipiul Oradea, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Tom XI, Oradea.

16.

Rojanschi V., Bran Florina, Diaconu GheorghiŃa (1997), ProtecŃia şi ingineria mediului, Editura Economică, ISBN 973-9198-96-1.

17.

Topor N., Stoica C., (1965) Tipuri de circulaŃie atmosferică deasupra Europei, C.S.A., I.M., Bucureşti.

18.

Vancea V., Păcală N., Martin Maria, (1992), Unele aspecte privind poluarea aerului în zona Municipiului Oradea şi măsuri de protecŃie, Analele UniversităŃii din Oradea, Geografie, Tom.II, pag. 55-59.

30