Starea de Sntate i Starea de Vitalitate (SS i SV)

Fiecare structur a unui sistem viu are 2 parametri de care depinde nsi existena structurii respective: SS i SV. Definiie: Starea de Sntate este starea perceptibil existenial a unei structuri , percepie care nu se face prin mijl ace c nveni nale. Prin stare existenial nelegem existena n sine a structurii i nivelul ei de funcionalitate . Starea de Sntate a unei structuri ntregi i care funcioneaz perfect se etaloneaz la valoarea de 100% !mbii parametri se exprim n procente cu valori cuprinse ntre 0 " 100 #ntegralitatea structurii !ricare dintre structurile unui sistem viu p ate avea nivele de inte"ralitate mai mari sau mai mici, fapt ce determin influene maj re n viaa sistemului viu. $x: #$$% SS a S& arat c 'n fiecare p r al SF exist S&, n cantitatea i de calitatea necesar pentru ca sistemul viu care c nine s traduc perfect al" ritmii specifici vieii'. ()nd SF nu mai este c mpati*il cu pr cesele fundamentale ale vieii, S& m are, de+inte"r)ndu,se pur i simplu. S% ia natere n momentul concepiei i se neantizeaz n momentul decesului . -ici sunt cele .# de "rame care 'dispar'. SS a Structurii / esice de #$$% nseamn existena de #$$% a acestei structuri ntr, SF, nseamn c sufletul anim n pr p rie de #$$% materie care a devenit vie prin c0iar acest fapt. SS pe S/ 11 #$$% 23 pr *leme maj re, de rdin afectiv (ex. pers anele care nu p t muri p)n nu vd pe cineva). Starea de &italitate Definiie: Starea de Vitalitate nseamn totalitatea energiilor i informaiilor necesare n mecanismele de funcionare ale unei structuri S& de 100% a unei structuri nseamn existena energiilor i informaiilor necesare pentru funcionarea perfect a structurii respective 4ac scade SV va scdea i SS. Spiritualitatea sc+ut afectea+ SV. 5entru susinerea unui ef rt specific unei anumite structuri, sunt necesari al" ritmi care aci nea+ cu ener"ii specifice structurii respective. 'otalul (') caracterizeaz personalitatea vie* prin apropierea valoric de mrimea gsit pe una dintre structuri &ectorul total migreaz dinspre S+ spre S, de"a lungul vieii* proporional cu preocuprile i eforturile noastre S/ i termin de implementat t ate pr "ramele pe la varsta de 6 ani.

-eguli de apreciere privind SS i S& ale structurilor sistemelor vii #. 5entru ca un sistem viu s fie arm ni s, tre*uie s respecte c)teva c ndiii, cea mai imp rtant fiind respectarea ierar.iei structurilor +ie c este vorba de SS sau S&* trebuie ca valoarea , / % / +

2. &aloarea optim a diferentei dintre ,* % i + trebuie s fie ntre 0 " 1% . .. 4e re"ul, interpretarea mrimii ' n rap rt cu val rile de pe structuri ine c nt de mai multe situaii: a) T ntre F i B, mai aproape de F Personalitate aflat la nceputul evoluiei* cu preocupri fizice i dependent de ele De regul* nu are dorina evident de evoluie 'rebuie educat 7 *) T ntre F i B, mai aproape de B ! fost mpins de la spate 2i"a nceput evoluia i i va pune problema evoluiei sale n mod raional ! nceput de3a o activitate intelectual legat de propria sa evoluie7

c) T ntre B i N, mai aproape de B Persoana respectiv a scpat de dominanta fizic datorit unui sistem de valori i a unei conduite pe care i le impune raional $ste un moment greu (se p ate re"resa)7 d) T ntre B i N, mai aproape de N !lgoritmii structurilor superioare se manifest firesc 7 8rmt arele trei sunt situaii de excepie: e) T identic cu N Personalitate spiritual superioar (fiina triete numai dup "lasul sufletului su)7 f) T identic cu B 4-aiune n aciune4 -cest tip de pers an face t tul n urma unei anali+e7 ") T identic cu F Situaie grav, cu c)teva pre cupri de *a+ ndreptate spre un primitivism manifest. 9. :a rice sistem viu arm ni s, SV pe / SS pe aceeai structur. structur tre*uie s fie mai mare dec)t SS pe aceeai structur. S&

;. Diferena optim dintre SS i S& pe aceeai structur este de regul 0 " 1% . -egulile 1* 0 i 5 se pstreaz pentru toi parametrii ce pot fi msurai -l" ritm pentru incepat ri: Sfanta <reime te r " sa,mi arati Starea de Sanatate pe Structura Fi+ica a lui = nescu -l" ritm n rmal : Sfanta 'reime te rog sa"mi arati SS pe +izic a lui #onescu . F l sim acest al" ritm in m mentul cand su*c nstientul n stru stie clar c nceptele de ss , sf , sv, s*, sn, t . >xercitiu : 6asurati cu ansa si raportorul SS si S& la cateva persoane apropiate (el mai *ine e ca pers anele masurate sa se afle in interi rul nisei ie a dvs si sa aveti ac rdul l r . 4e re"ula su*iectii sunt pusi sa scrie val rile masurate intr,un ta*el int cmit in preala*il de ?adieste+ist. &ineanteles ca putem masura si la distanta sau fara a cere ac rdul pers anei dar numai cu acordul Sfintei 'reimi. -tentie, daca nisele ie ale radieste+istului si ale pers anei masurate se intrepatrund, este f arte pr *a*il ca su*iectul sa simta ca este masurat. (/u ne v m masura c le"ii de *ir u fara a avea ac rdul l r decat de acasa, si nu faceti re"ula din astfel de spi naj. Puteti gresi la acord, si veti fi pedepsiti. Pentru un incepator poate fi chiar grav.)