SCURT ISTORIC AL LINGVISTICII STRUCTURALE Publicarea, in 1916, a Cursului de lingvistic general al lui Ferdinand de Saussure a insemnat, pentru tiina

limbii, inceputul unei noi etape. Desigur, data aceasta are o valoare relativ, iar teoriile de baz ale lingvistului elveian nu sunt meritul e clusiv al unei singure persoane. !erenul "usese pregtit inc de la s"aritul secolului precedent pentru aceast sc#imbare a punctului de vedere, caracterizat prin dou trsturi eseniale$ % &imba nu este un conglomerat de elemente, ci un sistem in care totul e solidar' din punct de vedere metodologic, aceasta implic deplasarea centrului de greutate al analizei limbii de la elemente la relaiile dintre elemente. (a i in alte tiine, ii "ace loc i in lingvistic concepia potrivit creia obiectul cercetrii este o s t r u c t u r comple , in care intregul e mai mult decat suma prilor. )ceast orientare nou, teoretizat de Saussure, d natere unui curent lingvistic, cu aspecte variate i uneori contradictorii, cunoscut sub denumirea de s t r u c t u r a l i s m. % ) doua trstur esenial, care decurge in mod logic din prima, este c cercetarea limbii ca o structur comple nu este posibil decat "cand abstracie de evoluie. Pentru a descoperi ansamblul de relaii, trebuie considerat interdependena elementelor la un moment dat *+moment, insemnand aici, de "apt, o perioad caracterizat prin e istena unui anumit mod de organizare, relativ stabil, al unitilor lingvistice-. Fr indoial, limbile se gsesc intr.o necontenit micare i trans"ormare, dar mecanismul "uncionrii lor nu poate "i surprins decat /udecandu.le ca structuri de termeni coe isteni. Din punct de vedere metodologic, putem vorbi i aici de o deplasare a centrului de greutate in analiza "enomenului lingvistic, i anume de la i s t o r i s m la o orientare spre d e s c r i e r e. Dup cum spuneam, apariia structuralismului nu se e plic numai ca e"ect al ecoului teoriilor lui Saussure, ci i ca urmare a unor cercetri care, intr.un "el, au pregtit terenul pentru sc#imbarea de orientare amintit. 0e re"erim la punerea bazelor unei noi ramuri a "oneticii, " o n o l o g i a, studiul "unciei sunetelor in procesul de comunicare. 1n aceast pnvin, meritele aparin in primul rand colii de la 2azan i principalului ei reprezentant, 3audouin de (ourtena4. 5l a "cut distincia intre sunet i "onem i a artat c "iecare "onem se realizeaz in vorbire prin mai multe variante, percepute de contiina vorbitorilor ca o singur unitate sonor, deoarece apar in acelai mor"em. 1n evoluia structuralismului deosebim mai multe coli, intre care e ist destule di"erene de teorie i de problematic. 5le sunt legate prin cele dou trsturi eseniale prezentate mai sus, crora nu li se atribuie ins o importan egal la toi adepii curentului. 6ai insemnate sunt coala de la Praga, descriptivismul american i glosematica' la acestea s.a adugat in ultimele dou decenii o variant a structuralismului al crei nume inc nu este +consacrat, i care a elaborat teoria gramaticilor generative. 7coala de la Praga a aprut in anul 1986, promotorii ei "iind lingvitii 9.6at#esius, 0.S. !rube:oi i ;. <a:obson, c". =6, >8?. Prin lucrrile lor, membrii colii prag#eze pot "i considerai +prinii, "onologiei' latura sonor a semnului lingvistic a "ost primul compartiment al limbii cercetat cu metodele structuralismului i rezultatele s.au dovedit e trem de rodnice' cu unele corectri i adaosuri, ele sunt valabile i astzi. Structuralitii prag#ezi au dezvoltat i au ilustrat in special ideea c limba este un sistem de sisteme *"onologic, mor"ologic, sintactic- i, cel puin in teorie, au artat necesitatea studiului istoric alturi de cel descriptiv, combatandu.l pe Saussure, care consider c sistemul este imuabil. 5i au a"irmat c evoluia limbii poate "i ineleas mai bine dac nu incercm s e plicm "iecare sc#imbare izolat *cum "cuser, in general, predecesorii lor-, ci artand cauzele i e"ectele sc#imbrilor in legtur cu sistemul limbii.

Descriptivismul american s.a dezvoltat in special dup publicarea crii lui &. 3loom"ield Language *19>>- i are ca principali reprezentani pe @. S. Aarris, (#. F. Aoc:ett, 2. &. Pi:e i 5. ). 0ida *vezi 3ibliogra"iaB-. 6eritul lor principal este aplicarea structuralismului la studiul gramaticii, a crei imprire tradiional in mor"ologie i sinta ar trebui % dup ei % abandonat. C ramur a descriptivismului, reprezentat in primul rand prin @. S. Aarris, promoveaz descrierea unitilor limbii "r a "ace apel la sens' aceast lingvistic asemantic i.a gsit /usti"icarea intr.o serie de aplicaii practice, mai ales in traducerea automat *intr.adevr, nu putem pretinde unei maini care gsete ec#ivalentele dintre dou limbi s +ineleag, te tul pe care il are de tradus-. Dlosematica este numele dat colii structuraliste daneze de creatorul ei, &. A/elmslev, continuator al ideilor altui lingvist danez, 9. 3rEndal. (oncepia colii de la (open#aga e cuprins in Bazele teoriei limbii, de &. A/elmslev, carte aprut in 19F>. (ele dou trsturi eseniale ale structuralismului sunt aici mai clar relie"ate decat in opera oricrui alt cercettor. Dlosematica este o teorie a semnului lingvistic privit e clusiv ca "orm, i trateaz atat "onologia, cat i gramatica. 1n analiza i clasi"icarea relaiilor se pune accentul pe asemnarea dintre tipurile de raporturi din toate compartimentele limbii. 1deea c e ist un paralelism pronunat intre modul de organizare sistematic a "onemelor, mor"emelor, sintagmelor etc. e cunoscut sub numele de izomorfism i a gsit o larg aplicare in lingvistica matematic c". =G, H, 16?. !eoria gramaticilor generative s.a nscut dup cel de.al doilea rzboi mondial, in S.I.)., in legtur cu dezvoltarea teoriei modelrii i a ciberneticii. Principiile de baz au "ost e puse de 0. (#oms:4, in lucrarea Syntactic Structures *19GH-. C gramatic generativ este un ansamblu de s i m b o l u r i ale unitilor limbii i de r e g u l i de "uncionare ce se aplic acestor simboluri cu scopul de a produce propoziiile corecte ale unei limbi. 6ecanismul unei ast"el de gramatici trebuie deci in aa "el alctuit, incat aplicarea regulilor de "uncionare la simboluri s aib acelai e"ect ca i construirea enunurilor de ctre vorbitori =c". F, 18, >>?. Se cunosc pan acum trei tipuri de gramatici generative$ cu numr "init de stri, cu constitueni imediai i gramatici trans"ormaionale. !eoria gramaticilor generative ine atat de lingvistica structural, cat i de lingvistica matematic. 6eritul ei principal este c a izbutit s "orma1izeze sinta a, pan atunci relativ re"ractar cercetrii structurale. Dup acest scurt istoric i considerand c o prezentare de ansamblu a lingvisticii structurale este pre"erabil e aminrii succesive i detaliate a principalelor coli c". =11,1G?, cu sublinierea di"ererenelor i contradiciilor dintre ele, vom trece in cele ce urmeaz la o e punere a principiilor structuraliste care ni s.au prut mai semni"icative, cu riscul de a lsa cititorului impresia c acest curent lingvistic alctuiete un corp de doctrin destul de unitar. ;e"eririle la o anumit coal se vor rezuma la acele puncte unde deosebirile sunt prea tranante "a de celelalte coli, ca s poat "i trecute cu vederea.