Sunteți pe pagina 1din 16

ARCHtrUS

doctoruluiEliade. Secretul
Liviu Bordas
1. Esoterism gi o'tradi{ie" in cultura romAni modernii
"S-ar Ji spus cd un gdnd sigur ;i o gintd precisd tndemnaserdpe d-rul Zerlendi la atlunarea acestei bogate biblioteci ocuhe. Dupd cum mi-am dat seama treptat, nu lipsea nici un autor important, nici o carte (le seamd. Fdrd indoiald cd tloctorul nu urmdrise numai o informayie rle mdntuiald, ca sd-Si asimileze punctele esenliale ale doctrinei Si terminologia ocultistd, pentru a putea vorbi cu oarecare competenydin biografia lui Honigberger, pe care o pregdtea. Cdrpile lui tmi dovedeau cd voise eltnsu;i sd se convingd de adevdrul pdstrat afit de bine ascuns tn tradipia ermeticd." Mircea Eliade, Secretul doctorului Honigberger (1940)

cercetdtoriide la noi au fost interesa{i, ale tradiliei ortodoxe,precumisihasmulr, esoterice L[sind la o partecurentele perioada modernd a rom6nilor, francmasoneria. din pdndde curdnd,exclusiv de istoria unei singuretradilii esoterice pentru aspectulsdude societate cdt existen[ei, in tainele Aceastale-a atrasatenlia nu atAtpentru conlinutul slu de iniliere ocultd, cu pretenfii de a organizafie doua Cea de-a poporului romdn. secretdimplicatl in destinul politic gi istoric al al XX-lea, a fost secolului inceputul odatd cu la romdni receptare ce a avut o largl descindedintr-o tradilie esoteric5, nu a fost organizat dar acesta spiritismul, r[sp0ndire, de mare Teosoficd.Ea a fost precedat[de un alt curent Societatea printr-o anume, conducerea metod[ mod direct, intr-o societateinigiatic[, nu seintemeia pe o tradilie gi nici nu a urmdritin individului sprerealizareaspirituald. au avutecou,mai maresaumai mic, nenumdratele romdneascd la 1948,qiin societatea De lainceputulsecoluluigi pAnd societ[1i qi curente esoterice active in Occident. O bund parte izvorau sau erau dizidengeale Societllii Teosofice, care (organizattr krishnamurtiand pe drept cuvdntbunicafenomenuluiNew Age. Acesteaerau:migcarea poatefi consideratd Alice Bailley, a lui Arcanelor mai intdi in Ordinul Stelei), SocietateaAntroposoficd a lui Rudolf Steiner, $coala Societdlii, promovate in interiorul produse doctrine de lui Max Heindel la carese pot ad[uga curentele neorozcrucianismul au esoteric"al lui Annie Besant.Pe ldngd acestea, precum "buddhismulesoteric"al lui A. P. Sinett sau "cregtinismul Theon, Max William Crookes, Kardec, precumAllan in jurul divergilor "ocultigti" occidentafi aplrur curentecoagulate Papus,ori a maeqtrilor care aduceaudin Orient o veche tradigiesau o noul revelagie:neo-vedantismullui Svami sufit[ a lui Innayat Khan, revelaliile "tibetane"ale lui Vivekananda,yoga integralda lui Aurobindo Ghose,migcarea B6-yin-rA,pretinsultrimis al "Marii Loje Albe" saunoua religie a lui Baha'u'llah. Degi in alt fel, fdrd a oferi o iniliere, precum Gandhi sau Tagore au jucat ,siei rolul de maegtriispirituali cu o larg[ audienli. Dintre grupdrile personalitdgi din esotericemai discrete,constituitein jurul lui Gurdjiev, Lanza del Vasto sau Gu6non,numai cea legatl de acesta urmd pare s[ fi avut un ecou printre romAni.'tradiliei', ar puteafi considerat faptul de a-l fi inclus 9i pe Gu6non o eroarehermeneuticd, Din punctulde vedereal pus la indoial[ sau negat categoric pitoreasci ingiruire de nume gi doctrine, dintre care multora el le-a in aceastd 'tradilional'. Dupd ce s-a desplrgitde "ocultismul" gnostic s,irozcrucianal lui Papus,denun{6ndu-l ca pe o caracterul 'tradiliei' promovate precum cele doctrinelegi grup[rile pseudo-inigiatice autentice, el a criticat devastator falsificarea sau izvorAte din SocietateaTeosoficl qi a recunoscutdoar anumite elemente tradifionale care supravieluiescin - se datoreazdperspectivei din care abordlm aici francmasoneriegi companionaj. Aceast[ allturare - totugi diferenqiatd acestfenomen,care esteuna exotericd,de istorie a ideilor. 'tradifie' se inlelege, in general, transmitereadirectd neintreruptda unei cunoagtericonsideratda fi originard Prin Ei psiho-fizice practici menit si conduc[ omul a o realiza in propria-i un sistem de perennis)'dimpreunl cu Qthilosophia vial[. intr-o recenziela Rivolta contro il mondo moderno, Eliade fdcea o alt[ circumscriere (pe care el o atribuie greqit 'tradiliei': valorile 'tradi[ionale' suntcelecarenu fac din viald un scopin sine,ci o considertr doar lui Evola) a sensului Atitudinea tradigionali sebazeazdpe convingereacd un mijloc pentru a atinge o realitatespirituald,transcendentd.2 Adev[rul are prin el insugi tdria de a se impune oric[rei minti apte de inlelegere, prin simplul fapt al afirmlrii sale. in 'gdndireatradifional[' a fost promovatdca singuraveritabild doctrinl esoteric[,de cu totul OccidentulsecoluluiXX, Frithjof alti autori decdtcei citali mai sus gi anume- pe ldng[ Gu6non,- de Julius Evola, Ananda K. Coomaraswamy, Schuon,Titus Burkhardt $. a.

72

AR.CFI,frUS
gu6nonismul Dintre toatecurentelemenfionate3, romdnesc esteqi singurulcarepdndacum a constituitobiectulunei analize istorice gi teoretice: cartea lui Claudio Mutti, Eliade, Vdlsan, Geticus e gli altri. La fortuna di Gudnon tra i romeni apdrutd la Edizioni all'insegnadel Veltro din Parma,la sfArqitul anului 1999.4 Cercet[torul italian s-afdcut deja 'tradilionalismului' rom6nesc prin, pe ldng[ multiple articolegi studii (citateqi in carteala care cunoscut in cunoa$terea ne referim), alte doud contribulii sinteticepublicatein volum: capitolul despreVasile Lovinescu din carteaLe penne dell'Arcangelo (SocietaEditrice Barbarosa,Milano, 1994)5qi cel dedicat vizitei lui Evola la Bucureqti qi ecourilor operei saleprintre romdni din carteaJulius Evola sulfronte dell'Est (Edizioni all'insegnadel Veltro, Parma, 1998).6 Noul volum - prefalatde profesorulEnrico Montanaride la Departamentul de Istoria Religiilor al Universitd(iidin Roma - se deschidecu o introducere in care cercetdtorul italian isi puneintrebarea"De ce tocmai in RomAnia?", de ce 'gdndireatrardifionall'a cunoscutaici un succescare sub anumiteaspecte poate fi consideratsuperioraceluiaavut in (drile occidentale?Rispunsul se afld - asa cum gdseste autorul,odat6cu Vasile Lovinescu- nu numaiin inr0urirea puternicului curent tradifional de dup[ al doilea r[zboi mondial, ai clrui promotori au fost Vasile PArvangi Nae Ionescu,ci mult mai adAnc,in Urgrund-tl tradilional al romdnilor. Primul capitol al cdrlii, intitulat Mini$trii gudnonieni,este dedicat lui Gelu Voican dar ultimul paragraf se referi la Andrei Ples,u.Urmeazl apoi Ease capitole consacratepe rdnd lui Mircea Eliade (datoria uitatd), Mihail Vdlsan (de la Maglavit la Mecca), Vasile Lovinescu (muqaddim-ul D aciei hiperboreene), Anton Dumitriu (logician;i isihast), Marcel Avramescu(de la avangardd la Tradiyie) gi revistei Memra (un cuvdnt de scurtd duratd). Ele circumscriu interesul acestoroameni de culturd pentru Tradilie qi relafile lor, uneori sinuoase, cu Gu6non,aducAnd cu obiectivitate,multe contribuqii noi la cunoagterea acestor chestiuni.Autorul dispunede o largi informalie, bazatd pe m[rturii publicate mai ales in periodice nu u$or accesibile,pe scrisori inedite qi pe contactepersonale cu unii dintre protagoniqtisaucu oameni aflali in anturajul lor.? Principalii reprezentanfiromdni ai curenteloroculte din prima jumdtate a secolului al XX-lea nu erau oameni de cultur[ sau,daci erau,nu au fost creatoride prim[ mlrime. "secret["gi Totusi diverseleesoterisme au avut o influengb asupraunor mari oameni de culturd precum Sadoveanu, Brdncuqi, Cilinescu, Barbu, Voiculescu. in perioada interbelicd,ele au permeat, in mod difuz, mediile intelectualeatdt de mult incdt s-a vorbit de o adeviratd "generalie esotericd". Acesteia i-au aparlinutgi protagonigtii 'tradiliei' care, aproape inevitabil, au parcurs treptele ocultismului, teosofiei gi diverselor neo-spiritualisme inainte de a bate la porlile filosofiei perene.

2. Marcel Avramescu spre 66tradi{ia"ortodoxl


",..Acum,cdntl toate tac, am inleles ;i ;tiu: Nu am venit sd fac,

*^,;J,' ii,il^!,ll!f iiiil^,,, u^,


Dacd raporturile lui Eliade gi Lovinescu cu Gu6nonau fost deja,in mai multe r6nduri, studiatede autori precum Enrico Montanari,Florin Mih[escu, PaolaPisi sauMarcel Tolceain ceeace-l privegtepe Eliade8 Cornel Ungureanu, gi de Dan Stanca,Florin Mihdescu, Roxana Cristian s.a. in ceeace-l privegtepe Lovinescue,dacd cele ale lui Mihail VAlsannu prezentaumari secrete,iar cele ale lui Anton Dumitriu nu au semnificafiedeosebit[ - relatiile lui Marcel Avamescu(1909-1984)cu Gu6nonprecum gi viaEa si personalitatea acestuia mai au incd multe aspecte obscure.r0 Abia odatdcu adunarea in volum a scrierilor sale (poezii, proze,schite,articole)imprdstiatein ziare gi revisteintre 1928s,i (eventualanastatic[)a revisteiMemra,ttpublicarea 1948,reeditarea celor doud tezede licenl5 in filosofie gi, respectiv, teologiesi a manuscriselor rdmasein urma sa,glsirea si publicarea corespondenfei salecu Gu6nonprecumsi adunarea
na IJ

ARCFT,frUS
mirturiilor familiei, a celor care i-au fost intim apropiali etc. - vom avea un portret satisf[cdtor al slu. Deocamdatd ale colegilor de generafiegi ale mai tinerilor prietenide trebuie s[ ne mullumim cu cdtevaamintiri qi note ocazionale gi cu mai recenta editare gi Mihail Constantineanu ale lui Cornel Ungureanu dupdrdzboi,cu contribuliile mai elaborate a unei pirfi a jurnalului sdu spiritual (Calendarulincendiatqi Monolog nocturn).t2 vielii $i activit6tii lui Marcel Avramescu,recentacartea lui Claudio Ultima contribuliesemnificativdla cunoaEterea Mutti aruncdimportantelumini asuprarelaliilor salecu Gu6nongi cu^ceilalligudnonieniromdni, Lovinescugi Vdlsan, din urm[. In cele ce urmeazdvom addugapufine tuge noi pe baza informafiilor inedite din coresponden[a acestora publicategi ingropatein presaperiodicdsau pe c0tevamdrturii ale celor carel-au cunoscut, acestuiportret,bazAndu-ne in volume cu o tematic5diversd. afirmd cd intAlnirealui Marcel Avramescu cu opera lui Ren6 in evocdrile sale, doctorul Mihail Constantineanu Gu6non a avut loc atunci c6nd profesorulLocusteanu(cel care l-a indemnat pe Eliade sd invefe sanscrita)i-a ddruit in primul studiuserioscarei-a fost dedicat,CornelUngureanu colecliarevisteiLe Voile d'Isis- Etudestraditionnelles.r3 sus{inea, insi, cd acestaa fost "convertit" la gu6nonismde Mircea Eliade: ""ntre tinerii pe care Mircea Eliade, la la gu6nonisme Marcel Avramescu.Rareori o tentativdde inceputul deceniuluial patrulea,incerca sd-i converteascd Aceastdinforma{ieprovine chiar de la surs[, pe care criticul timigoreano vizita la convertirea reugit mai eclatant."ra Jimbolia: "Prima oard am fost la Jimbolia s[-l cunoscpe plrintele Avramescutot cu Mandics. Scriam la $antier 2, un pe unul dintre martorii de seamd!PdrinteleAvramescuil citise itinerar tn cdutaredlui Mircea Eliade qi il descopeream pe Gu6nondatorit[ lui Mircea Eliade. Mircea Eliade fuseseunul dintre mentorii lu'."rs Si mai departe:""n anii treizeci se specializain Tradifie, puteasd uluiasc[ publicul intelectualcu demonstraliilelui de telepatiegi cdnd suprarealistul Bogza, lui eroticd.Era Rasputinulnostru,imi spunea Speriaqi fascinadoamnelelumii bune cu capacitatea telekinezie. care-l ura Ei-l iubea deopotrivd.Gu6nonil conjurases[ invefe araba,chineza,tibetana.El a invigat tibetana,chineza, 'ocultare' fdcea parte retragerea lui la deloc araba.A trecut de la mozaism la ortodoxie decis sd se oculteze.Din Jimbolia."t6 Cornel Ungureanusitueazdgu6nonismulsdu la inceputul anilor treizeci.Informa{iile sale convergcu deduclialui seama c[ Eliades-aintors din India in decembrie193I gi cd relaliaepistolar[ a lui Avramescu ClaudioMntti care,gindnd cu Gu6nonincepe in 1934,concludecd "convertirea"sa trebuie sd fi avut loc cdndvaintre 1932 gi 1934.Totu$i, dat deja operalui Gu6noninainte de noiembrie 1927, datdla care citeazdintr-un articol carteasa fiind c[ Eliade cunoEtea gi cI cele doul cdrli imprumutatede el lui Avramescu(L'esoterismede Dante qi Le roi du monde) Le Theosophisme, apdruserd in 1925qi respectiv 1927 , ntr trebuie exclusdposibilitateaca el sd i le fi dat inainte de plecareasa in India, Desigur, aceastl ipotezdare dezavantajulc[ lasd un interval mai mare intre care s-a petrecutin noiembrie 1928.t7 unor date mai precise,ea trebuie cu el, dar pdni la depistarea descoperirea lui Gu6non gi intrareain corespondenfd re{inut5,impreunf,cu prima, sub beneficiude inventar. lui Marcel Avramescu Personalitatea nu trebuiesupralicitat5. de adevdra scrierilormemorialistice De altfel valoarea pare sd fi fost atdt de puEincaptabildin categoriileuzualeale minfii, incAtin amintirile lor, cei care l-au cunoscutnu se fiind una,iar adev[r cu totul alta, memorialiqtiicei mai sinceri inleleg nici micar asupraculorii ochilor sdi. "Sinceritate pot sd se faci de minciun5." - astfel ne puneain gardi poetul $erbanFoar!5remarcdndc[ ochii ce aparin memorialui Arsavir Acterian,imp[ciuitor, Ieronim $erbuca fiind "mari, negri,nocturni"erau,de fapt,de un mineral,intensalbastru.18 'negrunocturn'."re 'un "puterea albastru intens',poatenu flrl unelereflexede igi reamintintea hipnotic[ qi strllucireade iqi aducea dar numai pentru a confirma o dati in plus failibilitateamemoriei,doctorul Constantineanu ContrazicAndu-i, amintecd fuseseimpresionatde "ochii de culoareverdeinchis, bdtdndspreclprui."20Iar Amelia Pavelevocao "privire pdtrunzltoare, Tot agaprecumochii, sufletul gi viala sa vor dobdndiculoareamemorieicare de un gri verzui glacial".2r il invie.22

t rantsqr F &rf;e,rd dr.furn pw *' A


cAm,pmA
I Filcolic ti .Nirlirll mnncilorcarcl..

l'n{}[tilr;];: rjL
O. Vlldcrcu-Rlmu.

ct/ef,ul
Notl8 ltli a, :aii'uinlG n a,r(r,ldj eu!oi. {PdlqDr)l ?;tJ;. rr ;..1rcli dc p@c ai iechricr Dill@cclor vcBig luil

SfiCLt
Lvl li-f. Jol lO-l!. TJtz slobrtt

SET INARUL

AMFNEATNUL
Lo(r* '}aga

Dlrperarc

Eo. Ciona.

Zipssala istf rid tumilicc uotirmul rwerhq!fiMllor


Trllre lcYeltebratA trdl'rltl

(C5ril!trlnil!

Srnbirft O-Dum. 2.15.


bnd F lln. nsErr tE 3S l.l. cGl-7. l!. ,l !1.l$ll.

Crltaio,
Zlblc ffitili ddr t-t l6n Cb .Vr?D..-j rl

llctrliricr

btol0gtet

U. Srb$tib.
T,Jtodmoll-lklaaflF

rt leitrtelG-

Lu{i | ?-10'{6, l3- 15.04

l. Peltr

nurohaticl.

Ultimclc

prog.?rc Blr@l*ctivirlrti.

FlB. Vt!..|, Drdl.ld l@.u. I.dt. OElr lu.Gis. db ,&.t6rd'. L kr!!l (rl rdhnr rr dr. .C!v&lul a ke lJbf sd: ca, GalFr.vorulisir., J. $mbata E.!G nc Fam

ob{|.!ts

DofLr!r.

Monogrrfie-

T.aiaD tleiseni,

Sociologir cxF ctiutrllot !moElirtG. {Sd{lolnBia doncrirt.ntti Droru}ei). Pspeluxqnttld l,ii iotefl ali!mu.

Zilnic t?-20.45'
l.DDl t-e, urrlr FuJo. r?-u. YtF.{ la-lC. S&uta[ 6-lr

l"uqtil pridtct fl ul& ttotrolt ldSnagovg!ad.

hBhcuMGrh Blrici dltr @8. Cbltilr lad|f

F[lrirm

Nirced Blird!,

(0r
genclatl,

Fdicle

MdiD.iE,

(Ullrtrle larc StA.filul butgtezn $t rirlcDclui hi utrnti(iilir&tl-

Mflrti l?*11.33. Uinerl l!.$$-13,

ksr. din lttrcerEltsdG (rsolilogDti' p. 2t*36).

KyrlKlasl|[,

74

,tltc*{,&tj$i
Barbu Brezianu,amintindu-gidespreperioadaanilor de liceu ai lui Eliade (1917Mai tAndrulcoleg de generafie, ""ntr-un fel era gi rodul influenlei 1925)qi despreinteresulsdupentruocultism,kabbalagi misticdorientalX, mdrturisea: exercitate asupralui de profesorulde latind Nicodim Locusteanu, carein ochii multora p[rea a fi un iniliat. Dar in afarl de inrduireaacestuia, se imprietenisela cataramdcu mai tdn[rul elev AvramescuMarcu, cu care se pitula prin podul caseidin stradaMelodiei, unde fdceauexperienfepsihice.(...) Agadarlegile cosmiceoculte gi pdrtia careva duce spre doctrinelehindusevor fi descoperite in istorica mansardd a imobilului - astdzigi el demolat - din stradaMelodiei gi aceasta datoritdpoatesi cdut[rilor de atunciintreprinse allturi de Marcel Avramescu(...).Dar aceasta estealtdpoveste."23 Prietenia"ocultd" dintre cei doi liceeni a continuatpdndtdrziuin deceniulal patruleachiar qi dupd ce drumurile lor dobdndiser[ contururi diferite. Experienlele psihice din mansard5,"convertirea" lui Avramescu la gu6nonism qi "istorice" ale acesteistranii relafii. Reintdlnirea"ocultd" colaborarea lui Eliade la revistaMemra sunt doar episoadele dintre Avramescugi Eliade dupd intoarcerea acestuia in epoc[, fapt dovedit de o glumd din India, nu era necunoscutd literarddin 1935,chiar in perioadaapariliei celor dou[ numereale revistei de studii tradilionalecondusf, de cel dintdi: colegii de generaliede la Revista burghezd au publicat un tabel pe doud pagini cuprinzdndun posibil Program al Facultdlii de Filosofie din Bucure;ti pe anul 1955.Catedra de Fakirism il aveape Mircea Eliade ca titular al cursului India,iarlaseminariif[ceauexperien{e"Fakirul desprePerpetuitateagdndiriiintegralismuluinenociv,linutinamfiteatrul Wady" gi "Fakirul Avramescu".2a Un alt coleg mai tdn6r,Argavir Acterian, scrie despreAvramescuci: "Mircea Eliade - spiritist gi el - il cunoscuse din liceu qi-l aprecia in chip deosebit."25 El ne informeazd cd in momentulin cares-a apropiatde "juneleMarcel", acesta era fascinatde teosofiegi de Rudolf Steiner.""ntr-un momentde cumpdndlduntricd,el a descoperitpe Ren6 Gu6non, asiduu si infldc[rat tot felul de spiritualigtidin toate timpurile qi de pe toate tdr6murilefdrl sd se dupd ce frecventase luminezedeplin. De la Brahma,Buda, la Rdmakrishna de la teosofi la antroposofi,de la EliphasLevi Ei Vivekananda, la Saint Yves d'Alveydre, de la B6-yin-rd la Stanislavde Guaita,de la Cabalala Bhagavad-gitd, si cdte qi mai cAtetoatei sedestlinuiser[ lui nesatisf[c6tor. Operalui Ren6Gu6nona fost insd o lecturi electrizantd, reugindsd nimiceascl pdndaproape incercuiacu fervoare,dezghiocdnd o suml de vdluri rlmase neviolate.Scrisulacestuia de sAmbure marele mister al vielii gi al mo4ii, degi sdmburelerdmdneamai departetdinuit."26 Devenit maestrul,plrintele sdu spiritual, Gu6non, totugi,nu a anulatfidelitllile anterioare. Acestea seregdseau integrate intr-o noudin{elegere a Tradigiei Unanime. Pdndla sfdrgitulviegii,pe scrinul din camerasa,Gu6nonva tronaca pdrintesuprem(ultim avatdra al lui Vignu) al unei trinitdfi completate de RdmakrignaEi Buddha.27 Iar dupd o recentl "profeqie"a lui Michel de Socoa,el agtepta sf6rgitul lui Kdli Yuga in 1999. Tot Acterian ne ingird unele dintre performanfelesale extraordinare:"Marcel ficea in acea vreme tot felul de demonstrafiicarepentru simtul cbmun pdreaude categoriaminunii. Hipnotiza, ghiceagdndurilecu o putereimpresionantd de concentrare, igi introduceagi scoteaobiecte tdioaseprin obraji fdrd a l[sa urme."28 in legdturdcu acesteabilitdgi psihiceale sale,de carese mai folosiseIa nevoiegi mai t6rziu,circula o povestecum cI odat6,in bisericade la Jimbolia, cAndo bltrdnicd ce se incdpdfdna sd-l cicdleascd, nu a ascultatsomaliasa repetad de a-l ldsain pace,plrintele Mihail i-aparalizatpentrucdtevaminute sistemulmuscular, astfelincdt dupdce gi-arevenit,femeiainsplimdntatda dat imediat buznaafarddin bisericd. Descoperirea lui Gu6non, l-a condus prin mai multe etape - musulmand,iudaicd gi ortodox[ - desprecare, cu excepfiaunor superficiale observagii asupra celei din urmd,nu s-ascrispdndacumnimic. CAndAmelia Pavell-a intdlnit "Acesta se afla atunci in faza iudaicd,dupd ce depdgise in mediul salonardbucuregtean, etapamusulman[. Respecta cele mai stricte reguli de tradifie hasidicd rabinic[: intre altele, nu dddeamdna cu femeile. in acelagitimp insd nu renuntala obiqnuinlade a se referi la Ren6 Gu6nonsi la interpretlrile privind conceptul ezotericde 'tradilie' ..." Ca qi ceilalgimemorialisti,gi ea evocd"performanfele de tip parapsihologic ale lui Marcel Avramescu,pe care,la orele tdrzii ale reuniunilor,le demonstra cu mult succes. Cel mai mult md uimeaula el pe atunci,fulminantelelui succese la femei, pur gi simplu fascinate de prezenfa aceasta emaciatd, cu fala prelungf,si privirea p[trunzdtoare,de un gri verzui glacial. Obignuia sI gaddturce$te,deplas6ndin acest scop perne de pe burgheza sofa Biedermeiercu speteazd din salonul familiei Bacan."2e incd de pe atunci Nicu Steinhardtse situain contra-pozilie,dar Petru Comarnescu, il preferape el tuturor celorlalli oaspeliai salonului.30 Restituireaitinerariului 'traditional' care l-a dus pe Marcel Avramescu la ortodoxie si recoustituirealuptei, nu lipsit[ de dramatism,de a acomoda- interior si exterior - cele doud capeteale drumului s5u (JXU versuspdrintele Mihail), vor putea recuperaunul dintre cele mai intresante parcursuri'tradifionale' din secolul al XX-lea romdnesc. Acesta poate fi consideratemblematicpentru incercarea de concilierein mod operativ - plStitl de el cu pretul unor aspreostracizdrigi exiluri l[untrice - a esoterismuluigu6noniancu cel ortodox, in forma sa isihastdin care a fost "initiat" la Antim, de pdrinteleIvan Kulighin. Lucrareasa interioar[ i-a adusla inceputul anilor "50, la bisericade la Schitul Maicilor qi apoi la Udricani, o mare audienfd ca duhovnicqi predicator.ln acei ani la Bucuregti, pdrinteleMihail era frecventatde tineri intelectualiprecum Alexandru Elian, Virgil Cdndea,Paul Simionescugi Alexandru Du{u,3riar mai tdrziu, la Jimbolia, de noi generalii precum cea a lui Cornel Ungureanu,$erban Foarl[, Gytirgy Mandics sau cea a lui Marcel Tolcea $. a. - toti acestia devenind,intr-un fel sau altul, interesatide Gu6non.

75

ARCH,IEUS
Dir oameni care s[l fi citit, meditat qi eventual urmat pe Gu6non, vor mai fi fost cu siguranld gi in afara cercurilor lui Avramescusau Lovinescu.Unul din acestemedii a fost chiar cel al mult discutatuluiRug aprins. Printre romdnii care au fost marcafi de impactul cu opera sa,Claudio Mutti mai citeazl(poate prea generos,intrucdt unii dintre ei nu par decdta fi fost la curentcu una saumai multe din cd4ile sale)pe: Vintild Horia, Andrei Scrima,Dan Botta,RaduVasiliu, Cicerone Poghirc, Adrian Marino, Ieronim $erbu, Zoe Dumitrescu-BuEulenga, Paul Barblneagr[, Jean PArvulesco, Cezar Baltag, Romulus Vulpescu, Horia $erban Popescu(!?). Printre cei care l-au frecventatpostum pe Gu6non,se numdr[ gi Angelo Moretta, a$acum o dovedesccd4iile sale italiene incepdndcu La resa dei conti (1957) sau fostul studental lui Eliade. Ion Frunzetti,cici la el credemc[ se refereaIoan PetruCulianu,in virulentul s[u pamflet Culturd romdnd.32 Faptul cd Gudnon era citit in cercirri culturale mai largi, e dovedit din ce in ce mai des de mdrturiile, memoriile, sa spirituall este,insd, qi documentele care sunt publicatedin 1990incoace.Influenla sau ascendenla corespondenfa sau - aproapeca o reguld- recunoscutd doar printre rdnduri,cu jumdtate de gurd, llsatd in subinleles mai intotdeauna de pildI, - carei-a evocat in ceeace il priveqtepe doctorul Constantineanu, in treac[t ori intre paranteze.33 men{ionatd dinl[untrul "memorabil"pe Marcel Avramescugi pe VasileLovinescu- operalui Gu6nona constituito paideemetafizicd cdreiaa rezistatavansurilorunei alte "paidee"cu un mare succesulterior printre tinerii intelectualiromdni, cea a lui operei sale 9i gi faptul c[ influenga lui Gu6nono dovedeEte Cunoagterea ConstantinNoica (in 1956,la CAmpulung).3a recunoscute in diverse fost Ele au dup[ r[zboi. Tradifiei asupralui Anton Dumitriu nu au trecutneobservate fascinaqia prin intr-una dintre anii "70. de prin cu incepere reviste recenzl\,articole, mlrturii Ei incercdri de exegezdrdsp6ndite pildd in aria spiritualit[gii a intreprins "Ceea de ce un Gu6non, se scria: exemplu, pentru ne opri la un singur a acestea, 'incearc[' acum Anton Dumitriu in orizontul culturii grecegti."35 orientale, Prinrre studiogii care {in cont de Gu6nonin analizelelor asupraculturii romdne interbelice se numdr[, de pildd, in studiul slu despreMiturile originii la Daniel Vighi3Tqi istoricul literar Mircea Muthu.38 eseigtiiDan Petrescu36, iniliat de gi pe cel al Daciei hiperboreeene, romdni, istoricul Ovidiu Pecicanenumerdprintre miturile contemporane dar reinnoit "in cheie gu6nonian[" de Vasile Lovinescu,care ar fi fost "imitat in anii "80 9i chiar Nicolae Densuqianu "90, f[rd prea mult talent gi flrd erudigiamaestrului,de o seriede autori minori".3e

3. Mircea Eliade in ciutarea "tradi{iei" indiene


"Relayiile lui Eliade cu tadilia intliand auJbst analizate, de;i, fdrd o cunoaEterede prima mdnd tn chestiune. Trebuie spus cd, de la Honigberger ;i sfhntul (r;i) moldav Alecu Ghika ('..), atraclitt exercilatd de India asupra romAnilor a continuat prin cAkva personalitdpi izolate (lntre care trebuie anintit ;i Eminescu), dintre acestea Eliade fiind unul din uhimii ;i cel mai ilustru reprezentant' Allii s-au ocupot cu competen1dde problema aceasta, dar capitolul fuwlamental tlespre Eliade incd n-aJbsl scris. Despre aceasld parte a viepii sale, indeosebi despre lunile petrecute la Rishikesh,la schitul (a;rad lui Shri Shivdnanda, Memoriile lui Eliade sunt aProape mute." I. P. Culianu, Antropologia filosoficd (1978)

Deqi raporturilelui Eliade cu operagi gdndirealui Gu6nonau fost discutatein detaliu de diverqi autori in ultimele 'tradilionalismul' gu6noniane dovedit[ irefutabil, doul decenii,aderenlasa - qi nu numai in anii primei tinerefi - la jurnalului romanului Viald noud (1940-1941). negru pe alb, de chiar mdna autorului, abia odati cu publicarea 'ocultist', Tuliu, al cIrui nume nu poatesI nu ducdcu gAndul un Eliade introduce in acestroman rdmasneterminat, cursului in filosofie, care ia parte la deschiderea Ia prenumelebaronuluiEvola.4 Acestae un hombresegredo,licenliat gi preocupdrile oculte rareori igi mdrturiseqte misterioase, finanlatd de surse liberd trdieqte o vial[ lui Nae Ionescu, 'metafizic[ tradilionald' perennis), credinp sa pe careo nume$te Qthilosophia o micd locuiegte solitarla ultimul etaj al unui bloc in doud oddi ce ad[postesc sale."(...) o esteelementulcheie al caracterizdrii bibliotecda cdrei descriere mai mult: operele micd bibliotecdrulantdadlposteacdrlile pe care le preguia 'Ur', 'Krur' completeale lui Ren6Gu6nonEi J. Evola, colecfiaintreag[ a lui 'Caietul gi'Etudes Traditionelles',cdtevavolume din Waite s,iJohn Woodroffe, Nr. 6' al lui GustavMeyrinck de careTuliu era foarte mdndru,pentrucd se operede limitatd ctcula{ie in sud+stul Europei-, un al acestei gtiasingurul posesor 'Faust' comentat,'Melancolia lui Dtirer' de Saxl gi Panofsky.In sfdrgit,intrunele peste altele, ca gi cum ar fi voit s[ le arate un coll al biroului, a1ezate din Blavatsky, Allan Kardek, lipsa lor de interes,seaflau volume desperechiate Rudolf Steinergi alli autori mai obscuri,toatein traducere Annie Besant,Papus, francezd. intreagabibliotec[ a lui Tuliu nu treceade 200-300de volume,dar nu erau cdrgi care se intdlnescin casa oriclrui lector."arTuliu recomandl prietenilor sdi lectura lui Gu6non,Evola, Waite gi credeintr-un sfdrqitapropiat de l. Anestin Desen al lumii, prezisdeopotrivdde Gu6non gi de PetracheLupu.

76

AKCH&]UT$
Cheia lecturii autobiografice a personajuluiestedatd de o insemnare pe care Eliade o face, la 27 illie 1941,in jurnalul romanului: "Neapdrattrebuies[ revin asupralui Tuliu, intr-un capitol special,in care s5-i explic filosofia, nu cumva sd creadS cititorul ci are de-aface cu un simplu 'ocultist' de bdlci. in fond teoriile lui nu-mi suntcu totul streine.Tuliu va spuneceeace, din motive felurite,asupra c[rora nu e locul sI st[rui aici, eu n-am avut niciodat[ curajul sd mdrturisesc in mod public. Doar dacd, uneori am mdrturisit cAtorva prieteni credinlele mele 'tradilionaliste' (ca s[ folosesctermenullui Ren6 Gu6non)."42 Ceeace l-a aduscel mai aproape de ideile 'tradilionale', ilustratein Occident de autori precumGu6non, Evola EiCoomaraswamy, au fost, fdrdindoiali, studiile qi experienlelesaledin perioadaindian[.43 Ulterior intoarcerii sale din India are loc, separe,convertirea prietenuluiMarcel Avramescula gu6nonism, colaborarea sa "camuflatd" la revista tradilionalistd Memra, precum gi diversele referiri semnate, dar mai pufin angajante, la promotorii 'tradiliei'.aa Dupd asprele incerciri ale sfArgituluicelui de-al patruleadeceniugi ale r[zboiului, Eliade igi modificd, insi, simpatia"secret5" pentru 'tradifie', mai alesodatdcu afirmareasa in lumea qtiinlificd occidentald. Aceastdschimbare de atitudineparesi sefi petrecuttreptat la Paris,intr-o perioadd cuprinsd intre sfArsitulanilor "40 si inceputulanilor "50.a5 E probabil ca un rol determinant sd-l fi avut intrareasa in grupul "Eranos"(odatd cu participarea la conferinga de la Ascona Desen Desen de Neagu Rddulescu de Neagu Rddulescu din august 1950) c[ci, intr-adevdr "itinerariul labirintic" de care vorbegtemai apoi se aproprie mai degrabdde "procesulde individualie" junghian decdtde "realizareametafizicl" a lui Gu6non. Totugi, alternativasavant vs. esoteristcare a determinatambiguitdtile gi camuflajeleeliadeqti,nu este una exclusivd cbci, fdrd indoiald, e posibil a fi savantflri a fi neapdrat homo academiczsqi se poateaveaacces la ceeace este ascunsfdr[ a fi un campion al esotericului.Dacd exemplelelui Woodroffe sau Corbin nu sunt suficiente pentru a ilustra aceastdreuqitd,ele aratd cel pulin posibilitatea ei. Una, se pare,nu atdt dificil de atins,cdt dificil de ales.CIci iatd c[ oamenica Eliade pe de o parte gi Gu6nonpe de alta, carear fi avut calidtile gi oportunitdqile de a realizaaceastd dificild "cale de mijloc" gi de a-i consacra "respectabilitatea",au f[cut op{iuni extreme, unul cdstigdndpentru istoria religiilor ca disciplinl academicdiar celilalt pentru 'traditie' ca veritabilul esoteflsm. Pe ldngi promotorii 'tradifiei' care activau gi erau cunoscufiin Apus in perioada interbelicd, t6n[rul Eliade,intors din India, anunga publiculuiromdnesc existenfa unuia si in Rdsdrit:Aurobindo Ghose.Sub pseudonimul Krma6, Eliade Desen deNeasu Rddulescu a colaboratla fiecaredin cele doui numereale revisteiMemra,editatdde Marcel Avramescu.Contribuliilesalesunt:otraduceredinKathaUpani;ad(primavalli)Eiarticolul Unreprezentantalnadiliei hinduse:$ri Aurabindo (sic!). in acbsta din urmb, el il nume$te pe filosoful gi yoghinul bengalez"cel mai 'realizat' om din India".a7 Cu altd ocazie,intr-un articol publicat pestedoi ani, Eliade se va referi la Aurobindo ca fiind, al5turi de Ananda K. Coomaraswamy,"celilalt mare gdnditor traditionalistal Indiei moderne".as Iar in anul 1949, va semna aldturi de, printre mulli al1ii, gi Ren6 Gu6non,Ananda K. Coomaraswamy qi Aurobindo Ghose,in volumul colectiv dedicatIndiei publicatde Les Cahiers du Sud, sub directia lui Jacques Masui.ae Cel care l-a identificat pe Eliade in spatele lui Krm, a fost Barbu Brezianuintr-un articol din 1985, in care dezvbluia, tot pentru prima dat5, legdtura EliadeAvramescu-Gu6non.50 El a fost urmat de Cornel Ungureanu, in primul studiu consacrat lui Marcel Avramescu. in tezasade doctoratdedicatdlui Eliade si Gu6non,Marcel Tolcea afirml cd dovadairefutabild a paternitdlii lui Eliade asupracelor doul articole ar fi faptul cd autorul lasi sd se in,teleagd cd a fost personalla Pondich6ry "unde nici un romAn, inaintealui Eliade,nu fusese".5r Exist[, ins[, serioase indoieli cd Eliade a pus piciorul in Pondich6ry.Nu numai cd in articolelesalede cdldtorie,strAnse apoi in volumul India,trece direct de la Madura la Madras, dar in articolul cu pricina dedicat lui Aurobindo (pe care il stilizeazd Aurabindo), el scrie in dou[ rdnduri despre agramul s5u cd gi-l crease"in afard de oraE"gi cI "se afl5 in apropiereaorasului colonial D-da Nda ,oao.at

,PItUl al$rr lr currunl

l'arcaa

Eat ids

prlneaa

detltdrad

poaliaor

,!,.centr.

77

ARCH:fltl$
francezPondich6ry". Or, oricine s-a aflat acolo fie qi numai in trecere,qtie cd agramul se afl[ chiar in inima comptoireului.52

de notat aici cd Aurobindo gi Pondich6ryrdmiseserdtotuEiin memoria de lungd durat[ a lui Eliade. E interesant qi intr-una din ultimele salenuvele, I9 trandafiri (1979), sepoategdsi o referinl5 la Pondich6rycareestemenfionat, Chiar Tagore, Vorbind despre impreundcu Haridwar gi Rishikesh,in contextulunei cdldtoriiprin India mistic[ gi spiritual[.s3 cu Claude-HenriRocquet,el regretacdla aceavreme,in 1978,marelepoet e neglijat in cunoscuta sa carte-convorbire in India "din cauzalui Aurobindo sau a lui Radhakrishnan."sa Dar credemcd memoria comptoir-uhtifranceznu se leagdde o eventuallvizitd ci mai degrabdde faptul c[ Jenny in aqramullui fosta sa tovarlqd "tantricd" din Rishikesh(prototipullui JeniaIsaacdin Maitreyi), se retrdsese Isaacson, Aurobindo din Pondich6ry,episodde careEliadeigi aminteala inceputulanilor "60, cdndigi scriamemoriile: "Doamna 'Imperial Library' cE cineva vrea s[-mi vorbeascd. la Era Jenny. Renunlase Perris mi-a telefonatintr-o dimineafi la din Rippon Street.A rdmasvreo in pensiunea gi venisesd m[ vadd.Mai grav: se instalase sihdstriadin Svarga-ashram dou[ siptlm6ni, in care timp am lucrat pe apucate.I-am m[rturisit foarte sincer c[ tot ce se intdmplaseaparlinea 'absolutul', se va face cocot[. sd gdseasc[ trecutului.Dar Jenny sperainc5. intr-o zi mi-a declaratc[, nereugind $i-a imbrlcat rochia cea mai elegantd,s-a fardat qi s-a dus s[ bea un cocktail in cel mai luxos local din Calcutta.S-a intors - cinematografe, dup[ un ceas,dezam[git[ gi descump[nitd.S-a consolatiegindseri de-ardndul cu grupul din pensiune 'ChinaTown', baruri. in cele din urmf, s-a hot[rAt sd mai incerceo dat[. A plecat la Pondich6ry,laashram-ullui 'La Mdre' i-a redat curajul de a cduta 'absolutul', cd qiAurobindo Gosh.Dup[ o siptdmdnl mi-a scriscd e fericitd, cd s[ rdmdnl pentru restul viegii.imi ura sd-mi g[sesc9i a ddruit pu(inul pe care-l aveaacestuiashramin care se hotdrdse 'adevlratul meu drum'. De atunci n-am mai auzit nimic de ea."s5 eu, cdt mai curdnd Acest din urmd lucru estede fapt inexact,cdci Eliade i-a trimis la Pondichdrycel pulin doud scrisori $i o carte (in pe care Din registrulagramului, Chidanandini.s6 celei careacumdevenise la scrisoare) cd nu ii rdspunde carese plAngea a (ndscut[ la 2 aprilie 1905, la Kimberley in Africa de Sud57) l-am consultatla Pondich6ry,reiesec[ Jenny Isaacson scriitorul K. D. Sethna, intrat in aqramla 16 februarie l93l gi l-a plrlsit la 12 noiembrie 1933.Aga cum igi amintegte unul din veteranii agramului,ea a trebuit sd plece datorit[ unei "afaceri" amoroasecu un tdnlr gujarati care a fost ea a Pentruo perioadd, cauzd). "doborAtla plmdnt" de experienfdgi ulterior a innebunit(deqise parecd nu din aceastd int6mpldrii cu episodulMaitreyi, pe care asemdnarea Nu putemsd nu remarcdm in oraq,intr-un hotel.s8 mai rdmastotuQi - ei, celei dintdi - Eliade qi carea migcat-o intr-atatincat $i-adorit sd fie iubitd precumnubila bengalezd.se i-l destdinuise la in arhivadin lard a lui Eliade s-aupdstratscrisoriletrimise de Jennydupdce el plrdsise SvargaAgram 9i seintorsese incep din ianuarie,de la Rishikeshqi continuddin martie,timp de cdtevaluni, de la Pondich6ry.60 Calcutta:acestea viafa din noul asramcu ceade la Rishikesh,Jennyii scriac[ "nu mai trdim intr-un spa{iu in martie 193I , compar6nd 'departede lumeadezldnluitd',ci in plin oras".6r agramului Eliadenu era,deci, dezinformatcu privire la situarea inchis de care,foarteprobabil, c[ el ii vorbisedejala Rishikeshdespreagram, lui Aurobindo.Rlspunsurilelui Jennysugereaz[ la cartealui Aurobindo,Eseuri despreGttd, Jenty ii scrie"ai avut la Calcutta.Referindu-se adesea auzisediscutdndu-se intr-adev6r, dup[ ce ai citit cartealui Ghose."62 operelorlui Vivekananda in criticile tale, inclusiv in demolarea dreptate pe aceastd operdpe care o considerd"carteasa principald de doctrin6". El afirml cI articolul din Memra se bazeazd "Alflturi de Introduction a I'Etude desDoctrinesHindouesa lui Ren6Gu6non,cartealui Aurabindo Ghoseestesingura indiene,carepoatefi recomandatllectorilor europenifdrd teamade asupraadevdrurilortradigionale lucrareautorizatd a fi mistifica{i." qi cd "Lectura acesteic[r[i este obligatoriepentru toli cei care vor sd cunoascl dela sursdo tradilie E probabil deci, ca Eliade insugi sd o fi introduspe Jennyin gdndirealui Aurobindo gi s[ o fi indemnatsd ezoteric5."63 incl in Occident(cu la Calcuttac[ci faima nu i se rdsp6ndise meargdin agramuls[u. El trebuiesd fi auzit despreacesta gi excepfia unor mici grupuri in Franla), dar in Bengal, unde era consideratun erou, numele lui era binecunoscut pronunfatcu respect. in !ard, distingAndpe filosofii "in senseuropean"precum incd in primul interviu pe care l-a dat dup[ intoarcerea cd "Cel de "simplii cugetltori, inlelepqiin intregul infeles al cuvdntului", Eliade susfinea Dasguptasau Radhakrishnan dintre ei esteAurobindo Ghose,retrasintr-o chilie de 30 de ani. Din odaia sa iesede dou5,trei ori pe mai reprezentativ a lui lui treceimediat dup[ aceea la noi, in Europa.Acolo ins[ autoritatea pentrucareestenecunoscut an. E gi explicagia on the Gtt6, dar gtia gi desprecelelaltescrieri Eliade i-a citit principalacartepublicati pdndatunci, Essays Gandhi..."6a ale sale ap[rute in revistaArya sauin broguri.intr-un articol despreUpanigade(scris la Rishikeshdar publicat dupd Intr-un caiet de insemndrifragmentare, in tard),el face referire la studiile lui Aurobindo desprelimba Vedelor,65 intoarcerea tdnlrul indianist nota - doar cu pu{in timp inainte de a pirtrsi casalui Dasguptagi a pleca la Rishikesh- pdrerealui "Aurobindo Gosh, care e unul din putinelecreiereale Indiei modernecare aindrdznit sd asimilezeqi s[ perfecfioneze cd el era la curent gi cu gdndireasa Acest lucru dovedegte inlelepciuneasanscritd"despresensulcuvantriluisvaraj.66 din aceeaqi seriecompusdla Rishikesh,Aurobindo estedat politicl gi nagionalistd. intr-un alt articol despreUpanigade, Articolul din Memra a fost scris, cu mare probabilitate,in aceaperioaddgi numai ca exemplu de r;l contemporan.6T a fost gdsitin arhiva Katha Upani;ad. al cdrei manuscris "reciclat"mai tdrziu aqacum s-aintdmplat gi cu traducereadin "Calcutta, Rishikesh, 1930".6E 1929 printre alte hdrtii datate de la Bucureqti, sa "Dacdegtiin clutarea unui risfti adevdrat, autentic, Jennyii scriacu entuziasm: din Pondichery, in prima ei scrisoare g[segti persoana lui $ri in lume, atunci o sd-l putea gdsi in India sau in intreaga pe l-ai altuia care superiororiclrui mai gi Dacd egti in cdutarea celei vigoare experienl[. gi cu o mare for1d, perfecqionat[ desbvArgit[, Aurobindo, o fiinl[

78

ARCH,frT]S

inalte filosofii gi in acelagi timp a unei metodepracticede a trdi gi de a realiza ceva, aici ai sd le g[segti. Dacd te afli in cdutareaunui ashrant ideal, unde totul e menit sd dezvdluieintr-un mod magnific calit5lile cele mai de pre! ale fiec[rei individualitdli gi unde totugi orice este subordonatiubirii gi slujirii Divinitlfii, unde partea practicl qi cea spiritual5a vielii suntperfectarmonizate, iar laturapracticeserve$te ca cel mai eficient mod de realizarea celei spirituale,atunci aici vei g[si ceeace cauti."6e Aceastl scrisoarepare sd fi produs un puternic efect asupralui Eliade, intrucat, in rdspunsulsdu, el iqi exprima inten[ia d,ea vizita agramulintr-un viitor apropiat qi chiar de a se stabili acolo pentru o "Va vreme.?O De fapt, atuncicdndplecase din Rishikesh,el iqi spusese: trebui sbiau totul de la capdt,mai t6rziu, in alt ashram."lt Oare segAndea la Pondich6ry,la AlmoraT2 pl5nuia sau la Cagmir unde, de asemenea, pentrucinci-Ease sI seretragd luni?73 Scriindu-idin nou,Jennyil asigurd: "Suntsigurdcd vei gdsiin $ri Aurobindo ceeace cauti qi vei fi mullumit din toate punctele de vedere,chiar gi intelectual, fapt care poate si spund multe."7a si "Trebuie sI judeci singur, gi am s[ te las s[ faci propriiletaledescoperiri cAndai sd vii."?s in articolulpublicatin Memra, Eliade vorbegtesuperlativ despre agram considerdndci "este poate singurul loc unde gtiinla $i tehnicatradifionalSse plstreazdnealteratl de stupiditdlileteosoficegi de irelevanlapozitivist[." Articolul se incheie,in mod semnificativ, cu fraza "O bundpartedin qtiinfaeficientl asupraIndiei vine de acolo,prin Fran1a."76 lnrucdt Eliade nu a mai ajuns la Pondich6ry,e greu de spusdac[ intenfia exprimatdlui Jenny era o hotirdre sincerdcdreia,din diverse (decembrie MirceaEliadela Svarga Agram, Rishikesh 1930) motive, nu i-a mai putut da curs sau numai un gAnd generos,dar momentan, dupd lecturaunei entuziaste descrieri.S-ar puteaca rdspunsuls[ se afle in faptul intdlnirii, intr-o suburbie a Calcuttei,a unui nou guru despre care se spunea cd "e superiorchiar lui Aurobindo Gosh"77 gi datoritdclruia, susfine mai tArziuEliade,in Memorii, a amdnatplanul plec[rii la Almora gi in Cagmir.78 Oricum, Eliade cunoqtea doar pulin sudul peninsuleiindiene,pe care il ?nvinuiade degenerescen{d misticd qi nu pdreaa fi atrasde el. Probabil cd nici nu l-ar fi vizitat, daci nu ar fi fost constrdns sd ia parte (ca reprezentant romdn al (lAngdMadras),ca o modalitatede a Y.M.C.A.) la Congresulinternalionalal studenfilorcregtinilinut la Poonamalee obline viza britanicf,pentruIndia (in condiliile in carebursade la Maharajahuldin Kassimbazar nu eraincd confirmatl). El a venit prin Colombo, Rameshwaram9i Madura pdnl la Madras, unde a stat in jur de doud sdptlmdni, ocolind Pondich6ry desprecare pe atunci nu gtia, probabil, dec6t cI esteun teritoriu francez gi pentru carear fi avut nevoie de o noud viz[. Mai tdrziu, la Lisabona,pe cdnd se interesade operalui Camoes,Eliade regretac[ nu a cll5torit in sud gAndindu-se cu melancoliela Malabar.Te Din nefericire,nu cunoastemscrisorilepe careEliade le-a trimis lui Jenny.E0 Pdndcdnd cineva va descoperi ce s-a intAmplatcu ea dupd ce a p[risit Pondich6rygi unde gi-a sfdrgitviafa, nu vom qti dacdele mai existdsau nu. S-ar putea ca ea sI se fi intors in Africa de Sud sau undevain Europaoccidentaldori in America de Nord. Nu esteexclus sI fi dispdrutin timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,impdrtdgind soartaatAtorsemeniai sdi. Clci, dacdar fi tr6it pandin anii "60, cdnd numele lui Eliade a devenit cunoscutin lumeaintreagd,ar fi incercat,probabil, sd-l contacteze sau s5-l viziteze, a$acum a f5cut Maitreyi.

4. "Mitul" himalavan
"... multe aJirmalii ale lui Honigberger, acceptate de biograJii sdi contemporani, se tntemeiau pe clate Jalse sau pe documente Jalsificate cu bund ;tiinld mai tdrziu Ce interes avuseseHonigberger sd mistiJiceo existenld csre fusese intr-adevdr fabuloasd, desfdsuratd sub semnul misterului $i aventurii ..." Mircea Eliade, Secretul doctorului Honigberger (1940)

"India lui Eliade", aqacum el insugi areprezentat-o mereu,odat[ cu intoarcerea la Bucurestis,ipdndla plecarea sa dintre noi, camufleazdmai multe mituri personale:"mitul" episodului himalayan, "mitul" constr6ngeriide a pdrdsi India, dupd numai trei ani, pentru a-gi satisface stagiul militar la Bucureqtisau "mitul" unei eventuale intoarceriintr-o "grotd din Himalaya"."Mitul himalayan" se referi la traiul s5u sihastru,timp de gaseluni, la Rishikesh,in Himalaya, unde ar fi fost iniliat inyoga de Svami Shivananda si s-ar fi "auto-initiat" in tantra impreunl cu Jenny.Acest mit a contribuit treptat la creareaimaginii sale de iniliat gi inlelept.8r Astfel, exegefii cd4ilor sale au crezut c5. fenomenele descrise in jurnalul doctorului Zerlendi din nuvela Secretuldoctorului Honigberger sunt "experienfepersonale" trdite

79

ARCH,frUS
de el in Himalaya,iar moarteasa a fost considerat[,nici mai mult nici mai pu{in decdto rnahdparinirvdna. Cercetdndins[ cu atenlie articolele despre India, jurnalul, scrierile memorialistice gi coresponden{a, d[m peste multe neconcordanfeintre afirmatiile la saledespreperioadaindiand gi mai alesdesprelunile petrecute Rishikesh.Ele aruncd o umbrd de indoiald asuprasincerit[lii $i adevdrului mdrturisirilorsaleqi lasdimpresiac[ a vrut sdmistifice anumiteaspecte ale vielii gi personalitd{ii sale. sala Svarga Agram, Studiiledespre Eliade,circumscriugederea in mod variat,intre lunile septembrieEimartie, octombrie qi martie sauoctombriegi aprilie.Acestevaria{ii reflectdnepotriviriledintre diverselemenfiuni pe care le face el insugi desprecele gasesau intr-un agramdin Himalaya - de fapt, de la Eapteluni petrecute altitudine pic.ioarele Himalayei,cdci Rishikeshse afld la modesta cele "qase de 300 de metri. Pentru prima datl Eliade pomenegte luni in Himalaya pentru a culege informalii asupra tehnicii meditaliei" in Curriculum vitae careinsofegteteza sa de doctorat iar apoi in primul interviu dat dupd intoarcerea susfinutdin 193282 in prefalala ceade-adouaedilie a c5rlii India (1935), sain !ari.83 el scrie despre "mdndstirile himalayene,in cari am locuit din a,in inc ercarea labirintului: septembrie1930 pdndin martie I 93 I "E "Am rlmas acolo la Rishikesh $asesau gapteluni, aproximativ pAn[ in aprilie."85 iar in Memorll: "Am plecat tot atdt de brusc gase luni de sihdstrie."E6. precumvenisem, in martie,dup[ aproape nu au Descoperiminsf,, cu surprindereEi nepl[cere, c[ acestea MirceaEliade,spre frontiera afganS, fost nici qaseqi nici de sihdstrie. (noiembrie 1930) impreund cu Svami Jfr6nAnanda Eliade a ajuns la Haridwar in dimineala zilei de 29 septembrie Apoi a tras o noapte la dak bungalow-uldin gi timp de patru zile a vizitat temple, o bibliotecd gi colegiul Gurukul.sT kilometri mai in amonte,SvargaAgram unde s-a qi mutat la cdgiva oragulRishikesh,pentru ca a doua zi sd descopere, El a pdrlsit aqramulla la 5 octombrie.ss in ziua urm[toare. $edereasa in SvargaAgram incepe deci, cu aproximaqie, A petrecut,deci, la Rishikesh,doar trei luni corespondenfa sa publicatd.8e inceputullunii ianuarie,agacum o dovedegte impreund cu Arthur Young, la Kapurthala au fost punctatede cilltorii gi vizite prin imprejurimi: la Peshawar dar gi acestea sau gi Amritsar pentru a vizita palategi temple,la OrientalCollegedin Lahore pentru a vedeacolec{iile de manuscrise indiand.Pe de alt[ parte,la Rishikeshintdlneamultd lume, la Rurki unde a fost invitat de Crlciun la o familie cregtind o seard nu numai pustnici, ci gi vizitatori, precum aceamisspe care oinso{ise la Brahmapuri sau cel cu care avusese in kutiar-ll siu, l-a dedicattezei de doctorat,articolelor iar o bunbpartea timpului petrecut intreagd,o disculieliterardeo pentru Cuvinrzl gi romanului Lumina ce se stinge. nu se poate spunecd i-a fost vn guru, in senstradilional, agacum mai tArziuil va Nici despreSvami Shivananda la R ishikesh(de numi Eliade gi apoi unii comentatoriai vielii sale.Rela{ialor, chiar Ei limitatd la cele trei luni petrecute nu pare sI fi fost ceaguru-;i;ya. Eliade se scuzl fapt mai pulin, cdci Svami a lipsit o bund partedin aceastlperioadd), ins[, nu discreliaasupra"inigierii de la Rishikesh",aceasta, misterios,in mai multe locuri, pentrua fi nevoit sd pdstreze i-a fost, mai pare a fi fost altcevadecAto introducerein tehnicile de pranayama gi de meditalie. Svami Shivananda unul privit cu mult respectde Eliade, dar totugi,numai un un instructortemporarde hatha-yoga,e adevdrat, degrab5, de meditalie,de contemplare."el instructor:"el m-a indrumat pufin in practicilede respirafie, in Memorii, el lasl sI se in{eleagdcd relalia sa cu Jenny ar fi durat mai multe luni: ea ar fi sosit "in preajma Criciunului", noapteafatald s-ar fi produs cAndvain februarie iar "auto-inilierea" lor "tantric6" ar fi durat pdnd in Cel de-al treilea caiet al jurnalului sdu publicat in $albier, martie cdnd Eliade pretinde cd s-a intors la Calcutta.e2 cu o notd despreJenny: "Socoteli scurtecu Jenny.Ii perioadamartie-noiembrie1931,incepe,anacronic, cuprinzAnd dovedesc cdt de ridicol ar fi si m[ urmezela Calcutta.Ne-amintdlnit, ne-am intoxicat, am colaboratamdndoicu furie Dar mai incolo se aflI o altl notd la ceamai mediocrdcddere- ce sensar aveao prelungirea acestuispital sufletesc?"e3 din ianuariecare,impreundcu multe pagini de jurnal despreJenny,a fost folositd pentru romanul neterminatVictorii, gi izolareameapierdute,pierdutepentruun nimic, pentru trecdndapoi in intoarcereadin rai: "imi parerdu de castitatea Si tot jurnalul arat[ o altl versiunedecdt dupd care amdndoi suntemabltuli gi stupizi ..."e4 o simpli luptd senzuald, memoriile a inceputuluirelaliei lor, versiunemai apropiatl de ceadin romanul Maitreyi: "CAndi-am povestitde-afir a pdr povestea mea cu M., Jenny a inceput s[ plAngdsi mi s-a dat. Ce-oi fi crezut eu atunci gi ce mi-am notat in caietul ii mdrturisisem Jennya crezutcd o iubesc,de aceea de ieri imi descoperd un fapt interesant: meu, nu gtiu.Dar scrisoarea episodul M. Stupid. N-o iubeam deloc, iubeam ca un smintit pe M., gi ca sd-mi verific pasiuneaaceea,sd-i cunosc gi cunoagterea carnaldcare a urmat, a minat indirect memoria marginile,incercasem confesiunea. Ciudat, confesiunea dragosteimele. Cu cdtd mulgumirem[ t[vileam eu pe covor cu Jenny, amdndoi isterizali ;i incon;tienli (subl. n.),

80

ARCH,4iUS
numai ca sI pot constata: dacl pot face asta,incep a o pierdepe M."ssDacd Jennya venit intr-adevdrcAndva inainte de Crlciun iar Eliade, qtim sigur, s-aintors la Calcuttain prima sdptlmdnda lunii ianuarie,relalia lor s-a consumat intr-o perioadl de doud sautrei slptdmdni gi nu a fost, se pare,decdtun scurt episodamoros,poateasemdndtor celui descris in romanul Maitreyi.e6 Toateacestea qi occidental,imagineaunui aratdci Eliade incercasd-giconfecgioneze, pentrupublicul sduromAnesc - a f[cut in India experien{eesenliale.ince.ca." pornit[ din om care - chiar dac5 nu aduceaun "mesaj himalayan"eT aceleagi resorturiinterioarepe carele recunogtea in povestirileoculte ale prietenuluis[u Van Manen,in "setealui de agi justifica oarecumcei treizeci de ani petrecufiin India. India, gar[ fdrd miracole gi f[rd fachiri, lard monotoni, plati, - daci nu izbutestisd te desprinziodatdde toatefarmeceleoraquluigi s[ te agezila drum cu hotirArea:ori deprimantd aflu, ori nu md mai intorc..."e8 inc[ din prefaga celei de-a doua edigii a lndiei, compardndexperienfasa cu cele ale lui Alexandra David-Neel, Nikolai Rririchgi Giuseppe Tucci, el scria:"DupI cdtegtiu,nici un european n-a statp6n[ acumgase luni intr-o mdndstire himalayanI; iar dacl a stat cumva, n-a scris nimic despreviagagi oamenii de acolo."ee Se pare, insd, cI in aceastd inci inaintea tentativdel a fost impins gi precedatde colegii sdi de generaEie care,in paginile revistelor bucuregtene, precum urmdtoarea:"A colindat episodului "himalayan",scriau despre"aventurile"sale indieneinfraze nemdsurate lara misterelor interioare, a pdtruns in taina mAn[stirilor tibetane gi a fost iniliat in practica celor ce au depigit viala pdmdnteasc[ prin contemplare."rm Printre discipolii gi admiratorii s[i de mai tdrziu, istoricul religiilor a ajuns sI fie consideratnu doar un inifiat ci chiar un mahdtma gi un boddhisattva.Una dintre cele mai popularereprezentdri ale t6ndruluiEliadea devenitfotografiasade la Rishikesh, imbrdcatin hainaportocaliede eremit.in cercurile'tradilionale', insd, activitatea intelectual[,desigurutild 9i fascinant5, dar limitatd la preliminariile sa a fost privitd doar ca o cercetare pe gi printre gi la suprafalafenomenului careil studia.r0r cei carenu au exageratmistic experienlele saleindiene, Chiar Eliadeeraini{iereagi realizarea spirituald,depldngdndu-se abandonarea a fost cultivatdimpresiacd ceeace cdutatAndrul acesteiquestain favoarearecunoagterii academicegi a succesului literar. insd, toate scrierile gi activitateatAndrului putea plrea c[ut[tor aratdcI el nu era un contemplativagacum ar datorit[ problematiciicareil preocupa, ci un ambilios primatul carecredea in spiritualului,mdnatde impulsul de a face, de a creeain mod nemijlocit, hot[rdt s[-qi schimbe El s-a opus terorii istoriei nu transcenzAnd, via1a, sd-gicreezeun destinexemplarsi si schimbeqi viegilecelorlalli.r02 ci creAndistoria. India a dat profunzime qi claritate viziunii lui Eliade. Nu se poate contestacd experien{elesale au fost esenfiale pentruel, pentrugenerafiasa qi, intr-o misurd, pentru secolulal XX-lea occidental,dar ele suntinc[ departede marea pe care India il puteainv[[a. Poatede aceea lec1ie Eliade a incercatsd le dea gi dimensiunipe care ele nu le aveausau pe carele efloraser[numai in treacdt.Despreacestaspectal vielii saleindiene,pe care Eliade a sclldat-o in legendi gi mister, erau congtienli alli colegi de generaliemai lucizi, precum ConstantinNoica care il descrie ca "aventuriercare-qi des[vdrgeste legenda interioard"r03 sau Pompiliu Constantinescu care il numegte"micul profet plecat in India sd-qi incarceprovizii de mistere".rfr De altfel, ascultdndu-i mdrturisirile,Claude-Henri Rocquetii spunedirect: ""n ceeace m[ privegte,nu mai gtiu ce sd 'b5tran',protagonistul cred.MI simt in situagia personajelor pe cereil ascultd ultimei dumneavoastr[ cd4i. Aveli un dar aproape diabolic sd vd risipili auditorulin mijlocul unor povestiriin carenu mai estein staresAdeslugeascl adevdrulde minciund,nici stdngade dreapta."ros intr-adev5r,povestindu-gi via1a, Eliade devine propriul sdu personajiar bltrdnul FSrdmItrecede parteaaceasta a oglinzii pentrua recupera realitateatrecutl dimpreundcu toateposibilit5lile ei neimplinite. Parcurgdnd timpul in sensinvers, el preferl in unele rdscruci,alte drumuri decdt cele pe care le bdtuse,"corectdnd" traseulvietii sale gi reintegrdnd in plan simbolic ceeace ratase in planul concretal experien{ei.

qi ini{iere 5. Experienfialism
"Dar eu vreau ca rezultatele experienpelor mele sd modifice viepile celorlalpi. Vreau sd am Jii, aceasta e. $i oricine poate ft Jiul meu, fiindcd nimeni nu poate Ji el insuSi" Mircea Eliade, Isabel;i apele diavolului (1929)

poatefastidioase Toateaceste, dar necesare, observaliiconducla intrebareacare le justificd interesul:a fost Eliade cu adev[ratinitiat ?ntr-una din tradiliile spiritualeale Indiei?Inilereaesteo noliune indisolubil legatl de ceade tradilie, parteaoperativda acesteia, fiind considerate procesulprin carecunoalterea tradifional[ estetransmisl discipolului de cltre maestru(depozitaral tradiliei primitd prin iniliere gi realizat[ prin oper[ personald) si prin care acesta dobdndesre realizareaspiritual6.in diversele tradilii indiene, initierea este,flrd excepfie,forma superioartrsi completd a cunoagterii. Atunci, insd, cdnd Eliade vorbe$tedespreinilierea sa,cuvdntulca atareestefie folosit in senscomun, profan, fie, degi trecrrtsub tlcere, confinutul la care se referd se dezvlluie a fi unul profan. Intr-un interviu dat dupd intoarcereain !ard, el isi descria qederea in India in termeni menili sd-l invdluie intr-o aurd misticd:"Activitateameaconstainneobosite studiialelimbii sanscrite si cercetdri asupra misticii indiene.Fdcusem diferite cunoqtinfe, eramin relafii cu ciluglrii rdtdcitori, cu ascefii, cu cersetorii religiogi.Toli acegtia au fost profesoriimei. Ei imi

81

A}ICHIHUS
mAnistiri undeintdlneamizvorul autentical filosofiei recomandau qi al cunoagterii.Pdr[seam Calcutta gi luni intregi nimeni nu-mi mAnbstirile gtiade urm6.Intervalein carer[t5ceam qi eu,colindAnd Indiei."r06 Dacd perspectivain care sunt puse acestemdrturisiri este pe date menit[ s[-i creezeo anumeimagine, eIe sebazeazdtotuqi adev[rate. LdsAnd la o parte atracfia sa pentru personalit[1i ca GandhisauTagore,Eliade a ardtatun interesmai special,mergAnd pdnd la contact, pentru patru curente vii ale tradiliilor spirituale d i n n o r d - e s t u lI n d i e i : v i E n u i s m u l b e n g a l e z ( r e f o r m a t d e Chaitanya),neo-vedantismullui Vivekananda gi al Misiunii RAmakrishna,"yoga integral[" a lui Aurobindo Ghose gi buddhismul lamaist. Cu excep{ia acestuiadin urmd, pentru care in cAteva in aceavremeinteresulsdus-alimitat lavizite superficiale reforme modernizante curente erau celelalte sikkimeze, mdnistiri ale unor mai vechi tradilii. Ba chiar mai mult, in cazul lui Aurobindo Ghose reinterpretareatradiliei era insoqitdde aspre critici anti-tradilionaliste gi de o deschiderec[tre cultura occidental[ (vizibile in adev5ratalor amploare abia odatl cu publicareapostumda scrierilor datdnddin perioadarecluziunii sale) care fac ca, qi in ziua de azi, gAndireasa s[ fie privitd cu de cdtrebrahmaniitradifionali. suspiciune in sa la Calcutta, l929,la opt luni de la sosirea ln septembrie timp ce se indreptau spre Shantiniketan,Dasguptaii f[gdduiegte ( | 930) Calcutta Bhowanipore, in casa familiei Dasgupta, MirceaEliade, sd-l inilieze in practica yoghin[. Din fragmentele de jurnal iniliere a publicatein volumul $antier, nu mai afldm dacdaceastd avut loc, dar peste pulin timp, dup[ intoarcereade la Universitatealui Tagore, il surprindem notdnd despreo anumitd definitiv "practicdmental[ foarte complicatd"carei-a produso starede "bine", linigte gi "lumin[", dupd carese a$terne tdcerea.tol Belur Math, la marginea in timpul gederiisalela Calcutta,Eliadeii frecventape cilugdrii de la mlnlstirea neo-vedantind gi chiar i-a insogitla kumbhamela de la Allahabad,in ianuarie oragului(mai alespe prietenulslu Svami Nilakananda) el cautdsd din jurul Darjeelingului, saula mlndstirilebuddhiste 1930.in vizitelesaleprin jurul Calcuttei,la Puri, Benares un fachir caresI faci viagayoghinilor gi a misticilor indieni.C0ndtat6l sduii cere sd gdseascd mai de aproape cunoascd demonstraliiin Romdnia, el ii rlspunde: "cunoscla Puri un yoghin tantric extraordinar,dar nu accept[ sd aratenimic"ro8 oricui sauin vizite de curiozitate, fie ea gi savant6.Cdt de mult putea Adevdrafii yoghini Ei tantrici nu-gi trddau secretele afla tdndrul orientalist in vizitele sale?$i cum sperasd primeascdinilierea flrd sd fac[ dovadaelementar[ a aspirafieice o ani lAng[ "cel dintdi yoghin" aveapentru ea?Cdciel nu a rdmasqi nici nu a luat in seriosinvitalia de a r[mdne doisprezece ani in m[ndstirealamaist[ din Sikkim.rr0 saucincisprezece pe carel-a intAlnitintr-un basti bengalezroe unde"Am sd plecarea sala Rishikesh despre Eliadeii scriaacestuia Dasgupta, DupI alungarea sadin casaprofesorului vignuitd, asacum gdndea incd la tradilia Separeci el semai Voi fiun brahmacarinpeviatA."rrt iau acuminifiereahindusd. nu in Maitreyiei.r12 De.si, in caresperas[ fie primit la Puri pentrua puteadevenisolul reformatd de Chaitanya, fusese g6si tradilie. gakta, putea el acestd gaiva sau Rishikesh gi Uttar Khand, unde era patria yoghinilor gi tantricilor din secte t 13 Ajuns la Rishikesh,Eliade ii va scrie lui Khokha: "Acum sunt gi eu un hindu". Dar am vdzut dejafelul in careinfelegea el acestlucru qi cum qi-apetrecutcele trei luni la poaleleHimalayei. unui r;i, cap de familie dintr-o suburbiea fi gdsit guru-lin persoana Pdn[ la urm5, intors la Calcutta,Eliade crede a-s,i petrecutein India, 9icare, in cele trei sdptdmAni tArziu, C. G. Jung prietenului sdude mai metropolei,oarecumasemenea profund mai mult timp in petrecut, impresionat, a la Arunachala dar a refuzato vizitd la RamanaMaharishi in refugiul de ra Bombay.r om cu familie din unui discipol al acestuia, compania - care cer rigoare,stipAnire, de la Dasguptasau de la Svami Shivananda Nici tehnicileyoghine pe care le inv5gase "lumeqti" lntrebat,in primul interviu episodic. qi nu le-a urmat decdt la multe din cele o viald curat[ renuntare constanlb, posturale gi respiratorii de tip yoghin, el practic[ tehnicilor sistemul Bucureqti, dacd mai ce i s-a luat dupd revenireala foarte severd."r15 psihicd fizici "Nu. de disciplind via16, de hran[, o El e legatde felul de rdspunde: 9i au rlmas doar "experienfe"la fel ca multe altele- unele exactopuselor - pe carele incercain acei AEadar,toateacestea in congtiin{a altora".r16 prin literatur5, adicdprin "trecerea nemurirea" ani tdndrulEliade,c[ci ele eraumenitea-i "asigura pe agezat in capul in India care l-am primul roman scris potrivegte mesianic din aforismul Acestui Eliade credem cI i se prin peste un deceniu, vorbea pldm[dit cel care, gi felul lor s-a iniliatice ele in experien{e acestorrdnduri. $i din aceste principiile, bine zis, cu adicd, mai "eu practicant. mullumesc cu Eu md nu sunt un romanul Viapd noud: guralui Tuliu din principiile."r'7 caqi mine, cu (...) clci el lucreazl, incredere in Gu6non, qi am mai multd coerent[. lor clard infelegerea

82

I Faptul - cu care dacd isihasmul este un "esoterism" saunu,e o chestiune deschisd incddezbaterii. De pildd,OlivierClement, unadintrevocileautorizate nu suntem (cu qirurilesaleneintrerupre neaptrrat qi discipoli,precum'sufismul'), ci de acord- ce i-au negatacest aspect, scria:"isihasmul nu e un esoterism de maegtrii qi din pdtrunderea realizarea conqtienttr a misterului creqtin, capabilIintotdeauna dea renagte din trdirea sacramentall Scripturilor." O. Cl6ment, La priire deJlsus, gi inliaticeprecre$tine in: J. Sen, O. Cldment, In priire tlu ceur, Paris,1980.in ceeace priveqte rom6nilor, tradiliileesoterice ale strdmoqilor ele nu par a fi - de cdndavemprimele supravieluit in pragul epociimoderne observa{ii neutre ca vestigiifolclorice. asupra lor - decdt 2MirceaEliade,"Revoltacontralumiimoderne", p.6. Vremea, Bucureqti, VIII, nr.382,31martie1935, I ln alti parteam incercatsd conturhmdebuturileinteresuluipentruteosofiela romdni.YeziTeosofie;inalionalismtnTransilvania: cazul DionisieStoica,Acta MuseiPorolissensis'XXIII'vol.II'2000'485-526;versiunerevhzut6piaddugitdin:hnp://www.libris.f.il.unibu mai ampludedicatacestei temeseafld actualmente in pregltire. a O traducere romdneascd a acestei cdr;i,datoratd lui ElenaPArvu, eragatainctrdin acelaqi an, la edituraAnastasia, dar din motiveambigue a fbst scoasldin programul editorial.Ea a apdrutdecurind intr-o versiune fiancezd augumentatil La Grarule Influence tleRen'!Cuinon enRoumanie, suivi de,/rlirs EvolaenEurpe deI' Est, Editions Akribeia, SainrGenis-Laval, 2002. 5 Vezi traducerea romdneascl PeneleArhanghelului.Intelectualii romini ;i Garda de Fier (Nae lonescu,Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Vasile deRIzvanCodrescu, Editura Anastasia, Bucureqti, I 997,pp. Invinescu), Baillet,traducere de FlorinDumitrescu, cuo prefa;ide Philippe edilieingrijitd$i postf'ap 1 0 5 - Il 4 . 6 Volumule dedicat vizitei lui Evolala Praga, localegi cunoaqterii scrierilor salein celetrei lfui. Vezi BucureEti raporturilor salecu personalitdfi $i Budapesta, o scrisoare a lui Evolac[tre El iadedin 28 mai I 930,recenzia lui Eliadela Rivoltacontro il 2, 3 Ei4 careprezintdEireproduc: CapitolulII, /n Romhnia$ apendicele mondo moderno din 23 t'ebruarie I 958.Op. cit.,pp. I I -38,93-I 04. intr-o versiune revlzutdqi addugitd, capitolul a lui Evolacltre VasileLovinescu Eio scrisoare de Florin Dumitrescu, despre Evola;i RomAnia a aptrut ca introducere la colecfiade articoleevoliene Nayionalism;iascezd, traducere edilie ingrijitA de VasileA. pregdtitd pentru pp. I l-38. $i aceastA cartefusese editura Anastasia, fiind ulteriorscoasidin tipografie. Julius Marian,Editura Fronde, Alba-lulia- Paris,1998, intr-o versiune liancezd augumentate, intr-unvolum cu cartea despre Alte studii despre Eliadeqi Evola:Giovanni Evolu sulfronte tlell'Esta apArut Gu6non. p. l7; Philippe Diorama letterario,nr.120, novembre 1988, Baillet, et Monastra, Il rapporto Eliade-Evola. Unapaginadellaculturadel Novecento, JuliusEvoLa Mircea Eliade( 19271944):uneamitidmanqule,LesDeuxEtendards, sept.-dec. I 989;versiune amplificatd: ./uliusEvolae Mircea Eliade: un'amicizia dimenticata, de Tunis, L' "iniziato" e il Profesore. I rapporti "somersi" tra in Delle rcvine etl oltre Saggisu Julius Evola, Antonio PellicaniEditore,Roma,1995;Gianfranco Julius Evolae Mircea Eliade,it idem,pp. 219-249. 7Celegase pundnd aducun plusdecunoaqtere la dispozilia cititorului materiale inedite saudificil accesibile: celedoud contribulii la revista apendice alevolumului Krm (traducereadin Katha Upani;adEiarlicolul$ri Aurobindo),articolulIui Gudnonscrisspecialpentru Memradarcare Memrasemnale de Eliadecu pseudonimul nuamaiaparutdatoritdincetdriiaparigieirevistei(E'ristdincdposibiIitd'!iinipiaticetnJbrmel (Breviar, "scrisoarea" gudnonieni" rlsp0nditd in I 998printre"prietenii decdtre FlorinMihdescu, discipol al lui Lovinescu 28 iunieI 935,o poezie a lui Avramescu, Cdtreprietenii gutnonieni)qi o scrisoare a Iui Mihail VdlsancdtreAnton Dumitriu din l4 ianuarieI 968. ECornelUngureanu,JXU, pp 259-265; 1985, variantiaddugitlin Imediata Revista de istoriegi teorieliterard, Bucuregti, anulXXXVII, no. l-2, ianuarie-iunie vol. 2, EdituraFacla, Timiqoara,| 989,pp. I 08-l 28; EnricoMontanai, Eliadee Guinon,Studie materiali di storiadellereligioni,Roma, s. n., vol. noastrdopropiere, MirceaEliade, pp. I 3l - 149;FlorinMihIescu, MirceaEliadee Reni Guinon,Otigin| supplemento a Orion(numdr special a curadi Claudio 6 | , XIX, nr. I , 1995, Mu$i), Milano, no. I 50, marzo 1997 , pp. | 5-l 8; PaolaPisi, I "tradizionalisti"e laformazionedel pensierodi Eliade,in: Confrontorcn Mircea Eliade.Archetipi mitici e ideilih storica,a cwa di LucianoArcella,PaolaPisi,RobertoScagno, Book,Mi lano,I 998,pp. 43-I 33; MarcelTolcea,Literaturd;i ezoterismMircea Jaca de Vest,Timiqoara, 1998, fiagmente: Mircea Eliatle;i Rene Eliade;i Rene Gulnon,tezdde doctorat, Universitatea din careau apdrut diverse Guinon,Orizont, Timiqoara, lX, nr. I 2, | 5 decembrie 1997 acvatic,edilie anastatici, Edituraldeea,2002. , pp. 13,15;Sndiu introductivlaMiceaEliade, Noteasuprasimbolismului - aproape guenoniene Aceste relaqii in deceniul al nouileaEi de criticii lui Eliade cu dezviluirea au fbstabordate simultan "surselor" ale antropologiei lui Louis pentru gi gdndirea Dumont- careaugisit in simpatiile sau"sursele" salenemdrturisite un nouargument a lichidainfluen{a de caresebucurtr opera sa. eDanStanca, solitar. Introduceretn operalui Vasile Contemplatorul Lovinescu, EdituralnstitutulEuropean, IaEi,I 997; VasileLovinescu ;ifuncliunea tradilionaE, volumalcltuitde FlorinMihdescu Rosmarin, Cristian, Editura Bucuregti, 1998. EiRoxana f0Pentru vomcitadoarapreciata a ilustra cit depu;ineste cunoscut, chiar$i astdzi, carte a luilonPop,Avangardatn literaturaromdnd,EdinraMinerva, Bucureqti, (Marcel (sic!)cecontinulcu un anumitratinament, "lonathan pi "urmuzistului" 1990,p.374,carcacordI treirdnduri X Uranus pasti$elorin Romanescu), seria care pi in noua vreme, s-auexersat, scurtd F. Brunea la75 H. P., apoiMoldovqi lbartemodesta Madda Holda,launu."Pasajul apare neschimbat ediliea cdrlii (Editura qiin Dicyionar Atlas,Bucureqti, 2000,p. 402).El e perpetuat ca MarcelRomanescu deavanganJd Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian literard romdneascd. Pricop,Editura Tritonic,Bucureqti, precum 2002.in alte studiirecente despre avangardi, cel al lui Ovid S. Crohmilniceanu, Evreii in mi;carea tle avanganld romdneascd, "Pentru Bucureqti, 2001,el esteignoratcu desdv0rpire. EdituraHasefer, Un editorialal lui NicolaeManolescu ce se incheiecu atirma{ia Mihail gi recunoaqterii" paresd marcheze Avramescu e timpulrecuperdrii inceputul literare. Vezi NicolaeManolescu, "humorist uneialtereceptAri Jonathan X Uranus, /iber",Romdnia literard, Bucuregti, nr. 43, 3I octombrie-6 noiembrie 200I , p. I . 'r Cfaudio Muttiscrie in doui rdnduri, in cir;ile sale, cd revista Memruadispdrut din fbndurile Bibliotecii Academiei Rom6ne din Bucurepti. Vezinota8 din capitolul dedicatlui Lovinescu in PeneleArhangheluluigi nota3 din capitoluldedicat revisteiM emra din cartea Eliade, VAIsan, Geticuse gli altri. Aceastd afirmaliene-a surprins, cdciin perioada 1990-1999, amconsultat-o decdteva ori Ei,in celedin urmd, chiaramtbtocopiat-o. Trebuie, oare, sdconcludem pistreazl cdbiblioteca incl "filtre" pentruoperele carese aflauin tbstul tbnd secret? l2CornelUngureanu, op.cit.;Mihail Constantineanu, MihailAvrarnescu;iimpdcarea contradicliilor,Rominia literarS, BucureEti, XXVII, nr. 28,27 iulie- 2august - 4 octombrieI 994, pp. I 4- I 5 (celedoudarticoleau fbst reeditate I 994,pp. l2-l3i "Nu am venitsdfac ci suntchematsdfiu", idem,nr. 37, 28 septembrie cu unele mici omisiuni ca postt'ald la volumullui MarcelAvramescu citatmaijos pi,din nou,in volumullui Mihail Constantineanu, Doctorla oameni de seamd. Amintiri, preta{d evocdri,comemordri, de AlexandruPalelologu, EdituraAnastasia, BucureEti, 2000,pp, 63-85);Calentlarulincendiatal lui lerusalim Unicornus trdwlav ;i neiscusitaspirant ucenical SftnteiSmerenii,prefall de AlexandruPaleologu, postf'a1I de Mihail Constantineanu, Editura Anastasia, Bucurqti, 1998;Monolog nocturntlespreSuverana Slobozenie a Singurdtdpii,prefald de AndreiPlequ, edilieingrijitd deMarianaMacri, EdituraPaideia, Bucuregti, 2001 . Cdteva din poeziile saleaufbstcuprinse cu aniin urmdin Antologia literaturiiromhne pentru deavangardd,editatdde Saga Pand, Editura literaturi,Bucuregti, q.u 1969,p.474 |1Pro1bsorulLocusteanu,printrealteinteIeseesoterice,atradus'par[ial,Sacro-SanctaeScientiainrlepingibilisIma3oa|uiDimite (in sensclasic)olandez ideilorteosofului Van Helmont. DimitrieCantemir, Metafizica, din latinegte de NicodimLocusteanu, cu o prefafd de Em. C. Grigorag, Biblioteca Universald, nr. 158-161, EdituraAncora, BucureEti, 1928. CerAndui-o lui Petru Comarnescu, la l9 fbbruarie 1929, de la Calcutta, Eliade scria:"E licuti de fostulmeu profesor N, Locusteanu, om de formidabild cultur6, singurul careva puteajudeca lucrdrilemeleorientale in 1ard." MirceaEliade, Europa,Asiu, gi ingrijirea America... Corespontlen\d,volumul L A-H, cuvdnt inainte edilieideMirceaHandoca, Humanitas, Bucureqti, p. | 73.O noud 1999, traducere a apdrut in I 999 la EdituraPaideia din Bucureqti, Chipulde nezugrdvit al preasltntei;tiinle. raCornel Ungureanu, op. cit., pp.261 respectiv I 12. 15 CornelUnguream, A muri in Tibet. Jurnal,Editura Polirom, p. 16. Iagi,1998, 16 "lecliilorlui Naelonescu". Idem,p, I 7. Acelagi pe seama autorpunea convertirea sala ortodoxie Apud CornelUngureanu, MirceaEliade;i literatura exilului, Editura ViitorulRomanesc, p.30. Bucuregti, 1995,

ARCHtrTJS

83

ARCHIft]U$i
teArsavir Acterian l1992,pp' 470-41 Bucuregti, CafieaRomdneascd, , l urnalul unui pseudo-filosof, 20 loc cit.,p. I 2; ln volumla p. 64. contadicyiilor, MarcelAvramescu MihaifConstantineanu, ;i tmpdcarea 2rAmeliaPavel, Bucureqti, I 997,p. I 6. Universalia, IJnmartorin plus,Editura X 2rIatdschematismul Ionathan saleurmuziene in Eiietedepapagalschilele "Marcel caresemna Avramescu, rluticios cu careil evoci un alt colegde genera{ie: prin experienlele ce urmdreqte de CocaFarago, in carellmure$tede ce s-adespertit unu atrimis revisteio scrisoare deo notd apdrutdin ot'ensat Uranus,simlindu-se Am scrisoare. acea ampld si publicdm a euluislu. Ne cerea explicare la 49 de ani,o sinteticd qi ne promitea sdne dea,cel mai tirziu pdnd hipnotism lui de magie, 70 de ani." Cf. apropie de Banat. Azi se preot printr-o comund din qtiu, devenit omul a penl sa. Din cite la realizarea sI-l a$teptAm piin rna cd avem r6bdare rdspuns darlat'eldenedreaptd lui $tef'an Baciu, neutrda l9?3,p.362.$i caracterizarea Bucuregti, dejurnal,evocdri,EdituraMinerva, in'02. Memorii,fiLe Sagapand,Nriscrr 'Mark X. Uranus, mai zis 9i Ionathan Abrams', zis c[ MarcelAbramescu, (n-ampututsdaflu niciodatd adevdrat) careeraadevdrul "Sepovestea prin schematizare: 'IONEL erascris papagal, cdrfide vizitdpecare Comandase unui b6iefel. era tatdl avant-gardei, qi la altereviste ale Ratlical ttc prinanii I 928-1 930scriala Bilete care eu ab l tlfib ,ro n a t h a n X . U r a n u s , e s t e a u t o r u l e lo f ' e r e a n o i l o r ' c u n o $ t i n f e ' c u c a r e s e j u c a i n p a r c s a u i n g r a d i n D ap c ltI A B R A M E S C U / C o pm i l i c ' p e c a r e c o p i l a ql u 'Circulaliin 'cugetAri' locuri: de-alungulvielii in celemai neaqteptate qi pe caremi-amrepetat-o pe caremi-a fbst clats-ocunosc, uneiadin celemai originale P r a f u l d e p e t o b d ( 1 9 1 8-1946),Mele, b lr a m e s c u a rp f ir e o t , u n d e v a i n t r - u n s a t d i n B a n a t l " C f . $ t e f ' a n B c i u , ce e c h i n o x n u mc au i o b l o n d e d a m d ! ' A m a f l a t c d M a rA -' ca preotintr-unsatdin Banat mioapd ultimdtuqd, pp. 557-558. Aceastd 1995, Bucureqti, Eminescu, la Editura I 980;reeditat Eisuficientd de a st?rqi Honolulu, pentru autorii ei' mult decdt compasiune mai in neant, starne$te definitiv e trimis derizoriului inceput subsemnul prin careun portret provindin amdnunte ir BarbuBrezianu I 985,pp. 66-70.$i aceste Bucureqti, literar, Despre EliadeMircea;i colegiilui de liceu,Almanahul , Elevide mareclasd. la articolului. nota 6 de sf?rqitul autorul in cum indicd I 983, aqa de I 0 octombrie din data ale lui Avramescu orale relaterile 2a pp 34-35. 1935, Bucuregti, nr. 6,20 f'ebruarie Revista burghezd, 2s BucureEti, s.9r an I, rrt.24,l8 iunie1990,p. 3 Schilddeportet J. X. U, lvnalul literar, ArqavirActerian, 26Idem. 27 sd!iu",loc. cit.,p. l5; in volumla p. 8l . "Nuam venitsdfac ci suntchemat tineanu, Mihail Constan 2E loc.cit. ArgavirActerian, 2e Amelia P a v e lo , p .c i t . ,p . 1 6 . 30 ldem,p. 20. op. cit.' p. 93-94. 1rVezi N. Steinhardt, I 991,p. I 95 darqi pp. I 36 $i 147;AmeliaPavel, Cluj Napoca, Jarnal ul fericirii,EdituraDacia, 'l politice,Editura Scrieri spiritului. Pdcatulimpotriva r Scris in volumul I 991,pp.3l -36;republicat 4, nr. 3, July-septenber abiain I 99I , Agora, in 9g2darpubticat "eminentul literar"' "marele gdnditor", critic "excelentul precum romdne, personalitdgi ale culturii mari cdteva pp. Criticand 190-198. Bucures.ti,1999, Nemira, 'tradilionalismul" pentru cdacesta desigur, cu gudnonismul El cocheteazd gi a vitorului. aceea a prezentului romdnd, 9i sain cultura sereduc fi substanla Eifuncgia intindnd, e drept, principiul la un nivellamentabil, de aceasta, se ocupe activ vreme s[ in ultima chiar a inceput Ba Speranlei. din lucrucareia mai rdmas e singurui gi trdiaintreceledoudrlzboaie." careseincropise romdnh pune in cultura pe carene,oputeam in trecut, gi brumade speranfd salerizibile,p6nd cu inierpretdrile 'tradilional' romand, - ca,in ciudaacestui cultura discret darconstant' 3rAceleapi ce a permeat, interes terorialeistoriei cu diversele motiveau flcut - impreund Humanitas, Rosmarin $i Anretin traduceri au apirut pdnl acumla editurile dupdI 989.Numaicinci volume a.bia in romdnegte sdfie accesibild operalui Gu6non aulbsttraduse Alte cincivolume qi Sorina Tolcea Marcel MariaIvdnescu, Roxana Cristian, DanStanca, $erbdnescu. FlorinMihdescu, deAncaManolescu, semnate

DanielHoblea. pentru publicare decdtre qi pregdtite (prinGu6non) altfeldecAt stau cdlucrurile s ;Dealtf'el incredin[at fiind maidinainte nu aderam, la care lui Noica, giin planulstrictfilosoficeraupuncte, in viziunea te l e s t r a t i f l c a e f . . . , ' e t c . M i h a i I C o n s t a n t i n e a n u , / n c e p u t ( l e p r i e t e n i e c u C o n s t a n t i n N o i c a , R o m d n i a l i t e r a r d , B u c u r e g t i , n r . 4 3 , I 9 9 5 ; r e p rA old usinvol.cit.,p.3 retbrin[elaGu6non'lap.54(antinomiaimposibildeimphcatdintretradi!ieqimodernitate),l77(ideisolidintemeiatemetafizic),l85(''tuas la p. I 83 (valabilitatea qi la Fritjof Schuon, 224 (asimlire) al lui V, Lovinescu), "gudnoniannd" intelectual a universului 222 (temelia sd-linldture), cares-aosrenir exotericia ideiiapocatastazei). darinacceptabilitatea esoterici e pp. Gu6non 1984, 1 5 V a l e n t i n D u m i t r e sH co um , ocredtor insemndridespreAletheialuiAntonDumitriu,Secolul20,Bucureqti,no.4-5,(2 80-2 8 1 )l0l-1071 ' pp. qi 43 58. nr. 4, I 989, Steaua, Cluj-Napoca, asiatice, Mirajul culturilor qi Mircea Arman, pp. qi I Vezi la I 02 06. mentionat 4,'t 6,77,78,7 9, 36 e citatla pp 70.73.7 I 990.Gu6non Bucureqti, anonimatului,Caftearomdneascd, orientisinterbelica,in volumulTentayiile Tentatio DanPetrescu, la pp.5 I -53. a,luiAntonDumitriuestediscutatl 80 iarOrient;i Occident iar Culnri 17 la pp.3l ,33, 4l ' 46-47 gi Traditia suntmenfionafi I 998.Gu6non 45,Piteqti, tle imagologie,EditwaParalela Orientului.Stutlii DanielVighi, Tentapia a cir]li OrientSi0ccident)e amlizatelnpp.40-43. eleate;i culturi heracleiticealui Anton Dumitriu (nouaversiune e citatla pp. ruVezi, deexempl I 999,pp.4l -50.Gudnon EditwaLibra, B ucureqti, sud-est, q eseul secolului XXin volumul:Ddnspre tn tlezbaterea Orient;i Occident a lui AntonDumitriula pp 44,45,46' 43 ;i 44 iarOrientf i Occident reOvidiu pecican, editorilacobMdrzagi Ana Dumitran,MuzeulNalionalal Unirii' Alba transilvand;iistorieeuropeand, Miturile originii lo rorndni,in:Spiritualitate (pasaju cli t a tl a p . 5 1 4 ) (Bibliothec a u s e iA p u l e n s i s X,) , p 5 0 4 - 5 1 5 M l u l i a ,1 9 9 9 subdirecta (discipolul 4 Alte instanle iegean J. E. care"incercase, Honigberger in Secretul Doctorului sa segdsesc in literatura in careEvolae fblositde Eliade ca mijlocde vrea teatrul sd foloseascd (leronim care Thanase, regizorul gi\n groaznic") 19 trandaliri qi yogic e;uase de tip o iniliere influentia tui Honigberger, in trecut) paralizia uneigregeli comise spiritualIgi carci9i atribuie realizare lui romdneqti din biblioteca afMircea p. I 55.Printre cdrlile Bucureqti, 1999, literar", Handoca, Editura "Jurnalul deMircea noud. Roman,edilieingrijitd Eliade, Viayd Tuliutrebuieremarat^$iDaciapreistorjcdaluiNicolaeDensu9ianu'alcdruirolinstimulareacreativIqiiatdta cunoscut.intreg"capitolulTuliu"ecuprinsintrepp.153-l66incarenumeleluiGu6nonemenfionatde$aseori. 'Viald - denaturd a,Mrrcea straturi contextual' multiplelor cel maibinearheologia punctsepoate incepe noud',klem,p. 2I 2. Din acest Jurnalulromanului Eliade, gu6noniand se qi in caresimpatia - care reprezintd spiritualului" a "primatului in istoriea ideiieliadeqti angajarea darqi,in pnmulrdnd,cultural-spirituald istoricd . Cf Jurnal' vajucarolul esenqial" legionard tragedia iar "evident, moderne dramd a RomAniei e ghndita oglindiin el intreaga Romanul cu cealegionard. int6lne$te a prin careincerco regenerare romanul romaneascl, din literatura carte ceamai importantd qi certitudinea cd aminceput p.203.El il scriecu "sentimentul Ibidem, ',care dar gu6nonian qi mistica legionar[, cAtre tradilionalismul simultand Ibidem actderomdnitate". e si celmaimare meu,', ,213.Deschiderea neamului ,pp.206-207 'moartea 'oculte' altormotive aparilie. de apropiatl independent (precum intr-unstudiu vor fi dezvoltate colectivd') eliadegti qi presupoziqiile ale orin iunie 1929,la Calcutta, caresuntuneledintrecelepecare qi L'hommeet sontlevenirselonle VedAnta, moderne citestesi cdrtilelui Gt6non,It crisedu monde ''Pikimi-atrimiscdrfide la Paris, gisi aici." c14i pecarenu le puteam perioadd: sacu tamiliadin acea corespondenla a$a cumarata din Franla, gi le comandd special Cf.Epistolar,in:EroticamisticdtnBengal,SturliitleindianiSticd(]g2g revisteleevolieneBilychnis;i Krur. ldem,p' 208' p 202.Tot atuncicerede acasd 1994, romdnesc, a Tot in acea tradi{ionalismului a lui Eliadela curentul publicca o "convertire" ce e recunoscut in toamna anuluiI 933,areloc ceea perioadl, mai precis la NaeIonescu. qi continuatprin Iorga,PdrvanEigenenlia Gitntlirii pdnd inifiat de Eminescu perioadd, asperioada vezi din aceastd lui Gu6non asupra saleverbale lui Eliade. Cu privirela declara{iile in viaqa a fost unade tranzilieqi reapezare 1946-1955 e gli altri, op.cit., Geticus in volumullui ClaudioMulti,Eliade,Vdlsan, I 957,citatd Paris, I 2 mai-4noiembrie citre VasileLovinescu, lui MihailVdlsan scrisoarea 'tradifiaprimordiald' crede in careel nu putea labirintuluisarMemorii,laGuinon,Evola,la din /ncercareu 9i la iluzia p. 40.Vezi qi retbririle tdrziiale lui Eliade, Cahiers deI'Herne,publicatd memorialului destinatd secrete". intr-una din versiunileAntropologieifilosofice delindtorii unei"invdfdturi de a secrede adeplilorei 'tradifibnalismului'? spus cd cdda,dartrebuie Poate un campion al saudeun Evola, Eliade, aldturi deun Gu6non fi socotit scria:"Poate postum, IoanPetru Culianu 'qtiinlei' mai fiind totodatd universitare, pistreze magici a eticheta pe sd qi clci Eliade a pe a lui Evola, cdt cu mult a lui Gu6non, inlluenfa lui a depdgit-o $tiut 'the complet toolsof the ctra asimilat Faptul criticatd deEvola). deexemplu, lui Jung, culturale aleepociisale(la psihanaliza curente permeabil la mesajul diverselor

84

'nostalgie doomed West' i-a asigurat o largdaudienftr in cercuricare,deginetiind'tradifionaliste', resimfeau aceeaqi a originilor'."I. P Culianu, Etperienyd, p.241. cunoa$tere, iniliere (1974),in: Studii romAne;ti,I, traduceri de CorinaPopescu Nemira,Bucuregti,2000, EiDan Petrescu, * in ceea gi semnitica(ia ce priveqte originea acestui ciudargi rar pseudonim nu am gdsitnici un f'elde mArturie sauindiciu.ClaudioMutti opineazd cI ar putea fi consoanele substantivului sanscrit tunna saurdddcina arabd kartm.Op.cit.,p. 104,n.4. Am putea adiuga,ca fiind mai probabil, ktm, sat krlm, Kiilimantradin cultultantric. a7 M e m r aa , n .I , n o . 2 - 3 , i a n u a r i e - a p r i1 l i9 e 3 5p , p .l 9 - 2 0 . a'Ananda Coomurcswcny, Revista Fundaliilor Regale, Bucureqti, anIV, nr. 7, iulie 1937 Insulalui Euthanasius, eseuri, Ed.FundaIiilor ,pp. I 83-l 89;republicatin pentru Regale qi artd,Bucureqti, literaturd 1943; ediliaa ll-a, Ed.Humanitas, Bucureqti, 1993,p.222. ae Introduction au tantrisme,in: Approches de I'lntJe.Textes et 6tudes publi6s sous la direction de Jacques Masui,LesCahiers du Sud,I 949,pp. I 32-| 44.Gu6non semneazd un studiu intitulat Sandtana Dharma, Shri Aurobindo,La.cleJdu vAdagi Les mithodesde utnnaissance vlddntique iar Coomaraswami, Lefttndament religieuxdes formesde Ia sociiti indienne. 50 BarbuBrezianu, loc.cit.,p. 69. Probabil dintr-oeroare de tipar,pseudonimul apare subforma"Kra''. 5' Op. cit. (ineditd). ApU,d ClaudioMutti, Eliade-, Vdlsan,Geticus e gli alti, op. cit, p. I 04, n, 4. 52 Chiardacd ar fi vizitatcapitala Indiilortianceze, nu eraprimulromdn. cu siguranld E adevdrat cd publicuI romdnesc nu $tieaproape nimicdespre cdldtorii romdni pe Eliade. in Indiacarel-auprecedat Ei suntdestul de numeroEi, incddin a douajumdtate a secolului al XIX-lea,chiardacdnici unul nu i secompard in staturd. 5rMircea Eliade,Pruzd V , ln umbra unui crin, edilie Ei postf'afh de EugenSimion,EdituraFundagiei CulturaleRomdne,Bucure;ti, 1992,p.7 5 DupFt Jantasticd, protagonistul intoarcerea din cdldtorie, ei scrieo carteintitulatdlndia: vdlutd Sinevdzutd. s MirceaEliade,L'Epreuvedu labyrinthe.Entretiens qi notede DoinaCornea, avecCl. H. Rocquet,Belfond,Pafis, l978; incercarealabirintului, traducere Editura Dacia, I 990,p. 5 l. Cluj-Napoca, 55 qi indice Mircea Eliade, Mzmorii( 1907-1960), edi;iaa II-a revdzutd deMirceaHandoca, Humanitas, Bucuregti,1997,pp.206.Episodul din Rishikesh seafldla pp. 200-204.Acestepagini au fbst publicatepentruprima datdin 1964:India Ia 20 tle ani, Fiinla romdneascd, Paris, 1964,no. 20. in Epilogul rcmanuluiMaitreyi, "el <Allan>s-amaiintdlnitcu Jenia gi urmltorulpasaj: atribuitunuiprieten al autorului, darsuprimat ulterior, segdsea gi povestea Isaac, s-acomplicat. Peaceastd peAllanqi,liind refuzatA, tandriisraelitd amcunoscut-o sd-lcaute a incercat sdajungiprostituati. imi amintesc cd sedusese la Firpos, Eieu,cdnda venitla Calcutta imbricatd qi izbitor, publicului elegant ca sbatragd atenlia european. Jenia mi s-apdrutmultmaisincerlqi maiinteligentd prietenului decdt reiese din scrisul meu. De altf'el,obisnuiasdspund:.'Totsaunimic!..qi,pentruc5nuizbutisesdajungdosihastr'apr Allanamizbutit sdo oprimdela aceastd hotdrdre luatd intr-unceas dedesperare. Jenia lsaac intr-unashram seafli acum din sudulIndiei,unde s-alegat cujurdmintul pentru tdcerii cinciani ..." MirceaEliade, <Maitreyi>, Opere,2 Ramane, edilieingrijitd$i variante de Mihai Dascal, note$i comentarii de Mihai Dascal si Mircea pp. 390-392. Handoca, Editura Minerva, Bucureqti, 1997, 56 Vezi,deasemenea, Numefe de inifiere subcareapare in registrul agramului. Roman Palit,The in: M. P. Pandit, Cruce, editor, Breath ofGrace,Pondicheny, I 973, (autorul p. 94: "Jenny Dobson became Chidanandini" noteazigregit numele ei, Dobson in loc deIsaacson). 5? in ro manllMaitreyi.inacesta Eliade spune cderadin Johannesbu rg,inMemorii,SidinCapetown, din urmdel adaugd cd aparfinea uneifamiliideevreifinlandezi, pela sfhrsitul stabilili secolului al XI cu trupulei binelegat, qi pieptlarg."Fostd inalt,puternic, cu brafevdnjoase celistd in orchestra municipal5 qi in Johanesburg, din Capetown, darconcert6nd eaa pentru renuntat fa toate a cAuta "absolutul" in India,careii tusese revelat de cdrlileunuipseudo-iniliat englez ce semna Ramacharaka. MirceaEliade, Opere,2, ed. c i t . ,p . 1 3 8 - 1 4 0 . 5E prietenului Datorim aceste infbrmagii PeterHeehs, istoricgi editoral opereilui $ri Aurobindo, de la Shri Aurobindo ArchivesandResearch Library,care, in noiembrie 1998, la rugdmintea noastre, qi printre veteranii aintreprins cercetdri in arhive aEramului. personal Ulterior,inaugust 2000, am veriticat aceste infbrmatii. (AmalKiran)qi cu Nirodbaran, pe carePeterHeehs Iatdrezumatul convorbirilor le-aavutcu K. D. Sethna aEa cum ni le-atransmis in doudscrisori din noiembrie ''l (bornin 1903 1998: spoke to K. D. Sethna orso) aboutJenny. plump, He saidshewasasomewhat red-f'aced, notbadlookingyounggirl.Sheplayed thecellolike played anangel. She betbre theMothertoo.K. D. Sethna used to chatwith herwhileshewas'in' theashram.Heis notsureif shewasanashramite. Shehadanaffair youngman who wasllooredby the experience. with a Gujarati LaterJennyleft theashrambut remained in a Pondyhotel.K. D. Sethna sawher theretoo." "l happened to talk with Nirodbaran this morningand brought up the topicofJenny.He couldnot remember the name, but recalled thattherewas a youngSouth 'complete - she Atiican woman herelbr a shorttime.Sheplayed celloetc.TheMothergaveher tieedom'. So tar ashe couldrecallshewasnever a full ashramite livedoutside. Then,he recalled, shewentaway.Whathappened, I asked. Oh you know,hesaid.I saidI hadheard therewasa scandal involvinga youngGujarati. He remembered it. Nirodwassortof lookingaflerthet'ellow whilehe washere. TheMothersawsomepossibility in him etc.He couldnot remember thedramatic - just thathe wentawayandlaterlosthismind(noconnection storyAmalrecounted with Jenny pecareamavut-o implied)." in disculia cu K. D. Sethna, acesta ne"erainclinatd pudic, a mdrturisit, cdJenny spreprietenia cu tineridesexopus"$i pdrea a-qiamintide un tiancez. Hotelulla careeaa statdupi pdrdsirea aqramului ar puteafiHdteld'Europe pecaret-lrecomandase gi lui Eliade gi carea supravieluit pand astizi,fiind,dupi o intrerupere, redat destinaliei sale initiale. 5e Ceade-adouapersoand carea aflatpovestea Maitreyiei a tbst Nina Mareq, ceacare- cu lacrimiin ochi- a dactilografiat manuscrisul romanului apoi,a $i care, devenit soliaautorului. n Vezicefe cinciscrisori alelui Jenny reproduse, intr-otraducere romaneascd deslabd calitate, in MirceaEliade, Opere,2,ed.cit.,pp. I 84-I 9 L Primeletreiscrisori sunttrimise din Rishikesh-Haridwar, in lunaianuarie iar ultimele douddin Pondich6ry, in lunamartie. Din continutul lor; rezultd cd nu au fbstsingurele schimbate intreei in perioada ianuarie-martie l93l. De altfbleditoriimen{ioneazd pdnd cd Jenny a continuat s6-qi expedieze scrisorile in varaaceluian $i cAsuntreproduse numai"cateva dintre ele, celecareau contingenld mai vizibili cu problematica romanului"(p. I 8a). in volumulMircea Eliade si corespondenyii sdi,vol.2, (F-I), edi;ieingrijitd,notegi indicide MirceaHandoca, Editura Minerva, Bucure$ti, I 999,pp.292-302 suntreproduse, la secfiunea Jenny, numaiprimele treiscrisori din qi in traducere Rishikesh, in originalul englez romdneasci. 6lMirceaEliade, Opere, 2. Romane, <Maitreyi>,op.cit.,p. I 9 l. 62 Idem,p. 189. fl Memra, loc.cit.,p. 19. n Gh. Preda, Viala indiand.De vorbdcu D-nul Mircea Eliade,Yiala literarl, an VIII, nr. I45, I -30 iunie I933; reprodus in: MirceaEliade,Ar istouagiasolilocviald a dialogului. Intemiuri;i mdrturlslri, I, edifieqi cuvdnt inainte deMirceaHandoca, "Jumalul Editura literar", Bucuregti cd Aurobindo Ghose ,2000,p.26. Afirmaqia rdia retrasintr-ochilie de30 deanieste inexactd; el s-arefugiat la Pondicheryin 1910, unde s-aconstituit treptat un a$raminjurul s[u, darabiadinl926el ainceput a trAiretras in chiliasa. 65 "Casdludmunexemplu obositor decomun in Vetle asupracdruiaa atras atenfia Sri Aurobindo Gosh:vacile(6o)."MirceaEliade, Upani;ade,Yrcmea, Bucuresti, V, nr. 234, l7 aprilie1932, p.5; reprodus in: EroticamisticdinBengal, ed.cit.,p. 65. 6 "Swarajeo ideevedantind, 'self-government'. prin mijloace at6ttimp cdt implichindependenfa proprii,nu 'good-government' ci Pentru c5,pentruun indian, liberarea'independenfa,swcra.7'(inmetatjzicd$imorala'nutti)nupoatef.idaruitt,nicidecelapropiat,nicideunstrin'Eaeoche ecuafia karmicia individuluisaua rasei. Ea trebuie prin mijloace proprii.MI indoiesc cAqtigatd daci Mahatma e con$tient de indianiratea campaniei lui; el e mai degrabd interesat de aspectul struuniversal, uman,creptin. Dar AurobindoGosh,caree unuldin pulinelecreiere ale Indiei modemecarea indrdznitsI asimileze gi si - inclind cdtreacest perfbc{ioneze inlelepciunea sanscrith sens vedantin, al cuvdntului swara7." MirceaEliade,Erotica misticdin Bengal,ed.cit.,p. I 76. insemnarea nueste datatidarurmeazd alteia cepoartd datade5 septembrie. precum Evidenle interne, la 2 iunieI 930)seincheie dupd incdaltecdteva EifaptulcI ciclul(inceput notaIii, arati ctrel este plecerii anterior salela Rishikesh. 67 ""n experienta unuirshi(oameni caren-audispdrut in Indianici azi,depilddfilosoful Aurobindo Gosh) ", MirceaEliade, MetaJiTica tlpani;adelor, III, Cuvdntul, Bucuregti, IX, nr. 285I , I aprilieI 933,pp. I -2; reprodus in: Eroticamisticd tn Bengal, ed.cit.,p 80

ARCX{,&ti$i

85

6rEditatiin: Mirc eaEliade, (Sukumar datatd din 5 decembrie Dasgupta), din Rishikesh citre Khokha Bengal, ed.cit.,pp.93-I 02.intr-oscrisoare Eroticamisticriin 'Au despre UpaniEade: ...Potspune despre filosofia Upanigadelor lungularticol " AmvadlsKathaIJpanishadinlimba noastrd 1930, Eliade scria: fi mi-amcompletat Drugostea nu moare, MaifieyiDevi, Na ftanyate: in romanul lui Maitreyi, Vezi reprodusd vieqii gi vor morlii mele."' scrisoarea mele ti mdngdierea fbstmdngdierea 1992,p.278 qi in Mircea Eliade,Europa,Asia,America . Bucuregti, EdituraRomdnul, roman,versiunea romdneascd $tetanDimitriu qi TheodorHandoca, cit.,p. 164. Corespondenld,ed. @MirceaEliade, <Maitreyi>,op.cit.,p I 89. Opere, 2. Romane, ?0idem,p 190:aluziileluiJennylaaceasthintenfieinambelescrisoridinPondich6ryreproduseinvolum. rr MirceaEliade,Memorii, ed.cit., p. 203. 72 unde Almora(Himalaya), Mayavati, voi fi primit in mdndstirea scria:"Poate 1929,Eliade incd la l9 fbbruarie trimisdlui PetruComarnescu, intr-o scrisoare C u e yogismufeautentic."MirceaEliade,Earopa,Asia,America...Corespowlenyd,e d .a c il t . ,o pc . la Tz 3i i e l i g i v a e x p r i m a d i s t a n t a t a l d d e t i l o s o f i a v e d a n t i n t r $ i - nedogmatic Agrama din Mayavati. insd- la bazalui Advaita stau careamdndoud lui SvamiVivekananda, de gdndirea 7rMirceaEltade, Memorii,ed.cit.,p. 210. ?{MirceaEliade, op cit.,p. 190. <Maitreyi>, Opere,2 Romane, 15 l d e m ,p . 1 9 1 . 76 loc.cit.,p.20. Memra, 7? Editura Rum-lrina, edifieideMirceaHandoca, inainte ediilaa doua, cuvant Bucuregti, 1935; Editura Cugetarea, Eliade, Jumal indlan, Mircea $iingrijirea $antier. B u c u r e q1 t i9 , 9 1p ,.161. 7E - datoritd militar.Memorii,ed.cit , p 212. in prd pentru a-giindepliniserviciul dea seintoarce obligafiei Eliade plana trebuit anulat- spune P6ni la urmdacesr cu cI el i9i hotdrdse sacu familiaaratd planeaz[ indoiala. Corespondenla justiticdria pdrlsiriipremature in mai multer6nduri, a lndiei,repetatd Dar asupra acestei reproduse in Eroticamisticd 1931, 1930qi 22 ianuarie f'amilie din l5 octombrie cdtre anului1931. Cf. scrisorile in larbpentru sfhrqitul multinainte dataintoarcerii el scria inceputul lui octombrie, sau lui septembrie Indiapela st?rpitul sdpdrdseascd din I 8 iunieI 93l, cdndpldnuia intr-oscrisoare in Bengal,edcit.,pp.241,244 qederea in Indiaincd timp,qtiindcd nu-mipot prelungi cumcd bursa e numaipe l0 luni.In acelagi pleca tald de vegtile ce le primisem, in Kashmir, ci "Nu puteam pentru personal amanare cdcimdvoi prezenta la armatA, gi cd "numaie nevoie sdsefaci hdrtiideprelungire enorm la Bibliotecd." sdlucrez cu un ancelpulin,rrebuia in Caqmir, la sdmeargd Eliade iqi propunea sala Calcutta, deadAugat cd,chiarla pulintimpdupdsosirea E in(eresant ldem,pp.249-250. indatd cemb voi intoarce." eleautbst darprobabil Sikkimul, pdni la urmdDarjeeling pref'erat qtie el a din ce motive aprilie. Nu se ce debutau cu pentru petrece lunile cllduroase Ei a $rinagar, la Benares, Agra, sdf'acd o lungdexcursie ca in lunaoctombrie an,ipi propunea corespondenfa sacu iamilia.in iulie,acelaEi aqacum o aratd financiard de naturd I 93I , bengalez, iarin ianuarie musonului la inceputul acolopdnd din lunamai gi chiarsdsestabileascd in $rinagar in martieI 930 sdmeargd Lucknow Ei$rinagar, 24 iulie l7 aptilie, din 23 ianuarie, Cf. scrisorile intenfiinu s-aconcretizat. ceincepclldurilein CalcuttaNici unadin aceste in Caqmir deindatb din nou,sdmeargd idem,pp. 193,201,203,210,234-235,236,244,246,247. 1929, martie,l0 aprilie,I mai 1930,22ianarie,2 aprilie,ll iunie 1931, 7e i-arfl marturisit peEliade, ne-a impAru$it cAacesta qi il intAlnise din Chicago Universitatea in Statele Unite,carefiecventase stabilit indiandin Kerala, Un teolog cu atirmalii,a fostintampinatd impotrivaacestei de a aduce argumente incercarea noashA gi ar fi trecutchiarprin locul sIu de baqtind. cd a cdlltoritgi in Matabar insistenll. 80 hotel I 93I , dintr-un in octombrie in ceadintdi,trimistr legate deJenny: numai treiscrisori Libraryseconservi Archives andResearch Ashram La ShriAurobindo Ghose, cumci Jenny este lui Aurobindo GuptaIa cererea deNolini Kanta este rdspunsul scris qi o roagd sd-iscrie; a doua Jenny din Durbar, soraei cereveqtidespre 1932). Datordm de mullumire a suroriilui Jennycltre Nolini KantaGupta(ianuarie (10 decembrie o scrisoare l93l); ceace-atreiaeste bineqi va scriein curdnd prietenului Peler Heehs. scrisori acestor semnalarea tr Chiargi luarea apare ca in epocl (dncareEliade gi caricaturile apdrute ironiilejurnalistice de perioada saindiani,vizibildin pamfletele, in rdsa imaginiicreate "mitul" sduindian. cu carea fbstreceptat o probd a seriozitdlii este detapt,paradoxal, gandhist saumisticinturbdnat) fachir, satyagrahi E2 | 992, p Editura"Jurnalulliterar", Bucurepti, Popescu-Cadem, indiene.StudiidespreYoga,text ingrijit de Constantin Psihologiameditayiei Vezi MirceaEli ade, t4 Er Viala indiand.D e vorbd cu D -nul M ircea Eliade,loc. cit., p 23. Gh. Preda, H Mircea I 991, pentru Bucuresti, Editura turism, deMirceaHandoca, 1935;edifie ingrijitdgi prefa[d I 934;edi[ia a doua, Bucureqti, / ndia,EdituraCugetarea, Eliade, qi martie. Opere,2, Cf. MirceaEliade, "in Himalaya, intrelunileoctombrie dintreAlmoragi Raniket", intr-unbungalow p. 28.in romanul Maitreyi,ercul se rctrage e d .c i t , p 1 3 3 s5 ci|.,p.4l. ln cercarea labirintului,ed. MirceaEliade, E6 MirceaEliade, Memorii,ed.cit., p. 193.Vezi pi p. 204. 8? MirceaEliade,India, ed.cit , pp. 100pi 108$i Memorii, ed. cit., p. 129. Etin unele "Svargashram-ul lui Shiwananda" la loanPetru Shivananda. Vezi,de exemplu, in agramul lui Svami chiarcd Eliadear fi statla Rishikesh studiis-aspus (dshnin)lui ShriShivdnanda", idem, qi DanPetrescu, Nemira, I 998,p. l6 sau"schitul traducere deFlorinChirifescu Cilia1, MirceqEliade,ediliaall-arevdzutS, un Aqram, tiind aqadar in vechiulSvarga ci erarezident nici un agram, insd,Shivananda nu avea Pevremea aceea, 2000,pp. 254,273. I, Nemira, Studiiromhne;ti, cu pe celalalt mal al Gangelui, dupdmai mul{i ani,putincatepufin,odatd propriulas,ram, carea primit qi el tn kutiar.El iqi va construi oaspete la t'elca qi Eliade, se deel laDelhi).Kutiar-ullui Shivananda auzise in unele mediidin lndia(Eliade decat el nu eracunoscut in perioada cdndl-aintdlnitEliade, cregterea faimeisale. dar otlcialitdlile sI identiticlm kutiar-ulin carea statEliade, noastre la Rishikesh, de mai multeori, in qederile pdstreazd Am incercat ast6zi ca un memorial. noastre cercetdrilor dearhivi despre diverpiirezidenliqi vizitatoride-alungul timpului.Experienla ne-au spusdefiecaredatdcd nu existdnici un document agramului de careeste, vechiul registru al intrdrilor cineva va dapeste saumai tdrziu, rdspuns. Credem cd,mai devreme acest in India,netacesdprimimcu rezerve $i ieqirilor la ArhiveleAqramului deregistru Am pututcerceta, depildI, un astf'el in fiecare a$ram. obicei,ginut $ri Aurobindo. - ci "Am plrdsitCalcutta teintr-oscrisoare in septembrie totuEi scrie- aproximdnd, in 3 fbbruarie | 93l, Eliade datatd la Calcutta, 9i m-am cdtreValeriuBologa, (Ceea a fbstpublicatiinci din scrisoare p. mai interesant e cd aceastd 8 l. ce este America..., ed. cit., Eliade, Europa, Asia, I ianuarie." Cf. Mircea intorsnumai in 5 versiunea celor "qase a aparilieiincercdrii labirintului EiMemoriilorin carcestereat'irmatd Cluj, an XX, nr. I 2, cu mult inainte 1969, in revistaSteaua, decembrie sIi, din insugile scriapdrinlilor pogtei iarla22ianuarie,Eliade stampila din I 5 ianuarie, sa,poartd trimisd dupdplecarea scrisoare a lui Jenny, funi".) Ceade-adoua ii trimitea cea de-adouaepistoldde Calcutta.Cf . Epistolar,in: Mircea Eliade,Erotica misticd in Bengal, ed. cit., p. 244. La 20 ianuarie,protbsorulDasgupta qi MirceaH andocain Note,comentarii,variantelaMirceaEliade,Opere,2,ed.cit., pp. de Mihai Dascal in traducere romAneascd Reprodusd amenin(are faCalcutta. '175 'l po$tei cu $tampila lui Jenny Scrisoarea cd ai sositaici acumo lund."Idem,p. Khokha ii scria:"Am auzitdecurdnd din I f'ebruarie, intr-oscrisoare 166-167. ("Ti-amscris lungd o scrisoare qi cd urmardspunsului lui Eliade trimisd de la Rishikesh cAesrc a doua searaDin earezultd a tbstscrisd cu o zi inainte, din I 5 ianuarie 'stai-la-distanfd, timpdecelputintreizileintre p. | 85).intrucdt o scrisoare cdldtorea qi nimicdespre tine."Idem, cu unaatatdescurt[,derecegi de si tu mi-airdspuns lui Dasgupta, el a trimiso scrisoare casa De altf'el, chiardin ziuain carepdrdsise inainte de7 ianuarie. qi Calcutta, sdfi plecat din Rishikesh Eliade trebuie Rishikesh perioada I ianuarieI martiel93l . pe la S. M. R. Alexandria-Constanta de a i se trimite un bilet de o vizitdin tarA de planulsdude a t'ace in careinqtiinla acasd $i treiluni intrnumaipentru o perioadldeaproximativ eraprevdzutd cdqederea sain Himalaya ulrerior la vizitain garl,avemaiciincdo dovadd Chiardaci a renunlat o incl doudluni ("casd-midurez in Himalaya sdrdmAnd scrietotodatd, cd intenlioneazd cArenuntd la vizitain tare, in caieanunfd o altl scrisoare din I 5 ocrombrie din I I septembrie la Benares. Cf. scrisorile sdsestabileascd Yoghinilor") iar din ianuarie gi in acelaqi deaproape tehnica timp sdstudiez constitulie fizicddet'ier, $i Bengal,ed.cil.,pp.24l-242. 1930, reprodusein Eroticamisticdtn l5 octombrie { MirceaEfiade,India, ed. cit., pp 120qi 122. elMirceaEliade, ed.cit.,p. 41. /ncercarea labirintufui, s2MirceaBliade,Memorii,ed.cit,pp.200-204.inro m M aa i tn ru e ly i , J e n i a l s a a c e t l c u t d s d a j u n g 5 " p e l a i n c e p u t u l l u i f b b r u a r i e " . C f . M i r c e a E l i a d e , O p e r e , Z , e d ' c i t . ,p . 1 3 8 .

ARCH;,},U$

86

erMirceaEliade, ntier,ed.cit.,p. 1l?. Alte menfiuni 149,174,l'15' ...."etc.),l3l, 147-148, despre Jennyla p. I 20 ("Am umilit peJenny, fa q din rai, roman,EdituraNalionaldCiomei, Bucureqti,1934,pp. 74-75; ediltie Idem, pp. 147-148.in roman:"virginitatea;i mdndriameasiluite ... " " ntoarcerea p. 59. Dragostea simultand, dar diferite,a lui PavelAnicetpentrudoudtbmei,Una 1992, EdituraRum-Irina,BucureEti, ingrijitd $i cuvantinaintede MirceaHandoca, pecarele iubea intre doul t'emei Aceastd dezbatere la Rishikesh. interioari a lui Eliadeintre Jennyqi Maitreyi,din lunile petrecute qi Ghighi,evoctr literardezbaterea sala Bucure;ti,cu Sorana in acelagi timp, darin alt fbl, seva repetadupdintoarcerea fopa gi Nina Mareq.Acelaesteqi momentulcdndEliadereiaromanulinceput Paginilede gi transfigurat[mistic,in Nocpteade SAnziene. in inroarcereadin rai.Tema va reveni,mai profundmeditatd in iunie I 93l, Ia Calcuttaqi il transformd iqi petrecea de singurdtate a lui AnicetatuncicAnd jumal despre Jennyau fbst fblositei n intoarcereadin rai atatpentruUnacdtqi penuuGhighi.Vezi, depildd,setea de la in vialalui Eliade gelozia ei trldeazd o a douaprezen$tbminind lui Jenny, din scrisorile romanului. Op. cit.,p. I l. intr-una timpulcu Una,chiarla inceputul sdi, vol.2, ed cit',p' 292' "the flowerlike faceanddaintly lbrm of your dearlybeloved" . M ircea Eliade ;i corespondenlii "your dearMiss Bannerjee", Rishikesh: q5 cit.,pp. 143-144. Opere,2,ed. ldem,p. 149 Conlrunticu MirceaEliade, ft in perioada nu numaipentrutezasade doctoratdar $i pentrutomanulLuminacese de problemele tantrismului, Eliadeerapreocupat retrageriisalela Rishikesh, roman,Editura unuiritual sexualtantric.Y ezi Luminacese.rtinSc, asemenea la rece,lucid,dezblratde voluptate rtinge,in centrulciruia seafld un actsexualsdvdrgit metafrzica il sdvdrgegte, expune Manoil,celcare "Odeon", 1991, vol. II, pp.72-73,unde Bucureqti, reeditat la Casa editorialtr Bucure$ti, 1934; Romdneasce, Cartea Maitreyi cdndva avea40 de ani. Vezi Al Robot,MirceaEliatle sdscrieurmatea romanului cdintenlioneazl actului.infi-un interviudin I 933,el mdrturisea subiacentd solilocvialdu diaktgului. in: MirceaEliade,Aristocrayiu an XVI, nr. 4733,22 octombrie1933;republicat scrieromanulgeneralieilui: foame, sex Simoarte,Rampa, I, ed.cit.,p 59, Interviuri;imdrturisirl, - Ei poatecd au e? spirituald. In timp ce un om ca Watts,gi allii ca el, credeau "Pentrumine,inlelegerea valorilor religioase tradilionaleesteprimul passpretrezirea 'mesaj',qi - suntem produs al lumii moderne un noi care suntem Insd eu cred cd astfbl sd le trezeqti. maselor cu cevacareseamindcu un dreptate cI te poli adresa 'condamnali' primimoricerevelalie prin culturd." labirintului,loc. cit.,p.59. incercareu sd eE .!antie r, op.cit.,pp. I 56-| 57. MirceaEliade, Himalaya, darqi independent unulde altul,nu numaicd seretrdseserdin 2 MirceaEliade, povesteqte doi englezi care, despre el insugi lntlia,ed.cit.,p.28.Totuqi, celdlalt,Arthur Young,imbrlcase hainade eremitsub la lume devenind Svami AdvaitAnanda, sudtlhu:unul, tbst doctorin dreptin Londra,renunfase deveniserd lor. Idem,pp. ll4-115,127 , l3l-138 gi Memorii,ed.cit., experienlele lor, nu parsdfi scrisnimic despre ei, intr-adevdl qi allii asemenea numeleSvamiJnAnAnanda; pp. I 99-200. lo Ionel Jianu,Ecouri din depdrtdri,Rampa,an XV, nr. 3666, l0 aprilie 1930,p. I - ci cu un bogatmaterialdocumentar r0rDe pe o pozilie gu6noniand, din Florin Mih[escu scriecb Eliades-aintors din India "nu cu o iniliere - cum erade aqteptat impert[$itelui contemporani, iluzoriei "inigieri" a esoteri$tilor aprecierile saleasupra careva lua fbrml prima versiunea studiului slu despreyoga." Comentdnd autorseintreabl: "Cum poateun neinifiatsdEtiec[ inilierearealda lui Gudnone o iluzie?" Florin Mihlescu, Mircea Eliadee Reni Rocquet, acela$i Claude-Henri G u d n o n , l o c .i t . ,p p . 1 5 ,1 7 . r02 de pild5, scrie despre"evolulia gdndirii scriitoruluiromAn,de la un credincios$i un ciuthtor al realizdrii initiatice la un agnosticistoric al Florin Mihdescu, " Idem,p. I 8. Aceastd explica[ie- incercati,intr-o fbrmd saualta,9i de algiautori- ce ar gtiinfificegi de recunoa$tere intema[ionali. decercetdri religiilor preocupat pe mituri gi zvonuricreate in ambeleei asump(ii, gi spiritualtr a lui Eliade,sebazeazd, complexaviafdcerebrald sI fac[, dintr-o datd,comprehensibild aveaavantajul de exceplie. sain lumeca un creator in primul rdndde afirmarea darel a fbst mereupreocupat sale,Nu numaicd Eliadenu a devenitun agnostic, in jurul personalitelii peremptoriu intreagasacorespondenld cu f'amiliadin acea salein India,o dovedegte preocupare chiargi de-alungul gederii a fbst o putemicdgi constantd Cd aceasta perioadd. r03 1929,p.2. an II, nr. 92, 5 decembrie Noica,Notalii,\,lremea, Constantin fs PompiliuConstantinescu, /sabel;i apelediavolului, Vremea,an III, nr. I 20, 3 iulie I 930,p' 5. 105 "De lui in RomAnia: ii scriala pugin timp dupdintoarcerea Perris, labirintului,ed. cit.,p.47.De altfbl,chiarmiculaVema,fiica doamnei MirceaEliade,ln cercarea Nore, din 3 martie I 932, apudMihai Dascalgi Mircea Handoca, ..." Scrisoare ce ifi placesdspui minciuni despreaventuriletalein Tlbet,in ashram,in Singapore comenturii,variante,in:MirceaEliade,Opere,1,ed.cit. p. I 46. 16Al. Robot,Cu Mircea Eliadedespreel;i despreal1li,Rampa, pp. I qi 3; republicatin: Mircea Eliade,A ristocruliasolilocviald anul XVI, no.4615,5 iunie 1933, a dialogului Interviuri ;i mdrturislrl, I, ed. cit., pp. 38-39. r07 nti er, ed cit., pp. 65, 73-74. MirceaEliade,,!a loE chtretatdlsdudin I 0 aprilie I 930, editatdin Croticamisticdin Bengal,ed.cit.,p.235. Scrisoare lo Mircea Eliade,Cel rlintdi yogin...,CuvAntul,an V, nr. I 423, l7 aprile1929,pp, l-2; republicat in: Bibliotecamaharaiahului,op. cit., p. 52. Ir0 /ndia, op.cit.,p.94. MirceaEliade, lrr "l amgoingnow to taketheHindu initiation.I will be a brahmacarinfor lilb," Scrisoare America... 1930reprodusd in MirceaEliade,Enropa,Asia, din septembrie unbrahmanpeviald." Corespondenld,e/-cit.,p.2l6,acompaniatldeotraducereromdneascddefbrmantd:"Amdegdndsdacceptiniliereainhinduismacum.Voifi (De asemenea in Mircea Eliade,Opere,2, ed. cit., pp. I 65-l 66.) I12 profbsorul vorbeadespre hotdrarea sade a deveniun sf?ntviqnuit Dasgupta pe carei-o trimite dupdintoarcerea sala Calcutta, in a douascrisoare de ameningare romAneascd de (vaiEncva) Vezi scrisorile lui Dasgupta gi separecd Eliadefusese luatin rdsde familia sacu numele$ri Chaitanya. ;i Khokhareproduseintraducere lui EliadecdtreKhokhareproduslin in Note,comentarii,variantelaMirceaEliade,Opere,2,ed.cit., pp. 166s,i171;i scrisoarea Mihai Dascalqi MirceaHandoca despre descoperirea entuaziastd a pasajul din romanulMaitreyi, undevorbegte romanullui MaitreyiDevi, Dragosteanu moare,ed.cit.,p.278. Vezi de asemenea gi a dragostei salemistice.Opere,2,ed.cit., pp.62-63,71. a vielii lui Chaitanya cultului vaisnava, r13 ed. cit., p. I 62. nu moare,ed.cit.,p. 280 gi in Mircea Eliade,Europa, Asia,America..., Vezi scrisoarea reprodusd in romanullui Maitreyi Devi, Dragostea rra"E o tragi-comedie in Howrah..." omul la cdliva kilometri de casamea, in lung gi in lat - ca s5-migdsesc viala mea.A trebuit sdstautrei ani in India,s-o strdbat publicatl. Episodulva puteafi l[murit de publicarea integrald ajumalului grru a fost suprimat din versiunea la acest $antier,ed. cit.,p. | 6 | . Restulnoteiretbritoare indian. l15 Vinla indinnd.De vorbdcu D-nul Mircea Eliade,loc. cit., p. 24. Gh. Preda, |'6MirceaEliade,.Santier,ed.cit.,p.51'Aceast['.voin!ddeputere''coloratdcerebralEispiritualfusese,dealtf.el,remarcat5dejadecr in pe o fbtografieproprietrimisI surorii salela Bucuregti, "un papinian".Cf. reproducerea el semna in casalui Dasgupta, trdiao viafetradifionald bengalezE aparenr "drumului insd,treptat, nostalgia gi recunoagterea universald ii vor provoca sain Occident academici ei prin reugita MirceaEliade, Opere,I,op.cit.) implinirea esenlialeale perioadeisale indiene.Aceastd neterminat"qi a "intdlnirii ratate".Spre sfargitulvie[ii, el se intoarcemeditativ,tot mai mult, asupraexperienlelor Iati, intr-un camuflajliterar,impresiapublicdllsatd de episodulsdu in insd;i scrierea acestuia. in romanull9 tandafiri qi, poate, inclinaree cel mai mult manitbstd in India,dactr nu definitiv, celpulincdlivaani,pdntr "circulS prin oraq, v-aconvins sdrtrmdneli acolo, cd Maestrul ci n-ostrvd intoarceti, indian: tot fblulde zvonirri "BinecI te-aiintorsla timp! exclamd. Mi-erateamd cd ai sdmairdmdicdteva zile la ii spune asistentului: va venigi el ..."9i adevdrul in ceea ce Maestrul ei, revelat incercarea de a rtrspunde la intrebarea cheie:"De ce interesulmeu Pondichdry. $i-ar fi fbst marepdcat!Ne apropiemde ..." Op. cit. pp. 79 ;i 75. $i, de asemenea, si-mi aducaminte,darcareajucat rolul unui dupd tntoarcerea de Ia Sibiu?(...) a intervenitceva,cevade carenu reugesc pentru teatruu incetatbrusc,;i d.efinitiv, traumatism.(...)cumafbstposibils6uittot"!|,'op'cit.,p.48(Dacicitim.'teatru.'ca.'yoga.'-artadramaticbfiindin'teleas[inromancaoteraut 'de care1i-afost atAt de fricd incAt,fdrl Cf. p. 54, I 17-I I 8) in acelmoment(...)ai avuto revelaliecutremurdtoare, o tehnicd a mAntuirii- Ei"Sibiu" ca "Rishikesh". niciunefbrtdinparteadumita|e,aiuitat.o.(...)Ce1is-arevelat,adicd:ceadev[rsimp|ugitotuqiteribildeafat,cdndaisim1itcds-arputeasdnu-tipotolegtinicdotd de anamnezl?- Poatepur qi simplu (...) cd dacl voi continuas-o vid pe Euridice gi, deci, dacdmd voi dedica setea,incdtsd rezistela toateincercdrilenoastre (...)- Cui nu i-a lbst frici in pragulmdntuirii? Idem,pp. 94-95. voi muri curnd... teatrului, $i lui Isusi-a fbstfricd..." If7MirceaEliade, Viald noud,op.cit.,pp. I 57 qi I 61.

AR.CHIITt]S

87