Sunteți pe pagina 1din 17

UMF CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICIN DISCIPLINA: FIZIOLOGIE

SERIA C
BAREM, an II, seria C, FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR
1 C!"e #a$i"%&i are #'r()* +i #), s)n" e*e se-ara"e. - Cordul uman este un organ tetracameral format din 2 atrii despartite de septul interatrial si 2 ventricule despartite de septul interventricular Care es"e r'*)* ,a0'r a* #'r()*)i. - Inima este o pompa biologica cu rol de propulsie a sangelui in mica si mare circulatie - Asigura diferenta de presiune necesara circulatiei sangelui

Ce es"e -eri#ar()* si #are es"e r'*)* sa). - Sac dublu in care se afla cativa cm3 de lichid seros - Foita viscerala se numeste epicard Roluri: - De protectie mecanica - De lubrefiere - De limitare a e pansiunii si umplerii diastolice 2 3 Ce es"e en('#ar()* i #e r'* are. Foita seroasa care tapetea!a peretii cavitatilor Asigura nete!imea suprafetelor care vin in contact cu sangele circulant In stratul mi"lociu adaposteste tesutul nodal #a nivelul orificilor A$ si originilor marilor artere% foita endocardica se rasfrange pe scheletul fibros al valvelor cardiace si se continuacu endoteliul vascular

Care s)n" "i-)ri*e ,'r4'*'5i#e i 4)n#i'na*e (e ,i'#ar( +i #are s)n" -r'-rie"%&i*e *'r. - &iocardul ventricular - &iocardul atrial &iocardul contractil'de lucru'adult ( rol contractil% permite reali!area functiei de pompa a inimii &iocardul embrionar'e cito-conductor' cu raspuns lent ( rol de generare si conducere a e citatiei automate% ritmice a inimii
)

6 Mi#a #ir#)*a"ie: #), se ,ai n),e"e, #are es"e #ir#)i")*, #e r'* are. - Sau circulatia pulmonara - Incepe in ventriculul drept si se termina in atriul stang% sangele venos din $D paraseste inima prin trunchiul arterei pulmonare% se raspandeste in reteaua capilara din peretele alveolelor pulmonare de unde se intoarce prin venele pulmonare in AS - Are rolul de a transporta sangele neo igenat de la nivelul inimii la nivel pulmonare% unde are loc schimbul de ga!e cu aerul atmosferic: dio idul de carbon adus de la nivelul tesuturilor este eliminat in e terior% sangele se incarca cu o igen Marea #ir#)*a"ie: #), se ,ai n),e"e, #are es"e #ir#)i")*, #e r'* are. - Sau circulatia sistemica - Incepe in $S si se termina in AS% sangele din $S paraseste inima prin aorta si se raspandeste in vasta retea de capilare a intregului corp de unde se intoarce la AD pin venele cave - Are rolul de a transporta substantele nutritive si o igen la tesuturi unde se incarca cu produsi de metabolism si dio id de carbon care vor fi eliminati la nivel pulmonar% renal si fecal Care s)n" #en"rii (e a)"',a"is, #ar(ia# *a ',9 )n(e se 5%ses#, #), se n),es#, #e ri",)ri 5enerea:a. *SA +nodul sinoatrial% locali!at in AD la "onctiunea venei cave superioare% generea!a ritm sinusal, *A$ +nodulul atrioventricular% locali!at in portiunea dreapta posterioara a septului interatrial% generea!a ritm nodal, Fasciculul -is +locali!at in partea inferioara a *A$% pe partea dreapta a septului interventricular% generea!a ritm idioventricular, Reteaua .ur/in"e +re!ulta din ramificarea fasciculului -is% generea!a ritm idioventricular, Care es"e #en"r)* -rin#i-a* (e a)"',a"is, a* #'r()*)i ),an, )n(e se 5ase "e, #) #e 4re#$en% e,i"e si #), se n),es"e ri",)* 5enera". *odulul sinoatrial #ocali!at in AD la conctiunea venei cave superioare 0enerea!a stimuli cu o frecventa de 12-)22 'min Ritm generat: ritm sinusal

8 ; 1<

Care s)n" #en"rii -'"en"ia*i (e a)"',a"is, (in #'r()* ),an, #!n( in"r% in a#"i$i"a"e si #), se n),es# ri",)ri*e 5enera"e. - *odulul atrioventricular +intra in activitate in conditii patologice cand *SA este le!at sau caile de legatura dintre cele doua sunt intrerupte% generea!a ritm nodal, - Fasciuclul -is si reteaua .ur/in"e +intra in activitate in conditii patologice cand centri superiori nu mai emit stimuli de legatura atrio-ventriculare% sunt blocate blocurile atrioventriculare% generea!a ritm idioventricular,
2

11

N'()*)* a"ri'$en"ri#)*ar: )n(e es"e si")a", #e r'* are in #'n(i"ii 4:i'*'5i#e, #e r'* are in #'n(i"ii -a"'*'5i#e. - #ocali!at in portiunea dreapta% posteriora a septului interatrial% langa valva tricuspida - In conditii fi!iologice +rolul de a conduce cu intar!iere stimulii veniti de la *SA catre ventriculi, - In conditii patologice +are rolul de a deveni centru de automatism, Fas#i#)*)* =is si re"ea)a P)r>in0e: #e r'* a) in #'n(i"ii 4i:i'*'5i#e si -a"'*'5i#e. - In conditii fi!iologice +au rolul de a conduce stimuli, - In conditii patologice +rolul de a deveni centru tertiar de automatism datorita faptului ca centrii superiori nu mai emit si apar blocurile atrioventriculare, Va*'ri*e n'r,a*e a*e #a"i'ni*'r ?n -*as,a: Na@, A@, Ca/@, M5@ *a3: )42-)44 m56'l 73:3-8 m56'l Ca23: 4-8 m56'l &g3: )%8-2 m56'l Va*'ri*e n'r,a*e a*e ani'ni*'r ?n -*as,a: =CO1B, PO2-, SO2-, C*-, -r'"eine -C93 : 28-2: m56'l .94 : )%1 m56'l S94 : ) m56'l Cl : )22-)24 m56'l .roteine: )1 m56'l

1/

11

12 13

Care es"e i'n)* (',inan" (in ,e(i)* eC"ra#e*)*ar. Dar i'n)* (',inan" (in ,e(i)* in"ra#e*)*ar. - *a +e tracelular, - 7 +intracelular, Care i'ni 5enerea:% -'"en&ia*)* (e re-a)s i #are es"e sens)* (e ,i5rare. - Canalele de tip 7 asigura reflu ul ba!al de 7% principala determinanta a potentialului de repaus - Sensul de migrare: 7 iese din celula Care i'ni 5enerea:% -'"en&ia*)* (e a#&i)ne i #are es"e sens)* (e ,i5rare. - Ionii de *a generea!a potentialul de actiune - Sensul de migrare: *a patrunde in celula En),era&i 4a:e*e -'"en&ia*)*)i (e a#&i)ne #are a) *'# -rin ,e#anis,e -asi$e En),era&i 4a:e*e -'"en&ia*)*)i (e a#&i)ne #are a) *'# -rin ,e#anis,e a#"i$e, "rans,e,Dranare - .rin mecanisme pasive:
3

16

17

18

Fa!a 2 a depolari!arii +*a intra si 7 iese, Fa!a I a repolari!arii +7 iese si Cl intra, Fa!a II a repolari!arii +Ca intra, .rin mecanisme active: Fa!a a I$ a repolari!arii .erioada postpotentialelor En),era&i 4a:e*e re-'*ari:%rii Care (in"re e*e es"e a#"i$%, #) #'ns), (e ener5ie. Fa!a ): repolari!area rapida% precoce% pasiva Fa!a 2: platoul% repolari!area lenta% pasiva Fa!a 3: repolari!area rapida% activa Fa!a 4: repaus

1; /<

Pre#i:a&i #are es"e a,-*i")(inea si ()ra"a -'"en&ia*)*)i (e a#&i)ne *a ni$e*)* 4iDrei ,i'#ar(i#e - Amplitudinea: 322332 m$ - Durata: )-2 ms Pre#i:a&i #are es"e $a*'area -'"en&ia*)*)i (e re-a)s, "rans,e,Dranar *a ni$e*)* 4iDrei ,i'#ar(i#e - - ;2< -=2 m$ En)n"a"i *e5ea MareE +i (e4ini"i eC"rasis"'*a - #egea &are>: miocardul este ine citabil in sistola si e citabil catre finalul acesteia si in diastola - 5 trasistola: +contractie prematura, apare prin actiunea unui stimul supranumerar provenit dintr-un focar ectopic sau aplicat de un e perimentator +curent electric, catre finalul contractiei sau inceputul diastolei% cand miocardul se afla din punct de vedere electric in perioara refractara relativa En),era"i -r'-rie"a"i*e ,i'#ar()*)i i in(i#a"i 4)n#ia #'res-)n:a"'are in *i,Da 5rea#% $e#Fe Automatismul si ritmicitatea ( functia cronotropa 5 citabilitatea ( functia batmotropa Conductibilitatea ( functia dromotropa Contractilitatea ( functia inotropa ?onicitatea ( tunctia tonotropa

/1

//

/1 /2

Care s)n" -r'-rie"a"i*e "es)")*)i e,Dri'nar G eC#i"'#'n()#"'r. Hin#*)si$ #) (en),irea 4)n#&ieiI - Automatismul si ritmicitatea ( functia cronotropa - 5 citabilitatea ( functia batmotropa - Conductibilitatea ( functia dromotropa

/3 /6

Care s)n" -r'-rie"a"i*e ,i'#ar()*)i (e *)#r) G a()*". Hin#*)si$ #) (en),irea 4)n#&ieiI 5 citabilitatea ( functia batmotropa Conductibilitatea ( functia dromotropa Contractilitatea ( functia inotrop ?onicitatea ( functia tonotropa

De4ini"i a)"',a"is,)* C), se n),es"e 4)n#"ia #'res-)n:a"'are. - .roprietatea miocardului de a genera spontan si ritmic stimuli +autoe citatie, - Functia coresp!atoare: functia cronotropa Care es"e e4e#")* s"i,)*arii SN $e5e"a"i$ -arasi,-a"i# as)-ra 4)n#"iei #r'n'"r'-e - are efect cronotrop negativ - Re!ulta hiperpolaritate si scaderea frecventei descarcare a stimulilot Care es"e e4e#")* s"i,)*arii SN $e5e"a"i$ si,-a"i# as)-ra 4)n#"iei #r'n'"r'-e - Are effect cronotrop po!itiv - Creste permeabilitatea celulelor . pentru *a si Ca cu acelerarea pantei lente diastolice a depolari!arii De4ini"i (r','"r'-is,)* +i (es#rie&i #are es"e e4e#")* s"i,)*arii SN $e5e"a"i$ -arasi,-a"i# +i si,-a"i# as)-ra 4)n#"iei (r','"r'-e - .roprietatea miocardului de a prealu stimuli de la focarul de automatism si de a-I conduce in toata masa sa - S*$ parasimpatic +prin nervul vag si mediatorul acestuia care este acetilcolina are un effect dromotrop negative, - S*$ simpatic +nervii cardiac determina efecte dromotrope positive prin mediatorii sai: noradrenalida si adrenalina De4ini"i in'"r'-is,)* +i (es#rie&i #are es"e e4e#")* s"i,)*arii SN Ve5e"a"i$ -arasi,-a"i# +i si,-a"i# as)-ra 4)n#"iei in'"r'-e - .roprietatea miocardului de a se contracta ca urmare a unui stimul - S*$ parasimpatic +efect deprimant ( efect inotrop negtiv% scurtarea duratei potentialului de actiune, - S*$ simpatic +are efect inotrop po!itiv% deplasea!a curba in sus Care s)n" e4e#"e*e s"i,)*%rii ner$)*)i $a5 as)-ra -r'-rie"a"i*'r #'r()*)i. - Cronotrop negativ - Dromotrop negativ En)n&a&i *e5ea Fran> S"ar*in5 +i (es#rie&i -e s#)r" a(a-"area ini,ii *a -resar#ina #res#)"% - Forta de contractie a miocardului este proportionala cu gradul de umplere a cavitatilor cardiace% deci cu intinderea initiala a fibrelor miocardice
8

/7

/8

/;

1<

11

1/

In conditii fi!iologice inima se adaptea!a prin mecanisme e trinseci ( vegetative ( nervoase < mecanismul Starling intervine si el in adaptare% dar nu primea!a ca mecanism de adaptare fi!iologica@ In patologie% cand mecanismele fi!iologice de adaptare sunt depasite si nu pot face fata% intervine mecanismul intrinsec de adaptare prin legea F@ Starling% inima marindu-se in volum@ Ce es"e ' e*e#"r'#ar(i'5ra,a +i #are es"e i,-'r"an"a -ra#"i#a a inre5is"rarii )nei e*e#"r'#a(i'5ra,e.

11 -

Repre!inta inregistrarea grafica a diferentelor de potential generate in timpul activitatii electrice cardiac 9 electrocardiograma ofera informatii despre: Ritmul inimii 9riginea si propagarea acestui prin masa miocardului &arimea cavitatilor cordului .o!itia inimii 5 tensia si locali!area unui infarct acut de miocard 5fectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor miocardului 5fectele unor medicamente asupra activitatii cordului Functionarea unui pace-ma/er artificial implantat unui pacient

12

Care s)n" (eri$a&ii*e Di-'*are s"an(ar( +i in(i#a&i -'*ari"a"ea *'r. - Derivatia I: AD+-, si AS+3,< AD - Derivatia II: AD+-, si .S+3,< .S - Derivatia III: AS+-, si .S+3,< AS En),era&i (eri$a&ii*e )ni-'*are a*e ,e,Dre*'r i in(i#ai -'*ari"a"ea *'r - $R: AD +3, - $# : AS +3, - $F: .S +3, Un(e se -*asea:% e*e#"r':ii -en"r) (eri$a&ii*e -re#'r(ia*e. $) ( in spatiul I$ intercostal parasternal dreapta $2 ( in spatiul intercostal parasternal stanga $3 ( la mi"locul liniei car uneste F2 cu $4 $4 ( in spatiul intercostal pe linia medioclaviculara stanga $8 ( pe o linie ori!ontala care trece prin $4 si intersectea!a linia a ilara anterioara $1 ( pe aceeasi ori!ontala care trece prin $4 si intersectea!a linia a ilara medie

13

16

17

En),era&i #ara#"eris"i#i*e ECG a*e ri",)*)i sin)sa* - Bnda .: sa e iste% sa precede CRS si sa fie po!itiva in cel putin doua dintre derivatiile standard ale planului frontal - Intervalul .C sau .R sa fie cuprinsa intre 2%)2 ( 2%22 sec - Distantele . ( . D R ( R si sa fie egale de la un ciclu la altul
1

18 1;

Frecventa cardiaca sa fie cuprinsa intre 12 ( )22 batai'min In(i#a&i (en),irea ri",)ri*'r (a"e (e 4'#are*e se#)n(are (e a)"',a"is, +i #ara#"ere*e *'r ECG Ritm nodal dat de *A$ cu frecventa de 42-12 contractii'minut Supranodal &edionodal Infranodal

Ce es"e aC)* e*e#"ri#. Care es"e $a*'area n'r,a*% a aC)*)i e*e#"ri# a* ini,ii. - Re!ultanta valorilor% ce repre!inta orientarea dipolilor electrici in spatiu% constituie a ul electric mediu In(i#a&i #are )n(e (e -e ECG eC-ri,a (e-'*ari:area +i re-'*ari:area a"ria*a. Depolari!area atriala: unda . Repolari!area atriala: unda ? Des#rie&i #ara#"eris"i#i*e ECG a*e )n(ei P: ()ra"%, sens, a,-*i")(ine, aC e*e#"ri# Durata: 2%2; ( 2%)) secunde Sens: una po!itiva in derivatiile planului frontal% cu e ceptia lui A$R unde este obligatoriu negativa Amplitudine: de la 2%28 m$ la 2%28 m$ A electric: varia!a intre 332f 3:8f

2< 21 2/ -

Ce se,ni4i#a"ie are #res"erea ()ra"ei i a a,-*i")(inii )n(ei P Crestere undei . peste 2%)2 s semnifica o tulburare de conducere intraatriala sau o dilatare a atriului stang - Cresterea amplitudinei undei . are semnificatia de hipertrofie de ventricul drept A"ri'5ra,a: (e4iniie, #',-'nen"e, ()ra"a Hin"er$a* P-JI - Repre!inta intar!ierea stimulului electric la nivelul "onctiunii atrioventriculare - Cuprinde unda . si segmentul .6 - Durata: 2%24 ( 2%)2 sec C'n()#erea a"ri'-$en"ri#)*ara -e ECG: (e #ine es"e re-re:en"a"a si #e ()ra"a are. - De segmentul .6 si are o durata sub 2%)2 sec Se5,en")* PJ: se,ni4i#aie +i ()ra"a n'r,a*% - Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara - Durata: 2%24 ( 2%)2 sec C), se n),es# ")*D)r%ri*e (a"e (e a*)n5ireaKs#)r"area se5,en")*)i PJ. - Alungirea +blocuri atrioventriculare, - Scurtarea +cai ectopice de conducere,

21

22 23

26

27 28 2;

De-'*ari:area $en"ri#)*ar%:(e #ine es"e re-re:en"a"% -e ECG i #e ()ra"a are. De comple ul CRS Durata: 2%21 ( 2%)2 sec C',-*eC)* JRS n'r,a*: ()ra"%, a,-*i")(ine, sens, aC e*e#"ri# Durata: 2%21 ( 2%)2 sec Amplitudine: )2 ( 22 mm in derivatiile standard si 32 @@ in cele precordiale Sens: A electric: se situea!a intre 332 si 312 cu limite intre -32 si 3))2

Care es"e se,ni4i#a"ia )n(e*'r (in #',-*eC)* ORS ?n (eri$aii*e -*an)*)i 4r'n"a*. - C repre!inta depolari!area septala - R repre!inta depolari!area varfului ventriculelor - S repre!inta depolari!area marginilor laterale si ba!a ventriculelor Care es"e se,ni4i#a"ia )n(e*'r (in #',-*eC)* ORS ?n (eri$aii*e -*an)*)i 'ri:'n"a*. In $)% $2 se inregistrea!a comple ul de tip epicardic drept rS Bna r este data de depolari!area septului si ventriculului drept Bnda S este data de depolari!area ventriculului stang In $3% $4 se inregistrea!a un comple RS de tip echidifa!ic In $8%$1 se inregistrea!a omple ul de tip epicardic stang C este dat de depolari!area septala R de depolari!area ventriculului stang S de depolari!area ba!ei ventriculului drept si conul arterei pulmonare

3<

31

Desena&i +i #',en"a&i ,'r4'*'5ia si se,ni4i#a&ia )n(e*'r (in #',-*eCe*e e-i#ar(i#e - Comple epicardic drept rS Bnda r ( Depolari!area septului si $D Bnda S ( depolari!area $S - Comple epicardic stang 6Rs Bnda 6 ( depolari!area septala Bnda R ( depolari!area ventriculului stang Bnda s ( depolari!area ventriculului stang si conul arterei pulmonare Ce se,ni4i#a"ie are #res"erea ()ra"ei si a a,-*i")(inii #',-*eC)*)i JRS Semnifica o conducere intraventriculara incetinita% lenta Apare in blocurile de ramura si in hipertrofiile ventriculare Ce se,ni4i#a"ie are (e$ia"ia aC)*)i e*e#"ri# a* #',-*eC)*)i JRS -iv De tocardie -emiblocuri ?umori abdominale
;

3/

31 -

32

Sarcini

Ven"ri#)*'5ra,a: (e4iniie, #',-'nen"e, ()ra"a Hin"er$a*)* JTI - Semnifica depolari!area si repolari!area ventriculara - Cuprinde 6Rs% segmentul S? si unda ? - Durata:2%24 ( 2%42 sec Re-'*ari:area $en"ri#)*ar%, (e #ine es"e re-re:en"a"% -e ECG. - Segmentul S? - Bnda ? Se5,en")* ST: se,ni4i#aie, ()ra"%, -)n#" (e 0'n#i)ne
Inceputul repolari!arii ventriculare% fa!a de repolari!are pasiva% lenta Durata: variabila% nu o depaseste pe cea a comple ului .uncgt de "onctiune: E se afla pe linia i!oelectrica si se termina odata cu inceputul undei ?

33

81@

37 38 3; -

Desena&i +i #',en"a&i ,'(i4i#ari*e -a"'*'5i#e a*e se5,en")*)i ST &odificari secundare: S? subdenivelat +-$ su blocuri de ramura, &odificari primare: S? decalat% concav +efectul digitali!arii cronice, Un(a T: se,ni4i#aie i #ara#"eris"i#i ECG G ()ra"a, a,-*i")(inea, ,'r4'*'5ie Repolari!area finala ventriculara% fa!a de repolari!are activa% rapida Durata: in "ur de 2%)8 sec Amplitudinea: )'1 ( )'; din amplitudinea 6rs &orfologie: asimetrica cu panta ascendenta mai lenta si cea descendenta mai abrupta Desena&i +i #',en"a&i ,'(i4i#ari*e -a"'*'5i#e a*e )n(ei T ? ischemic: ? simetric% negativ sau po!itiv% amplu sau plat ( ischemie coronariana acuta

? in opo!itie de fa!a cu CRS% adica CRS predominant po!itiv si S? subdenivelat% ? negativ% asimetric ( tulburarile secundare de repolari!are din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura

-iperpotasemie: ? amplu% usor asimetric% ascutit% cu ba!a largita

-ipopotasemie: aplati!ari ale undei ?% dar acestea sunt aismetrice sau ? bifa!ic

6<

5fectul digitali!arii cronice: S? decalat% concav% ? aplati!at -ipercalcemie: ? rotun"ita% largita -ipocalcemie: ? simetria% inalta% ascutita

Desena&i +i #',en"a&i eC-resia ECG a )n)i in4ar#" a#)" (e ,i'#ar( TRIADA - *ecro!a +pre!enta undelor 6, - #e!iune +S? supradenivelat, ( infarct acut de miocard - Ischemie +unda t negativa, Pre#i:a&i #are es"e 4re#$en&a #ar(ia#% n'r,a*% *a a()*", *a n') nas#)", *a #'-i*)* -es"e 1 an si -es"e 3 ani #a adult: 12-)22 batai'min #a nou nascut: )22 batai'min #a copilul peste ) an : )22 batai'min #a copilul peste 8 ani: =2 batai'min

61 6/

In(i#a&i #are s)n" *i,i"e*e 4re#$en"ei #ar(ia#e ?n e4'r")* 4i:i#, ?n 4)n#ie (e s"area (e an"rena,en" - A"*e"i, #i#*is"i, s-'r"i$i (e -er4'r,an"a: 1<<-/<< Da"aiK ,in in e4'r"
)2

61

Oa,eni si,-*i: 1/<-12< DK,in

In(i#a&i #are s)n" #ara#"eris"i#i*e ECG a*e 4iDri*a"iei a"ria*e - #ipseste unda . - Bndele . sunt inlocuite de undele ? - Frecventa undelor este intre 382-122 ' minut Sis"'*a $en"ri#)*ar% G 4a:e, ()ra"e, e$eni,en"e $a*$)*are, sens)* #)r5erii s!n5e*)i .erioada de pregatire: 2%2: ( 2%2= sec .erioada sistolei i!ovolumetrice: 2%28 sec .erioada de e pul!ie a sangelui: e"ectia rapida: 2%2= sec si e"ectia lenta 2%)3 sec Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial

62

63

Sis"'*a a"ria*% G ()ra"a, sens)* #)r5erii s!n5e*)i - 2%)) ( 2%)8 secunde - Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial Dias"'*a $en"ri#)*ar% G 4a:e, ()ra"e, e$eni,en"e $a*$)*are, sens)* #)r5erii s!n5e*)i .rotodiastola fi!iologica: 2%24 sec Rela area i!ovolumetrica: 2%2; sec Bmplerea rapida ventriculara: 2%)) sec Bmplerea lenta 2%)= ( 2%2: sec Sistola atriala: 2%)) ( 2%)8 sec Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi

66

67

Dias"'*a a"ria*% G ()ra"%, sens)* #)r5erii s!n5e*)i - 2%: sec - Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi In(i#a&i #are es"e -resi)nea Hsis"'*i#% +i (ias"'*i#%I ?n a"rii +i $en"ri#)*e H,,=5I - .resiunea sistolica AD: 4-1 mm-g AS: 1-; mm-g $D: 22-28 mm-g $S: )22-)32 mm-g - .resiunea diastolica AD: 2< -2 mm-g AS: 2< -2 mm-g $D: 2< -2 mm-g $S: 2< -2 mm-g

68

))

6; 7< -

V'*),)* sis"'*i#: #e es"e, #), se ,ai n),e"e, #are es"e $a*'area n'r,a*% in re-a)s si ?n e4'r")* 4i:i# $?D ( $?S D $S Se mai nuumeste volum bataie'volum sistolic'stro/e volum $olumul de sange e"ectat in vasele mari are o valoare de apro imativ 12-:2 ml $olumul sistolic in repaus: 12-:2 ml $olumul sistolic in efort fi!ic: )22-)22 ml

V'*),)* "e*e(ias"'*i#: #e es"e, #are es"e $a*'area n'r,a*%. $olumul de sange e istent in ventriculi inaintea sistolei ventriculare sau la finalul umplerii ventriculare se numeste volum telediastolic sau volum de umplere ventriculare +$?D, - $aloarea normala este de )22-)42 ml V'*),)* en(sis"'*i#: #e es"e, #are es"e $a*'area n'r,a*%. - 5ste volumul de sange ramas in ventricul la sfarsitul e"ectiei - $aloarea normala: 82-12 ml DeDi")* #ar(ia#: (e4iniie, $a*'area ?n s"are (e re-a)s, (in e4'r")* 4i:i# si 4'r,)*a (e #a*#)* Cantitatea totala de sange e"ectata de $S si $S in mica si marea circulatie intr-un interval de ) minut $aloarea in stare de repaus: 8-1 l'min $aloarea din efortul fi!ic: 28-32 l'min Formula de calcul: $s FC

71

7/ -

71 -

Z5','"e*e #ar(ia#e: #e s)n", #are s)n", )n(e se as#)*"%. Activitatea valvulara ( inchiderea si deschiderea valvelor Sistolice: !gomotul I si II Diastolice: !gomotul III si I$ Se asculta la suprafata pielii la nivelul celor 4 focare% orificii valvulare

72 -

Care s)n" #',-'nen"e*e $a*$)*are #)-rinse ?n :5','"e*e I +i II &F?F .dAd AF .F ?d&d

)2

73 76 77 78 7; 8< 81

Ce 4a:% a #i#*)*)i #ar(ia# es"e ?n"re ,i"ra*% ?n#Fi(ere +i a'r"% (es#Fi(ere. Sistola i!ovolumetrica

Ce 4a:% a #i#*)*)i #ar(ia# es"e ?n"re a'r"% ?n#Fi(ere si ,i"ra*% (es#Fi(ere. - Diastola ventriculara Care s)n" 4'#are*e (e as#)*"aie -en"r) :5','"e*e #ar(ia#e, )n(e s)n" *'#a*i:a"e, #e #',-'nen"% se a)(e ,ai Dine ?n 4ie#are (in"re e*e Focarul mitral ( spatiul $% intercostal stang% la intalnirea cu linia medioclaviculara Focarul tricuspidian ( spatiul I$ intercostal parasternal dreapta sau mediosternal la ba!a apendicelui ifoid Focarul aortic ( spatiul II parasternal drept Focarul pulmonar ( spatiul II parasternal stang Focarul me!ocardic ( spatiul I$ parasternal stanga Focarul 5rb ( spatiul III intercostal parasternal stanga ( valva mitrala Ori5inea :5','"e*'r #ar(ia#e III i IV Ggomotul III: apare la 2%)2 ( 2%); sec dupa !gomotul II Ggomotul I$: apare la 2%22 ( 2%24 sec dupa unda .

Se#"'are*e Fe,'(ina,i#e a*e sis"e,)*)i (e ?na*"% -resi)ne - Sistemul de inalta presiune ( de la valvele sigmoide pana la sfincterul precapilar Se#"'are*e $as#)*are (in sis"e,)* (e 0'as% -resi)ne Sectorul de "oasa presiune ( de la sfincterul precapilar la atriul drept Sectorul capilar ( de schimb Sectorul venos ( capacitiv

In(i#a&i #are s)n" "i-)ri*e (e #)r5ere a s!n5e*)i -rin $ase - Curgere laminara ( in straturi paralele cu a ul vasului - Curgere turbulenta ( perpendiculara pe a sau in sens opus Pre#i:a&i #are es"e r'*)* ar"ere*'r - Rol de re!ervor de amorti!are a contractiei cardiace transformand curgerea pulsatila in curgere ontinua - De conducte de deplasare a sangelui o igenat dela inima la tesuturi - .rin contractie si rela are au rol ma"or in a"ustarea presiunii In(i#a&i #are s)n" 4a#"'rii (e #are (e-in(e #ir#)*a&ia s!n5e*)i ?n ar"ere - Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gradientului presional - Re!istenta opusa la deplasarea sangelui

8/

81

)3

82

Ce ,e"'(e )"i*i:a&i -en"r) a-re#ierea )nei 'Ds"r)#&ii *a ni$e*)* )n)i "r)n#Fi ar"eria* ,are. - 5co-doppler - .letismografie - Reografie Care es"e *e5ea 4)n(a,en"a*% a Fe,'(ina,i#ii - #egea -agen .oiseuille Cc este direct proportional cu diferenta de presiune si ra!a vasului la puterea a 4-a si invers proportionala de ; ori cu produsul dintre lungimea vasului si vasco!itate Care s)n" 4a#"'rii Fe,'(ina,i#i (e #are (e-in(e "ensi)nea ar"eria*%. - Factorul central C - Factorul periferic In(i#a&i $a*'area n'r,a*% a "ensi)nii ar"eria*e - Sistolica: ))2-)42 mm-g - Diastolica: 12-;2 mm-g Pre#i:a&i #are es"e "ensi)nea ar"eria*% n'r,a*% *a ni$e*)* Dra )*)i, ,e,Dre*'r in4eri'are si eC"re,i"%ii #e4a*i#e - ?ensiunea brahiala: )42 mm-g - ?ensiunea femurala: );2-222 mm-g - ?ensiunea cefalica: 12 mm-g Va*'area n'r,a*% a -resi)nii ar"eria*e ,e(ii =8-)22 mm-g

83

86

87

88

8; ;<

Presi)nea -)*s)*)i: #e es"e, #), se ,ai n),e"e si #are es"e $a*'area n'r,a*%. - Diferenta dintre presiunea sistolica si presiunea diastolica - Se mai numeste presiune diferentiala - $aloarea normala: 82mm-g Ce ,e"'(e (e ,%s)rare a "ensi)nii ar"eria*e #)n'a"ei Care es"e -rin#i-i)* a#es"'r ,e"'(e. &etode directe ( reali!ate prin introducerea unui cateter in artera si conectarea lui la un sistem de masurare si inregistrare a presiunii &etode indirecte ( permit masurarea gradientului de tensionare a peretilor arteriali: &etoda paplpatori +Riva Roci, ( masoara presiunea sistolica &etoda ascultatorie +7orot/ov, ( presiunea sistolica si diastolica &etoda oscilometrica +.achon, ( presiunea sistolica% presiunea diastolica% presiunea medie

;1

)4

;/

Ce s)n" :5','"e*e A'r'">'$, )n(e *e a):ii i ?n #e #'n(iii. - Cu a"utorul unei pompe de mana ridicam presiunea in mason pana la o valoare superioara presiunii din artera brahiala pe care o blochea!a progresiv presiunea din mason sangele are posibilitatea trecerii prin artera insuficient comprimata% astfel acest fenomen este insotit de turbulente si vibratii hidrodinamice care produc !gomote numite 7orot/ov care sunt detectate de stetoscop EC-*i#ai #e a):ii (a#% -)nei )n s"e"'s#'- *a -*i#a #'")*)i H4ar% #',-resie -e ar"era DraFia*%I. - *u au!im nimic deoarecere fara compresie pe artera brahiala avem curgere laminara +fara !gomote, Care es"e 4re#$en"a -)*s)*)i ?n re-a)s i ?n e4'r". - In repaus: :2-;2 batai'min - In efort: =2-)32 batai'min In(i#a&i #are es"e 'ri5inea -)*s)*)i ar"eria*
originea pulsului este contractia inimii +sistola,% care% aruncand brusc o mare cantitate de sange in aorta% produce o i!bitura a masei de sange% ce se propaga din aproape in aproape spre periferie sub forma unei unde pulsatile@

;1

;2

;3

;6 ;7 ;8

Pre#i:a&i #are es"e r'*)* $ene*'r De conducte prin care circula sange bogat in C92 Rol de re!ervor datorita distensiei mari pe care o au in ca!ul unor steno!e valvulare cardiace In(i#a&i #are s)n" 4a#"'rii (e #are (e-in(e #ir#)*a&ia s!n5e*)i ?n $ene Diferenta de presiune dintre capatul venos al capilarelor si atriul drept .resiunea hidrodinamica din sistemul arterial Forta de aspiratie centrala ( aspiratia cardiaca si toracica &iscarile respiratorii Contractia i!otona si i!ometrica Forta gravitationala ?onusul capilar .re!enta valvulelor pe traiectul venelor inferioare

In(i#a&i $a*'area n'r,a*% a -resi)nii $en'ase *a ni$e*)* a"ri)*)i (re-", ,e,Dre*'r in4eri'are, eC"re,i"a"ii #e4a*i#e - #a nivelul atriului drept: 2 - &embrele inferioare: ))2cm -22 - 5 tremitatea cefalica: )2 mm-g Ln #e se#"'r $as#)*ar es"e #ea ,ai ,are re:is"en&%, #e* ,ai ,are -a" $as#)*ar, #ea ,ai ,are -resi)ne.
)8

;;

Cea mai mare re!istenta: in sectorul de inalta presiune ( sectorul arterial Cel mai mare pat vascular: in sectorul venos 18-:2H din volumul de sange total Cea mai mare presiune: in sectorul arterial

1<< Care es"e 'ri5inea +i ra,)ri*e i,-'r"an"e a*e ar"ere*'r #'r'nare - 9rigine: direct din aorta - Artera coronara stanga: originea in apropierea foitei stangi a valvei aortei - Ramuri: artera descendenta anterioara si artera circumfle a stanga - Artera coronara dreapta: originea in !ona foitei drepte a valvei aortei - Ramuri: pentru atrii si ventriculul drept 1<1 Care es"e $a*'area (eDi")*)i #'r'narian - 282 ml'min - Apro imativ 8H din debitul cardiac 1</ Care es"e $i"e:a )n(ei -)*sa"i*e - Arterele mari: aorta 4m's - Arterele periferice: 1m's 1<1 En),era&i ,e#anis,e*e -rin#i-a*e (e s#Fi,D *a ni$e*)* #a-i*are*'r - Filtrare ( absorbtie - Difu!iune - &icropinocito!a 1<2 Care s)n" #a):e*e ,a0're a*e e(e,)*)i in"ers"i"ia*. - 5 ces de infiltrare - Insuficienta drenare prin circulatia limfatica 1<3 SNV -arasi,-a"i#: in"er,e(iar #Fi,i# G re#e-"'ri -e #are a#&i'nea:%, e4e#"e a*e s"i,)*arii as)-ra -r'-rie"a"i*'r ,i'#ar()*)i - Intermediar chimic: aetilcolina care acctionea!a pe receptorii muscarinici - 5fect asupra proprietatilor miocardului ( produce efecte deprimate asupra tuturor proprietatilor fundamentale ale cordului 1<6 SNV si,-a"i#: in"er,e(iar #Fi,i#, re#e-"'ri -e #are a#&i'nea:%, e4e#"e a*e s"i,)*%rii as)-ra -r'-rie"a"i*'r ,i'#ar()*)i - Catecolaminele: noradrenalina ( receptorii alfa si beta si adrenalina ( receptorii beta - 5fect cronotrop po!itiv - 5fect dromotrop po!itiv - 5fect inotrop negativ 1<7 Care s)n" -rin#i-a*e*e :'ne re4*eC'5ene #) r'* ?n re5*area #'r()*)i +i $ase*'r. - Crosa aortica - Sinusul carotidian - Atrii
)1

$entriculi ?runchiul arterei pulmonare Ramura dreapta si ramura stanga a arterei pulmonare

1<8 Ce es"e )n re4*eC (e-res'r, #!n( se -r'()#e, (e #ine es"e ,e(ia" si #e (e"er,ina. - Reactie brusca cu efect depresor - Se produce la aplicarea unui stimul - 5ste mediat de acetilcolina si determina deprimarea functiilor fundamentale - 5 emple: regle ul 0olt!-me!enter< refle ul Dagnini-Ascher-globii oculari 1<; Ce es"e ' ,ane$ra $a5a*%, #!n( se eCe#)"% i #are s)n" re:)*"a"e*e. - 5ste o stimulare vagala la nivelul glamusului carotidian in urma caruia are loc o deprimare a functiilor fundamentale ale inimii 11< En),erai s)Ds"an&e*e #) a#i)ne $as'(i*a"a"'are En),erai s)Ds"an&e*e #) a#i)ne $as'#'ns"ri#"'are - Substante vasodilatatoare Acetilcolina -istamina Aradi/inina Adeno!ina 5DRF FA* - Substante vasoconstrictoare Catecolamine Serotonina Angiotensina AD-

):

S-ar putea să vă placă și