Sunteți pe pagina 1din 13

1. Clasificarea obligatiilor: a) dupa izvorul lor actul juridic - faptul juridic b) Dupa obiectul lor:- obl.

. de a da, a face sau a nu face - obl. pozitive si obl negative - obl. de rezultat si obl. de mijloace - obl. pecuniare si obl. de alta natura - obl de rezultat=> acele obl in care obiectul si scopul urmarit de parti sunt bine precizate, debitorul obligandu-se ca prin act sau inact sa se obt un an. rezultat in favoarea creditorului. - obl de mijloc (obl de prudenta sau diligenta) sunt acele obl in care debitorul are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intreaga sa diligenta pt a obt un anumit rezultat in fav creditorului. Debitorul nu garanteaza obt rezultatului. 2. Clasificarea contractelor: A). C sinalagmatice si c unilaterale a. C sinalagmatic sau bilateral acel c in care partile se obliga reciproc una fata de cealalta b. c unilateral una dintre parti se obliga fata de cealalta parte, fara ca aceasta din urma sa se oblige. B). C cu titlu oneros si c cu titlu gratuit a. C cu titlu oneros fiecare parte isi doreste sa isi procure un avantaj * C comutative acele c in care obl unei parti reprez ec ivalentul obl celeilalte parti . e! c"v * C aleatorii acele c in care ec ivalentul depinde de un eveniment incert. e!. c de asigurare b. c cu titlu gratuit una dintre parti doreste a procura fara un ec ivalent celeilalte parti # $iberalitatile sunt c in care una dintre parti transmite un drept din patrimoniul sau, in patrimoniul celuilalt fara a primi un ec ivalent. e! c de donatie # % de servicii gratuite sau dezinteresate acele c in care o parte se obliga sa faca un serviciu fara a se saraci pe sine si nici in scopul imbogatirii celuilalt e!. comodatul ( c de imprumut, de folosinta) C). C consensuale, C solemne, C reale a. C consensuale au la baza simplul acord al partilor, fara nici o alta formalitate b. C solemne acele c pt a caror valabilitate, acordul de vointa trebuie sa imbrace forma ceruta de lege, actul autentic. c. C reale acele c care pe langa acordul de vointa e necesara si remiterea materiala a lucrului ). C cu e!ecutare instantanee si c cu e!ecutare succesiva a. C cu e!ecutare instantanee sunt acele c in care partile au obl sa e!ecute una fata de cealalta, e!ecutare care coincide de regula in momentul inc eierii c b. c cu e!ecutare succesiva sunt acele c in care obligatia asumata de o parte sau obl asumate de parti se e!ecuta intr-o perioada de timp. "). C numite si c nenumite a. C numite acele c care au primit denumirea special din legea civila b. c nenumite sunt acele c valabile, nereglementat e!pres de lege, lipsite de o denumire legala, dar la baza lor sta princ libertatii contractuale #). C negociate, c de ade$iune si c fortat.

%. &ferta propunerea pe care o pers o face altei pers sau publicului in general,de a inc eia un contract in mai multe conditii. &t a fi valabil tre sa indepl urm conditii: sa fie : - o manifestare de vointa reala " ferma si neec ivoca " precisa si completa '. Acceptarea manifestarea vointei juridice a unei persoane de a inc eia un contract in cond prestabilite, in oferta ce a fost adresata in acest scop &t a fi valabil tre sa indepl urm conditii: sa fie: - pura si simpla in concordanta cu oferta " neindoielnica "" sa nu fie tardiva (. )rincipiiul fortei obligatorii a contractului: &rincipiul care sta la baza efectelor contractului intre partile contractante este prev in % civ. art '('. &rincipiul fortei obligatorii ale contractului partile contractante sunt tinute sa e!ecute intocmai una fata de cealalta oblig la care s-au indatorat. )bligatiile tre e!ecutate cu buna-credinta. *orta obligatorie a contractului, adica legea presupune ca acel contract nu va putea revoca prin vointa partilor +evocarea unilaterala a contr apare doar in cazul permis de lege, cazuri de e!ceptie, cand legea prevede in mod e!pres ca anum pot fi rev doar prin vointa unei parti ,!. ctr de inc iriere inc eiat pe o perioada nedeterminata. +ev fortata a contractului apare impotriva vointei partilor, intuite persone, avand ca motiv determinarea identitatii celeilalte parti Daca partea decedeaza"" devine incapabila ctr"tul se revoca imediat, neputand fi continuat de mostenitori sau reprezentantii legali *. +eoria imprevi$iunii -mpreviziunea consta in paguba pe care o sufera una dintre partile contractante ca urmare a dezec ilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti in cursul e!ecutarii ctr"lui det de fluctuatia monetara. -mp"nea priveste doar ctr"le cu titlu oneros, este o pb de ordin economic si financiar circumscris , ctr"te cu e!ecutare succesiva in timp si acelor ctr"te afectate de un termen efectiv de e!ecutare. &e durata e!istentei acestor contracte, pot apare imprejurari economice in special cele legate de inflatie, conducand la dezec ilibrul dintre contraprestatiile partilor a.i. una dintre ele va suferi o paguba. -mp"nea e o leziune aposteriorii ce se deosebeste de leziunea viciu de consimtamant, care prevede tot un dezec ilibru raportat la momentul inc eierii ctr"lui. %lauze de inde!are reec ilibrarea unei valori economice cu o alta val. ec. %lauze ard-s ip clauze de revizuire ,fecte speciale ale ctr"lor sinalagmatice - e!ceptia de nee!ecutare - rezolutiunea contractului - efectele rezolutiunii

,. "!ceptia de nee!ecutare un mijl. juridic de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractante, intr-un ctr sinalagmatic, in cazul in care - se pretinde e!ecutarea sa-si fi e!ercitat propriile obligatii. .emeiul e!ceptiei il gasim in caracterul reciprocitatii si interdependentei partilor. %ond e!c de nee!ecutare a partilor: obl"le reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acel contract sa e!iste o nee!ecutare a obligatiilor, c iar si partial, dar si suficient de importanta din partea celuilalt contractant nee!ecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca e!ceptia de nee!ecutare, fapta care l-ar impiedica pe celalalt, sa-si e!ecute obligatia. raportul contractual prin natura sa tre sa presupuna regula e!ecutarii simultane a obl"lor celor doua parti. &rincipalul efect al invocarii acestei e!ceptii e aceea ca se suspenda e!ecutarea prestatiei celui care o invoca. /u e necesar a se apela la instanta de judecata at cand invocam e!ceptia de nee!ecutare. %a si natura juridica e!ceptia de nee!ecutare reprezinta pe de o parte un mijl. preventiv de aparare prin care se realizeaza protectia acelei parti contractante si de asemenea reprez un factor puternic combinator eficace impotriva celuilalt cocontractant. -. .e$olutiunea contractului reprez desfiintarea unui ctr sinalagmatic cu titlu de sanctiune, la cererea uneia dintre parti, pt motivul ca cealalta parte nu si-a e!ecutat culpabil obligatiilor sale. , de 0 feluri judiciara - contractuala A) .e$olutiunea judiciara : art 1201 %.%iv 34n contract nu e desfiintat de drept, ci partea interesata poate sa ceara rezolutiunea ctr"lui cu plata de interese in fata instantei de judecata, inst de jud va putea acorda partii culpabile termene de garantie in vederea e!ecutarii5. .emeiul juridic al rezolutiunii il constituie caract reciproc si interdependent al obligatiilor in ctr"le sinalagmatice. )bligatia fiecarei parti constituind cauza judiciara imediata a celeilalte parti. /eindeplinirea obligatiilor uneia dintre parti lipseste de temei juridic obligatia celeilalte parti. +ez se apl ctr"lor sinalagmatic cu titlu oneros si comutative. -n vedereaa e!ercitarii cu sorti de izbanda a act in rezolutiune judiciara tre indep cumulativ urm cond: - una dintre parti sa nu-si fi e!ecutat obligatiile sale - nee!ecutarea tre sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia - debitorul obligatiei nee!ecutate sa fi fost pus in intarziere in conditiile legii -nst de jud luand apt de cererea reclamantului, va putea sa acorde termene de gratie si daca sunt indeplinite conditiile va putea sa aprobe rezolutiunea. B) .e$olutiunea contractuala (pacte comisorii e!prese) sunt clauze contractuale prin care partile prevad rezolutiunea ctr"lui pt nee!ecutarea culpabila a obl"lor uneia dintre parti. 6unt clasificate pe 7 grade gr 1,0,8,7 &rin ele partile urmaresc sa diminueze sau sa inlature rolul activ al inst de jud in pronuntarea rezolutiunii. &artile, prin vointa lor e!presa inlocuiesc rezolutiunea jud cu o clauza rezolutorie conventionala stipulata pt faptul nee!ecutarii ctr"lui.

* )actul comisoriu e!pres de gradul 1 - reprez clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul in care una dintre parti nu e!ecuta prestatiile ce le datoreaza, contractul se desfiinteaza. * )actul comisoriu e!pres de gradul 2 - reprez clauza prin care partile convin ca in cazul in care o parte nu isi e!ecuta in mod culpabil obligatia, cealalta parte are dreptul sa desfiinteze ctr"ul pe cale unilaterala +ez va fi pron de catre inst de jud. fara ca aceasta sa mai poata acorda termene de gratie. * )actul comisoriu e!pres de gradul % / reprez acea clauza prin care se prevede ca in cazul in care una dintre parti nu isi va e!ecuta obl ,ctr"ul se considera rezolvit de drept. -nst va urmari daca debitorul a fost pus in intarziere, nu va putea acorda termene de gratie si va putea pronunta o ot de rezolutiune a ctr"lui Daca debitorul isi e!ecuta obligatia dupa ajungerea ei la scadenta fara sa fi fost pus in intarziere, rezolutiunea nu mai opereaza. * )actul comisoriu e!pres de gradul ' / reprez clauza contractuala prin care partile prevad ca in cazul nee!ecutarii obligatiei, ctr"ul se desfiinteaza deplin drept fara somatie sau punere in intarziere si fara interventia inst de jud. -nst va constata desfiintarea ctr"lui deplin drept C) "fectele re$olutiunii a. intre partile contractante rezolutiunea ctr"lui are efect desfiintarea ctr"lui e!tung si e!nung b. fata de terti rezolutiunea consta in desfiintarea tuturor contractelor inc eiate de debitor in favoarea tertilor +ezilierea ctr"lui consta in desfiintarea unui ctr. sinalagmatic cu e!ecutare succesiva in timp pt motivul ca una dintre parti nu si-a e!ecutat in mod culpabil obligatiile asumate prin contract. ,fectul rezilierii ctr consta in desfiintarea acestuia. e! nung doar pt viitor

0. )rincipiul relativitatii efectelor contractului

11. 2imulatia A. Conditii contrainscrisul sa fie un act secret9 - contrainscrisul sa fie contemporan cu actul public - intentia comuna a partilor de a simula 11. 3mbog45irea f4r4 just4 cau$4 :n %odul civil e!ist; numeroase aplica<ii ale acestui principiu: art. 7=7 >n materia dob?ndirii fructelor, art. 7'8, art. 7'7 din materia accesiunii imobiliare artificiale, art. 1(1= >n materia contractului de depozit9 1('1 >n materie de gaj. Definiie. :mbog;<irea f;r; just; cauz; este faptul juridic licit prin care are loc m;rirea patrimoniului unei persoane prin mic@orarea corelativ; a patrimoniului altei persoane, f;r; ca pentru acest efect s; e!iste o cauz; just; sau un temei juridic. Creditor este cel al c;rui patrimoniu s-a diminuat.

Debitor este cel al c;rui patrimoniu s-a m;rit9 are obliga<ia de a restitui valoarea cu care s-a >mbog;<it. Condi5iile 6mbog45irii f4r4 just4 cau$4. A. %ondi<ii materiale: a) s; e!iste o >mbog;<ire a p?r?tului: dob?ndirea unui bun, >mbun;t;<irea unui lucru, folosirea de un bun, prestarea unor numai ori servicii, evitarea unor c eltuieli9 b) s; e!iste o diminuare a patrimoniului reclamantului: ie@irea unor valori din patrimoniu, prestarea unor activit;<i sau servicii care nu au fost remunerate, efectuarea unor c eltuieli >n favoarea >mbog;<itului9 c) m;rirea patrimoniului p?r?tului @i diminuarea patrimoniului reclamantului s; aib; o cauz; unic;. B. %ondi<ii juridice: a) >mbog;<irea @i s;r;cirea corespunz;toare s; fie lipsite de o cauz; just;, adic; de un temei juridic care s; le justifice9 b) >mbog;<itul s; fie de bun;-credin<;9 c) reclamantul s; nu aib; la dispozi<ie o alt; ac<iune >n justi<ie pentru realizarea dreptului s;u de crean<; >mpotriva p?r?tului.- %aracterul subsidiar al ac<iunii poate fi folosit; aceast; ac<iune numai atunci c?nd se re<ine c; e!ist; o m;rire a patrimoniului p?r?tului ce nu are temei juridic @i c; trebuie s; se produc; restituirea presta<iei, dar nu este reglementat un al mijloc procesual la dispozi<ia reclamantului. Ac<iunea >n restituirea >mbog;<irii f;r; just; cauz; nu vine s; >nlocuiasc; nici ac<iuni inadmisibile @i nici ac<iuni al c;ror e!erci<iu a fost pierdut de c;tre reclamant ca urmare a intervenirii prescrip<iei ori a dec;derii.

21. Notiunea de paza a lucrului - legea nu defineste notiunea de paza, doctrina a interpretat acest termen prin raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animalele de care omul 3se serveste5 , prejudiciul fiind cauzat in5 timpul serviciului5 , cand animalul se afla in paza sa , fie ca a scapat , toate acestea conturand, ceea ce numim paza juridica a lucrului. Paza juridica este puterea de directie, control si supraveg ere pe care o persoana o poate e!ercita, in mod independent, asupra unui lucru sau animal. &aza juridica o are de regula proprietarul, potrivit unei prezumtii relative. ,a inceteaza daca este incredintat altei persoane dar nu si in situatia pierderii acestuia de catre proprietar, acesta pastrand paza juridica. Bunurile abandonate 3 res nullius5 continua sa fie in paza juridica a proprietarului pana la momentul preluarii lor de organele competente. Paza materiala a lucrului este aceeasi putere de directionare, control si supraveg ere a lucrului, prin contact material. De cele mai multe ori paza juridica coincide cu cea materaiala. 6e poate insa ca paznicul material sa fie si o alta persoana, cum este cazul detentorului precar. Aici insa se face distinctia intre paza juridica a structurii bunului, care ramane la proprietar, 21 .4spunderea pentru prejudiciile cau$ate de animale . Art. 1221 %od civil prevede c; Cproprietarul unui animal, sau acela care se serve@te de d?nsul, >n cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau c; animalul se afla >n paza sa, sau a sc;pat5.

Domeniul de aplicaie a rspunderii. %?t prive@te animalele, te!tul se refer; la animale care sunt apropiate >ntr-o form; oarecare @i care pot fi efectiv supraveg eate. :n aceast; categorie intr;, f;r; >ndoial;, animalele domestice, precum @i animalele s;lbatice captive. 6unt <inute a r;spunde persoanele care la momentul producerii prejudiciului, aveau paza juridic; a animalului. Fundamentarea rspunderii. ,lementul esen<ial pentru fundamentarea acestei r;spunderi >l constituie paza juridic. Condiiile rspunderii. Dictima prejudiciului trebuie s; fac; dovada c; prejudiciul a fost cauzat de c;tre animal @i c;, la data cauz;rii prejudiciului, animalul se afla >n paza juridic; a persoanei de la care se pretinde plata desp;gubirilor. Cauze de exonerare de rspundere: a) faptei victimei >nse@i b) faptei unei ter<e persoane pentru care cel are paza juridic; a animalului nu este <inut a r;spunde9 c) cazului de for<; major;, nu >ns; @i cazului fortuit. Efectele rspunderii. Dictima prejudiciului este >ndrept;<it; s; urm;reasc; pe cel care are paza juridic a animalului, pe temeiul art. 1221 %od civil. /imic nu o >mpiedic; s; urm;reasc;, direct, pe cel ce are paza material a animalului >ns;, de data aceasta, pe temeiul art. ''=-''' %od civil. 22 .4spunderea pentru ruina edificiului . %onform art. 1220 %od civil, Cproprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, c?nd ruina este ca urmarea lipsei de >ntre<inere, sau a unui viciu de construc<ie5. Prin edificiu, >n >n<elesul art. 1220 %od civil, se >n<elege orice lucrare realizat de om, prin folosirea unor materiale care se ncorporeaz solului devenind, n acest fel, prin a ezarea sa durabil, un imobil prin natura sa. De e!emplu: o cas;, un gard incorporat solului, un baraj, un pod, dar @i o construc<ie subteran; cum ar fi un canal, o pivni<;. Prin ruina ediciului, se >n<elege nu numai d;r?marea complet;, dar @i orice deza!re!are a materialului din care este construit, care, prin c;dere, provoac; un prejudiciu unei alte persoane. Art. 1220 %od civil stabile te rspunderea pentru prejudiciul cauzat prin ruiun n sarcina proprietarului edificiului. /u intereseaz;, a@adar, cine este locatarul edificiului respectiv, cine are paza juridic; a acestuia, cine este constructorul ori ar itectul, ci intereseaz; cine este proprietarul su actual. Fundamentarea rspunderii. 1) prezum<ia de culp;: atunci c?nd ruina s-a datorat lipsei de >ntre<inere a edificiului, culpa const; >n faptul c; proprietarul nu a supraveg eat starea acestuia @i nu a luat m;surile necesare de >ntre<inere9 atunci c?nd ruina s-a datorat viciilor de construc<ie, neimputabile deci proprietarului, ne-am afla >n fa<a unei r;spunderi a proprietarului pentru fapta altuia. 0) r;spundere obiectiv; a proprietarului ori o r;spundere >ntemeiat; pe ideea unei obliga<ii legale de garan<ie, independent; de orice vin; din partea proprietarului. Condiiile rspunderii. &entru aplicarea r;spunderii prev;zute de art. 1220 %od civil este necesar ca victima prejudiciului s; fac; dovada e!isten<ei prejudiciului a raportul de cauzalitate dintre ruina edificiului @i prejudiciu, precum @i a faptului c; ruina a fost cauzat; de lipsa de >ntre<inere ori de un viciu de construc<ie. &roprietarului nu poate s; >nl;ture aceast; r;spundere prin simpla dovad; a faptului c; a luat toate m;surile pentru asigurarea >ntre<inerii edificiului ori pentru prevenirea oric;ror vicii ale construc<iei.

%auze de e!onerare de r;spundere: a) fapta victimei >nse@i9 b) fapta unui ter< pentru care proprietarul nu este <inut a r;spunde9 c) cazul de for<; major;, nu >ns; @i cazul fortuit. Efectele rspunderii. Dac; toate condi<iile r;spunderii sunt >ntrunite, proprietarul edificiului va fi obligat s; pl;teasc; desp;gubirile pentru acoperirea prejudiciului cauzat. 2%. "valuarea daunelor interese poate fi facuta de instanta de jud, prin acordul de vointa al partilor si direct prin lege. * "valuarea judiciara se face prin otarare judecatoreasca in conditiile prevazute de art. 12=7- 12=( %. civ. care stabilesc cateva principii in aceasta materie: a. &rincipiul repararii integrale a prejudiciului presupune obligatia instantei de judecata de a acorda creditorului o indemnizatie egala cu prejudiciul real suferit care include, atat paguba efectiv suferita, cat si castigul nerealizat, b. Debitorul raspunde doar pentru prejudiciile previzibile la momentul inc eierii contractului. %and prejudiciul a fost produs prin dol, raspunderea debitorului nu va mai fi tarmuita la prejudiciul previzibil ci la intregul prejudiciu. c. Dor fi supuse repararii prejudiciile directe, adica doar cele care s-au produs datorita nee!ecutarii contractului intr-o relatie de cauzalitate directa. * "valuarea legala a daunelor interese este cea facuta prin lege si priveste prejudiciul suferit de creditor ca urmare a nerespectarii de catre debitor a obligatiei ce are ca obiect o suma de bani. &otrivit art. 12== %. civ. 3$a obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele interese pentru nee!ecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate5. &lecand de la premiza ca sumele de bani pot fi intotdeauna e!ecutate in natura, nee!ecutarea obligatiei de catre debitor are ca efect doar plata daunelor moratorii care se cumuleaza cu daunele compensatorii. * "valuarea conventionala. Clau$a penala. ,valuarea daunelor interese poate fi facuta si prin conventia partilor intervenita inainte de producerea prejudiciului. Aceasta intelegere poarta numele de clauza penala si este reglementata de art. 12(( -12E0 %. civ. ,a este o conventie accesorie prin care partile evalueaza anticipat daunele interese contractuale, fie printr-o clauza din contractul principal fie printr-o conventie ulterioara. 2'. #orta majora este un fenomen natural sau social e!terior, e!traordinar, de nebiruit si e!clude in intregime angajarea raspunderii, daca a fost cauza e!clusiva a prejudiciului. 2( Ca$ul fortuit / -mprejurare interna care isi are originea in campul de activitate a debitorului sau o imprejurare de origine e!terna care nu are caracter e!traordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si grija de care este in stare omul cel mai capabil. 2*. Ac5iunea oblic4 7indirect4 sau subrogatorie). Definiie. ,ste posibil ca un debitor s; devin; insolvabil sau s;-@i mic@oreze elementele active ale patrimoniului s;u prin faptul cp din neglijen<;, din nep;sare sau din nepricepere, sau cu rea-credin<; nu-@i e!ercit; anumite drepturi pe care le are >mpotriva unor ter<e persoane. :n aceast; situa<ie, legea confer; creditorului c irografar dreptul de a le e!ercita el, >n numele debitorului s;u.

&otrivit art. 'E7 %od %ivil, Ccreditorii pot e!ercita toate drepturile @i ac<iunile debitorului lor, afar; de acelea care >i sunt e!clusiv personale5. "ciunea oblic este acea aciune n justiie pe care creditorul o exercitat pentru valorificarea unui drept care aparine debitorului su. Aceast; ac<iune se mai nume@te indirect; sau subrogatorie, pentru c; ea este e!ercitat; de creditor >n numele debitorului s;u, dar va duce la acela@i rezultat ca @i cum ar fi fost e!ercitat; de debitor. 6pre e!emplu, un debitor are la >ndem?n; o ac<iune >n revendicare >mpotriva unui ter< care este pe care s;-i uzucapeze un bun @i neglijeaz; s; intenteze ac<iunea9 sau i-a fost cauzat un prejudiciu @i nu urm;re@te f;ptuitorul pentru repararea lui9 sau a >nc iriat un bun, c iria@ul nu pl;te@te c iria, iar el neglijeaz; s; i-o pretind;. Domeniul de aplicaie. :n stabilirea domeniului de aplica<ie al ac<iunii oblice se impun c?teva preciz;ri: 1) creditorul va putea e!ercita numai ac<iunile cu privire la drepturi al c;ror titular este debitorul, deci care se afl; >n patrimoniul acestuia. Datorit; pasivitii debitorului ele sunt pe cale de a se pierde9 de e!emplu pe cale de a fi prescrise. 6e admite c; pe calea ac<iunii oblice pot fi e!ercitate @i c;ile de e!ecutare silit;. 0) un creditor c#iro!rafar nu se poate substitui debitorului n administrarea patrimoniului su$ debitorul r;m?ne liber s; efectueze orice fel de act juridic, dispun?nd >n mod liber de bunurile sale. ,l poate contracta noi datorii sau dob?ndi noi drepturi. %reditorul nu va putea >ns; s; fac; acte de dispozi<ie sau de administrarea pentru debitor. 8) creditorul nu poate intenta acele aciuni care au un caracter exclusiv personal, fie c; prin ele se ap;r; drepturi personale nepatrimoniale, fie c iar uneloe categorii de drepturi patrimoniale. ,le sunt urm;toarele: a) ac<iunile prin care se ap;r; drepturile personale nepatrimoniale% ac<iunile de stare civil;, stabilirea filia<iei, drepturile p;rinte@ti9 b) ac<iunile care privesc drepturi patrimoniale, dar a cror exercitare implic o apreciere subiectiv din partea titulatului lor$ >ntemeiat; pe ra<iuni de ordin etic cum ar fi o ac<iune prin se cere revocarea unei dona<ii pentru ingratitudine9 c) ac<iunile privesc drepturi patrimoniale care au ns un obiect neurmribil, cum ar fi pensia de >ntre<inere. Ac<iunea oblic; apare, >n acest caz, ca inutil;. &oate celelalte aciuni patrimoniale, care privesc drepturi e!istente >n patrimoniul debitorului, pot fi exercitate de creditori pe calea aciunii oblice, >n numele debitorului lor. Condiiile intentrii aciunii oblice. &entru a se putea intenta ac<iunea este necesar; >ndeplinirea unor condi<ii, astfel: - debitorul s; fie inactiv, adic; s; nu intenteze el >nsu@i ac<iunea pe care o poate intenta. Dup; ce creditorul a pornit ac<iunea, debitorul o putea prelua, astfel c; titularul ei devine debitorul9 creditorul poate r;m?ne >n proces, alturi de debitor, pentru ocrotirea propriilor sale interese9 - creditorul trebuie s; aib; un interes serios i le!itim pentru a intenta ac<iunea. 4n asemenea interes e!ist; atunci c?nd debitorul este insolvabil. Dac; debitorul este solvabil, ac<iunea urmeaz; a fi considerat; ca lipsit; de interes9 - crean<a pe care o are creditorul trebuie s; fie cert, adic; ferm;, e!isten<a ei s; nu dea na@tere la discu<ii, i lic#id, adic; s; aib; cuantumul determinat. De asemenea, >n concep<ia practicii judec;tore@ti, crean<a trebuie s; fie @i exi!ibil. /u se cere ca debitorul s; fie introdus >n proces. .otu@i, introducerea lui >n proces este util; deoarece, pe de o parte, va putea formula unele ap;r;ri @i e!cep<ii iar, pe de alt; parte, ot;r?rea judec;toreasc; >i va fi opozabil;. Efectele aciunii oblice. %reditorul e!ercit; ac<iunea oblic; >n numele debitorului s;u. De aici decurg o serie de consecin<e:

- mai >nt?i, p'r'tul acionat de creditor i va putea opune acestuia toate aprrile (e!cep<iile) pe care le(ar fi putut opune i debitorului$ - >n al doilea r?nd, dac; creditorul c?@tig; procesul prin care pornit ac<iunea oblic;, bunul asupra cruia purta dreptul ce era ameninat cu pierderea este readus n patrimoniul debitorului. Drept urmare, el va servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor c irografari, f;r; ca acela dintre creditori care a intenta ac<iunea oblic; s; aib; vreun drept de preferin<; fa<a de ceilal<i creditori. 2,. Ac5iunea revocatorie 7paulian4). ( ) alt; ac<iune care se >ntemeiaz; pe dreptul de gaj general al creditorilor c irografari . Aceast; ac<iune reprezint; un mijloc juridic prin care creditorul poate ataca actele juridice >nc eiate de debitor >n frauda dreptului s;u de gaj general. &utem defini ac<iunea revocatorie ca fiind acea aciune prin care creditorul poate cere revocarea )desfiinarea* pe cale judectoreasc a actelor juridice nc#eiate de debitor n vederea prejudicierii sale. &rejudicierea creditorului se concretizeaz; >n faptul c; prin >nc eierea actelor atacate debitorul i mre te sau creeaz o stare de insolvabilitate. Domeniul de aplicaie. :n principiu, domeniul de aplica<ie al ac<iunii revocatorii nu difer; de acela al ac<iunii oblice. Deci nu vor putea fi atacate actele care privesc drepturi personale nepatrimoniale, drepturi patrimoniale care implic; o apreciere de ordin subiectiv din partea debitorului sau cele care privesc drepturi personale neurm;ribile. 6e admite totu@i posibilitatea intent;rii unei ac<iuni revocatorii c iar @i >n ipoteza drepturilor neurm;ribile, dac;, >n stabilirea lor, sunt frauda<i creditorii c irografari. 6pre e!emplu, >n cazul unei obliga<ii de >ntre<inere, debitorul pl;te@te o sum; de bani care este e!cesiv;, spre a frauda pe creditorii c irografari. Condiii intentrii aciuni revocatorii. &entru a se putea intenta ac<iiunea revocatorie este necesar; >ndeplinirea mai multor condi<ii: a) Actul atacat s; fie creat creditorului un prejudiciu, adic; prin acest act debitorul >@i mic@oreaz; activul patrimonial. %reditorul nu poate ataca un act prin care debitorul pl;te@te un al creditor al s;u sau prin care refuz; a primi o dona<ie ori acesta contacteaz; noi datorii. b) *rauda debitorului const; >n aceea c; debitorul a avut cuno@tin<; de rezultatul p;gubitor al actului fa<; de creditor. /u este necesar ca atitudinea subiectiv; a debitorului s; >mbrace forma inten<iei (dolului) de a-l p;gubi pe creditor. c) creditorul s; aib; o crean<; cert;, lic id;, e!igibil; @i, >n principiu, anterioar; actului atacat. :n principiu, un act juridic nu poate interesa dec?t pe creditorii prezen<i, nu @i pe cei viitori. Data anterioar; a crean<ei creditorului fa<; de actul atacat poate fi dovedit; prin orice mijloc de prob;. Atunci c?nd debitorul >nc eie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor, acesta poate ataca actul respectiv, c iar dac; este vorba de un act >nc eiat anterior na@terii dreptului s;u de crean<;. &entru e!ercitarea ac<iunii revocatorii nu este necesar ca creditorul s; aib; un titlu e!ecutoriu prin care s;-i fie constatat; crean<a, deoarece ac<iunea paulian; nu este un act de e!ecutare, ci o revocare a unui act. d) complicitatea la fraud; a ter<ului cu care debitorul a >nc eiat actul atacat. Aceast; condi<ie trebuie >ndeplinit; numai atunci c?nd se atac; un act cu titlu oneros. %?nd actul atacat este cu titlu gratuit este suficient; frauda debitorului. Actul va fi revocat

numai c?nd se dovede@te frauda ter<ului. ,a const; >n faptul c; ter<ul cunoa@te c; prin >nc eierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil. Efectele aciunii revocatorii. %a urmare a reu@itei >n ac<iunea revocatorie, actul atacat, dovedind ca fiind fraudulos, va fi inopozabil creditorului. Ac<iunea revocatorie este proprie creditorului care o intenteaz;. %a atare, produce efecte relative, >n sensul c;, drept urmarea a reu@itei ei, va fi reparat numai prejudiciul suferit de creditorul reclamant. *a<; de ceilal<i creditori ai debitorului, ac<iunea paulian; nu produce nici un efect. +atura juridic a aciunii revocatorii. Ac<iunea revocatorie se deosebe@te de ac<iunea oblic; prin aceea c; prima apar<ine creditorului c irografar, pe c?nd cea de a doua este e!ercitat; de creditor >n numele debitorului. 6ub aspectul efectelor sale, ac<iunea revocatorie duce la desfiin<area actului, >ntocmai ca @i aciunea n anularea unui act juridic. Dar se deosebe@te prin aceea c; ac<iunea >n anulare produce efecte fa<; de orice persoan;, pe c?nd ac<iunea revocatorie are un caracter relativ, adic; >@i produce efecte numai >ntre creditor @i ter<ul dob?nditor. Ac<iunea revocatorie are deci o configura<ie autonom;9 ea este o aciune n inopozabilitatea actului >nc eiat de debitor >n frauda drepturilor creditorului s;u. 28 #idejusiunea sau ca<iunea - este contractul prin care o persoan , fidejusor , se obli! fa de creditorul altei persoane s execute obli!aia celui pentru care !aranteaz, dac acesta nu o va executa. Efectele fidejusiunii. *idejusiunea produce efecte privite din mai multe puncte de vedere: A) al raporturilor dintre creditor 8i fidejusor . :n principiu, creditorul poate urm;ri direct pe fidejusor. *idejusorul poate invoca unele e!cep<ii @i anume: a) beneficiul de discu5iune . -nvocarea beneficiului de discu<iune la cele dint?i lucr;ri >ntreptate contra sa (sec estru, proces-verbal de situa<ie). *idejusorul trebuie s; indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urm;rite @i s; avanseze c eltuieli necesare urm;ririi acestor bunuri. Bunurile indicate de fidejusor s; se afle pe raza teritorial; a cur<ii de apel >n care trebuie s; se fac; plata. /u se poate invoca beneficiul de discu<iune >n cazul >n care fidejusorul a renun<at la el ori dac; s-a obligat >n solidar, c?t @i >n cazul fidejusiunii judec;tore@ti. b) beneficul de divi$iune. ,ste ipoteza >n care e!ist; mai mul<i fidejusori pentru una @i aceea@i datorie. :n principiu, fiecare r;spunde pentru datoria >ntreag;, >ns; poate fi >nl;turat prin invocarea beneficiului de diviziune. /u poate fi invocat beneficiul de diviziune atunci c?nd s-a renun<at la el @i >n caz de solidaritate. c) e!cep5ii de ordin general. *idejusorul poate invoca e!cep<ii personale ce decurg din >nsu@i contractul de fidejusiune. De asemenea, fidejusorul poate invoca e!cep<ii inerente obliga<iei debitorului principal. B) al raporturilor dintre fidejusor 8i debitorul principal . Dac; fidejusorul a pl;tit, el se poate >ntoarce >mpotriva debitorului reclam?nd: suma pl;tit;9 dob?nda la suma pl;tit; din ziua c?nd i-a notificat debitorului c; a f;cut plata9 daune-interese. .emeiul regresului >l constituie subroga<ia legal;, mandatul ori gestiunea de afaceri. *idejusorul beneficiaz; de solidaritate >n cazul codebitorilor solidari. *idejusorul poate pierde dreptul de regres >mpotriva debitorului, dac;:

- nu a >n@tiin<at pe debitor despre efectuarea pl;<ii, astfel c; acesta a pl;tit a doua oar;9 - a pl;tit datoria f;r; s; fi fost urm;rit @i f;r; s; fi >n@tiin<at pe debitor, iar acesta face dovada c; ar fi avut mijloace de stingere a datoriei. C) al raporturilor dintre fidejusori. *idejusorul care a pl;tit datoria se poate >ntoarce, printr-o ac<iune de regres divizibil; >mpotriva celorlal<i fidejusori, >n cazurile prev;zute de la art. 1(E8 %od civil. 20. 9poteca conventionala / &otrivit art. 1E7' alin. 0 %od civil, ipoteca conven<ional; este aceea care ia na@tere din conven<ia p;r<ilor, cu formele prescrise de lege. &entru valabilitatea ipotecii se cer >ntrunite condi<ii de fond @i condi<ii de form;. %ondi<iile de fond privesc persoana care constituie ipoteca, care trebuie s; aib; capacitate de e!erci<iu deplin; @i calitatea de proprietar actual al bunului. :n ceea ce prive@te condi<iile de form;, conform art. 1EE0 %od civil, ipoteca conven<ional; este valabil; numai dac; este constituit; prin act autentic. 6anc<iunea nerespect;rii formei autentice, care este cerut; ad validitatem, este nulitatea absolut;. %1. privilegiul vnztorului imobilului (art. 1E8E pct. 1 %od civil) care are ca obiect imobilul v?ndut, p?n; la plata integral; a pre<ului. -n cazul unor v?nz;ri succesive f;r; plata integral; a pre<ului, primul v?nz;tor este preferat celui de al doilea iar acesta celui de al treilea @i a@a mai departe. &entru conservarea sa este necesar; >nscrierea >n cartea funciar;. %1. Privilegiul coprtailor (art. 1E8E pct. 8 %od civil) care are ca obiect imobilele cuprinse >n masa succesoral; @i este menit s; garanteze plata eventualelor desp;gubiri pentru evic<iunea unui cop;rta@ sau plata sultei. &entru conservarea sa este necesar; >nscrierea >n cartea funciar; >n termen de (2 de zile de la na@terea sa9 %2. Cesiunea de creanta 1este o conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane. %reditorul care transmite se numeste cedent. &ersoana care dobandeste creanta este cesionar. &rin cesiune se transmite creanta pe care cedentul o are fata de debitorul cedat. %odul %ivil reglementeaza cesiunea de creante in materia vanzarii cu titlu oneros. ,a poate fi facuta si printr-un contract de donatie cu titlu gratuit. %onditiile cesiunii de creanta ,a trebuie sa indeplineasca toate conditiile validitate ale contractului -n principiu orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni. ,!ista si creante inaccesibile : pensia de intretinere. ,ste un contract consensual. &rin remiterea titlului se e!ecuta contractul de cesiune de creanta. &entru ca cesiunea sa fie opozabila partilor trebuie indeplinite anumite formalitati. a. notificarea facuta de cedent sau cesionar debitorului cedat ( i se face cunoscut faptul sc imbarii creditorului ). b. Acceptarea din parte debitorului cedat. Acceptarea trebuie facuta in forma autentica. ,a poate fi facuta si printr-un act sub semnatura privata care emana de la debitor ( dar in acest caz cesiunea este opozabila numai debitorului cedat ). ,fectele cesiunii de creanta. a. efecte intre parti b. efecte fata de terti a. intre parti din momentul realizarii acordului de vointa creanta se transfera catre cesionar. %esionarul devine creditor in locul cedentului.

b. #ata de terti - cesiunea produce efecte numai din momentul notificarii facuta prin intermediul e!ecutorilor judecatoresti sau al acceptarii de catre debitorul cedat prin inscris autentic. *ata de debitorul cedat produce efect si daca se realizeaza prin inscris sub semnatura privata. Daca cesiunea de creanta se face cu titlu oneros se naste in sarcina cedentului obligatia de garantie. Farantia cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de e!istenta actuala a creantei si a accesoriilor sale. %edentul nu raspunde de drept de solvabilitatea debitorului cedat. %% :ova5ia. ( este o convenie prin care prile unui raport juridic obli!aional stin! o obli!aie existent, nlocuind(o cu o nou obli!aie. Felurile novaiei. /ova<ia este de dou; feluri: obiectiv4 se produce c?nd creditorul @i debitorul ini<ial, dar, >n raportul juridic obliga<ional se sc imb; obiectul sau cauza acestuia9 subiectiv4 presupune sc imbarea creditorului sau a debitorului raportului juridic de obliga<ie. /ova<ia prin sc imbare de creditor are loc prin substituirea unui nou creditor celui vec i, iar nova<ia prin sc imbare de debitor are loc atunci c?nd un ter< se angajeaz; fa<; de crditor s; pl;teasc; datoria, f;r; ca, pentru aceasta, s; cear; concursul debitorului ini<ial. Efectele novaiei. :n primul r?nd efectul principal este acela a stingerii vec ii obliga<ii @i >nlocuirea cu o obliga<ie nou;. ) dat; cu cu vec ea obliga<ie se sting toate accesoriile @i garan<iile care o >nso<eau. %' C&: 9+99;" );A+99 %ine poate face plata G - principiul general este -9 oricine poate face plata. &oate fi ac itata de orice persoana interesata c iar si de o persoana neinteresata. -n primul rand poate face plata: o debitorul ( personal sau prin reprezentant ) o persoana tinuta alaturi de debitor ( codebitor ) o pentru debitor ( fidejusorul ) o de orice persoana interesata sau o persoana neinteresata. &lata este un act juridic. %ui se poate face plataG - %el ce primeste plata trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de e!ercitiu. -n primul rand plata se face: " creditorului o mostenitorilor sai ( daca creditorul moare ) "" cesionarul o tert desemnat de justitie "" un mandatar al creditorului )biectul platii - el obligat va trebui sa plateasca e!act cat datoreaza %el ce face plata trebuie sa plateasca in intregime,adica platind tot ce datoreaza. Data platii -9 se face plata cand datoria a ajuns la scadenta, adica a devenit e!igibila. Daca e cu termen -9 se face termenul stabilit de parti. &entru obligatiunile cu e!ecutie imediata -9 plata se face la momentul nasterii raportului juridic. $ocul platii -9 la locul ales de parti. Daca nu au stabilit altfel se face la domiciliul debitorului. Daca au stabilit la creditor -9 plata este portabila. % eltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului. -mputatia platii -9 daca un debitor are fata de acelasi creditor mai multe datorii. -mputatia platii se face prin acordul partilor. &lata are drept efect liberarea debitorului de obligatia asumata. Daca creditorul refuza plata -9 debitorul poate sa-i faca creditorului oferta reala urmata de consemnatiune. %a efecte -9 oferta reala urmata de consemnatiune este liberatorie pentru debitor intocmai ca o plata.

%(. aunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca pentru fiecare zi de intarziere pana la e!ecutarea obligatiei. %* Compensa5ia. ( este modul de stingere a obliga<iilor care const; >n stin!erea a dou obli!aii reciproce, p'n la concurena cei mai mici dintre ele. Cazuri n care nu opereaz compensarea% - c?nd se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar9 - c?nd se pretinde restituirea unui depozit neregulat9 - c?nd o crean<; este insesizabil;9 - nu poate opera >n dauna drepturilor dob?ndite de alte persoane prin poprire. Felurile compensaiei% -*. le!al, c?nd opereaz; >n puterea legii, prin >ntrunirea anumitor condi<ii9 .*. convenional, c?nd opereaz; prin conven<ia p;r<ilor9 /*. judectoreasc, c?nd opereaz; prin ot;r?rea instan<ei de judecat;. %, area 6n plat4. ( este operaia juridic prin care debitorul execut ctre creditorul su o alt prestaie dec't aceea la care s(a obli!at la nc#eierea raportului juridic obli!aional. Aceast; sc imbare a presta<iei se face numai cu consim<;m?ntul creditorului. Darea >n plat; se aseamn; cu nova<ia prin sc imbare de obiect, deosebindu-se de aceasta prin aceea c; darea >n plat; are loc >n momentul efectu;rii pl;<ii. Efecte. Darea >n plat; stinge datoria >ntocmai ca @i plata. Dar pentru ca aceasta s; produc; efectul e!tinctiv al d;rii >n plat; se cere ca, atunci c?nd noua presta<ie const; >n a da un bun individual determinat, cel care face darea >n plat; s; fie proprietarul lucrului care >nlocuie@te vec ea presta<ie9 >n caz contrar, opera<ia urmeaz; a fi rezolvit; pentru ne>ndeplinirea obliga<iei asumate. %- .emiterea de datorie. este renunarea cu titlu !ratuit a creditorului de a( i valorifica creana pe care o are mpotriva debitorului su. Condiiile remiterii de datorie. +emiterea de datorie apare ca un contract cu titlu gratuit, care implic; inten<ia creditorului de a face o liberalitate debitorului s;u. Dac; se face prin acte >ntre vii, remiterea de datorie constituie o dona<ie indirect; @i este supus; tuturor regulilor specifice acesteia cu privire la revocare, reduc<iune sau raport. +emiterea de datorie nu trebuie s; se >nc eie >n form; autentic;. Dac; se face prin testament, ea trebuie s; >ndeplineasc; condi<iile de form; ale testamentului, validitatea ei depinz?nd de aceea a testamentului prin care a fost f;cut;. Proba remiterii de datorie. *iind un contract, urmeaz; a se aplica regulile de drept comun aplicabile actelor juridice. E ectele remiterii de datorie. &rin remiterea de datorie obliga<ia debitorului se stinge cu accesoriile @i garan<iile crean<ei, iar debitorul va fi liberat de e!ecutare ei.