Introducere

Orice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul de productie capital, cu inca un factor esential, factorul munca. Acest factor se procura prin intermediul pietei, piata muncii constituindu-se astfel, intr-un subsistem al economiei de piata. Pe aceasta piata functioneaza cererea si oferta, se formeaza un pret, dar toate acestea se manifesta in functie de specificul determinat de obiectul tranzactiilor de pe aceasta piata. In cadrul pietei muncii se intalnesc cei ce poseda factorul de productie capital cu cei care detin factorul de productie munca. Piata muncii este influentata de factori de ordin demografic, social-politic, psihologic etc. Factorul demografic influenteaza in mod special oferta de munca, populatia tarii fiind rezervorul care alimenteaza permanent aceasta piata. ar, pe piata muncii, subiectii ofertanti nu sunt toti cetatenii unei tari. In primul rand trebuie luat in consideratie factorul varsta, cele doua limite inferioare si superioare, ceea ce contureaza notiunea de populatie apta de munca Pentru analiza economica, o mare importanta o prezinta structurarea pietei muncii, ea permitand cunoasterea proportiilor in care se folosesc resursele de munca, ca urmare a repartizarii lor, in functie de cerere si oferta, pe diferite ramuri si subansambluri ale activitatii economice! agricultura, industrie, servicii etc., ceea ce indica nivelul tehnologic din economia tarii si in general, gradul ei de dezvoltarte economica. Principalul scop urmarit pe piata muncii este a"ungerea la o stare de echilibru intre principalele componente. In momentul in care nu se atinge stare de echilibru apare fenomenul de soma".
3

Analiza acestui fenomen, cauzele si modalitatile de combatere prezinta un mare interes pentru intreg sistemul economic al unui stat.

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE 1.1.Conceptul si trasaturile pietei muncii

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor general. Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopolfactorilor, monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopololigopson. Totodata, fiind principala componenta a pietei structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. Ca si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum. Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de distribuire a acestor bunuri. In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca detinatorii de capital! in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se a"usteaza cererea si oferta de munca. Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici in

#gentii economici$ intalniti pe piata muncii sunt: a# ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata% b# cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specificsalariul% c# intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii, prin solicita un pret. &ezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in Deci, piata fortei de munca sau contractul de anga"are si in salariu. intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor

a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand forta de munca si din anga"amentele care fac posibila desfasurarea acestor activitati. #cesti indivizi beneficiaza de timp liber si de timp de munca. Din punct de vedere economic timpul liber reprezinta timpul c'eltuit in alte activitati decat cea economica munca!. In timp ce primul permite dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite obtinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea trebuintelor de consum. (a randul sau, venitul este impartit intre consum si economii, care la randul lor include in final si investitii productive. In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii:

a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu

volumul si structura cererii de munca%

11

V. Ionescu, E. Gavril, - Elemente de Macroeconomie, Bucure ti, Editura Economic, 1!!!. "

indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a

doi factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti%

o alta functie este cea distributiva, deoarece

prin

mecanismele ei influenteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul. Pe mi$ta, economico-sociale, prin intermediul carora contribuie langa la aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea mainii de lucru. Piata muncii cererea si oferta de munca! se desfasoara in trepte sau faze. Intr-o prima faza are loc formarea conditiilor generale de anga"are a salariatilor se manifesta tendinta de formare a salariilor la macroeconomic sau pe segmente mai mari de piata!. In continuarea acesteia, urmatoarea faza are loc la intalnirea in termeni reali a cererii si a ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si salariatilor potentiali!. )ferta de munca constituie deci acele resurse de munca, ce se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului remunerarii. munca salariata, in #ceasta se manifesta prin cerere de locuri de anga"area ca salariati. Cererea de munca pleaca de la nevoia de servicii-munca din salarizarea % partea utilizatorilor acesteia, dar conditia esentiala a transformarilor de munca in cererea de munca este remunerarea sau aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate. nivel

Cererea si oferta de munca sunt intr-o relatie de interdependenta cu dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social demografice. #ceste inter dependente multiple sunt sugerate de urmatoarea sc'ema$:
E8'ort 0o'ula:ia
,':i ,ctivit:i social-economice $atura Munc

Investi:ii 3a'ital 3onsum 9inal

Ina':i

0I,1, M2$3II
+tatutul social al
0o'ula:ia activ dis'oni&il

+c<im&ri calitative

9emeii

+,-,.I/,.E, %E %E
M2$3@ M2$3@

5>E.?,

3E.E.E

%urata muncii

0roduc:ia vi=at

45M,67
+oldul mi)ra:iei interna:ionale 0o'ula:ia cu v;rsta de munc

- e8ces de o9erta - de9icit de o9erta

.EM2$E.,.E,

Fi ura 1.1 Piata muncii-procesele demografice-dezvoltare culturala

Putem spune ca piata muncii are un caracter specific care poate fi pus in evidenta prin urmatoarele aspecte: pe termen scurt cererea de munca este invariabila deoarece crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatilor existente si initiere altora noi, probleme care nu se pot realiza intr-un timp scurt% de asemenea ,oferta de munca se formeaza in decursul unui orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie a"unge la varsta legala de munca si se instruieste%

$.%o&rota, Economie 'olitica(, Bucuresti, Editura Economica, 1!!#, 'a). 3*4. *

 oferta

de munca isi pune

amprenta asupra modului de

satisfacere a cererii de munca% mobilitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acesteia, oamenii sunt atasati mediului social-economic in care sau format si unde traiesc% avanta"ele economice oferite de alte zone localitati ! nu isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamenilor spre noi locuri de munca% oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici varsta, starea sanatatii, psi'ologia oamenilor!% eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre structurile acestora *Piata fac ca a substituirea muncii si intre diferitele ei contractuala, componente sa fie redusa. contemporana este o piata participativa, in care negocierea contractul sunt instrumente

fundamentale dereglare a cererii si ofertei de munca+. Procesele de ocupare si utilizare sunt a"ustate si cu a"utorul altor mecanisme, aflate la dispozitia persoanelor fizice, persoanelor "uridice si a statului. Insa piata muncii, prin propriile mecanisme actioneaza in stransa corelatie cu miscarea cererii si a ofertei pe celelalte piete. #ceasta evolutie apare ca urmare a manifestarii unei serii de factori: a! extinderea sistemului de reglementari si legi care ordoneaza si disciplineaza raporturile dintre agentii economici pe piata muncii% b! organizarea agentilor economici, a salariatilor si a intreprinzatorilor. Cresterea gradului de sindicalizare are un puternic impact asupra ocuparii, marimii si miscarii salariului, ale duratei muncii si protectiei sociale% c! extinderea sistemului de negocieri, de la nivelul de firma si pana la nivelul national, in reglarea unor probleme ale ocuparii si, mai ales, a celor referitoare la salariul minim garantat, la impartirea sporului de productivitate, la conditiile de munca si protectie sociala%
!

d! elaborare de politici de ocupare ce sunt promovate la nivelul firmelor si colectivitatilor locale si adancirea segmentarii pietei muncii% e! interventia activa, directa sau indirecta, a statului pe piata muncii si in situatii deosebite, extraeconomice, dintre cele mai diverse, pentru a sustine, dupa caz, oferta sau cererea de munca, si asigurarea protectiei sociale a categoriilor defavorizate de lucratori. In lucrarea sa *%eoria generala a ocuparii, dobanzii si a banilor+ ,e-nes a pus bazele macroeconomiei moderne prin raspunsurile pe care le-a dat cu privire la privire la problemele amintite mai sus. ,e-nes a explicat crizele cu a"utorul modelului cererii agregate, avantul economic prin dezvoltarea productiei de masa in ramurile moderne ale economiei, ale caror bunuri sunt mult cerute pe piata, iar depresiunea economica prin scaderea cererii de investitii. #stfel el propune folosirea tuturor masurilor de politica fiscala anticiclica, in fluctuatiilor ciclice din economie. In anii ./0, economistul american 1ilton 2riedman a pus bazele *teoriei monetariste+, conform careia politica monetara are un rol 'otarator in determinarea si comportamentul nivelului productiei venitului! si al preturilor, iar etapele de depresiune economica prin care au trecut ma"oritatea tarilor lumii au fost generate de o politica monetara neadecvata. De aici apare concluzia ca numai o politica monetara expansionista ar putea stimula cererea si oferta de bunuri si servicii. #stfel 2riedman propune o serie de masurii de politica monetara anticiclica, in scopul reducerii fluctuatiilor ciclice din economie. Cea mai buna solutie in realizarea unui grad inalt de ocupare a fortei de munca ar fi acela de comparare a solutiei propuse de ,e-nes cu cea propusa de 2riedman avand loc aparitia unei solutii mixte. )rice economie$ nu functioneaza la parametrii normali daca nu se reduc continuu productii si venituri tot mai marii si daca nu se asigura o
1

vederea reducerii

M. Bacescu, ,. Bacescu, Macroeconomie.Ba=ele macroeconomiei, Bucuresti, Editura ,ll, 1!!#, 'a). A*#. 1B

tot mai buna ocupare a fortei de munca. Soma"ul si capacitatile de productie nefolosite in crestere, sunt datorate faptului ca productia nu creste pe masura potentialului sau, numit si *output potential+. Prin *output potential+ intelegem de fapt P34 real care il poate produce societatea in conditiile ocuparii integrale a fortei de munca, adica in conditiile unui soma" de maxim /5. Diferenta dintre output potential si output real, reprezinta *golul P34 real+ sau subproductia reala. 6vitarea supraproductiei se face numai cu o politica fiscala si monetara expansionista pentru a creste cererea agregata. ) cerere excesiva inseamna o crestere exagerata a preturilor si veniturilor banesti, adica inflatie, aducand castiguri foarte mici in productie si in venitul real. #stfel rezulta ca obiectivul unei politicii mixte, stabilizatoare il reprezinta minimizarea variatiilor cererii, adica realizarea unei cat mai bune concordante intre realizarea sporului cererii si potentialul productiv al economiei. &ezultatul acestei politici mixte, trebuie sa fie minimizarea deviatiilor de la un trend crescator, nu la o medie fixa, deoarece, in orice economie ce se dezvolta, cererea trebuie sa creasca continuu in scopul de a mentine o utilizare cat mai completa a capacitatilor de productie si a fortei de munca, in conditiile mentinerii unor preturi cat mai stabile. Printr-o utilizare integrala a fortei de munca se a"unge la reducerea deficitelor bugetare conducand c'iar la un surplus bugetar al ocuparii in totalitatea fortei de munca. Surplusul bugetar reprezinta practic scopul oricarei politici stabilizatoare. #ceasta politica trebuie sa realizeze cresterea output-ului potential, care sa conduca la cresterea ocuparii fortei de munca si a cererii agregate. Pot aparea o serie de factori perturbatori ai ocuparii fortei de munca si anume:

politicianul - care ori elibereaza o politica monetara sau fiscala

eronata ce are efecte inverse decat ce se astepta, ori elaboreaza o

11

politica "usta de reducere a ratei soma"ului si de imbunatatire a mersului economie in perioadele dinaintea alegerilor%

sc'imbari in conditiile de productie. De exemplu o crestere sau o

scadere brusca si semnificativa a pretului unui factor de productie pe piata mondiala, pot determina importante dereglari economice%

modificari neprevazute, din ratiuni de politica sociala, sau din modificarea aporturilor 7 cresterea acestuia determinata de o

alte ratiuni neeconomice, ale c'eltuielilor guvernamentale%

crestere brusca a cererii din strainatate pentru produsele romanesti, duce la o crestere a veniturilor, asa cum o scadere a acestei cereri poate diminua veniturile% modificarea brusca a dorintelor de consum ale populatiei%

modificarea c'eltuielilor investitionale, fara a fi generata modificarile spontane in cererea de bani din sectorul privat, comportarea salariilor.

neaparat o ratiune economica%

devine un factor perturbator al activitatii economice%

) politica de ocupare integrala a fortei de munca nu se poate realiza cu usurinta )cuparea integrala a fortei de munca, nu poate fi atinsa decat in tarile foarte dezvoltate si pentru o perioada scurta de timp, datorita fluctuatiilor economice care isi spun cuvantul in cadrul ciclului afacerilor.

1.!. Criterii "e clasi#icare a pietei muncii

Structura interna a pietei muncii are un caracter deosebit de

complex, ceea ce a permis formularea concluziei dupa care nu exista o unica piata a muncii la scara economiei nationala. in interiorul ei se identifica mai multe segmente de piata. *Segmentarea pietei reprezinta totalitatea te'nicilor de functionare a unei populatii date si care
1A

urmaresc construirea unor grupuri de

componenti ce satisface o

anumita conditie de clasificare, in functie de criteriile considerate+. Segmentarea pietei muncii este determinata atat de motive economice, de caracteristici ale fortei de munca nivel de instructie, calificare, mobilitate profesionala!, cat si de aspecte institutionale reglementarea raporturilor de munca , gradul de organizare sindicala!. in general se manifesta bariere in calea trecerii de la un segment la altul, mobilitatea fortei de munca se manifesta mai ales in interiorul fiecarui segment, si, limitat, intre diferite segmente, iar salariile nu sunt rezultatul manifestarii libere a fortelor pietei, ele fiind efectul unor factori sociali, politici si institutionali cu exprimari specifice pe fiecare segment de piata a muncii. Se stie ca in general piata muncii se structureaza si functioneaza la nivelul unitatilor economice individuale, la cel al ce ramurilor economiilor tarilor, ca si la nivelul mondial. In cele dupa anumite criterii. Dupa cadrul locul! desfasurarii relatiilor de sc'imb se distinge: piete locale, regionale, nationale, internationale si piata mondiala. (a nivel local, in &omania, piata muncii este reglementata si supraveg'eata prin intermediul )ficiilor de forta de munca si soma" si a punctelor de lucru organizatiilor mai mici a oficiilor de forta de munca si soma". (a nivelul "udetean si actorul principal care reglementeaza cadrul legal in care se manifesta profesionala. (a nivelul regional si national actorii implicati in administrarea pietei muncii sunt diferitele agentii de plasare a fortei de munca, precum si diferitele organizatii guvernamentale si neguvernamentale. principalul organism care supraveg'eaza si Insa reglementeaza fenomenele si procesele pe piata muncii il reprezintata de agentiile pentru ocupare si reconversie

urmeaza vom incerca sa prezentam o clasificare a fortei de munca

13

desfasurarea activitatii pe piata muncii il reprezinta 1inisterul 1uncii si Solidaritatii Sociale. 6conomia mondiala consta din materiale si servicii. Piata mondiala reflecta totalitatea relatiilor in legatura cu sc'imbul de marfuri corporale sau incorporale intre tari, relatii devenite obligatorii si permanente pentru existenta acestora. 3otiunea respectiva are deci un sens economic si nu unul geografic, politic sau religios. 6xistenta unor resurse naturale diferite de la o tara la alta ca potential general si ca marime relativa rezulta din corelatia cu populatia! a facut posibila si necesara specializarea tarilor in functie de resursele detinute. #ceasta la randul ei, a condus la *exportul+ de capital uman ce depaseste o parte din cererea interna si, ca efect al acestuia, s-a impus nevoia de a importa capital uman necesar in anumite domenii ale activitatii. Distingem astfel dupa forma de proprietate! sectorul public, sectorul privat si sectorul mi$t. Sectorul public reprezinta forta de munca ocupata in proprietatea statului central, in proprietatea administratiilor locale, precum si persoanele anga"ate in intreprinderile cu capital integral al statului. Sectorul privat-particular este format din proprietatea individuala, individual-asociativa, privat-particulara de familie, privat asociativa. 2orma principala actuala de proprietate este cea privatasociativa, organizata sub forma unor proprietati de capital, in care proprietarii, fie ca utilizeaza salariati nonproprietari, fie ca ei insisi sunt participanti la activitatea economica. Sectorul mixt consta din combinarea ambelor forme de proprietate: publica si privata. toate! economiile nationale autonome si specializate, legate intre ele prin sc'imburi de bunuri

14

Permanenta competitie intre formele de proprietate se manifesta in participarea lor la procesul concurential general. In baza acestui proces, ponderea si rolul diferitelor forme de proprietate se modifica in functie de dezvoltarea generala a tarii, de optiunile politice ale popoarelor. )ricum, sensul pozitiv al evolutiilor respective, al modificarii diferitelor forme de proprietate este dat de progresul economico-social, de progresul factorilor de productie si de eficienta folosirii lor. ) alta clasificare ar fi cea dupa sectoarele in care se desfasoara activitatea economica. Distingem trei sectoare si anume: primar, secundar si tertiar. #cestea se impart la randul lor in mai multe ramuri de activitate si anume: ramura agricola, cea industriala si serviciile economice din &omania. Principalele categorii de activitati sunt urmatoarele: agricultura, silvicultura si exploatarea forestiera% industriala si anume cea extractiva, prelucratoare, energie constructii% comert si turism% transport, depozitare, posta de telecomunicatii% activitati financiare, bancare si de asigurari% tranzactii imobiliare si de servicii% administratie publica% invatamant, sanatate si asistenta sociala% alte activitati ale economiei nationale Se remarca clasificarea in functie de structura si specializarea personalului pe meserii si profesii si anume: muncitor, miner, electrician, profesor, inginer, economist etc.

electrica si termica%

15

In general, in functie de nivelul de pregatire al salariatilor si efortul pe care il depun in activitatea pe care o desfasoara, proprietarii ii remunereaza pe acestia. Dupa gradul de organizare a ofertei de munca distingem doua tipuri de piete si anume: piata muncii sindicalizata% piata muncii nesindicalizata. Pe piata muncii sindicalizata, unele decizii privind oferta de munca sunt luate in mod colectiv. Sindicatele inc'eie contracte colective de munca in care este prevazut adeseori cine poate ocupa un anumit post si care sunt conditiile de lucru. De asemenea, sindicatele pot 'otari declansarea unei greve, retragerea completa a ofertei de munca cu scopul de a a"unge la o intelegere mai buna cu patronatul. Pe piata muncii nesindicalizate, anga"atii nu sunt reprezentati in negocierea conditiilor de munca si al salarizarii. De aceea, pot aparea anumite discriminari salariale intre anga"atii care sunt reprezentati sindical si cei nereprezentati sindical, c'iar daca munca prestata de acestia este identica.

1.$ %o"ele "e piata a muncii

Caracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat. #stfel functia ma"ora a acesteia este de a asigura activitatile economicosociale cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea necesare. Caracteristicile marfii ce circula pe aceasta piata, precum si raporturile persoanelor ce participa la sc'imb vor fi caracterizate prin urmatoarele$:
1

piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si

$. %o&rot, C Economie 0olitic, Bucure ti, Editura Economic, 1!!#, 'a)ina 3!4 1"

sensibilitate, ea interconditionandu-se atat cu ec'ilibrul

economic general, cat si cu cel social-politic% ea este o piata organizata si mai puternic reglementata% mecanismele acestei piete au un grad mai ridicat de

imperfectiune% de pilda, salariul nu reprezinta unica si adesea, principala parg'ie de reglare a ocuparii si utilizarii resurselor de munca. (a sfarsitul anilor 890, ma"oritatea analistilor economici au concluzionat ca nu poate exista o singura piata a muncii la scara oricarei economii nationale. #ceasta presupune: - existenta mai multor segmente ale pietei muncii% - bariere in calea trecerii de la un segment la altul% - manifestarea mobilitatii fortei de munca mai ales in limitele fiecarei piete si mult mai putin intre diferitele segmente% - salariile se formeaza si sub influenta unor factori sociali, politici, institutionali. Segmentarea pietei reprezinta totalitatea te'nicilor de fractionare a unei populatii date si care urmaresc constituirea unor grupuri de componenti ce satisface o anumita conditie de clasificare, in functie de criteriile considerate. Initial, segmentarea pietei muncii a fost expresia unei sc'eme dualiste a sistemului economic real, acesta transformandu-se ulterior in mai multe segmente. Punctul de pornire in teoria segmentarii pietei de munca este admiterea ipotezei existentei unui sistem economic dualist, structurat in doua sectoare: - sectorul primar central! al marilor intreprinderi - sectorul secundar periferic! al intreprinderilor supuse
1#

concurentei intre care apare o relatie de interdependenta. Deci, segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin folosirea mai multor criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu existand diferite genuri de piete ale muncii. #stfel, se constata cel putin urmatoarele criterii: a! dupa forma de proprietate 7 piata muncii a sectorului privat si piata intreprinzatorilor publici, in general piata sectorului public% b! dupa dimensiunile utilizatorilor de munca 7 piata muncii din partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi% c! dupa gradul de organizare a ofertei de munca 7 piata nestructurala a salariatilor liberi si piata salariatilor sindicalizati. #stfel apare:

piata primara a muncii - compusa din anga"amentele oferite

de intreprinderi mari si : sau sindicate, iar caracteristicile sale pot fi sintetizate astfel: salarii inalte, posibilitati de promovare si siguranta locului de munca.

piata secundara a muncii - definita prin locuri de munca slab In general, segmentul primar al pietei muncii este asociat cu

platite si instabile, cat si de existenta discriminarilor. componenta stabila a cererii de bunuri si servicii, in timp ce segmentul secundar este legat mai ales de componenta variabila a cererii. Concluzionam ca unul dintre principalii factori ai segmentarii pietei muncii ar fi variatia in timp a cererii de bunuri sub aspect, atat cantitativ cat si structural. In Statele ;nite ale #mericii s-au conturat in practica si sunt reflectate teoretic trei sectoare ale economiei cu manifestari specifice: economia de centru, intreprinderile periferice, economia alternativa. &nitatile economice de centru se caracterizeaza printr-un grad inalt de sindicalizare, prin niveluri de salarii peste media nationala,

1*

corelate cu productivitatea muncii superioara, de asemenea, peste productivitatea nationala. Intreprinderile periferice sub raport economic sunt de talie mica si mi"locie, fiind anga"ate intr-o concurenta foarte dura. Produsele lor incorporeaza multa munca, a carui productivitate este redusa. Sindicalizarea este aici ca si inexistenta, iar salariile sunt mai mici decat media. 'conomia clandestina, lipsite de orice regula, cuprinde diversele forme de activitate neoficiala, fara forme stabile de realizare 7 si adesea ilegale cu o insecuritate totala a salariatilor. )rice agent economic intreprinzator! are ca scop reducerea costurilor, maximizarea profitului si sporirea flexibilitatii ofertei, astfel incat strategia intreprinzatorului se lanseaza pe segmentarea pietei muncii. #stfel salariatii cu cea mai buna calificare, indiferent de evolutia con"uncturii vor fi pastrati de catre firma. Ceilalti sunt anga"ati si concediati in functie de variatia volumului activitatii. &ezulta, anumite componente ale ofertei de munca sunt nevoie sa se adapteze, mai mult decat alti factori de productie, la cerintele pietei. #ceasta strategie se aplica de regula in structura interioara a firmei. De regula, mai intai se incearca modificarea organizarii interne a firmei si apoi a"ustarea procesului de anga"are-concediere de lucratori. In consecinta au loc sc'imbari si in profilul de calificare, in conditiile de munca si de polarizare a diferitelor categorii de lucratori. Strategiile antreprenoriale de ocupare tind spre mentinerea segmentului secundar al pietei muncii, deoarece se asigura o sporire a adaptabilitatii intrepatrunderii la variatiile con"uncturii. #ceasta implica utilizarea unor mi"loace diverse, ce include metode de polarizare specifice si forme noi de ocupare si care au ca obiective multiple: - reducerea deficitului de munca%
1!

- asigurarea de locuri de munca% - omogenitatea personalului propriu. Cu toate ca piata muncii se caracterizeaza, ca si piata bunurilor, printr-o concurenta imperfecta, ea poate fi privita si analizata ca o piata cu concurenta perfecta. Scopul acestei analize il constituie cunoasterea mecanismului ei concret de functionare. Datorita diferentelor foarte mari existente intre profesii, ocupatii, nivel de calificare, locuri de munca, etc., intre diferentele industriei si firme, unde este utilizata forta de munca, in viata economica exista mai multe tipuri de piata a muncii. Pentru intelegerea mecanismelor de determinare, pe aceste tipuri concrete de piata, a marimii salariului si cantitatii de piata ceruta si oferita, trebuie sa pornim de la premisa unei concurente perfecte. Modelul concurentei perfecte presupune urmatoarele conditii: toti lucratorii au acelasi nivel de calificare% exista o concurenta absolut libera atat intre ofertanti, cat si intre intreprinzatori% exista un sistem informational perfect privind cererea si oferta de munca% nu exista nici o restrictie in sc'imbarea locurilor de munca de catre lucratori si, in modificarea numarului locurilor de munca, de catre intreprinzatori% nu exista nici o deosebire intre conditiile ofertei diferitelor locuri de munca. In acest cadru, concurenta dintre ofertanti determina scaderea salariului, iar concurenta dintre intreprinzatori cresterea salariului. Ca rezultat, marimea acestuia este determinata de raportul dintre cele doua forte ale pietei si anume la nivelul la care cantitatea ceruta este egala cu cea oferita.
AB

#cest model de piata se caracterizeaza prin: numarul mare al firmelor care concura intre ele in vederea obtinerii unui anumit tip de factor de munca% numarul mare de muncitori calificati, cu calitati si abilitati identice, care-si ofera serviciile in mod independent si individual% imposibilitatea influentarii ratei salariului pe piata de catre firme sau de catre lucratori.

Fi ura 1.!. Cererea si oferta de munca pe o piata cu concurenta perfecta

In figura $.< se prezinta cererea si oferta de munca de pe o piata cu concurenta perfecta, unde =me, reprezinta numarul de lucratori anga"ati, iar Se constituie salariul de ec'ilibru. #vand in vedere acest model, daca salariul ar fi la nivelul S$, ar exista un surplus de oferta, iar la nivelul S< un numar insuficient de lucratori. In ambele cazuri salariul tinde spre ec'ilibru. In acest model nici un intreprinzator nu poate modifica marimea salariului, deci toate firmele trebuie sa plateasca acelasi salariu. Daca o firma acorda un salariu mai mare decat Se, ea inregistreaza pierdere de profit, iar daca acorda un salariu mai mic decat Se, exista pericolul sa ramana fara anga"ati. In ambele cazuri
A1

rezultatul nu poate fi decat falimentul ori parasirea sectorului in care opereaza respectiva firma. Pentru a evita aceste efecte, firma trebuie sa indeplineasca cerintele prezentate de urmatoarea figura $.>

Fi ura 1.$ &ealizarea salariului de ec'ilibru

- adica sa plateasca salariul de ec'ilibru Se!, iar numarul lucratorilor anga"ati sa fie =me. Se constata ca pentru firma oferta de munca este perfect elastica, constituind, totodata, si costul marginal al acestui factor de productie C12!, iar cererea este reprezentata de venitul marginal produs de munca ?1P!. Modelul de piata monopolist presupune ca toata forta de munca sa fie reprezentata de un sindicat care apara interesele lucratorilor dintro anumita categorie profesionala sau interesele tuturor lucratorilor, dintro anumita industrie. Principalul rol al sindicatului este cresterea in anumite limite, a salariului, in scopul cresterii sau cel putin mentinerii la un anumit nivel a bunastarii economice a membrilor uniunii sindicale.

AA

Desigur ca, o crestere a pretului muncii poate avea loc numai in conditiile in care, se produc modificari in cererea si oferta de munca. Pe piata muncii sindicatele nu pot influenta decat in mica masura cererea de munca, deoarece aceasta depinde de situatia de pe piata bunurilor, de raportul dintre cererea si oferta de pe aceasta piata, de evolutia pretului de pe piata diferitelor resurse economice, precum si de conditiile productiei. #laturi de aceste conditii o importanta deosebita o reprezinta nivelul si rata de crestere a productivitatii muncii. Pe acest tip de piata, cererea poate fi considerata o variabila independenta de puterea monopolista, exercitata de sindicat ca si in cazul monopolului producerii unui anumit bun. Cu toate ca nu dispun de parg'ii directe de influentare a cererii de munca, sindicatele pot apela la metode indirecte de exercitare a puterii monopoliste, cum ar fi spri"inul acordat politicii protectioniste a guvernului, de exemplu cresterea tarifelor vamale pentru bunurile similare importate. Totusi, este o influenta scazuta, deseori nesemnificativa, rezultatul fiind mai degraba stoparea declinului decat cresterea cererii pe piata muncii. &ezulta ca, la o oferta data de munca, ma"orarea salariului 7 prin cresterea cererii depinde de politica patronatului si nu de cea a sindicatului, c'iar daca acesta dispune de o putere monopolista. In sc'imb, sindicatele pot reduce oferta de munca si realiza, pe aceasta baza, o ma"orare a salariului, recurgand de regula, la doua metode. Prima, este o metoda prin care sindicatele pot obtine o crestere a salariului, o constituie restrangerea directa a ofertei de munca. In acest sens, ele pot initia o serie de masuri cum ar fi: reducerea numarului maxim de ore de munca pe saptamana% limitarea numarului maxim al membrilor sindicatului% refuzul de a acorda aviz favorabil de munca lucratorilor nesindicalisti, etc.

A3

#ceste efecte pot fi evidentiate cu a"utorul urmatoarei reprezentari grafice figura $.@!.

Fi ura 1.&

&ezulta ca urmare a reducerii ofertei de la )0 la )$, cantitatea de munca anga"ata scade de la =m0 la =m$, iar salariul creste de la S0 la S$. ) alta metoda de crestere a salariului o constituie restrangerea indirecta a ofertei de munca. 2igura $./.!.

Fi ura 1.'

Presupunem ca, in urma acordului dintre sindicat si patronat, se stabileste un salariu minim la nivelul S$, care este mai mare decat

A4

salariul de ec'ilibru Se!, format pe baza raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii. Ca rezultat al faptului ca acest salariu minim nu poate fi micsorat, cantitatea de munca anga"ata se reduce de la =me la =m$. Deci, creste numarul lucratorilor care cauta un loc de munca, crestere reprezentata de diferenta =m< si =m$. Sansa acestor lucratori de a gasi un loc de munca scade si mai mult in conditiile aplicarii primei metode, de restrangere directa a ofertei de pe piata muncii. Modelul de piata cu concurenta de monopson1 se fundamenteaza pe urmatoarele premise: - factorul munca anga"at de firma monopsonica reprezinta o cota importanta din intreaga oferta de munca de pe piata% - tipologia factorului munca ramane relativ nemodificata, c'iar daca procesul te'nic duce la aparitia de noi meserii si c'iar calificari% - rata salariilor platite variaza direct cu numarul de lucratori anga"ati. In cazul monopsonului, ambele oferte de factori de munca, la nivel individual si de piata, vor fi identice, curba ofertei avand panta crescatoare 2igura $.9!

V. Ionescu, E. Gavril, C Elemente de macroeconomie, Bucure ti, Editura Economic, 1!!!, 'a)ina 141 A5

Fi ura 1.( &ata salariului si factorul munca pe o piata de tip monopson

In figura $.9. curba C1( se situeaza deasupra curbei )(. 6galand curba costului marginal cu cea a cererii de factor munca in punctul #!, monopsonul va anga"a un numar ($ de lucratori spre deosebire de (<, in situatia unei piete concurentiale libere! si va plati o rata a salariului S$ mai mica decat cea de pe piata libera S<!.

A"

CAPITOLUL !. %ECANIS%UL DE FUNCTIONARE A PIETEI %UNCII !.1. Cererea "e munca

!.1.1. Trasaturile cererii "e munca *1unca+, pentru un economist, este rezerva de resurse umane, atat fizice cat si mentale, care este disponibila a fi implicata in productia de bunuri si servicii. &ezerva de munca depinde de doua lucruri: a! totalul fortei de munca disponibile, adica intreaga populatie mai putin categoriile populatiei care muncesc% b! numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita sa munceasca. Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane de acea speta! pe care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada considerata. Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata provenind din cererea pentru bunuri si servicii. In cazul muncii aceasta are ca rezultat o curba a cererii care este descrescatoare in maniera obisnuita% mai multa forta de munca va fi ceruta daca pretul ei este mai mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana nesc'imbate. In general forta de munca depinde de doi factori: a! productivitatea marginala a muncii% b! conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile con"uncturale si previziunile privind marimea cererii globale.
A#

(a un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare te'nologica, intre volumul resurselor de munca utilizate si volumul productiei se stabileste o anumita relatie. Potrivit legii randamentelor, fiecare unitate consumata din factorul de munca are o contributie din ce in ce mai mica la realizarea productiei$. In 2igura A. se observa ca, pentru cele $0 unitati de munca, salariul este de <0 B : unitate.

Fi ura !.1. Curba cererii de munca

Cererea de munca este determinata de productivitatea marginala a factorului de munca in realizarea productiei nationale. 3ivelul general al salariului cuvenit pentru $0 unitati de munca este de <0B :unitate, acesta fiind egal cu productivitatea marginala a celui marginala a celei de-a zecea unitati. Curba cererii de munca se deplaseaza spre dreapta si in sus odata cu cresterea capitalului cumulat, cu progresul te'nologic si cu imbunatatirea calitatii muncii. Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate creste din doua motive. In primul rand, productivitatea marginala creste
1

0. +amuelson, D. $ord<aus, - Economie 0olitic, Bucure ti, Editura ?eora, ABBB, 'a)ina A#A A*

daca muncitorii dispun de mi"loace de productie mai multe sau mai performante. Spre exemplu a se compara productivitatea unui excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau posibilitatile de lucru ale scribilor medievali cu cele ale secretarelor din timpurile moderne. In al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai bine pregatiti sau instruiti este, in general, mai mare decat cea a lucratorilor cu un *capital uman+ mai modest. Putem arata intr-un exemplu mai clar cum curba cererii de forta de munca este identica cu cea a productivitatii castigului marginal. Intrebarea care se pune este, cat de departe de originea graficului 2igura <.<! va merge o astfel de curbaC #ceasta depinde de productivitatea marginala a muncii, care variaza fie cu pretul bunurilor, fie cu productivitatea lucratorilor. ) modificare a preturilor poate sa apara datorita unei modificari a cererii pentru produsul considerat. Daca pretul produsului creste, aceasta va ridica productivitatea castigului marginal al muncii, iar antreprenorii vor fi pregatiti sa anga"eze mai multi lucratori.
Fi ura !.! 6fectul unei modificari a productivitatii marginale a muncii asupra salariilor.

A!

In concluzie putem utiliza anumite observatii. $! curba produsului castigului marginal este identica cu curba cererii pentru munca. <! Daca castigul marginal creste, curba se deplaseaza la 1&P<. >! Posibilitatile in acest moment sunt: a! 1uncitorii existenti =, vor castiga salarii mai mari, salariile crescand la D<% b! Daca se poate sa mai vina muncitori in plus, numarul de muncitori va creste la =<, iar salariul va creste pana la D>% c! Daca ar fi soma" in industrie, astfel incat curba ofertei este la infinit elastica, anga"area ar creste la => si salariile ar ramane la D$, deoarece curba ofertei ar fi orizontala. Daca pretul ramane constant, dar productivitatea muncitorilor creste, astfel incat costurile pe unitatea de produs sunt micsorate, acest lucru va ridica din nou castigul marginal utilizat si va incura"a antreprenorii sa anga"eze mai multi lucratori. #stfel, un sindicat precum 6lectrical Trades ;nion ar putea foarte bine sa sustina o politica de reclama care incura"eaza pa consumatorul casnic sa utilizeze aparatele electrice de incalzit ca metoda de incalzire casnica, indemnand in acelasi timp pe membrii sai sa abandoneze anumite practici care reduc productia. Prima, ar muta curba cererii pentru munca inspre dreapta prin cresterea profitabilitatii industriei. )ricum, efectul este de a creste atat salariile cat si numarul de oameni anga"ati vezi 2igura <.>.! Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea marginala a muncii. Cu alte cuvinte, intreprinzatorul nu inceteaza sa incadreze mana de lucru exact in punctul in care salariul este egal cu venitul pe care I-l procura ultimul muncitor incadrat, independent de modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea de munca
3B

este mai mult sau mai putin elastica in raport de rata modificarii salariului. De asemenea, elasticitatea depinde de structurile te'nice ale productiei, adica de posibilitatea de substituire a muncii cu bunuri internationale si invers. Cererea de munca depinde, in general, si de pre)i*iunile pri)in" marimea cererii lo+ale, "e anticiparile con-ucturale, etc. In numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra marimii ocuparii in intreprinderi. De pilda, daca intreprinzatorul nu are alte obiective con"uncturale decat maximizarea profitului, atunci el nu se raporteaza la cresterea salariului. Sau, daca se desfasoara o reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci efectivele de lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. In aceste doua situatii, intreprinzatorul nu se simte obligat sa se incadreze intre cele doua limite, variabilele in timp, ale salariului real!: inferioara 7 ce reprezinta minimul de resurse exprimate in bani! care permite lucratorilor si familiilor lor sa supravietuiasca% superioara 7 venitul banesc corespunzator productivitatii numai medii marginale!. 6lasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea salariilor. Daca cererea pentru munca este elastica, antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea, va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor. Cererea de munca va fi elastica daca: a! cererea pentru produsul final va fi elastica% b! forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca% c! alti factori in special capitalul! pot fi inlocuiti cu forta de munca% d! costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale.
31

 Elasticitatea produsul final.

cererii

pentru

munca

si

cererea

pentru

2urnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca preturile consumatorilor. #sta inseamna ca la fiecare valoare a pretului, cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a conditiilor ofertei. Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata. Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de munca. &ezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor 'otarati, deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i substituie. Cu conditia ca cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica. In consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare avanta" personal net. Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini. Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se substituie forta de munca cu alti factori, in special cu capital. Politicile salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe antreprenori sa cumpere utila"e puternice, fapt care reduce considerabil cererea pentru forta de munca. Cererea pentru forta de munca va fi si mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. (a cumpararea unei combinatii de factori ec'ilibrate, un antreprenor ii va selecta pe acestia pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lor sunt egale.

3A

Fi ura !.$. 6fectul elasticitatii asupra vanzarilor dupa o marime a pretului.

Se remarca cateva observatii: $! Datorita unei marimi a pretului, curba ofertei s-a deplasat inspre stanga. <! Pretul produsului pentru care cererea este elastica, creste putin, iar cererea se contracta mult, la =<. >! Pretul produsului pentru care cererea este neelastica, creste mult, dar cererea se contracta putin la =>. @! &ezulta ca un furnizor pentru al carui produs cererea este elastica va rezista la costurile de salarii mai bine decat un furnizor pentru al carui produs cererea este neelastica. Daca el este fortat sa mareasca salariile, el va reduce cererea pentru forta de munca. Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde In aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere considerabila a pretului de vanzare al produsului final, si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru produs este foarte elastica. #cordarea de astfel de mariri de salarii va insemna, de
33

costurile cu munca reprezinta o parte mare din costurile totale.

aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii, iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea, la preturile mai mari pe care trebuie acum sa le plateasca.

!.!. O#erta "e munca

!.!.1.Trasaturile o#ertei "e munca Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus, in perioada respectiva, de populatia apta. )ferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie. #poi sunt obiceiurile si legile legate de educatie si anga"are, disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si imigrare permise. Insa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul rand definirea termenului de oferta de munca. )ferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel este cantitatea de munca, de aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt capabili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif salarial, dat fiind nivelul general al preturilor in perioada respectiva. In general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le petreaca presand activitati aducatoare de castig in fabrici, ferme, institutii de stat, intreprinderi, etc., sau activitati nelucrative. 2actorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane potentialul uman! de care dispune aceasta, resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un
34

moment dat. #cest potential trebuie privit in primul rand ca un consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca, adica cu numarul, experienta si gradul de pregatire al acestora. &esursele de munca, existente la un moment dat in societate, exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila. In general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de munca se deosebeste de cea a marfurilor printr-o serie de particularitati: a! 2iind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au o mobilitate spatiala si profesionala redusa% b! 2iind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in care vor trebui sa traiasca, putem afirma cu certitudine ca marirea salariului nu este singurul element care determina lucratorii sa-si ofere serviciile lor unor firme% c! Serviciile umane sunt eminamente perisabile, efemeri, nu se pot conserva, pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de vanzare% d! )ferta zilnica de munca are, in buna masura, un caracter rigid, obligatoriu% e! )ferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile economiei de piata. (ucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul specializarii acestora nefiind acela de recuperare a investitiei sau de a obtine un beneficiu de pe urma acestora. De aceea putem afirma ca alaturi de legile economice, mai actioneaza si cele demografice.

35

In situatia unui lucrator individual, munca prestata incumba doua dezutilitati$: - sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui% - eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca. Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor dezutilitate aditionala dezutilitate marginala a muncii!. 6a tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste. Pentru ca salariatii sa fie mai motivati, salariul orar marginal trebuie sa fie mai mare. &eprezentarea grafica a celor prezentate o regasim in urmatoarea figura:

%e=uti litatea

+alarii orare %MM

+5 M

Fi ura !.&. &elatia utilitate - dezutilitate 5re lucrate 5re lucrate

(a acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori: a! marimea salariului nominal, real!% b! raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate!% c! nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale. )ferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de gradul de independenta economica etc. 1odificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de munca decat in cazul unui bun economic obisnuit. Curba ofertei poate
1

$. %ro&ot C Economie 0olitic, Bucure ti, Editura Economic, 1!!#, 'a)ina 3*" 3"

lua o alura descrescatoare, in sensul ca la o scadere a salariului orar oferta de munca va spori. (ucratorul va sacrifica timpul sau liber si va presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asigura un venit minim efect de venit!. Se remarca si efectul de substitutie, care presupune substituirea timpului liber cu timpul de munca. 1arimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura curbei ofertei individuale de munca. 6lasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice. #naliza acestei probleme presupune formularea de raspunsuri adecvate la intrebarea privitoare la intensitatea modificarii la o anumita modificare a salariului. &aspunsul va fi urmatorul: oferta de munca este inelastica slab elastica!% coeficientul de elasticitate a acestei oferte este subunitar.

3#

CAPITOLUL$. EC.ILI/RUL PIETEI SI OCUPAREA FACTORULUI %UNC0

#naliza ec'ilibrului pietei muncii poate fi privata atat prin prisma analizei clasice cat si prin analiza Ee-nesiana a ec'ilibrului pe piata fortei de munca In analiza clasica se pleaca de la ipoteza ca cererea de munca este problema firmelor, iar pe termen scurt stocul de capital este considerat constant si productia nu poate fi modificata decat prin variatia cantitatii de munca . In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata si ac'ita lucratorilor salariile D care se considera a fi singurele costuri. 6le anga"eaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata si ac'ita lucratorilor salariile D care se considera a fi singurele costuri. 6le anga"eaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului )ferta de munca priveste lucratorii care isi maximizeaza utilitatea , alegand intre venit si timpul liber. Pentru lucrator, apare mai intai efectul de substituire. Individul este determinat sa munceasca mai mult, sa consume mai putin timp liber, pe masura ce salariul, ca pret al renuntarii la ora de timp liber a crescut. Dar intrucat cresterea salariului il face pe individ mai bogat, apare efectul de venit, individul fiind determinat sa ceara mai mult timp liber. maxim. maxim.

3*

6c'ilibrul pietei fortei de munca se obtine la salariul real F : p !0 , nivel la care cererea de munca este egala cu oferta de munca, iar numarul de anga"ati este 3G. (a un salariu real mai ridicat decat F : p!0 exista un exces de oferta de munca neocuparea! pe cand la un salariu real mai mic, se manifesta un exces de cerere de munca. figura >.$! F:p

F:p!$ F:p!0 F:p!<

$1

$E

$A

$d

Fi ura $.1. 6c'ilibrul si dezec'ilibrul pe piata muncii

Conceptia Ee-nesiana originala sustine existenta unui salariu nominal de baza, care nu poate scadea sub un nivel specific, avand tendinta de a ramane nesc'imbat pana cand productia atinge nivelul de ocupare deplina. #naliza Ee-nesiana contemporana exclude ipoteza unui salariu de baza, dar considera ca salariul nominal este constant pe un termen scurt, deoarece , potrivit contractelor de munca, lucratorii accepta sa lucreze, pentru o perioada cu un salariu nominal specific. Spre deosebire de analiza clasica, pentru ,e-nes cauzele soma"ului se situeaza nu pe piata muncii , ci pe piata bunurilor si pe piata
3!

monetara. 6l admite existenta rigiditatilor pe piata muncii, care se opun reducerii salariilor. Insa aceste rigiditati nu sunt cauzele neocuparii. Scaderea salariului poate avea consecinte nefaste, iar pentru a gasi explicatii, privind dezec'ilibrele pe piata muncii si subutilizarea, se impune analiza celorlalte piete. In analiza ec'ilibrului pe piata fortei de munca trebuie sa se tina cont de relatia intre salarii, preturi si asi urari. In acest sens un rol important il detine influenta variatiei masei monetare. Presupunem ca o sporire a cantitatii de bani va conduce la o crestere a cererii globale. (a preturile existente si la nivelele de salarizare , stocul real de bani este mai mare, iar ratele dobanzilor sunt mai mici. ;n alt factor in analiza ec'ilibrului il reprezinta interdependenta intre salarii, preturi si productie. In $H/A, #.D.P'illips a elaborat ,,curba P'illips+, ce descrie relatia inversa intre rata soma"ului si rata cresterii salariilor. Cu cat este mai mare rata soma"ului , cu atat este mai scazuta rata inflatiei salariilor. #stfel apare o ec'ilibrare intre cele doua tipuri de rate. Desi ,curba P'illips exprima relatia intre cresterea salariilor si marimea soma"ului , s-a a"uns treptat ca termenul de ,,curba P'illips+ sa fie folosit fie pentru a descrie curba originala a acestuia, fie o curba ce exprima o relatie intre rata cresterii preturilor soma"ului . In analiza ec'ilibrului pe piata muncii se tine cont si de relatia salarii1an a-ari1pro"uctie. Pentru aceasta pornim de la construirea curbei P'illips ca relatie intre salarii si anga"ari. &igiditatea salariilor este determinata, in primul rand de faptul ca pe piata muncii salariile se negociaza la perioade mai mari de timp, pe
4B

rata inflatiei ! si rata

baza unor contracte, ceea ce da stabilitate relatiilor dintre firme si salariati. 2recventa cu care salariile, ca si preturile, se a"usteaza , depinde de stabilitatea nivelului productiei. 2irmele stabilesc pentru fiecare perioada, atat nivelul anga"arilor, cat si salariul, inclusiv sporul de salariu pentru munca suplimentara. Daca cererea de munca creste, atunci si oferta de munca sporeste, iar la urmatorul termen de negociere a salariilor, lucratorii solicita salarii marite. Procesul de a"ustare a salariilor si a preturilor, continua pana cand economia a"unge in punctul de ec'ilibru corespunzator anga"arii depline. Datorita faptului ca salariile sunt stabilite pentru o perioada de timp si ca a"ustarea lor este blocata atunci se genereaza tipul gradual de a"ustare a salariilor si a productiei, lucru confirmat de economia reala.

$.1. Dinamica ocuparii pe piata #ortei "e munca

In &omania c'iar daca populatia totala a scazut in ultimii ani, aceasta nu a condus si la scaderea populatiei la varsta de munca. De mentionat este ca in ultimii ani populatia apta de munca include femeile in varsta de $9-/@ ani si barbatii in varsta de $9 7 /H ani, precum si femeile in varsta de // 7 /9 ani, barbatii in varsta de 90 7 9$ ani din sectorul agricol.

41

E)olutia populatiei apte "e munca in Romania 2 Anii 133& In"icatori Populatia tota la Populatia apta "e munca Persoanele in a#ara )arstei "e munca /A,0< /A,>< /A,I/ /H,$$ 90,$/ 90,< HI,H@ HI,I> HI,@$ HI,$/ H9,A9 H9,/ 133' 133( 1334 1335 1333

Ta+elul 1

!666

H9,/@

90,$

@$,HA

@$,9A

@$,</

@0,AH

>H,A/

>H,/

>H,HA

Pe fondul scaderii populatiei totale a tarii noastre cu 0,>A 5 pe an, populatia apta de munca a crescut a"ungand in anul <000 la 90,$ 5 fata de /H.$$ 5 cat inregistra in anul $HHI. Intrarea in vigoare la $ aprilie <00$ a noii legi a pensiilor a condus la cresterea populatiei in varsta de munca, deoarece in aceasta lege se stipuleaza cresterea varstei de pensionare de la //-/I ani femei si de la 90-9/ ani barbati.

P o p u la 7ia a p t8 " e m unc8

9$ 90 /H /A /I /9 // /@ $HH@ $HH/ $HH9 $HHI $HHA $HHH <000 Fi ura $.! Cresterea populatiei in varsta de munca

ANII
4A

) noua grupare a populatiei ocupate o reprezinta, cea dupa forma de proprietate. Se cunoaste faptul ca tranzitia la economia de piata presupune diminuarea in cea mai mare masura a sectorului public cooperatist ! si dezvoltarea cat mai accentuata a sectorului privat. #stfel incepand cu $HH0 cand proprietatea publica reprezenta peste circa ><,$5 vezi tabelul nr.< !.
E)olutia populatiei ocupate pe #orme "e proprietate in Romania Anii 1334 Forma "e proprietate Proprietate pu+lica Proprietate pri)ata Proprietate mi9ta @<,/ /@,> >,< >9,< /A,< 9,@ >/,$ /I,I I,< ><,$ /H,@ A,/ 1335 1333 !666 Ta+elul !

H0 5 s-a inceput o

diminuare a acesteia, astfel incat in anul <000 ea a atins o proportie de

Scaderea populatiei ocupate in sectorul public

de stat ! se

datoreaza in primul rand procesului de privatizare, prin trecerea in proprietatea privata a unor intreprinderi de stat. Pe langa privatizarea intreprinderilor o alta cauza o reprezinta lic'idarea unor intreprinderi nerentabile si restructurarile de personal, facute in ma"oritatea intreprinderilor de stat. Populatia ocupata in proprietatea privata a crescut de la an la an datorita infiintarii unui numar mare de firme mici de tipul Societatilor cu &aspundere (imitata, a Societatilor 3oncomanditare, a #sociatiilor 2amiliale si a Societatilor pe #ctiuni. Pe langa acestea un alt factor il
43

reprezinta transformarea unor intreprinderi de stat in intreprinderi cu capital privat. #tat in spatiul rural cat si in cel urban, in perioada $HHH 7 <000 rata de ocupare este sensibil apropiata de rata de activitate.
Populatia ocupata pe me"ii 133( TOTAL UR/AN RURAL (&,5 (6,' (3,3 1334 (&,5 '3,$ 41,' 1335 ($,( '4,4 46,5 1333 ($,& '(,4 41,4 Ta+el $ !666 ($,! '(,1 4!

In structura populatiei ocupate pe provincii $HHH ! primul loc este detinut de Transilvania cu <IA<99/,< persoane, adica <A,$I 5 din totalul populatiei ocupate a tarii, urmata fiind de 1untenia cu </,@A 5 si 1oIdova cu $A,$A 5. (a polul opus se situeaza 4anatul cu doar 9,<I 5 din totalul populatiei ocupate in &omania.

Structura populatiei ocupate pe pro)incii Anii 1333

Ta+elul 11 !666
44

Pro)incii Transil)ania %untenia %ol"o)a Oltenia Do+ro ea /anat

<A,$I </,@A $A,$A $<,H< A,HA 9,<I

<A,<0 </,IA $A,9H $$,9@ A,AH 9,A0

2ata de $HHH, in anul <000 se remarca o diminuare a populatiei ocupate in zona )lteniei pe fondul cresterii acesteia in ma"oritatea celorlalte regiuni.
Pro)inciia

4anat Dobrogea )ltenia 1oldova 1untenia Transilvania 0 $0 <0 2 >0

CAPITOLUL &.SO%A:UL &.1 Soma-ul1realitate economica si sociala

45

Prin amploarea ingri"oratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi sc'imba ritmurile si sensurile, soma"ul a devenit o problema macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologige. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de analiza a soma"ului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale folosesc metode diferite de evidenta si de masurare a soma"ului, ceea ce creeaza o imagine generatoare de confuzii si in planul conceptual. In unele tratare universitare, soma"ul este analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut oficial! de somer. Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent. 4iroul International al 1uncii 4.I.T! considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat, este disponibila sa inceapa lucrul imediat in $/ zile!. Cel mai adesea, fenomenul contemporan soma" este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national! ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a factorului respectiv:
aF

oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care

ec'ilibru este egala cu cea deplina%

&F

4"

dezec'ilibru imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse de munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii%
cF

oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca Ca urmare,ec'ilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe

ramanand fara loc de munca. puncte de vedere: a!ca ec'ilibru functional% b!ca ec'ilibru structural% c!ca ec'ilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca.

&.!. Cau*ele soma-ului

Printre cauzele soma"ului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. economice, De asemenea, noilor se citeaza pe frecvent piata reconversiunile muncii, ezitarea intrarea solicitanti

intreprinderilor de a anga"a. 6volutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate mai mare a lucratorilor.Te'nicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile te'nici. 2emeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de soma" decat barbatii. S-a corelat soma"ul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata munci si s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt. In general, daca exista soma" este pentru ca intreprinderile nu mai vor sa anga"eze. Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor
4#

aferente. Cauza profunda a soma"ului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei. Ca un flux macrosocial global, soma"ul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte. In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate. In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au a"uns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective. In al treilea rand, soma"ul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decide sa-si ofere munca lor pe piata. Pentru aprofundarea cauzelor soma"ului trebuie luate in consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active% dinamica productiei nationale% rata de crestere economica si modificarea sensului ei% con"unctura interna si internationala etc. Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii, respectiv asupra pietei muncii.Piata muncii reflecta asemenea aspecte, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung. ) alta cauza a soma"ului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca.$ 6xtinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen
1

Tri+una Economica nr. ', !66!, p. ( 4*

de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce soma"ul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii. Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru &omania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,0>5 la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,0<5 oportunitati existente pe piata muncii.6xpertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca. Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise fiind mult mai mari decat avanta"ele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta durata. Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor economice.

&.$ %asurarea soma-ului

1asurarea soma"ului este o problema de evaluare. In tarile avansate din punct de vedere economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile soma"ului.
4!

(ivelul soma"ului este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze. 1asurarea soma"ului in &omania. Populatia ocupata, forta de munca, soma"ul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anc'ete asupra fortei de munca. Se considera persoane ocupate:
aF

salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate lucratori pe cont propriu 7 persoane care-si exercita activitatea fie in unitatea proprie sau cu a"utorul unui utila" propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale, dar care nu au anga"ati salariati, ele putand fi sau nu a"utate de membrii familiei, neremunerati%

contract de munca intr-o unitate economica sau sociala%

&F

pentru a carei activitate au ca anga"ati unul sau mai multi salariati%

cF

dF eF

lucratorii familiali neremunerati% membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative. )asa soma"ului consta din numarul persoanelor care intrunesc

conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. 6a cuprinde populatia activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata. *ata soma"ului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport procentual intre masa soma"ului si unul din parametrii de referinta ai acestuia. #stfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca populatia ocupata plus soma"ul!, populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati.

&.& E)olutia ocuparii #ortei "e munca

5B

Potrivit datelor furnizate de #gentia 3ationala pentru )cuparea 2ortei de 1unca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii octombrei <00< era de I9I,I mii persoane in scadere cu $A./ mii fata de luna precedenta, iar comparativ cu luna octombrie <00$, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mare cu </,> mii persoane. Din numarul total al somerilor inregistrati, femeile reprezentau @/,/5. &ata soma"ului inregistrat in luna octombrie <00< a fost de A 5 in raport cu populatia civila activa totala. In aceeasi luna, pentru femei, rata soma"ului a fost de I,/5 mentinandu-se la nivelul lunii precedente. Cele mai ridicate rate ale soma"ului s-au inregistrat in "udetele: Ialomita $<,H5!, Jalati $<,/5!, ?aslui $<,>5!, 4rasov $$,A5!, iar cele mai scazute rate, in "udetele 4i'or >,<5!, Satu-1are si Timis cate @,@5!, #rad @,I5! si 1unicipiul 4ucuresti >,>5!.$

&.' Formele soma-ului

In teoria economica se disting doua categorii de soma" cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: soma" de dezec'ilibru si soma" de ec'ilibru.< Soma"ul de dezec'ilibru este determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre cererea si oferta agregata de munca, datorita practicarii unui salariu superior celui de ec'ilibru. Sub forma de grafic, soma"ul de dezec'ilibru se prezinta astfel:

1 A

?ri&una Economica, nr. 51-5A, 1*-A5 dec. ABBA Eu)en 0ra<oveanu, Economie 'olitica, Editura E9icient, Bucuresti, 1!!# 51

Jraficul nr. $
5am

+1 +E

)bservatii: )am 7 curba ofertei agregate de munca% Cam - curba cererii agregata de munca% S6 7 salariu de ec'ilibru% S$ 7 salariu practicat%
3am $umar salariati

Salariul de ec'ilibru corespunde unei situatii de ec'ilibru care, pe piata libera a muncii, se creeaza atunci cand cererea si oferta de munca se egalizeaza. Cand salariul practicat se afla deasupra celui de ec'ilibru, oferta de munca depaseste cererea, aparand un surplus, care pe piata muncii inseamna soma". Datorita specificului pietei muncii, rezistenta salariatilor la reducerea salariilor, surplusul de munca, in mod frecvent, nu determina reducerea salariului. In functie de cauzele care situeaza salariul practicat deasupra celui de ec'ilibru, in cadrul soma"ului de dezec'ilibru se disting mai multe tipuri de soma"% unul dintre acestea este soma-ul clasic. (a *soma"ul clasic+ se a"unge atunci cand, datorita presiunilor, autoritatile statale stabilesc nivele numerice obligatorii de salarii, fie ca actioneaza asupra evolutiei preturilor si a veniturilor intr-o maniera care conduce la cresteri de salarii mai mari decat rata inflatiei. Drep urmare,
5A

se a"unge la practicarea unor salarii negociate superioare celui de ac'ilibru. 1i"locul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de soma" este reducerea salariului minim. #plicarea unei asemenea masuri este dificila intrucat se loveste de rezistenta sindicatelor% in plus are si dezvanta"e: prin reducrea salariului minim pe economie sunt afectati, in primul rand, salariatii cu venituri mici, ceea ce creeaza mari nemultumiri sociale% totodata, salariile mai scazute determina si un consum mai scazut si, ca urmare, activitatea economica si cererea de munca se reduc. Tot in categoria soma"ului de dezec'ilibru se inscrie si soma-ul ciclic, caracteristic fazei de recesiune economica. 6l este determinat de reducerea activitatii economice in perioadele cu crize economice, cand se opteaza pentru o politica economica care apreciaza ca pozitia de ec'ilibru sa se situeze sub capacitatea nationala de productie. #cest tip de soma" este reprezentat astfel:

Jraficul nr. <

+alari i
5

+1 +A 31 3A $A $1 $umar salariati
53

Se observa ca soma"ul ciclic este reprezentat de diferenta dintre 3$ si 3<. #cest soma" se manifesta si cand salariul ramane la S$, deoarece se muta punctul de ec'ilibru. Solutia pentru combaterea acestui tip de soma" consta in pastrarea la un nivel corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, in special prin incura"area c'eltuielilor publice. Soma"ul ciclic are, de regula, o durata egala cu durata recesiunii% experienta arata ca fluctuatiile de productie si ocuparea au loc nu numai in cursul unui an, ci si in perioade mai lungi, conform unor cicluri mai mari sau mai mici. Jradul de ciclicitate la care este expusa o activitate depinde de elasticitatea venitului pentru cererea produselor acelei activitati. Decala"ul dintre cererea si oferta globala, respectiv confirmarea cererii de marfuri pe piata fenomen care determina scaderea marfurilor vandute si punerea intreprinderilor in situatia de a-si reduce productia, reprezinta una din principalele cauze ale soma"ului: ,e-nes a aratat ca insuficientele cererii efective ca si bloca"ele aparatului de productie genereaza soma" involuntar. Soma"ul involuntar a fost definit de ,e-nes astfel: +soma"ul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare in raport cu salariul nominal al preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, atat oferta totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu ar fi mai mare decat volumul ocuparii+$. 1arele economist a argumentat ca pentru absorbtia soma"ului este necesara cresterea cererii globale. &olul principal in combaterea soma"ului a fost atribuit
1

6.M.GeHnes,?eoria )enerala a 9olosirii maini de lucru, a do&an=ilor si a &anilorEditura stiinti9ica, Bucuresti 1!#B 54

investitiilor. Totodata, in stimularea cererii efective, el a considerat ca un rol important revine cresterii salariului in conditiile sporirii corespunzatoare a productivitatii munci% aceasta asigura atat o crestere a consumului, cat si a economiilor populatiei. ;n alt tip de soma" din categoria soma"ului de dezec'ilibru este cel determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca care creste si cererea de munca care ramane aceeasi. In acesta situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebui sa scada. &igiditatea salariilor la coborare, respectiv practicarea unui salariu peste cel de ec'ilibru, determina soma"ul de dezec'ilibru.
Soma-ul "e "e*ec;ili+ru "eterminat "e cresterea o#ertei "e munca, cererea ramanan" constanta.

Jrafic nr. >

+alari i

51

5A

+1 +A

Soma"ul este reprezentat de diferenta dintre 3$ si 3<% el este

$umar salariati generat de cresterea ofertei$ de $ munca in conditiile in care cererea de
1 A

munca ramane constanta. Pentru ameliorarea situatiei de pe piata muncii, autoritatile recurg la recomandarea de programe reduse de munca si c'iar la descura"area ocuparii locurilor de munca insuficiente de catre femei prin oferirea unor

55

salarii mai mici fata de cele ale barbatilor, c'iar daca ele efectueaza o munca ec'ivalenta. Soma"ul de ec'ilibru este denumit astfel pentru motivul ca, desi activitatea economica de ansamblu este in ec'ilibru, persista o neocupare a populatiei active disponibile.6xplicatia consta in aceea ca nu toata lumea care vrea sa se anga"eze ca salariata va avea imediat si un loc de munca corespunzator. (a aceasta se adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care se ofera salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de munca, respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de munca 3!. Sub forma de grafic, soma"ul se prezinta astfel:
+alarii

Jrafic nr. @
5am

+1 +A

B E

3 %

$umar salariati

)amK oferta agregata de munca% CamK cererea agregata de munca% 3 K oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se anga"eze ca salariata% S$K salariul minim negociat% SeK salariul de ec'ilibru.

Soma"ul de ec'ilibru este reprezentat de diferenta orizontala dintre curba ofertei agregate )am! si curba 3, respectiv dimensiunea 6-D sau #-C. #cest soma" este alcatuit din numarul suplimentar al celor care cauta de
5"

lucru peste oferta agregata. Soma"ul de dezec'ilibru este reprezentat de dimensiunea #-4, iar soma"ul total de ec'ilibru, plus cel de dezec'ilibru! este reliefat de dimensiunea 4-C. Cauzele soma"ului de ec'ilibru sunt cele care pot determina neocuparea locurilor de munca si in situatia in care activitatea economica, in anssamblul ei, este in ec'ilibru. #ltfel spus, desi la nivel macroeconomic este un ec'ilibru, la cel microeconomic, cererea si oferta de munca nu sunt in concordanta. In general, explicatia soma"ului de ec'ilibru consta in necorelarea cererii cu oferta de munca. #ceasta necorelare poate aparea intre diferite activitati in unele exista locuri de munca neocupate, in altele excedent de oferta de munca!, intre diferite regiuni teritoriale sau c'iar in cadrul aceleiasi activitati sau regiuni, din motive precum: cei care cauta un loc de munca nu pot executa muncile cerute pentru ca nu au calificarea necesara% nu doresc sa se anga"eze soma" voluntar!% nu sunt informati de existenta acestor locuri de munca. Soma"ul de ec'ilibru poate fi de mai multe tipuri: #rictional, structural sau se*onier. Soma-ul #rictional se manifesta cand unele persoane sunt somere pentru o perioada de timp datorita faptului ca au parasit serviciul in mod voluntar sau au fost concediate. Persoanele in cauza au posibilitatea sa gaseasca repede un alt loc de munca deoarece aceste locuri exista!, dar anga"area lor intarzie fie pentru ca cei care cauta de lucru doresc un loc de munca cu un salariu mai mare, fie pentru ca cei ce ofera locul, se abtin sa anga"eze persoana pentru motivele care au determinat concedierea lor. De asemenea, este posibil ca aceasta cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de informare. Daca ar fi o cunoastere si o mobilitate perfecta pe piata
5#

muncii, atunci o persoana care paraseste un loc de munca s-ar muta imediat la altul nou. Pentru reducerea soma"ului frictional se recomanda o informare mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de munca. ) alta solutie care determina pe ofertantul de munca sa se anga"eze mai repede este reducerea a"utorului de soma"% aceasta solutie este puternic contestata, ea fiind apreciata ca fiind o solutie controversata. Soma-ul structural este urmarea specializarii activitatii economice si a restructurarii pietei muncii. Ca urmare a modificarilor structurale care pot apare la nivelul economiei nationale si la nivel regional, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. 1odificarile structurale din economie ca urmare a modificarii gustului cumparatorilor, a declinului productiei anumitor produse, a epuizarii unor materii prime specifice. Soma"ul structural vizeaza si aspectele structurale ale fortei de munca, pe piata muncii aparand nepotriviri sub aspectul calificarii, al localitatii! intre oferta si cererea pentru anumite segmente de forta de munca. #mploarea soma"ului structural depinde de factori cum sunt: rapiditatea cu care apar modificari intre cererea si oferta de bunuri economice din economie, gradul de concentrare regionala a activitatii economice, lipsa de diversificare a productiei si serviciilor. Concedierile determinate de transformarile structurale din economie ii dezavanta"eaza indeosebi pe muncitorii necalificati, cu un nivel de educatie scazut sau cu specializari limitate. Daca pe piata muncii exista prea multi muncitori necalificati fata de locurile de munca

5*

ce nu necesita calificare, cei necalificati nu ar putea fi reanga"ati c'iar daca cererea globala de munca ar creste. 1i"loacele de combatere a soma"ului structural vizeaza incura"area cautarii de lucru in alte domenii de activitate sau regiuni prin diferentieri de salarizare si incura"area recalificarii. #lte masuri constau in acordarea de catre autoritati a unor avanta"e financiare reduceri de impozite! firmelor care investesc in regiunile in care soma"ul este ridicat, sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute. Soma-ul se*onier este tot o forma de soma" de ec'ilibru, specific activitatilor economice care sunt influentate de factori naturali agricultura, constructii!, ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. ) importanta deosebita pentru combaterea acestui tip de soma" o au masurile care faciliteaza pregatirea pentru o activitate complementara. ) problema teoretica si practica legata de soma" este relatia dintre acest fenomen si starea de saracie. In general, statutul de somer, si mai ales cel de somer de lunga durata, impinge persoanele in cauza in pragul saraciei. #vem in vedere veniturile reduse care decurg din acest statut.

CAPITOLUL '. EFECTELE SO%A:ULUI. %ASURI DE CO%/ATERE '.1 Costul soma-ului.

5!

*Soma"ul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal+$. Soma"ul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. 6ste un fenomen inerent, intalnit in orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale, consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane. Soma"ul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de asi utiliza capacitatea sa de a produce bunuri economice. Prin soma", munca sufera un proces de degradare, ea neputand fi conservata. Prin existenta sa, soma"ul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii. #lta consecinta negativa a soma"ului consta in faptul ca a"utorul de soma", fiind suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a veniturilor celor care lucreaza. Soma"ul inrautateste conditiile de viata ale populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea consumului de bunuri economice. 6l alimenteaza acte antisociale, multe dintre acestea fiind facute de catre cei care nu lucreaza. ) consecinta nefasta a *statutului+ de somer cu implicatii in viitor este tendinta unor persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea. #lta consecinta a soma"ului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata a viitoarei generatii% gandul de a a"unge somer este de natura sa diminueze aspiratia spre carte, spre scoala. Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces daunator pentru interesela economiei nationale, respectiv plecarea tinerilor peste granita pentru a se realiza uman si profesional.

Mic<el %idier, Economie..e)ulile Iocului. Editura Jumanitas "B

Soma"ul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni fizice si psi'ice. #ceste stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze ale pierderii locului de munca la un moment dat. Consecintele soma"ului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ% daca o persoana ramane mult timp in soma", competenta si experienta sa se degradeaza si mai mult, ceea ce diminueaza interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva. Soma"ul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea inscriindu-se: raporturi familiale tensionate, izolarea sociala, imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de competenta profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine. Prin consecintele sale negative, soma"ul a devenit una din problemele globale ale omenirii. +Daca mii de oameni, si mai ales tineri, se vor trezi someri si impovarati de o inactivitate permanenta, ei vor fi condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multa cazuri, insa, *poluarea cu timp liber+ va produce alcoolism, narcomanie, 'uliganism si delincventaL+$ Consecintele negative ale soma"ului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe care le genereaza existenta acestui flagel. 6fectele negative ale soma"ului pe care le suporta indivizii, economia si societatea desemneaza costul soma"ului. In costul soma"ului se includ: fi lucrat% pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de soma" si contributia pentru fondul de pensii suplimentare%
"1

pierderile de venit ale individului, reprezentate de

diferenta dintre a"utorul de soma" si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar

plati din bugetul fondului special pentru a"utorul de pierderea de venit a societatii reprezentata de c'eltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in Costurile imense pe care le implica soma"ul, directe sau

soma", a alocatiilor de spri"in% realizarea unei productii sub cea potentiala% invatamantul mediu si superior. indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale. Costurile "irecte sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata a"utorului de soma", alocatiei de spri"in, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula, se iau in considerare la estimarea c'eltuielilor antrenate de soma", ca factor de risc social ma"or% ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale. Costurile in"irecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. 6le imbraca forma pierderilor de productie determinate de neutralizarea unor capacitati si mi"loace te'nice din dotare, ceea ce implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descura"area personalului in plan profesional, social si uman. 3umarul persoanelor cuprinse la cursurile de pregatire in vederea calificarii si recalificarii a evoluat astfel:$

,nuarul +tatistic al .omaniei, editia ABB1 "A

Tabel nr.$
Total Din care someri #u inc'eiat pregatirea in cursuri organizate: (a cererea agentilor economici Pe baza studiilor si prog. de perspective privind p-ta. muncii (a cererea persoanelor interesate

133' 133( 1334 1335 1333 !666 @/<HA @H0I@ 9$@IH I0I9> IH<H/ AI0$A <<IH@ <0@0H <>/I/ <I$/I >0//H <9@$0 ><@0> >@/$/ @0>H$ @90@/ /9$0> 9$AAH A0I@ /<$@ $00HH $$><> $0II> $@//> $AIHH /<9> I>I< $09/0 $$I>> $0<H9

In pregatire #u inceput cursurile

$H$$/ $H$/> <$9H9 <@9<< <HA$I ><IH@ $0/$< $@@@$ <$0@9 <@9I< <>$H< <0$/< $0/$< $@@@$ <$0@9 <@9I< <>$H< @HI0

'.! Starea "e cri*a enerata "e somaStarea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca numarul real al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un moment dat si pe baza caruia se calculeaza rata soma"ului. Se poate afirma ca exista cel putin trei categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in cautarea unui loc de munca sau au loc de munca, dar nu au de lucru. #vem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa expirarea termenului legal au primit a"utorul de soma" si alocatii de spri"in si care raman, in marea lor ma"oritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte, exista de"a un numar mare de someri pentru care a expirat si termenul legal in care au beneficiat de alocatie de spri"in si au iesit din evidenta. De asemenea, este vorba de soma"ul mascat, de persoanele care au calitatea de anga"at, dar nu lucreaza. Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au posibilitatea sa se inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si soma"

"3

dar ma"oritatea lor nu o fac. Sansele de anga"are sunt asa de mici incat ei considera ca nu merita. Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si de cresterea duratei soma"ului, de cronicizarea acestuia. Cresterea numarului si ponderei somerilor care au depasit durata legala de H luni fara sa se fi putut anga"a, genereaza o serie de fenomene economice si sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor de decizie. #vem in vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale care-si pune amprenta asupra viitorului copiilor proveniti din aceste familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o perioada lunga, se devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior c'eltuieli suplimentare prin perfectionare. Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si prin structura pe varste a somerilor inregistrati, in special prin ponderea mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre soma"ul masiv in randul tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al populatiei exista o stransa legatura. In anul $HH<, pentru prima data in istoria demografica a &omaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ >@9< de persoane!. Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si cresterea numarului somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare. 3umai in stare de criza societatea nu se poate ac'ita de obligatiile morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste </, >0 ani si care a"ung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta de munca de calitate superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de munca sunt minime, avand in vedere disponibilitatea si capacitatea lor de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In sc'imb,

"4

impactul psi'ic si moral al *statutului+ de somer este enorm de mare la aceasta varsta. #precierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca, reclama gasirea urgenta a unor solutii pe termen scurt, mediu si lung, care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si sa asigure crearea de noi locuri de munca.

'.$ %asuri "e com+atere a soma-ului

In actualul sistem legislativ al &omaniei principalul act normativ in materie il constituie Le ea nr.4(<!66! privind sistemul aigurarilor pentru soma" si stimularea ocuparii fortei de munca. Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si stimularea anga"atorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca . Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza in principal prin$: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale anga"atilor, stimularea mobilitatii fortei de munca. '.$.1 In#ormarea si consilierea pro#esionala costituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca<. Serviciile se acorda prin centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop:
1 A

?raian +te9anescu, %re'tul muncii,Editura ,ll, Bucuresti, 'a).14"-14# .evista romana de %re'tul muncii, nr.5, ABBA "5

furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor

ocupatiilor%

orientarii profesionale%

in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera profesionala%

instruirea in metode si te'nici de cautare a unui loc de

munca. '.$.! %e"ierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a anga"atorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. #nga"atorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de / zile de la vacantarea acestora. 3ecomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie contraventie. (a randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca. Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit si constau in:

informatii privind locurile de munca vacante si conditiile

de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca%
""

mediere electronica, avand ca scop punerea in preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor

corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca%

locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza. '.$.$ Acor"area "e consultanta si asistenta pentru

inceperea unei acti)itati in"epen"ente sau pentru initierea unei a#aceri sub forma de: servicii "uridice% de marEeting% financiare% metode si te'nici de management al afacerilor si al resurselor umane. Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de soma". '.$.& Completarea )eniturilor salariale ale an a-atilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de soma" si care se anga"eaza pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul anga"arii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de soma" - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de >05 din indemnizatia de soma". Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru soma". '.$.' Stimularea mo+ilitatii #ortei "e munca. Sedentarismul, imobilismul fortei de munca din &omania constituie o realitate evidenta. In aceste conditii s-au introdus solutii noi care urmaresc stimularea mobilitatii fortei de munca. #stfel, persoanele care in perioada in care
"#

beneficiaza de indemnizatie de soma" se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de /0 Em de localitatea in care isi au domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru soma", egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii. In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de soma" se incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a acestui fapt, isi sc'imba domiciliul, acestea primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru soma", egala cu nivelul a I salarii minime brute pe tara in vigoare la data instalarii. Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie restituite daca raporturile de munca sau de serviciu inceteaza din initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza munca intr-o perioada mai mica de $< luni de la data incadrarii sale. '.$.( Stimularea an a-atorilor pentru inca"rarea in munca a somerilor. Persoana lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare% ea isi cauta in mod real un loc de munca. De aceea o mare importanta trebuie data masurilor privind stimularea anga"atorilor.
aF

Subventionarea locurilor de munca. ) insemnatate

ma"ora o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe de o parte si somerii de peste @/ de ani. Sunt categoriile de varsta care intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in munca. #nga"atorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant primesc pe o perioada de $< luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu
"*

'andicap, anga"atorul primeste pe $A luni o suma lunara reprezentand $,/ salarii minime brute pe tara in vigoare. In sc'imbul acestor sume primite de la bugetul asigurarilor pentru soma", anga"atorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca cel putin > ani de la data inc'eierii actului "uridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar, anga"atorii trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare absolvent, plus dobanda aferenta. 2ac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca se produce din initiativa sau din motive imputabile anga"atului. #nga"atorii care incadreaza in munca pe durate nedeterminata someri in varsta de peste @/ ani sau someri indiferent de varsta! intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de $< luni, pentru fiecare persoana in cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In acest caz, anga"atorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau serviciu cel puti < ani. 4eneficiaza de aceleasi facilitati si anga"atorii care, avand sub $00 de anga"ati, incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu 'andicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca pe aceeasi perioada de cel putin < ani.
&F

#cordarea de credite. Scopul acordarii de credite din

bugetul asigurarilor pentru soma" il constituie crearea de noi locuri de munca prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mi"locii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei, serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de fezabilitate 7 proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate 7 pentru o perioada de cel mult > ani, in cazul investitiilor, inclusiv perioada de gratie de maximum 9 luni si, respectiv, un an in

"!

cazul productiei, cu o dobanda de /05 din taxa oficiala a scontului stabilita de 4anca 3ationala. 4ancile sau agentiile de credite cu care #gentia 3ationala pentru )cuparea 2ortei de 1unca a inc'eiat contracte potrivit legii!, pot acorda credite daca beneficiarii intrunesc urmatoarele conditii:

sa aiba cel mult </0 de anga"ati si:sau membri

cooperatori cu raporturi de munca sau serviciu%

pe cel putin /05 din locurile de munca nou-create sa

fie incadrati someri% in caz contrar, anga"atorul suporta o penalitate egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat%

cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin

> ani% in caz contrar, in termen de maximum >0 de zile calendaristice de la data disponibilizarii, anga"atorul este obligat sa incadreze, pe locurile devenite vacante, tot someri%

locurile de munca 7 in functie de care se calculeaza

valoarea creditelor 7 sa nu fie vacante ca urmare a disponibilizarilor de personal in ultimele $< luni premergatoare inc'eierii contractului de creditare cu banca. c! #lte facilitati acordate anga"atorilor. ) alta masura de stimulare o constituie reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru soma".

#nga"atorii care incadreaza persoane din randul de la data

somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 9 luni

incadrarii!, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de

#B

/5 datorata bugetului asigurarilor pentru soma". &educerea 7 care se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 9 luni 7 consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,/ pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-anga"at din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv.

#nga"atorii care primesc credite din bugetul asigurarilor

pentru soma" in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata contributiei numai pentru somerii incadrati peste nivelul de /05 din locurile de munca nou-create. In acest caz anga"atorul beneficiaza de doua facilitati: pentru soma". credit avanta"os% reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor

CAPITOLUL (. %ANUFACTURA SO%A:ULUI IN RO%ANIA

#1

In &omania, desi numarul locurilor de munca oferite prin intermediul agentiilor de recrutare a crescut de patru ori fata de <00$, tot sunt putine. #proape un sfert din romani ar accepta orice salariu pentru a fi anga"at. Cele mai frecvent oferite locuri de munca sunt in domeniul vanzarilor, pe cand cele mai solicitate posturi sunt in domeniu contabil, financiar si resurse umane.$ Jrafic nr. $

35 altele

A" van=ariKmarLetin) 15 te<nolo)ia in9ormatiei

5 >inanciarK 3onta&ilitate " +tiintaK In)inerie

" %esi)nK 0u&licitate

# ,dministrativ

Cei care cauta un loc de munca prin intermediul agentiilor de recrutare a fortei de munca sunt, in general tineri si au studii superioare<. In anul <00> s-a inregistrat o crestere cu <H@5 a numarului de locuri scoase la concurs. ;n alt lucru imbucurator este acela ca respectiva crestere a fost asigurata de firme mici si mi"locii. #ceasta ar putea sugera ca mediul de afaceri romanesc a inceput sa renunte la sistemul de anga"are prin *relatii+ apeland din ce in ce mai mult la instrumente profesioniste, care asigura obiectivitatea procesului de recrutare. 2aptul ca oamenii accepta conditii de munca si salarizare sub pregatirea lor, este confirmata de studiile efectuate de agentiile pentru
1 A

/iarul 3a'ital, numarul A, ! ianuarie ABB3 site-ul de recrutare a 9ortei de munca Best6o&s #A

recrutarea fortei de munca. #stfel potrivit site-ului de recrutare online 7 FFF.'it.ro a efectuat studii pe un esantion de A.000 de candidati in perioada $ ianuarie 7 $9 decembrie <00<. S-a observat astfel ca $H5 din acestia ar accepta orice salariu pentru a fi anga"ati pe postul dorit. De asemenea, <05 din candidati ar accepta un salariu mai mic de $/0 de dolari pe luna. Specialistii #gentiei Profesionale au remarcat, fata de <00$, o crestere a interesului din partea candidatilor pentru posturi in domeniul resurserlor umane. 6ste in continuare evidenta lipsa oricarei corelatii dintre cererea si oferta de munca. Din partea anga"atorilor a crescut oferta de posturi in domenii precum vanzari, productie, te'nic, servicii. 1area ma"oritate a ofertelor sunt pentru locuri de munca fulltime. 3umarul de candidati pe aceste posturi are in sc'imb un procenta" mai mic, ceea ce inseamna ca, desi nu sunt agreate de anga"atori, totusi multi candidati pentru locuri de munca prefera posturile part-time. Situatia aceasta se datoreaza in principal ponderii destul de mari a studentilor care isi cauta un loc de munca prin Internet.
AM >ree lancer 0art-time AM >ree lancer

Jrafic nr. <

?arsta celor 1BM care cauta un loc de munca este cuprinsa intre $I
A*M si /< de ani, media de varsta fiind de <9 de ani si @ luni. 0art-time

Jrafic nr. >

**M >ull-time 4B-5A ani 4M 1#-1* ani 1M 43M >emei 5#M Bar&ati 13-A3 ani 3#M #BM >ull-time

3B-4B ani 14M

A4-3B ani 44M

#3

1area ma"oritate a celor care sunt in cautarea unui loc de munca au terminat facultatea 9I5! si domeniul de activitate in care cauta de lucru este in mod frecvent cel economic >/5!. Jrafic nr. @
Mecanica 45M +coala Generala 1M Economie 35M I? 1*M ,rte 'lastice 1M Medicina AM 0olite<nic 13M %octorat 1M Masterat 4M +tudii 0ostuniversitare 4M ,)riculturaK +ilvicultura BM -iceuK0ostliceala ABM >acultate "#M 3ole)iu 3M

,ltele AAM

%re't 5M

1a"oritatea de @<5 din candidati sunt anga"ati, dar cauta un alt loc de munca. Studentii acopera un procenta" de >@5 din membrii inscrisi la agentiile pentru recrutarea fortei de munca.

Jrafic nr. /
3ola&orator "M -i&er0ro9esionist 1AM

,n)aIat 4AM

+tudent 34M

+omer 4M

$iciodata ,n)aIat AM

0ensionari BM

#4

(a intrebarea privind salariul dorit, un procenta" de <H5 nu au raspuns, iar $H5 ar accepta orice salariu pentru a fi anga"ati. <05 din candidati ar accepta un salariu sub $/05 dolari. 6ste destul de mica proportia persoanelor care nu ar accepta un salariu mai mic de >00 de dolari $@5! din care <5 s-ar anga"a numai cu un salariu care depaseste $.000 dolari. Jrafic nr. 9

$u a ras'uns A!M 0este 15BB 2+% 1M 1BBB-15BB 2+% 1M 5B1-1BBB 2+% 3M 3B1-5BB 2+% !M

$u are im'ortanta A!M

+u& 15B 2+% ABM 151-3BB 2+% 1*M

CAPITOLUL 4. FENO%ENUL SO%A:ULUI IN UNIUNEA EUROPEANA 4.1 Particularitatile soma-ului european

#nii .H0 au fost caracterizati in ;niunea europeana de nivele ridicate ale soma"ului comparativ cu situatia din perioadele anterioare si din alte tari dezvoltate. Principalele caracteristici ale pietei muncii din ;niunea 6uropeana pot fi sintetizate astfel:

#5

Crearea unui numar mic de locuri de munca intre $HI9

7 $HH9: @,H milioane </0000 de locuri de munca pe an!, in conditiile in care cresterea populatiei active in ;6 a fost de <$ milioane persoane fara a tine cont de integrarea Jermaniei orientale!, adica $,0/ milioane de persoane active pe an.$

Scaderea cvasiconstanta a ratei de ocupare de la 9/5

in $HHI, la 905 in $HH9, in timp ce in S;# aceasta rata era de I/5 in aceiasi perioada.

&igiditate si disparitati intre diferite piete nationale ale

muncii: salarii minime nearmonizate, reguli diferite privind acordarea si nivelul indemnizatiei de soma", o larga varietete de reglementari a Codurilor nationale ale muncii cu efecte asupra soma"ului de lunga durata si a soma"ului din randul tinerilor.

Disparitati regionale ale soma"ului european. &egiunile

in care soma"ul este cel mai redus corespund partii occidentale a Jermaniei, )landei, sudul #ngliei, #ustriei si nordul Italiei, #lsaciei si regiunii &'one 7 #lpes din 2ranta. #ceste regiuni, care sunt cele mai dinamice din 6uropa, reprezinta ceea ce am putea numi *nucleul dur+ al 6uropei locurilor de munca. &egiunile cele mai indepartate: 2inlanda, Irlanda, Spania, sudul 2rantei si sudul Italiei, precum si partea orientala a Jermaniei sunt cele mai afectate de soma".

Soma"ul

afecteaza

inegal

diferitele

categorii

ale

populatiei.

$icolae +uta Ncoord.F, Inte)rarea economica euro'eana, Editura Economica, Bucuresti, 1!!! #"

Soma"ul in randul femeilor este in medie mai ridicat decat cel in randul barbatilor in ;6. 3u este si cazul &egatului ;nit si al Suediei, tari in care femeile sunt din ce in ce mai mult anga"ate part-time.

Soma"ul european este un soma" structural care

depinde de procesul de formare a preturilor pe piata de bunuri si de procesul de constituire a salariilor pe piata muncii. Totodata trebuie mentionat faptul ca ratele de soma" sunt datele oficiale standardizate. 3ivelul real al soma"ului este mult mai mare daca se ia in considerare si numarul somerilor descura"ati, dat fiind gradul de deprimare al pietei muncii, precum si persoanele active care lucreaza part-time si care din punct de vedere legal nu sunt considerate someri.

4.! Cau*ele soma-ului european

In analiza soma"ului in tarile ;niuni 6uropene este tot mai des avansata ipoteza conform careia unul din determinantii principali il constituie incompatibilitatea dintre calificarile disponibile pe piata muncii si cele cerute de intreprinderi. #cesta pare a fi principalul determinant al soma"ului structural. #laturi de aceasta cauza mai poate fi mentionat si costul ridicat al fortei de munca necalificate comparativ cu cel al anga"arii fortei de munca calificate.

Diferentele intre costul social si costul privat al mainii

de

##

lucru si gradul diferit de impozitare sistemele de asigurari sociale! existente la nivelul statelor membre explica intr-o anumita masura discrepantele dintre ratele nationale ale soma"ului.

2actorii institutionali si migratiile de populatie pot

explica persistenta unor puternice diferente intre ratele de soma" europene. Desi, in 6uropa, libera circulatie a fortei de munca a fost statuata inca din $H/I prin Tratatul de la &oma, fluxurile de populatie in interiorul ;6 sunt reduse. In medie, pe ansamblul tarilor ;6, /5 din populatie circa $A milioane! are o nationalitate diferita de cea a tarii in care este rezidenta. Dar <:> sunt straini din afara ;6 si doar $:> vin din tari ale ;6. )bstacolele in calea migratiilor in interiorul ;6 sunt importante. ;nul dintre ele il reprezinta barierele lingvistice. Din acest punct de vedere trebuie mentionat ca europenii care migrazeaza in interiorul ;6 au, cel mai adesea, un nivel ridicat de calificare si din aceasta cauza vorbesc una sau mai multe limbi straine. ;n alt obstacol il constituie costul ridicat al locuintelor in regiunile cele mai dinamice, cost ce poate diminua, daca nu c'iar anula avanta"ul care reprezinta salariile ridicate. Cea mai importanta bariera in calea migratiei populatiei o reprezinta insa nearmonizarea reglementarilor privind diplomele si calificarile in ;6.$

4.$ %asuri si politici "e re"ucere a soma-ului in UE

In decembrie $HH> s-a adoptat Carta #lba, cuprinzand Strategia pe Termen 1ediu vizand Cresterea 6conomica, Competitivitatea si )cuparea 2ortei de 1unca. Dezideratul principal al acestei actiuni era introducerea de masuri menite sa revigoreze competitivitatea economiei
1

%umitru Miron Ncoord.F, Economia 2niunii Euro'ene, Editura -ucea9arul, Bucuresti, ABBA #*

europene. S-a evidentiat o corelatie directa intre ritmul de crestere economica la nivel comunitar si nivelul la care ;6 este apta sa creeze locuri de munca. Principala preocupare a fost sa creeze premisele pentru ca piata muncii sa se poata adapta la rapidele mutatii in sistemele productive, in managementul organizational si in obiceiurile de consum. Programul de actiune preconizat nu continea detalii despre modificarile legislative la nivel comunitar, ci erau un tablou de actiuni pe care statele membre trebuiau sa le aplice pentru a promova ocuparea fortei de munca cu spri"in comunitar. #tentia principala era indreptata pe nevoia de a genera flexibilitate pe piata fortei de munca concomitent cu mentinerea unui pac'et acoperitor de drepturi sociale. Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale: de calificare% urmarirea reducerii costurilor indirecte ale fortei de cresterea spri"inului logistic si financiar al ;6 in munca% domeniul noilor te'nologii informatice si comunicationale% modernizarea si flexibilizarea dialogului social paneuropean. economie integrata sanatoasa% economie desc'isa% coeziunea sociala% economii mult mai descentralizate% imbunatatirea procesului educational si a calitatii

programelor

#!

2ondul Social 6uropean este principlul instrument financiar prin care se acorda spri"in statelor membre in vederea aplicarii de sc'eme menite sa depaseasca problemele subutilizarii fortei de munca. Sumele se aloca fiecarei tari membre in functie de rata soma"ului, numarul de someri pe termen lung, prosperitatea nationala si regionala. In domeniul politicii utilizarii fortei de munca, se face diferenta masurilor active de cele pasive. #cestea din urma au drept obiectiv atenuarea efectelor sociale ale soma"ului fara a ataca cauzele indemnizatiile de soma", c'eltuielile anga"ate pentru pensionarea inainte de termen a somerilor in varsta sau pentru inlocuirea muncitorilor in varsta cu cei tineri!. 1asurile active privesc actiunile de pregatire si recalificare a somerilor, a"utoarele si subventiile acordate pentru crearea de locuri de munca, c'eltuielile anga"ate pentru ameliorarea activitatii agentilor de plasare a fortei de munca. Pentru politicile de folosire a fortei de munca, s-au alocat in anii .H0: 0,A5 din PI4-ul comunitar pentru masurile active si $,@/5 din PI4 pentru cele pasive. Tarile care destinau cea mai mare parte din PI4 masurilor active peste $5! erau: Danemarca, Irlanda, )landa, 4elgia si Jermania. In aceste tari, activitatile de formare si recalificare a somerilor erau cele mai importante. In privinta masurilor active, se inregistrau mari disparitati intre tarile europene. In ordine descrescatoare a partii din PI4 destinata acestor c'eltuieli, se aflau Irlanda, Spania, 4elgia, Danemarca, 2ranta, Jermania si &egatul ;nit. 6ste evident ca soma"ul con"unctural sau ciclic poate fi redus cu a"utorul politicilor traditionale de stimulare a cererii. Dar aceste politici raman fara efect asupra soma"ului structural. Printre modalitatile de reducere a soma"ului structural se numara: cresterea caracterului concurential al pietei de bunuri%
*B

ameliorarea sistemelor educative si de pregatire% revizuirea procedurilor de negociere colectiva a

salariilor si a sistemelor de indemnizatii pentru soma"% sustinerea mobilitatii geografice pentru a reduce incompatibilitatea geografica dintre calificarile disponibile pe pietele locale si regionale pe de o parte, si calificarile cerute de intreprinderi, pe de alta parte% imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea fortei e munca si cu difuzarea informatiilor disponibile privind locurile de munca. Comisia a formulat urmatoarele recomandari in vederea atenuarii efectelor generate de introducerea monedei unice in planul social:$ imbunatatirea dialogului intre partenerii sociali carora le corelarea in zona euro a cresterii salariilor nominale cu acordurile privind salariile trebuie sa tina cont de revine responsabilitatea stabilirii salariilor si cresterii ocupari% necesitatea mentinerii stabiltatii preturilor% diferentele de productivitate dintre state% impulsionarea de catre guvernele nationale a dialogului elaborarea unor planuri nationale de actiune pentru imbunatatirea sistemelor de formare si perfectionare% social% cresterea ocuparii fortei de munca%
1

%umitru Miron Ncoord.F, Economia 2niunii Euro'ene, Editura -ucea9arul, &ucuresti, ABBA *1

reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de reducerea timpului de munca care sa nu genereze eficientizarea activitatii oficiilor de plasare si orientare a

salariati% reducerea ofertei de munca si a productivitatii% fortei de munca% incura"area anga"arilor part-time si a altor forme de incura"area pensionarii inainte de termen% reforma sistemelor de asigurari sociale. anga"are%

In concluzie, problema soma"ului ramane o problema serioasa care are potentialul de a se perpetua si dupa crearea uniunii monetare. In acest domeniu, rezolvarea deficientelor este plasata la nivelul fiecarui stat si a partenerilor sociali, iar recomandarile institutiilor europene se mentin la nivelul unor declaratii de principiu, precizarea unor solutii cu caracter general si a caror aplicare nu este in masura sa reduca soma"ul.

*A

/I/LIOGRAFIE
1. 1ic'el Didier, *6conomie. &egulile "ocului.+ 6ditura

Mumanitas,$HHH. !. 3. Dobrota coordonator!, *6conomie politica+, 6ditura 6conomica, 4ucuresti $HH/. $. No'n 1. ,e-ns, *Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzilor si a banilor+, 6ditura Stiintifica, 4ucuresti, $HI0. &. &ic'ard J. (ipse-, ,. C'r-sti, *6conomie pozitiva+, 6ditura 6conomica, 4ucuresti, $HHH. '. ?iorel Cornescu coordonator lucrare!, *Introducere in economie+, 6ditura #ctami, 4ucuresti, $HHI. (. 6ugen Pra'oveanu, *6conomie politica+, 6ditura 6ficient, 4ucuresti, $HHI. 4. Dumitru 1iron, *6conomia ;niunii 6uropene+, 6ditura (uceafarul, 4ucuresti, <00<.
*3

5. ?. Ionescu, 6. Javrila, *6lemente de macroeconomie+, 6ditura 6conomica, 4ucuresti, $HHH. 3. 1. 4acescu, #. 4acescu, *1acroeconomie.4azele macroeconomiei+, 6ditura #ll, 4ucuresti, $HH>. 16. P. Sammuelson, D. 3ord'ouse, *6conomie politica+, 6ditura Teora, 4ucuresti, <00<. 11. Traian Stefanescu, *Dreptul muncii+, 6ditura #ll, 4ucuresti, <00<. 1!. 3icolae europeana+, 6ditura 6conomica, 4ucuresti, $HHH. 1$. Tribuna 6conomica, nr. /, /$, /<: <00<. 1&. Oiarul Capital, nr. <: <00>. 1'. &evista romana de Dreptul 1uncii, nr./: <00<. 1(. #nuarul Statistic al &omaniei <00$.
17. FFF.best"obs.ro

Suta

coordonator!,

*Integrare

economica

15. (egea nr. I9:<00< privind sistemul asigurarilor pentru soma" si stimularea ocuparii fortei de munca.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

*4