Impactul negativ al turismului in Bucovina

Cuprins: Introducere

Capitol I: Potentialul turistic in Bucovina.Tipuri de turism

Capitol II:Efectele negative ale turismului, domeniul lor de aplicabilitate si cauze Subcapitolul 3.1.:Efectele asupra mediului Subcapitolul 3.2.: Efecte sociale Subcapitolul 3.3.: Efecte culturale Subcapitolul 3.4 Efecte politice Subcapitolul 3.4.:Efecte economice

Capitolul III: Posibile solutii de ameliorare si concluzii Bibliografie

Introducere Fiind una dintre cele mai frumoase regiuni ale Romaniei, Bucovina exceleaza in ospitalitate,traditie si peisaje naturale.Acest lucru este datorat manastirilor satelor ,oamenilor, manastirilor pictate, muntilor si obcinelor care confera un farmec aparte acestei zone. Este una dintre cele mai bine conturate regiuni turistice, cu un potential variat si complex si cu capacitati suficiente pentru asigurarea unei activitati turistice permanente. Patrmoniul cultural-istoric imbogatit cu elemente de valoare international,centrele turistice importante representative pentru intreaga zona a Bucovinei si potentialul economic ridicat orientat catre activitati turistice diverificate sunt elemental cu care Bucovina impresioneaza si se face remarcata in zonele turistice ale Romaniei. Activitatea turistica intens practica in Bucovina poate avea un impact atat negative cat si pozitive sub maimulte aspect cum ar fi politic,social,econnomic,cultural, natural. Cum activitatea turstica trebuie sa se desfasore in cele mai bune conditii dar in acelasi timp si spatial rezervat desfasurarii trebuie sa fie sis a se pastreze in cele mai bune conditii a aparut turismul durabil,sustenabil care consta in dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare." In ceea ce priveste activitatile de turism se constientizeaza efectele provocate de dezvoltarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambiantului, n ultimii ani, deceniile noua si zece ale secolului XX, astefl ca s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, n conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului. Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului durabil n ariile naturale a condus

La apariia ecoturismului ca form distinct de turism, menit s respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversitii ecologice, n concordan cu cerinele anumitor segmente de turiti, care doresc s i petreac vacana n natur. Prin ecoturism se poate asigura lrgirea spectrului de activiti economice tradiionale, fr a le marginaliza sau nlocui, pentru ca economia local s nu fie subordonat schimbrilor i influenelor externe i interne. Activitile turistice desfurate sub emblema ecoturismului ofer oportuniti specifice, populaia local i industria turistic fiind nevoite s utilizeze resursele natura le ntr-o manier durabil i s aprecieze obiectivele naturale i culturale valoroase.

Capitolul 1 Potentialul touristic al Bucovinei Regiunea istorica Bucovina este situata in partea de nord-est a tarii si se intinde astazi peste zona din apropierea oraselor Suceava(exceptnd oraele Broteni, Dolhasca,Flticeni, Liteni, Salcea i zonele adiacente acestora), Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti din Romania si Cernauti din Ucraina(exceptnd oraul Hotin i mprejurimile sale, care fac parte din Basarabia, precum i zona Hera). La nord se invecineaza cu Ucraina, la sud cu judetele Mures, Harghita si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud, iar la est cu judetele Botosani si Iasi. Bucovina este una dintre regiunile cu o istorie zbuciumata, ce a trecut prin multe stapaniri si a fost in final divizata intre Romania si Ucraina. Teritoriul Bucovinei a fost locuit de romani din cele mai vechi timpuri, si in epoca medievala a facut parte din voievodatul Moldovei. In anul 1775, Bucovina a fost anexata de Imperiul Habsburgic. In anul 1849, Bucovina devine Ducat, si in decembrie 1918, se uneste cu celelalte provincii romanesti. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, partea de nord a Bucovinei a fost ocupata de catre trupele URSS, iar dupa destramarea Uniunii Sovietice, acesta zona a revenit Ucrainei. Populatia majoritara este alcatuita din romani, alaturi de acestia intalnindu-se si poloni, ucraineni, lipoveni, nemti, evrei, etc, ca rezultat al colonizarilor facute de Imperiul AustroUngar. Masoara n jur de 400 km dinspre nord spre sud (de la grania cu Ucraina pn la rul Milcov) i 200 km de la vest la est (de la Carpaii Orientali pn la rul Prut). n cazul Moldovei se folosesc urmtoarele precizri: "de Sus", pentru a desemna Bucovina i mprejurimile sale, "de Mijloc", pentru zonele Neam-Iai-Vaslui-Bacu i "de Jos" pentru ara Vrancei. Datorita formelor de relief, bogatiei si intinderii padurilor s-a ajuns la o dezvoltare impresionanta a faunei cinegetice.Renumite sunt trofeele de vanat care au cucerit numeroase medalii de aur la expozitiile international.Specii representative se afla de asemenea in padurile Bucovinei:cerbu comun,ursul brun,capriorul, mistretul, cocosul de munte, lupii rasii. Parcurile nationale Rodna si calimani adapostesc de asemenea specii unice rare de flora si fauna, pesteri si peisaje remarcabile.Printre acestea exista si paduri virgine,neafectate de interventia

omului, cum ar fi padurile seculare Slatioara si Giumalau.Desi este recunoscuta pentru padurile de molid, Bucovina detine si alte rezervatii forestire cum ar fi fagetul(padurea de fag) de la Dragomirna si padurea de pini Tinovul mare de la Poiana Stampei. n zona se afla peste 20 de rezervatii naturale: forestiere (Codrul Multisecular de la Slatioara, Padurea Multiseculara de pe Masivul Giumalau, Padurea de la Zamostea, Tarnovul Mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei); Rezervatii floristice (Fnetele seculare de la Ponoare - Bosanci, Fnetele seculare de la Frumoasa - Moara, Fnetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau, Mestecanisul pitic de la Lucina, Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita , Complexul de nuferi din Salcea); Rezervatii mixte - Complexul natural - geologic de la Zugreni, Complexul geologic din Calimani, Turbaria de la Gradinita). Dealul Catalina adaposteste o podgorie renumita atat in tara cat si in strainatate, si anume Cotnari.Voievodul Dimitrie Cantemir a scris despre vinul de cotnari ca estemai nobil si mai bun decat toate celelalte vinuri europene. In ceea ce priveste clima Conditiile sunt favorabile practicarii turismului ; zapezile abundente ce cad iarna in spatiul montan sunt favorabile practicarii sporturilor de iarna, plimbarilor cu sania trasa de cai; verile sunt mai racoroase ar destul de agreabile ideale plimabrilor pe meleagurile Bucovinei nendurand caldurile torpitoare ale soarelui.

Tipuri de turism

Bucovina dispune de o mare varietate de tipuri de turism incepand cu cel religios care are ponderea cea mai mare, urmand apoi cu cel montan, cultural, balnear, rural si agroturism, de afaceri si nu in ultimul rand ecoturismul.

Turismul religios

Un loc principal in atractii lturistice ale Bucovinei il au manastirile.Acestea se regasesc deseori in locuri mai retrase, pe vai pierdute in munti sau la marginea unor paduri si sunt renumite pentru trecutul lor istoric,originalitatea temelor, durabilitate si frumusetea lor. Pe teritoriul Bucovinei exista 8 edifcii religioase aflate in patrimonial UNESCO: Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor, Probota, Arbore, Ptrui, Biserica Sf. Gheorghe a Mnstirii Sf.

Ioan cel Nou din Suceava.Un loc aparte il au si marile ansambluri arhitectonice ale manastirilor: Putna (prima construcie a lui tefan cel Mare realizat in 1469care este o necropol voievodal); Dragomirna (1602, ridicat de ctre mitropolitul Anastasie Crimca);Probota i Rasca (1530, 1542, ridicate de ctre Petru Rare);Slatina (1561, prima construcie a lui Alexandru Lpuneanu); precum i ale bisericilor :Bogdana (1360, un monument cu pictur mural ridicat n Bucovina de ctre voievodul Bogdan);Petreui i Popui (1487, 1496, ridicate de ctre tefan cel Mare);Plineti (1493, ridicat de ctre logoftul Tutu);Solca (1620, ridicat de ctre voievodul tefan Toma).

Prntre cele mai renumite manastiri ale Bucovinei se numara manastirea Voronet care se afla la 39 de km de Suceava .A fost ctitorita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, in anul 1488.Aceasta manastire este renumita pentru culoarea dominanata si care s a pastrat de-a lungul timpului si a rezistat intemperiilor, si anume albastrul de Voronet. Originea compozitiei culorii nu se stie nici acum, dar se presupune ca s-a adaugat branza ,care contine multe grasimi si care se gaseste din belsug pe aceste meleaguri. O alta manastire renumitaste Manastirea Moldovita amplasata in localitatea Vatra Moldovitei, are hramul Buna Vestire.A fost ridicata la 1410 de Alexandru cel Bun, pe locul unei biserici mai vechi. Pictura murala reprezinta scene din lupta molovenilor ortodocsi impotriva otomanilor.In 1975 a obtinut trofeul Pomme dOr acordat de F.I.J.E.T.( Fdration Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme ) pentru picture sa unica. Manastirea Sucevitaeste amplasata in localitatea SUCEVITA SI A FOST CTITORITA IN 1584 DE CATRE MITROPOLIUL Gheorghe Movila si cei doi frati ai sai Ieremia si Simion.Acceasta manastire este caracterizata prin cel mai complet plan architectural si cea mai completa pictra exterioara si interioara.Specific acestei manastiri este picture de pe latura de nord unde este Scara Virtutilor-oantiteza intre bine si rau,si Rugaciunea tuturor sfintilor. Datorita prezentei acestor lacasuri de cult in zona se practica si turismul de pelerinaj.practicat de turistii romani in mare parte, in special in timpl sarbatorilor religioase cum ar fi Pastele,Craciunul, sarbatorirea anumitor hramuri ale anumitor manastiri sau biserici. Manastirea Putna, situata intre obcinele Bucovinei, a fost zidita in timpul domniei lui Stefan cel Mare din dorinta de a multumi lui Dumnezeu pentru victoria obtinuta impotriva turcilor in anul 1465 . Se spune ca pentru alegerea locului Stefan cel Mare a urcat pe Dealul Crucii situat in

apropiere, de unde a tras cu arcul; locul unde a cazut sageata a fost ales pentru construirea acesteia, destinata a fi necropola a familiei domnitorului si a urmasilor sai, pana la Petru Rares; in apropiere (1,5km de Putna) se afla chilia sihastrului Daniil (sec. XV), sfatuitorul domnitorului Stefan cel Mare.

Turism montan Acest tip de turism este favorizat de existenta mai multor trasee montane destinate amatorilor de drumetii montane.Traseele strabat forme si tipuri de relief din cele mai diferite :reieful volcanic al muntilor Calimani, sacile cu spect ruiniform 12 apostoli, relieful carstic al masivului Rarau, padurea secular de la Giumalau, munity cristalini: Muntii Bistritei Aurii si ijlocii , Masivul Suhard s bcinele Bucovinei. In Muntii Rarau, un simbol turistic al Bucovinei,sunt localizate Pietrele Doamnei ,forma de relief pe calcare alpine inalte de 70 de metri, situate in apropierea cabanei Rarau si nu departe de Campulung-Moldvenesc. Codrul Secular de la Slatioara, aflat tot in Rarau, dar pe versatul estic este unul din cei mai vechi codrii seculari din Europa (exemplare cu peste 350 de ani vechime). Pe langa drumetii se pot practica si sporturi exreme cum ar fi mountain bike, escalad, alpinism, echitaie, vntoare, pecsuit, , via ferrata(Traseele de Via ferrata sunt trasee montane prevazute cu cabluri, scari si poduri metalice. Sunt de regula trasee prin zone de stancarie sau direct pe stanca, si diferenta principala intre traseele de catarare si traseele de via ferrata este ca pentru traseele de via ferrata nu mai trebuie sa-ti iei corzi cu tine, pentru ca pe traseu sunt instalate asa zise corzi fixe. Asta nu inseamna ca trebuie privit ca un sport mai putin periculos decat catararea.), river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarn.

Turism cultural Bucovina detine un patrimoniu cultural si etnofolcloric de mare valoare si atractivitate turistica .Acest patrimoniu este constituit din obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea cheia, Cetatea de Scaun a Sucevei i Cetatea Zamca), construcii civile (Curtea Domneasc i Hanul Domnesc din Suceava), precum i peste 25 de uniti muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu Sala tronului, o realizare de excepie, unicat n Romnia, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de tiine Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul

Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul Arta lemnului din Cmpulung Moldovenesc, Muzeul de tiine Naturale din Vatra Dornei, Muzeul Tehnici populare bucovinene din Rdui, Muzeul de Art Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seam, Muzeul Apelor i Pdurilor din Flticeni, Casa muzeu de la Solca etc. Cetatea de scaun a Sucevei este o cetate medieval aflat la marginea de est a oraului Suceava. Construcia face parte sistemul de fortificaii dezvoltat n a doua jumtate a secolului al XIV-lea n Moldova, n timpul pericolului reprezentat de Imperiul Otoman. Hanul domnesc este 8ituate in plin centrul Sucevei a reprezentat de- a lungul timpului locul de intalnire si de petrecere a fiilor de domni intorsi de la vanatoare din codrii Sucevei.Astazi cladirea adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta populara. Muzeul de istorie al Sucevei este principala instituie muzeal din judeul Suceava. Aceasta funcioneaz ntr-o cldire construit ntre anii 1902-1903, n stil baroc. Dispune n prezent de valoroase colecii arheologice, numismatice, fonduri memoriale i documentare, crti, reviste, manuscrise, partituri, arme, uniforme, pinacotec. . Camera cea mai vizitat a muzeului este Sala Tronului unde s-a ncercat refacerea slii tronului din Cetatea de Scaun a Moldovei, aflat n zona de la etaj care a fost distrus din vechime.

Turismul balnear Turimul balnear este practicat cu scop terapeutic in judetul Suceava dar si CampullungMoldovenesc.Cea mai renumita statiune balneara este Vatra Dornei.Acesta este vestita pentru apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice i feruginoase ideale pentru a trata afeciuni ale aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. In tivonul Mare din Poiana Stampei se gasesc mofetele naturale de sond cu mare puritate i concentraie de CO2 si nmolu de turb .

Turismul rural si agroturism Turismul rural presupune posibilitatea descoperirii si trairii vietii specific bucovinene.Acest lucru implica locuirea intr-o casa bucovineana, participarea la muncile zilnice si la prepaprarea bucatelor traditionale.

Un alt aspect al acestui tip de turism il constituie si dorinta de escapa a turistilor care doresc sa se relaxeze si sa se bucure de linistea oferita de meleagurile Bucovinei.

Turimul de afaceri Bucovina dispune de hoteluri, pensiuni si moteluri dotate cu dotate cu faciliti pentru organizarea de conferine, simpozioane i training-uri.Persoanele ar epractica un astfel de turism beneficiaza pe langa dotari de cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultan, vizite pentru participani, programe de divertisment i mese festive. cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultan, vizite pentru participani, programe de divertisment i mese festive.

Bucataria bucovineana In ceea ce priveste gastronomia Bucoina si a pastrat inttacta identitatea culinara.Momentele prielnice degustarii preparatelor bucovinene sunt sarbatorile care atrag de obicei un numar mare de turisti interesati sa experimenteze bucataria specifica zonei. In ajunul Craciunului este obiceiul de a se prepara 12 feluri de mancare. Sarmalutele n cuib de smntna, crnatii de porc cu salata de sfecla rosie si hrean, pastrav ul n cetina de brad, supa de pui cu taietei de casa, tocanitele cu legume din carne de pui sau vita, tochitura de porc, cu brnza de vaci, oi sau capra, la care se adauga slanina si un pahar de tuica sunt unele dintre cele mai renumite bucate preparate in aceste momente de sarbatoare. Pastele aduce pe mese cozonacul ,pasca si friptura miel. La capitolul bauturi, gazdele se pot lauda cu o gama larga de aperitive alcoolice realizate din fructe: visinata, ciresata, afinata, cornata, zmeurata. Bautura traditionala este tuica dublu distilata sau palinca. O bautura apreciata este si berea de casa pe care gospodinele o prepara din hamei si boabe de porumb. Retetele bucatelor bucovinene sunt pastrate bine n fiecare familie si se transmit urmasilor cu mare grija, ca si cum mpartasirea lor altor persoane ar duce la degradarea lor, la pierderea calitatii mncarurilor. Si chiar daca, odata cu trecerea timpului, bucataria nationala a adaugat

ntre retetele ei si mncaruri din alte tari, bucataria bucovineana a ramas fidela ingredientelor naturale si retetelor strabune care au consacrat-o. Din secretele bucatariei traditionala bucovineane se remarca si faptul ca gustul bun al ei se datoreaza si folosirii pentru gatit a unor ustensile traditionale care pastreaza intact gustul natural si nu-l altereaza: linguri de lemn, covata de lemn, ceaun din tuci, vase de lut. Din ce in ce mai multi turisti, atat romani cat si straini, au ca punct comun de atractie zona turistica Bucovina.Astfel s-au creat numeroase cercetari care surprind importanta economica, varietatea si unicitatea potentialului touristic.Aceste studii concluzioneaza ca turismul zonei este o sursa inepuizabila de venit doar daca aceasta zona este administrat corespunzator. De aici si initiative care propun o serie de strategii menite sa dezvolte sis a imbunatateasca sis a protejeze serviciile turistice si obiectul touristic exploatat.

Srbtori n Bucovina:

Ianuarie - Tradiii de iarn la Rdui Februarie - Tradiii populare, Dorna Arini Martie - "Mrior" - celebrarea primverii; Festivalul de muzic religioas Fundu Moldovei Aprilie - Srbtori de Pati - rspndite pe ntreg teritoriul Mai - Srbtoarea minoritilor etnice Iunie - 23-24 - Suceava- serbarea oraului Iulie - Festivalul popular; Festivalul de interpretare muzical "Ciprian Porumbescu" August - Srbtoarea Sf. Maria - Cacica; Srbtoarea meteugarilor - Suceava Septembrie - "Toamna n Vorone" - Srbatoare de art popular Octombrie - Festivaluri populare rspndite pe ntreg teritoriul Noiembrie - Festival de muzic - Moldovia Decembrie - Crciun i Anul Nou- n specifiul zonei

Capitolul 2 Turismul face pate din sectorul tertiar reprezentand o optiune pentru dezvoltarea multor economii nationale,datorita efectelor pe care le are asura planurilor econonim,social,cultural si nu in ultimul randd asupra mediului. Conceptul de turism a aparut dupa cel de turist. Notiunea de turism vine de la transcriptia in limba engleza a cuvantului francez tour, utilizat in Anglia in secolul al XVIII-lea. Marele Tour (The Tour) evoca, in acea perioada, calatoria de studii, dezinteresata, pentru descoperiri culturale, cu precadere, pe care o efectua, in Europa, tanarul aristocrat englez. Aceasta calatorie initiatica, menita sa permita cunoasterea unor culturi straine, avea ca finalitate perfectionarea educatiei respectivilor tineri. Efectuarea acestui tur il consacra, de fapt, pe respectivul tanar, ca Gentleman. Asadar, in acea perioada, cuvantul turist era aplicabil, indeosebi, calatorilor englezi si abia in secolul al XIX-lea avea sa fie extinsa si pentru calatorii francezi, in buna masura datorita publicarii operei lui Stendhal, intitulata Memoriile unui turist (1838)[ Jol Raboteur, Introduction lconomie du tourisme, LHarmattan, Paris, 2000, p. 8] Definitia data notiunii de turism, de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) este urmatoarea[5]: Activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei lor obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive.[ O.M.T., Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p. 5* Notiunea de loisir semnifica timp liber, respectiv timpul liber de care poate dispune o persoana in afara ocupatiilor sale obisnuite, ca factor de influenta a cererii turistice [vezi Gabriela Stanciulescu (Coordonator), Lexicon de termini turistici, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2002, p. 177] In evoluia sa, turismul este infuentat de o serie de facori care actioneaza in proportii, timp si sptiu diferit, lanivel global, international,national,regional si local dupa cum urmeaza.Acesti factori pot fi clasificati dupa mai multe criterii :

1.Din

puct

de

vedere

al

continutului :economici,tehnici,sociali,demografici,naturali,psihologici.organizatorici si politici. 2.Din punct de vedere al importantei :factori primari si secundari 3.Din punct de vedere al dratei actiunii lor :fatcori cu actiune permanenta sau de durata,factori sezonieri sau cu aciune ciclica,factori conjuncturali sau accidentali 4.Din punctul de vedere ai sensului de actiune :factori exogeni activitatii turistice si factori edogeni activitatii turistice 5.Dupa proflul de marketing :factori ai cererii turistice, factori ai ofertei turistice, factori ai confruntarii cererii 6.Dupa efectul asupra turismului :factori cauzali,factori favorizanti,factori de franare relativa, 7.Dupa gradul de atractivitate :facto de atractie si factori relativ restrictivi. Utilizarea rationala a resurselor (umane ,materiale s financiare) si corespunzator, desfasurarea eficienta a productiei reprezinta obiective centrale pentru orice agent economic sau sector de activitato si,totodata premise ale dezvoltarii.[cartea luii neacsu]. Acest principiu se aplica si in domeniul turistic.Daca resursele sunt exploatate rational si eficient activitea turistica se desfasoara in cele mai bune conditiii.dar exista si cazuri in care resursele puse la dispozitie sunt supraevaluate sau activitatea turstica nu este administrata corect, acest lucru avand un impact atat pozitiv cat si ngativ asupra mediul, asupra domeniului economic,social,cultural,politic. Impactul turistic face referire la analiza relatiei dintre turist resursa turistica exploatata si produsul turistic oferit.Acesta incepe cu simpla vizitare a unui obiect turistic ajunagandu-se la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, special facute sa puna in valoare obiectivul respectiv.

Impactul activitatilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural si varietatea potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de prezenta uor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement.Aceste elemente defiitorii ale turismului determina maimulte tipuri de impact(politic,social,econnomic,cultural, s.a.m.d.)care pot imbraca forme pozitive sau negative de manifestare[economia turismului simediul incojurator. editura economica bucuresti, istrate i. bran florina, rosu anca gabriela. pg 244]

Impactul asupra mediului si efectele negative ale acestuia Mediul reprezinta