Universitatea din Craiova Facultatea de Horticultura Master C.H.I.

E Anul II

TEMA INMULTIREA VEGETATIVA A PLANTELOR FLORICOLE

Student:

Craiova 2012
1

NMULIREA VEGETATIV A PLANTELOR FLORICOLE

Datorit frumuseii unanim recunoscute, florile sunt nelipsite din viaa omului, nsoindu-l la tot pasul, la toate manifestrile i evenimentele din via, fiind adevrate bunuri de larg consum. nmultirea vegetativa a plantelor floricole nmultire vegetativa se bazeaza pe nsusirea unor parti sau fragmente de planta de a reface ntreaga planta. Puse n cpnditii optime de nradacinare, acestea formeaza radacini si reproduc caracterele ereditare ale plantei mama. Un prim avanta al !nmultirii vegetative este obtinerea unor plante identice cu plantele mama at t din punct de vedere genotipic c t si fenotipic. !n alt avanta" este obtinerea de plante mature ntr-in timp mai scurt comparativ cu nmultirea prin seminte. Posibilitatea nmultirii unor plante decorative originare din zonele tropicale si subtropicale care, n conditiile de la noi nu formeaza seminte sau acestea nu a"ung la maturitate, #icus, Dracaena, #erigi, P$ilodendron, %onstera. "e#avanta ele acestui tip de !nmultire sunt coeficientul mic de nmultire, posibilitatea mare de transmitere a bolilor criptogamice, a virozelor si degerarea n timp,

&

n cazul nmultirii e'clusiv pe cale vegetativa. (cest ultim dezavanta" se poate nlatura prin nmultirea periodica prin seminte, urmata de un proces de selectie, iar materialul selectionat nmultit pe cale vegetativa. n cazul nmultirii vegatative se acorda o atentie deosebita olantelor mamaa de la care se vor recolta partile sau fragmentele folosite la nmultirea vegetativa. Plantele mama folosite trebuie safie tipice solului sau speciei, sanatoase si obtinute n conditii de agrote$nica superioara. Metodele utili#ate la !nmultirea vegetativa a plantelor floricole sunt prin despartirea sau divizarea tufelor, prin marcota", prin butasi, prin a)toire, prin organe vegetative modificate, bulbi, tuberobuli, radacini tuberizate, tuberculi, rizomi. *a aceste specii se pot folosi mai multe metode de nmultire, +erbera se poate nmulti prin seminte, despartirea tufei, butasi sau prin meristeme, #reesia se poate nmulti prin seminte, prin despartirea pseudobulbilor, despartirea tufelor, or$idee terestre sau prin meristeme. nmultirea prin despartirea sau divi#area tufelor nmultirea prin despartirea tufei se nt lneste la speciile perene la care lastari se formeaza din muguri aflati n zona coletului. (ceste specii cresc sub forma de tufa a caror parte aeriana este alcatuita din lastari ,$risant$emum, Delp$inium, (ster sp. -udbe)ia, sau frunze gerbera, Peperomia, .aintpaulia. %etoda se aplica la aproape toate speciile perene cultivate n c mp si se poate reaiza toamna la sf rsitul perioadei de vegetatie sau primavara nainte de pornirea n vegetatie. /oamna despartirea tufelor se face la speciile care nfloresc primavara sau vara si si continua vegetatia si dupa nflorire cum sunt ,$risant$emum, Diantus, -udbe)ia, Papaver. Primavara devreme se nmultesc prin despartirea tufei speciile care nfloresc vara si toamna, P$lo', Diant$us. .peciile cu nflorire timpurie, prumula, (0uilegia, Paeonia se vor diviza dupa trecerea florilor, c nd au de"a formati mugurii pentru anul viitor, n lunile iunie- august. 1peratia se realizeaza prin fragmentarea cu o cazma sau o unealta taioasa a plantei mama din portiuni, care trebuie sa posede mai multi muguri, lastari si radacini. Divizarea tufelor se poate e'ecuta anual la plantele floricole cu crestere intensa (ster, ,$risant$emum, la &-2 ani Delp$inium si la 3-4 ani la cele cu crestere lenta sau sensibile la separare Paeonia. %etoda se aplica si la plantele cultivate n g$ivece cum sunt (sparagus, (spidistra, .ansevieria, .a'ifraga. n acest caz plantele se scot din recipienti, se fragmenteaza si se planteaza n g$ivece de marime corespunzatoare. n cazul inor culturi n solul serei, cum este de e'emplu +erbera, epoca optima de divizare este n lunile august-septembrie. .e separa prin taiere aportiunile periferice ale plantei mama, care se scot si se planteaza separat sau se lasa pe loc p na la cicatrizare si nradacinare, dua care se scot si se planteaza la loc definitiv. *a (nt$urium despartirea tufelor se face n perioada de repaus august- septembrie, plantarea fragmentelor rezultate din despartirea tufei se face imedeat, cu coletul la &-2 cm deasupra solului. *a .traelutzia despartirea tufelor se face c nd plantele au 15-13 lastari fragmentelen rezultate la despartrea se planteaza la aceeasi ad ncime ntr-un sol bine pregatit.

nmultirea prin marcota %arcota este un lastar tanar al unei plante care n contact cu pam ntul produce radacini, fara a fi despartit de planta mama. Dupa nradacinare, se sectioneaza de planta mama si se pbtin plantule de sine statatoare, cu aceleiasi calitati ca planta mama. (cest tip de nmultire se poate folosi la plante perene cultivate n c mp, P$lo', +ipsop$illa, *avandula, dar si la plante cultivate n spatii adapostite, #icus, P$ilodendron, 6oia, Passiflora. %arcota"ul poate fi terestru sau aerian, iar cel terestru poate fi simplu, serpuit sau c$inezesc. nmul$irea prin organe su%terane 7umeroase plante floricole cultivate n c mp pentru flori tiate, pentru decorul spaiilor verzi 8+ladiolus, 7arcissus, /ulipa9, plante de apartament cultivate la g$ivece 8 6ippeastrum, (marzllis 9 sau plante cultivate la solul serei pentru flori tiate 8 #reesia, :antedesc$ia 9 se nmulesc pe cale vegetativ prin tulpini subterane modificate ; bulbi, tuberobulbi, tuberculi i ribozomi. /ulpinile subterane i rdcinile tuberizate sunt organe vegetative metamorfozate adaptate nu numai la depozitarea substanelor de rezerv ci i la nmulirea vegetativ a multor specii floricole reunite n grupa geofitelor. Dei geofitele sunt considerate plante perene, totui proveniena lor din zone climatice diferite le influeneaz modul de adaptare la condiiile de climat temperat din ara noastr, aa nc t,unele dintre ele, caracterizate prin rezisten mare, pot ierna n c mp 8geofite rustice9, n timp ce altele, dimpotriv, necesit protecie pe timpul iernii 8geofite semirustice9 sau se cultiv numai ca plante pentru interioare. <ulbi care nu au marime corespunzatoare, precum si bulbilii se planteaza in culturi de inmultire pentru a creste si deveni floriferi. in culturi de inmultire plantele nu sunt lasate sa infloreasca, ti"ele florale fiind indepartate imediat dupa aparitie. %odul cum sunt pastrati bulbii pe perioada repausului are o mare importanta in diferentierea ape'ului vegetativ in primordii florale, proces care decurge in mod diferit in functie de specie. <ulbii de lalele se pastreaza la 1=-&5> , pana la sfarsitul lunii august cand temperatura scade la ?> , si se mentine la aceasta valoare pana la plantare. &ulpinile su%terane sunt tulpini metamorfozate individualizate n mai multe categorii; a) Rizomii sunt microblaste 8tulpini scurte, cu noduri apropiate9, lipsite de clorofil, care cresc n sol n poziie orizontal, mai rar vertical. *a nivelul nodurilor prezint rdcini adventive, frunze transformate n solzi i muguri situai la a'ila solzilor.

Pentru nmulire, rizomii se scot din pm nt i se fragmenteaz n fragmente de 31& cm 8&-2 muguri9 dup care se replanteaz n teren. .ecionarea rizomilor se face in perioada de repaus.

Prin rizomi se nmulesc specii cultivate n c mp 8,anna, Aris9 i specii cultivate in sere 8(lstroemeria, :antedesc$ia, .anseveria, (spidistra, etc9

b) <ulbii sunt tulpini aplatizate cu aspect de disc, alctuite din noduri foarte apropiate. Pe partea inferioar a discului se dezvolt rdcini adventive, iar pe partea superioar se formeaz tecile frunzelor i unul sau mai muli muguri din care se formeaz mai apoi tulpinile aeriene. /ecile frunzelor se pot acoperi total formnd bulbi tunicai 87arcissus, /ulipa, 6Bacintus9 sau se acoper parial dnd natere bulbilor solzoi 8*ilium regale9. Din fiecare bulb plantat se formeaz unul sau mai muli bulbi floriferi i numeroi bulbili floriferi8anuali la lalea sau pereni la zambile i narcise9 dup & sau @ ani.

,aracterizarea organelor subterane a speciei floricole &ulipa gesneriana

1rganul subteran este un bulb tunicat, piriform sau ovoid, cu frunzele protectoare de culoari diferite 8de la galben pn la brunrocat9. Cste un bulb anual care se consum complet ntrun sezon de vegetaie i este nlocuit de bulbi noi. ,oeficientul de nmulire al bulbilor de lalea variaz ntre 1 i 13 n funcie de soi i condiiile de cultur. n afar de bulbii de nlocuire, considerai floriferi n anul urmtor, se formeaz i & sau 2 bulbili, cu diametrul sub & cm i floriferi dup & 2 ani. -ecoltarea bulbilor se face vara8iunieiulie9 cnd douatreimi din frunze sau uscat. .e planteaz n cmp toamna, cu cel puin dou sptmni nainte de ng$e, la ad ncimea de D1& cm. c) Tuberculii sunt microblaste care provin din ngroarea vrfului unui stolon subteran. Prin tuberculi se nmulesc unele soiuri de anemone.

d) Tuberobulbii sunt microblaste cu caractere intermediare ntre tuberculi 8partea central tuberizat, prezena mugurilor de la suprafa9 i bulbi 8frunze pergamentoase la e'terior, cu rol de protecie9.

Din mugurii de pe tuberobulbi se dezvolt, n perioada de vegetaie, tulpinile aeriene florifere. /uberobulbi se consum n fiecare an, dar se rennoiesc cu tuberobulbii noi, rezultai din ngroarea progresiv a bazei tulpinilor aeriene. Prin tuberobulbi se nmulesc #resia $Bbrida, +ladiolus $Bbridum .a.

Bibliografie

EEE.google.ro EEE.eplante.ro EEE.scribd.ro EEE.florideapartament.ro EEE.facultate.regielive.ro EEE.flori-cultura.ro EEE.gradina-florilor.ro EEE.florisiplante.ro