Optiunile Republicii Moldova in relatiile cu Uniunea Europeana

de Nicu Popescu, EuroJournal.org, publicat la 06 februarie 2004 La etapa actuala relatiile Moldovei cu UE sunt centrate pe trei proble e c!eie" de#voltarea politicii UE pentru $Europa largita % &ecinatatea$' de ersurile Moldovei de a fi acceptata in Procesul de (tabili#are si )sociere si rolul UE in regle entarea transnistreana. Lucrurile pe care le poate face Moldova pentru a se apropia de UE nu sunt toc ai evidente, iar optiunile politice relativ li itate. *otusi, te+tul de fata incearca sa aborde#e cateva idei care pot contribui la apropierea Moldovei de UE in conte+tul politicii $Europa largita$ si al procesului de regle entare transnistreana.

I. "Europa largita - vecinatatea" ,n pri avara 2002 la initiativa inistrului de e+terne britanic, Jac- (tra., au fost lansate discutiile privind de#voltarea unui nou cadru de relatii dintre UE si $noii vecini$ est%europeni. La // artie 2000 1o isia Europeana a pre#entat o 1o unicare in care isi e+punea vi#iunea asupra relatiilor cu vecinii din Est 23usia, Ucraina, 4elarus si Moldova5 si (ud 2)lgeria, Egipt, ,srael, ,ordania, Liban, Libia, Maroc, )utoritatea Palestiniana, (iria si *unisia5. 1onceptul 1o isiei asupra relatiilor cu $vecinii$ nu prevede posibilitatea aderarii la UE, ci doar aprofundarea relatiilor prin elaborarea unor $planuri de actiune$ dintre UE si fiecare tara in parte. ,n iulie 2000 in cadrul 1o isiei a fost creat un $grup de lucru pentru Europa largita$ condus de 1o isarul pentru E+tindere 6unter &er!eugen. Pentru relatiile Moldovei cu UE, $Europa largita$ insea na un pas inainte, dar nu constituie neaparat un pas in directia integrarii in UE. )spectele po#itive ale ofertei 1o isiei sunt ur atoarele" $e+ista posibilitatea pe ter en lung ca vecinii sa beneficie#e de cele patru libertati 2libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si a persoanelor5 care stau la ba#a $pietei unice$. )stfel 1o unicarea 1o isiei entiona ca" $,n sc!i bul progreselor concrete care ar de onstra valori co une si i ple entarea efectiva a refor elor politice, econo ice si institutionale, inclusiv in ar oni#area legislatiei cu ac7uis%ul, vecinatatea UE va putea beneficia de perspectiva unei integrari econo ice ai stranse cu UE$ 8/9. $ se preconi#ea#a e+tinderea andatului 4ancii Europene de ,nvestitii asupra vecinilor UE, si lansarea in 200: al unui nou instru ent financiar $de vecinatate$ care ar integra proiecte de cooperare transfrontaliera reali#ate prin progra ele de finantare ale UE %*)1,(, P;)3E, ME<), 1)3<( si ,nterreg 829. $Perspectiva declarata ca UE se va i plica ai activ in gestionarea cri#ei transnistrene prin ediere, reconstructie post%conflict si participarea la aran=a entele de securitate interna. )stfel, 1o unicarea privind $Europa largita$ entiona ca" $UE trebuie sa isi asu e un rol ai activ in solutionarea conflictului transnistrean. > i plicare ai activa a UE in gestionarea cri#elor ar de onstra dorinta UE de a%si asu a ai ulte responsabilitati in regle entarea conflictelor din statele vecine. ? 1apabilitatile civile si ilitare ale UE de gestionare a cri#elor ar putea fi desfasurate in spri=inul aran=a entelor de securitate interna. (urse aditionale de finantare pentru reconstructia post%conflict si de#voltare vor fi necesare$809. Pe de alta parte, $Europa largita$ ridica cateva proble e principiale pentru Moldova" $atata ti p cat politica pentru vecinii UE plasea#a Moldova si Ucraina alaturi de (iria sau Maroc, conceptul de $Europa largita$ e doar un eufe is pentru a dese na $ne%Europa$. $conditionalitatea $Europei largite$ % refor e interne si de ocrati#are ca preconditie pentru accesul pe piata UE % nu pare suficient de convingatoare. Eforturile de liberali#are a co ertului prin Parteneriatul Euro%Mediteranean@Procesul de la 4arcelona nu a generat de ocrati#are in )frica de Nord si >rientul Mi=lociu. Nu e+ista garantii ca acest tip de conditionalitate va avea efectele dorite in cadrul $Europei largite$. $este putin probabil ca fondurile directionate spre $vecini$ vor fi foarte ari, in conditiile in care includerea noilor e bri in UE creea#a constrangeri bugetare serioase pentru UE. ,n plus, orice finantari aditionale vor veni abia dupa 200:, odata cu inceputul noului ciclu bugetar in UE. $ $diferentierea$ nu este punctul forte al vi#iunii 1o isiei asupra $Europei largite$, care plasea#a intr%o singura categorie state ca 3usia si Libanul, (iria si Ucraina, Moldova si )lgeria. Lipsa de $diferentiere$ creea#a proble e atat pentru o abordare strategica a relatiilor cu noii vecini, cat si pentru i ple entarea unor politici concrete. $ perspectivele de includere in $piata unica$ a UE sau in anu ite politici ale Uniunii sunt indepartate si vagi. Unele state e bre UE se opun de=a ideii de libera circulatie a persoanelor si se vor gasi intotdeauna grupuri de interese care fac presiuni pentru a li ita co ertul cu $vecinii$ in buna traditie a unor politici protectioniste ale UE. *inand cont de aceasta, ulte dintre pro isiunile din $Europa largita$ nu par toc ai credibile. >ricu , statele e bre, nu 1o isia Europeana au de spus ulti ul cuvant. ,n aceste conditii orice integrare econo ica cu UE va fi doar partiala, atata ti p cat Moldova nu va face parte din UE. $ nu este clar cu includerea Moldovei in politica pentru $Europa largita$ va corespunde strategiei Moldovei de integrare in UE prin inter ediul Procesului de (tabili#are si )sociere. <upa ce Moldova a depus eforturi de a se distanta de alte state post%sovietice in relatiile cu UE, $Europa largita$ ne plasea#a in aceeasi categorie cu 3usia, 4elarus, Ucraina si eventual )r enia, )#erbaid=an si 6eorgia, care ar putea fi incluse in $Europa largita$ 849. *otusi, de#avanta=ele $Europei largite$ pentru Moldova pot fi ini i#ate pana la elaborarea finala a principiilor politicii pentru $vecinatate$. Proble ele c!eie in de#baterile privind $Europa largita$ care afectea#a direct Moldova sunt diferentierea si perspectivele de integrare in UE. <iferentierea intre statele incluse in politica $Europa largita % &ecinatatea$ este i portanta pentru Moldova. 3eactionand la 1o unicarea 1o isiei Europene, ,naltul 3epre#entant pentru Politica E+terna si de (ecuritate 1o una 2PE(15 Javier (olana afir a ca diferentierea reala 2in special5 intre vecinii din sud si cei din est, este o preconditie pentru reusita politicii. 1onceptia de ,ntegrare Europeana a Moldovei, pre#entata in octo brie 2000 la 4ru+elles, entiona i portanta principiului diferentierii. <e#voltand aceeasi idee, un co entariu de la 1entrul de (tudii al Politicilor Europene 21EP(5 sugera separarea notiunii de $Europa largita$ de cea de $vecinatate$. $Europa largita$ ar trebui sa corespunda !artii 1onsiliului Europei si statele din $Europa largita$ sa beneficie#e in principiu de sanse de integrare in UE. ,ar $vecinatatea$ trebuie sa se refere la statele sud% editeraneene, care nu sunt europene si nici nu au aspiratii in acest sens 8A9. > astfel de decuplare conceptuala a Europei de Est 2$Europa largita$5 de )frica de Nord si >rientul Mi=lociu 2$&ecinatatea$5 ar corespunde intereselor Moldovei. ,n plus, Moldova poate sustine nevoia unei diferentieri ai clare nu nu ai dintre statele din sudul arii editeraneene si vecinii din est, ci si intre state cu aspiratii europene 2Moldova, Ucraina5 si cele fara astfel de aspiratii 23usia, 4elarus5. ) doua proble a tine de $perspectivele europene$ ale statelor incluse in $Europa largita$. ,deea ca actualii vecini nu au sanse de integrare europeana reflecta un consens tacit in institutiile europene. *otusi, e+ista si intelegerea ca negarea din start a perspectivelor europene pentru Ucraina sau Moldova poate fi contraproductiva. ,ntrebarea pentru institutiile UE este $cu sa incura=e#e refor ele in Ucraina sau Moldova fara a acorda perspective de integrare in UEB$. Un eventual raspuns poate fi integrarea sectoriala a vecinilor in anu ite politici UE. )tata ti p cat integrarea econo ica e un proiect pe ter en lung % 1o unicarea 1o isiei entionea#a ca $Moldovei ii

lipseste co petivitatea si capacitatea ad inistrativa de a%si asu a obligatiile unei #one de liber sc!i b cu UE$ 869 % eforturile de integrare sectoriala se pot concentra pe alte do enii, cu ar fi Justitia si )facerile ,nterne sau Politica E+terna si de (ecuritate 1o una. <e e+e plu, guvernul Moldovei poate declara ca se va asocia unilateral la declaratiile UE din cadrul Politicii E+terne si de (ecuritate 1o une acceptabile pentru statele neutre din UE 2)ustria, Cinlanda, ,rlanda, (uedia5. (ecuri#area !otarului cu Ucraina trebuie se devina o prioritate, iar tran#itul ilegal de persoane prin Moldova trebuie li itat, inclusiv prin introducerea vi#elor pentru a=oritatea statelor 1(, 2e+ceptie fiind 3usia, Ucraina si 4elarus5. ,deea ca $UE este gata sa i parta cu vecinii sai orice in afara de institutii$, e+pri ata de presedintele 1o isiei 3o ano Prodi, poate fi contestata. Pe ter en lung, se poate cere repre#entare in institutiile UE altele decat 1onsiliul si 1o isia Europeana. Modelul (patiului Econo ic European 2UE % EC*)5 prevede institutii co une 8:9. ,n plus, se poate cere repre#entare 2eventual prin e bri fara drept de vot5 in Parla entul European, 1o itetul 3egiunilor, 1o itetul (ocial si Econo ic al UE. Jurisdictia unor institutii europene precu 1urtea Europeana de Justitie, 4anca 1entrala Europeana, 4anca Europeana de ,nvestitii poate fi e+tinsa asupra vecinilor $se i%integrati$ 8D9. Pe ter en ediu aceste idei vor gasi o sustinere ai are in interiorul UE pentru ca aderarea la UE a statelor din Europa 1entrala si de Est va influenta po#itiv elaborarea politicilor fata de Moldova si Ucraina. <e e+e plu, Polonia a propus lansarea unui $parteneriat pentru asociere$ adresat Ucrainei si Moldovei, care ar di inua dile a includere@e+cludere pentru vecinii din estul Europei lasand perspectiva de aderare la UE desc!isa 8E9. )stfel de idei sunt sustinute atat de statele candidate, cat si de Parla entul European. Politica UE pentru o $Europa largita$ i plica atat avanta=e cat si de#avanta=e pentru Moldova. 1!isinaul nu trebuie sa se grabeasca sa accepte oferta pentru $noii vecini$. >ricu , pri ele avanta=e econo ice 2destul de li itate, probabil5 ale politicii $Europa largita$ vor aparea spre sfarsitul deceniului, odata cu noul ciclu bugetar al UE 2200:5, aderarea 3o aniei la UE 2200:%20/05 si e+pirarea )cordului de Parteneriat si 1ooperare dintre UE si Moldova 2200D5. Pana atunci, Moldova se poate concentra pe eforturile ce vi#ea#a includerea in Procesul de (tabili#are si )sociere 2P()5. II. Moldova si Procesul de Stabilizare si Asociere (ansele de includere a Moldovei in P() sunt direct proportionale cu refor ele interne si nivelul de i plicare al UE in procesul de regle entare transnistreana. Politica e+terna are un rol necesar, dar insuficient pentru a reali#a aspiratiile $sud%est europene$ ale Moldovei. )propierea Moldovei de UE se va face predo inant la 1!isinau. )ctiunile, nu pro isiunile sunt criteriile dupa care vo fi =udecati la 4ru+elles. <upa ce esa=ul e+tern pro%UE a fost rostit destul de clar 2nu doar la 4ru+elles, ci si la ,alta5, sansele de apropiere de UE depind ai ult de politica interna, decat de cea e+terna. Mesa=ul $dori integrare in UE$ trebuie sa se transfor e in $a reali#at ur atoarele refor e politice si econo ice pentru a ne apropia de UE$. Proble ele econo ice si politice ale Moldovei sunt cunoscute celor care iau deci#ii in privinta Moldovei, si nu pot fi ca uflate de retorica pro%europeana. 3elatiile 6uvernului cu Condul Monetar ,nternational, 4anca Mondiala, 3o ania, $Union Cenosa$, $(6($, $4ucuria$, partidele de opo#itie, presa, *eleradio Moldova sunt acele criterii care vor deter ina daca Moldova erita sau nu o perspectiva europeana. ,ntentia e+pri ata in 1onceptia Nationala de ,ntegrare Europeana prin care va fi anali#ata co patibilitatea proiectelor de lege cu ac7uis%ul co unitar este binevenita, insa ult ai i portanta va fi aplicarea acestor legi. (ansele de includere a Moldovei in P() depind si de rolul pe care il va =uca UE in regle entarea transnistreana. P() este un instru ent politic nu nu ai de asociere la UE, ci si de stabili#are. Logica P() e ca stabili#area statelor sud%est europene afectate de conflict nu este posibila fara perspective europene 2asociere la UE5, insa nici integrarea europeana nu este posibila fara stabili#are. )ceasta logica trebuie aplicata si ca#ului Moldovei, care poate sustine ca re#olvarea durabila a proble ei transnistrene nu este posibila fara perspective europene pentru Moldova. > solutie definitiva in *ransnistria ar trebui sa fie construita nu doar pe presiunile e+terne asupra *ransnistriei, ci si pe interesul econo ic si politic al populatiei de acolo si al agentilor econo ici sa faca parte din Moldova. ,n o entul de fata Moldova nu este un stat atractiv pentru transnistreni, insa includerea Moldovei in P() si accesul preferential pe piata UE ar favori#a in *ransnistria tipul de procese interne care vor facilita reintegrarea Moldovei. UE ar =uca in acest proces un rol c!eie, pentru ca este singurul actor international capabil sa i pulsione#e procesele din Moldova intr%o directie po#itiva. Javier (olana afir a ca $UE este singura organi#atie regionala cu un spectru larg de instru ente politice, diplo atice, u anitare, econo ice si financiare, ilitare si de politie$ pentru a contribui la stabili#area periferiei UE$ 8/09. Moldova are tot interesul sa le a inteasca oficialilor europeni de propriile declaratii, atunci cand cere spri=in in regle entarea proble ei transnistrene. III. Rolul UE in solutionarea conflictului transnistrean. Pana la epopeea legata de Me orandu ul Fo#a- UE s%a aflat in e+pectativa in proble a transnistreana. Cor al, inca ai e+istau anu ite sperante ca lucrarile 1o isiei 1onstitutionale vor aduce vreun re#ultat si ca retragerea trupelor ruse va avea loc eventual pana la / iulie 2004 2un nou ter en posibil pentru retragerea trupelor5. *otusi, nu aratoarea inversa pentru i plicarea decisiva a UE in proble a transnistreana a inceput. 1at va dura aceasta nu aratoare depinde de Moscova si *iraspol. <eoca data atat Moscova, cat si *iraspolul fac totul pentru a accelera i plicarea directa a UE in procesul de regle entare. 4loca=ul din 1o isia constitutionala i+ta si tensiunile dintre 1!isinau si *iraspol nu fac altceva decat sa convinga ca rolul actualilor ediatori nu este suficient pentru o regle entare viabila al conflictului. Planul rus de federali#are inaintat in noie brie 2000, dar si lipsa de subtilitate cu care Moscova a propus entinerea unei forte rusesti de pace de 2000 de soldati pana in 2020 in Moldova au fost elocvente pentru a arata prioritatile 3usiei in procesul de regle entare transnistreana. Me orandu ul Fo#a- nu a fost o sansa de regle entare al conflictului, ci o si pla tentativa de entinere a trupelor rusesti in Moldova. ,ar proble ele din *ransnistria nu pot fi re#olvate prin pre#enta unor trupe ilitare, ci cu o isiune de politie civila care ar contribui la co baterea cri ei organi#ate, traficului, coruptiei, lipsei de de ocratie etc. )tata ti p cat e+perienta 3usiei in $operatiuni de pace$ civile se re#u a in are parte la participarea cu A ilitieni la Misiunea de Politie a UE in 4osnia, este clar ca solutionarea conflictului transnistrean nu poate fi una $estica$. ,ntr%un conte+t ai larg, anu ite tendinte din politica e+terna si interna rusa creea#a un ediu in care UE va fi constransa sa accelere#e procesul de luare a deci#iilor fata de vecinii din Est. Printre principalele se nale negative venite de la Moscova se nu ara"

doctrina de $lovituri preventive$ in 1(, anuntata de Moscova in septe brie 2000, conflictul cu Ucraina in stra toarea Ferci, presiunile asupra Moldovei si 6eorgiei 2reuniunea liderilor din )b!a#ia, >setia de (ud si )=aria la Moscova in ti pul cri#ei georgiene5, proble ele econo ice si politice in relatiile cu UE legate de aderarea 3usiei la >rgani#atia Mondiala a 1o ertului, ca#ul ;odor-ovs-i, lipsa de claritate in perspectivele Falinigradului etc.

Partial raspun#and acestor realitati, discutiile din cadrul UE despre Moldova a fost transferate in di ensiunea ilitara. (efii de (tate Ma=ore ale celor /A e bri UE au discutat posibilitatea de a contribui prin forte ilitare si civile la o operatiune de pace in Moldova 8//9, ur and ca proble a sa fie discutata si pe plan intern. )tata ti p cat Moldova nu va accepta solutii i puse unilateral de 3usia, sansele pentru o regle entare $europeana$ a conflictului transnistrean sunt a plificate de actiunile 3usiei.

>rice tentativa a 3usiei de a obstructiona procesul de negocieri pentru a da o $lectie$ guvernului de la 1!isinau sunt cea procesul de regle entare. ,n acest sens spatiul de anevrare al 3usiei este relativ li itat.

ai buna reteta pentru i plicarea UE in

UE se va i plica ai ult in procesul de regle entare transnistreana, dar fara gesturi spectaculoase si si bolice. Mecanis ele de i plicare a UE vor fi ai subtile, si nu foarte for ale. )tat UE, cat si (U) au reiterat spri=inul pentru for atul pentalateral de negocieri in for ula actuala 21!isinau, *iraspol, 3usia, Ucraina si >(1E5. 1eea ce insea na ca UE nu se va i plica in calitate de ediator in viitorul apropiat. Este un esa= adresat 3usiei prin care se sugerea#a ca $UE nu se i plica for al in procesul de negocieri, daca 3usia nu intreprinde actiuni unilaterale ca in ca#ul Me orandu ului Fo#a-$. *otodata, ni eni nu i piedica UE sa tri ita un observator pentru a asigura transparenta procesului de negocieri in for at pentalateral. ,n acelasi ti p, UE pare sa accepte perspectiva de a deveni unul din garantii solutionarii, in ti p ce >(1E, 3usiei si Ucrainei le va reveni in continuare rolul de ediatori. )stfel, in afara de cei doi garanti e+istenti % 3usia si Ucraina 2>(1E nu este garant5 % va aparea un al treilea garant % Uniunea Europeana. 1e presupun aceste garantii ra ane de va#ut. Moldova trebuie sa for ule#e clar ce tip de a=utor asteapta din partea UE in proble a transnistreana. )pelurile guvernului de la 1!isinau catre UE trebuie sa evite accentuarea e+cesiva a contributiei financiare din partea Uniunii. Moldova trebuie sa ceara i plicare politica in pri ul rand % in ecanis ul de negocieri si in siste ul de garantii. ,ar contributia financiara a UE 2fonduri de reconstructie5 va veni in dependenta de rolul politic si de securitate pe care il va avea UE in solutionarea conflictului. 1onclu#ii Politica $Europa largita$ ridica o serie de proble e pentru Moldova. )titudinea re#ervata a 1!isinaului fata de aceasta initiativa poate fi ani. >ricu , i ple entarea acestei politici va incepe catre sfarsitul deceniului, iar beneficiile sale sunt pe ter en lung. entinuta si in ur atorii cativa

3eusita de ersurilor Moldovei de includere in Procesul de (tabili#are si )sociere depinde de doi factori" politicile interne 2de ocrati#are si refor e econo ice5 si rolul pe care il va avea UE in regle entarea transnistreana. 1u cat ai are va fi i plicarea politica a UE, cu atat ai accentuat va fi interesul UE de a face din regle entarea transnistreana un succes 8/29. Un rol c!eie 2c!iar si indirect5 pentru UE in procesul de negocieri cu *ransnistria si in ecanis ele de garantii vor ari sansele Moldovei de a fi acceptata in P(). 3eferinte"

8/9 1o unication fro t!e 1o ission to t!e 1ouncil and t!e European Parlia ent" $Gider Europe% Neig!bour!ood" ) Ne. Cra e.or- for 3elations .it! our Eastern and (out!ern Neig!bours$, 4russels, //.0.2000, 1>M220005 /04 final. !ttp"@@....europa.eu.int@co @e+ternalHrelations@.e@doc@co 00H/04Hen.pdf 829 1o unication fro t!e 1o ission" $Paving t!e .aI for a Ne. Neig!bour!ood ,nstru ent$, 4russels, / JulI 2000, 1>M220005 0E0 final. !ttp"@@euro=ournal.org@ ore.p!pBidJ66H0H/H6HM: 809 1o unication fro t!e 1o ission" $Gider Europe% Neig!bour!ood?$. 849 )parent, Javier (olana spri=ina includerea 1auca#ului de (ud in $Europa largita$. ) se vedea Javier (olana" $) secure Europe in a better .orld$, 1ouncil of t!e EU, 4russels, 2A June 2000, /0DD/@00, 1>(E1 00. Po#itia este oarecu sustinuta si de 1onsiliul UE. &e#i $Gider Europe % Ne. Neig!bour!ood % 1ouncil conclusions$, /: June 2000, 4russels, /044:@00, L,M,*E, N,( :D, 1>E(* 4:, PE(1 042, ME< 2:. 8A9 Mic!ael E erson" $*!e s!aping of a PolicI Cra e.or- for t!e Gider Europe$, 1EP( PolicI 4rief No.0E, (epte ber 2000. !ttp"@@....ceps.be 869 1o unication fro t!e 1o ission" $Gider Europe% Neig!bour!ood$? 8:9 E erson, Mic!ael, Marius &a!l and (teven Goolcoc-, 2002" $Navigating bI t!e stars" Nor.aI, t!e European Econo ic )rea and t!e European Union$, 1EP( Paperbac- 4oo-s, 4russels. 8D9 Mic!ael E erson" $*!e s!aping of?$ 8E9 <ov LInc!" $*!e Ne. Eastern <i ension of t!e Enlarged EU$, in Partners and Neig!bours" a 1C(P for a Gider Europe, 1!aillot Papers 64, EU ,nstitute for (ecuritI (tudies, Paris, (epte ber 2000. 8/09 Javier (olana" $Europe 8/29 ,bid. ust assu e its responsibilitI for securitI$, *!e ,ris! *i es, 20 (epte ber 2000. 8//9 ,nterviu cu un oficial, Ministerul )pararii al Marii 4ritanii, Noie brie 2000, Londra.

3eferinte" K EuroJournal.org Moldova )#i